ICCJ. Decizia nr. 3651/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). înşelăciunea (art. 215 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), fal

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3651/2013

Dosar nr. 7840/99/2010

Şedinţa publică din 20 noiembrie 2013

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 244 din 05 mai 2011 a Tribunalului Iaşi, ca urmare a schimbării încadrării juridice au fost condamnaţi inculpaţii:

1. S.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- iniţiere, constituire sau aderare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare.

- instigare la înşelăciune, prev. de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), C. pen. pe o durata de 5 ani.

- fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

- fals material în înscrisuri oficiale, prev. şi ped. de art. 288 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

- instigare la infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 25 rap. la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., inculpata va executa pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare şi pedeapsa complimentară a interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), C. pen. pe o durată de 5 ani.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 71 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de textul legal sus-menţionat.

2. D.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- iniţiere, constituire sau aderare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu referire la art. 323 C. pen., şi art. 40 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), 75 alin. (2) şi 80 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

- instigare la înşelăciune, prev. şi ped de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 40 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), 75 alin. (2) şi 80 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

- instigare la infracţiunea de uz de fals, prev. şi ped. de art. 25 rap. la art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 40 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), 75 alin. (2) şi 80 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Instanţa a constatat că fiecare dintre infracţiunile sus-menţionate sunt concurente cu infracţiunea pentru săvârşirea căreia s-a dispus condamnarea inculpatului D.M. la pedeapsa 6 (şase) luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 517 din 29 august 2006 a Judecătoriei Roman, definitivă prin neapelare la data de 11 septembrie 2006, cu aplicarea art. 81 C. pen.

În baza dispoziţiilor art. 40 alin. (1) C. pen., rap. la art. 85, art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 (şase) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 517 din 29 august 2006 a Judecătoriei Roman, definitivă prin neapelare la data de 11 septembrie 2006, pedeapsă a fost contopită cu pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 71 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de textul legal sus-menţionat.

3. U.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- iniţiere, constituire sau aderare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

- instigare la înşelăciune, prev. şi ped de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare.

- instigare la infracţiunea de uz de fals, prev. şi ped. de art. 25 rap. la art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2), cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 10 luni închisoare.

4. B.M., pentru săvârşire infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 10 luni închisoare.

5. B.I.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) iniţiere, constituire sau aderare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 40 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. c), 75 alin. (2) şi 80 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

b) înşelăciune, prev. şi ped de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 40 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. c), 75 alin. (2) şi 80 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 şi 4 luni închisoare.

c) uz de fals, prev. şi ped. de art. art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 40 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. c), 75 alin. (2) şi 80 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Instanţa a constatat că fiecare dintre infracţiunile sus-menţionate se afla în stare de pluralitate intermediara cu infracţiunea pentru săvârşirea căreia s-a dispus condamnarea inculpatului B.I.C. la pedeapsa 2 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 858 din 29 noiembrie 2004 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 2582 din 18 aprilie 2005 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu aplicarea art. 81 C. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 211 alin. (2) lit. b), c) şi alin. (2)¹ lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.

În baza dispoziţiilor art. 40 alin. (1) C. pen., rap. la art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 858 din 29 noiembrie 2004 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 2582 din 18 aprilie 2005 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pedeapsă pe care o cumulează cu fiecare dintre pedepsele aplicate, rezultând pedepsele de 5 ani, 5 ani şi 4 luni închisoare 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34. lit. b) C. pen. a contopit pedepsele rezultate în urma cumulării pedepsei revocate cu fiecare din pedepsele indicate la lit. a)-c), în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani şi 4 luni închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 71 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de textul legal sus-menţionat.

6. C.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- instigare la înşelăciune, prev. şi ped de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare

- instigare la infracţiunea de uz de fals, prev. şi ped. de art. 25 rap. la art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 10 luni.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 71 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de textul legal sus-menţionat.

7. C.A.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare;

- uz de fals, prev. şi ped. de art. art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 71 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de textul legal sus-menţionat.

8. C.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

9. S.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c)) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c)) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

10. M.C.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

11. S.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

12. S.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

13. C. (fosta U.) E.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

14. I.C.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

15. I.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

16. R.V.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) - înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

b) - uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.

A constatat că infracţiunile pentru care a fost condamnat prin prezenta sentinţă sunt concurente cu infracţiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi şi în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen. faţă de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală 1059 din 02 martie 2004 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la data de 16 martie 2004.

A descontopit pedeapsa de 2 ani închisoarea aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, în pedepsele de:

- 1 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 208-209 alin. (1) lit. a), g), i), C. pen.;

- 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1059 din 02 martie 2004 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin neapelare la data de 16 martie 2004, pedeapsă a cărei suspendare condiţionată a fost revocată în temeiul disp. art. 83 C. pen.

În temeiul disp. art. 36 C. pen., rap. la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele de la lit. a), b), din prezenta hotărâre cu pedeapsa de 1 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

A menţinut revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, în baza disp. art. 83 C. pen., pedeapsă pe care o cumulează cu pedeapsa rezultantă în urma efectuării concursului, inculpatul urmând să execute pedeapsa unică de 4 ani închisoare.

În baza disp. art. 36 alin. (3) C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă, perioada executată începând de la 15 decembrie 2006 şi până la 25 martie 2008.

17. T. (fosta R.) M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

18. L.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

19. O.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 1 lună închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 3 ani., stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

20. M.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

21. P.I.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 1 lună închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 3 ani., stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

22. B. (fosta A.) L.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 1 lună închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicata inculpatei pe durata termenului de încercare de 3 ani., stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

23. D.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

- uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen., la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicata inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata şi în condiţiile suspendării pedepsei principale.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ a admis acţiunea civilă formulata de partea civilă B.R.D.G.S.G., Sucursala Iaşi, prin reprezentanţii legali şi a obligat în favoarea acestei părţi civile:

- inculpatul R.V., în solidar cu inculpaţii B.M., B.I.C. şi S.L. să plătească suma de 23.877,23 lei - fila 3 Dosar nr. 7840/99/2010, la care se adaugă dobânda aferenta conform contractului până la achitarea integrală a creditului, începând cu data de 01 noiembrie 2010, până la achitarea integrala a creditului.

- inculpatul C.A.M., în solidar cu inculpatul S.L. să plătească suma de 10.481,47 lei - fila 3 Dosar nr. 7840/99/2010 - la care se adaugă dobânda aferenta conform contractului până la achitarea integrală a creditului, începând cu data de 01 noiembrie 2010, până la achitarea integrala a creditului.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ a admis acţiunea civilă formulata de partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, prin reprezentanţii legali şi a obligat în favoarea acestei părţi civile:

- inculpatul B.M., în solidar cu S.L. să plătească suma de 6.232,11 lei;

- inculpatul C.A., în solidar cu S.L. să plătească suma de 11.888,84 lei;

- inculpatul S.M., în solidar cu inculpaţii U.R., D.M., C.A.M., C.F., S.L. să plătească suma de 11.640,58 lei;

- inculpatul M.C.I., în solidar cu inculpatul U.R., D.M., C.A.M., C.F., S.L. să plătească suma de 13.938,23 lei;

- inculpatul Ş.F., în solidar cu în solidar cu inculpatul U.R., D.M., C.A.M., C.F., S.L. să plătească suma de 11.781,96 lei;

- inculpatul I.C.R., în solidar cu în solidar cu inculpatul U.R., D.M., C.A.M., C.F., S.L. să plătească suma de 11.754,31 lei;

- inculpatul I.F., în solidar cu în solidar cu inculpatul U.R., D.M., C.A.M., C.F., S.L. să plătească suma de 11.412,39 lei;

- inculpatul M.G., în solidar cu inculpaţii B.M., B.I.C. şi S.L. să plătească suma de 12.726,40 lei;

- inculpatul P.I.P., în solidar cu inculpaţii B.M., B.I.C. şi S.L. să plătească suma de 7.955,12 lei.

Constată achitat integral creditul contactat de inculpata O.M., iar în baza disp. art. 118 lit. e) C. pen. confiscă de la inculpatul B.M. suma de 700 euro.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. a admis acţiunea civilă formulata de partea civila SC A. SA, prin reprezentant C.R.C.M.S., cu sediul ales în Calea Floreasca, Bucureşti, asigurător al Sucursalei CEC Iaşi şi a obligat în favoarea acestei părţi civile inculpatul B.M., în solidar cu inculpatul S.L. să plătească suma de 5713,04 lei.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ a admis în parte acţiunea civilă formulata de partea civila SC E.K.R. SRL, cu sediul în Bucureşti, Bd. Dimitrie Pompei, sector 2, prin reprezentanţii legali şi a obligat în favoarea acestei părţi civile:

- inculpatul B. (fosta A.) L.G., în solidar cu inculpaţii B.M., B.I.C. şi S.L. să plătească suma de 10.251,09 lei.

- inculpatul B.I.C., în solidar cu inculpatul S.L. să plătească suma de 6.829,38 lei;

A respins pretenţiile civile invocate faţă de inculpata S.L., în sumă de 4.410,52 lei, corespunzătoare contractului de credit încheiat la data de 25 ianuarie 2005.

În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. a admis în parte acţiunea civilă formulata de partea civila SC K.I. SRL, cu sediul în Splaiul Independenţei, Bucureşti, mandatar al SC K. SA prin reprezentanţii legali şi a obligat în favoarea acestei părţi civile:

- inculpatul Ş.C., în solidar cu inculpatul C.A.M., C.F. şi S.L. să plătească suma de 14.134,08 lei;

- inculpatul U.E.M., în solidar cu inculpatul U.R., D.M., C.A.M., C.F., S.L. să plătească suma de 15.501,54 lei;

- inculpatul L.C., în solidar cu inculpatul B.M., B.I.C. şi S.L. să plătească suma de 16.422, 94 lei;

- inculpatul D.G., în solidar cu inculpatul B.M., B.I.C. şi S.L. să plătească suma de 16.261,44 lei.

A respins pretenţiile civile invocate faţă de inculpatul C.F., în sumă de 16.363,59 lei, corespunzătoare contractului de credit încheiat la data de 19 decembrie 2006.

În baza art. 348 C. proc. pen. desfiinţează integral următoarele înscrisuri:

- adeverinţa de salariu din 07 februarie 2006 fila 56, vol. 1 dosar u.p.;

- adeverinţa de salariu din 10 martie 2006, fila 249, vol. 1 dosar u.p,;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 09 februarie 2006;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 13 martie 2006;

- contractul individual de munca de la filele 241-242 vol. 1;

- contractul individual de munca de la filele 57-59 vol.1;

- adeverinţă de salariu din 10 martie 2006, fila 216, vol. 1, dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 210-211, vol. 1, dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din. 13 martie 2006;

- adeverinţă de salariu din 13 martie 2006, fila 35, vol. 3, dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 36-37, vol. 3, dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 14 martie 2006;

- adeverinţă de salariu din 28 martie 2006, fila 78, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 79-80, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 31 martie 2006;

- adeverinţă de salariu din18 aprilie 2006, fila 121, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 122-123, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 27 aprilie 2006;

- adeverinţă de salariu din 11 mai 2006, fila 326, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 327-328, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 12 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 03 mai 2006, fila 207, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 205-206, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 05 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 03 aprilie 2006, fila 158, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 159-160, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 10 aprilie 2006;

- adeverinţa de salariu din 17 mai 2006, fila 242. vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 243-244, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 19 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 14 aprilie 2006, fila 374, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 375-376, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 26 aprilie 2006;

- adeverinţa de salariu din 04 mai 2006, fila 291, vol. 3 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 292-293, vol. 3 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 09 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 27 aprilie 2006, fila 48, vol. 2, dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 49-50, vol. 2, dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 52 şi 55, vol. 2, dosar u.p.;

- adeverinţa de salariu din 27 aprilie 2006, fila 51, vol. 2, dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 02 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 19 aprilie 2006, fila 186 vol. 2 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 187-188, vol. 2 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 20 aprilie 2006;

- adeverinţa de salariu din 14 aprilie 2006, fila 260, vol. 2 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 261-262, vol. 2 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 20 aprilie 2006 ;

- adeverinţa de salariu din 17 mai 2006, fila 216, vol. 2 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 217-218, vol. 2 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 18 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 21 martie 2006, fila 86, vol. 2 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele, 87-88, vol. 2 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 29 martie 2006;

- adeverinţa de salariu din 24 mai 2006, fila 148, vol. 2 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 149-150, vol. 2 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 25 mai 2006;

- adeverinţa de salariu din 30 martie 2006, fila 122, vol. 2 dosar u.p.;

- contractul individual de munca de la filele 123-124, vol. 2 dosar u.p.;

- toate exemplarele originale ale contractului de credit din 31 martie 2006.

În baza disp. art. 99 C. proc. pen. rap. la art. 357 alin. (2) lit. f) C. proc. pen., a dispus ridicarea silită în vederea îndeplinirii, la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a dispoziţiei de desfiinţare, a tuturor originalelor contractelor de creditare, după cum urmează:

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 09 februarie 2006;

- de la partea civila SC A. SA, prin reprezentant C.R.C.M.S., cu sediul ales în Calea Floreasca, Bucureşti, asigurător al Sucursalei CEC Iaşi, contractul de credit din 13 martie 2006;

- de la partea civila. SC E.K.R. SRL, cu sediul în Bucureşti, Bd. Dimitrie Pompei, contractul de credit din. 13 martie 2006

- de la partea civila B.R.D. - Sucursala Iaşi, cu sediul în Iaşi, str. A. Panu, contractului de credit din 14 martie 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 31 martie 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 27 aprilie 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 12 mai 2006;

- de la partea civila SC K.I. SRL, cu sediul în Splaiul Independenţei, Bucureşti, mandatar al SC K. SA, contractul de credit din 05 mai 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 10 aprilie 2006;

- de la partea civila SC K.I. SRL, cu sediul în Splaiul Independenţei, Bucureşti, mandatar al SC K. SA, contractul de credit din 19 mai 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 26 aprilie 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 09 mai 2006;

- de la partea civila B.R.D. - Sucursala Iaşi, cu sediul în Iaşi, str. A. Panu, contractul de credit din 02 mai 2006;

- de la partea civila SC K.I. SRL, cu sediul în Splaiul Independenţei, Bucureşti, mandatar al SC K. SA, contractul de credit din 20 aprilie 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 20 aprilie 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 18 mai 2006;

- de la partea civila SC G.A. SA, Agenţia Iaşi, cu sediul în Splai Bahlui, Iaşi, contractul de credit din 29 martie 2006;

- de la partea civila SC E.K.R. SRL, cu sediul în Bucureşti, Bd. Dimitrie Pompei, sector 2, contractul de credit din 25 mai 2006

- de la partea civila SC K.I. SRL, cu sediul în Splaiul Independenţei, Bucureşti, mandatar al SC K. SA, contractul de credit din 31 martie 2006.

Copie a prezentei hotărâri va fi înaintată Ministerului Public - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi în vederea punerii în executare a acestei măsuri.

În temeiul disp. art. 199 alin. (3) C. proc. pen., a admis cererile formulate de avocaţii A.M., L.C., B.G., A.R. privind scutirea de la plata amenzilor judiciare aplicate prin încheierea de şedinţă din data de 29 martie 2011.

A respins ca nefondată cererea d-nei av. B.C. privind scutirea de la plata amenzii judiciare aplicate prin încheierea de şedinţă din data de 29 martie 2011.

În baza dispoziţiilor art. 189 C. proc. pen., toate onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpaţi s-a dispus a fi avansate către Baroul de Avocaţi Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, fiind incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare.

Au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a se pronunţa în sensul celor de mai sus, prima instanţă a reţinut:

În cursul lunii martie 2006, inculpata S.L. - care deţinea înscrisurile şi ştampila SC V.I. SRL - Iaşi de la administratorul societăţii comerciale respective (respectiv, de la fratele său - numitul S.S.) şi care era totodată şi administratorul SC L.P. SRL Iaşi - i-a propus inculpatei C.A.M. (care a fost de acord) sa o ajute să obţină un credit bancar, prin eliberarea unei adeverinţe care sa ateste, în mod nereal, calitatea de salariat a inculpatei C.A.M., precum şi prin completarea un contract de muncă, prin care să ateste, de asemenea în mod nereal, calitatea de angajat a acestei inculpate la SC L.P. SRL - Iaşi - societate administrată de către inculpata S.L.

În aceste împrejurări, inculpata S.L. i-a întocmit inculpatei C.A.M. înscrisurile necesare, pe care apoi inculpata S.L. a aplicat ştampila I.T.M. - Iaşi, obţinută prin scanarea unui alt contract aflat în posesia sa, după care inculpata a menţionat (pe respectivul contract astfel întocmit) un număr de înregistrare fictiv, iar la rubrica director economic de pe formularul tipizat al adeverinţei de salariat inculpata S.L. a înscris numele Croitoru Maria şi a semnat apoi la toate rubricile.

Pe contractul de muncă astfel întocmit de către inculpata S.L., aceasta a menţionat ca dată a angajării (în ce-o priveşte pe inculpata C.A.M.) o dată anterioară, cu aproximativ un an.

Cu ajutorul acestor înscrisuri false, inculpata C.A.M. a reuşit să obţină la data de 14 martie 2006, prin inducerea în eroare a reprezentanţilor unităţii bancare B.R.D.G.S.G. - Sucursala Iaşi (cu privire la calitatea de angajat şi veniturile obţinute de către inculpată), un credit în valoare de 15.000 lei.

După ce a intrat în posesia creditului de la B.R.D.G.S.G.- Sucursala Iaşi, din suma astfel obţinuta, inculpata C.A.M. i-a înmânat suma de 1.000 lei inculpatei S.L., pentru sprijinul acordat.

Audiată în cursul urmăririi penale, inculpatul S.L. a declarat că avea un bar amplasat în zona Nicolina, SC L.P. SRL, bar pe care obişnuiau să-l frecventeze membrii fam. C. iar, la un moment dat, aceştia i-au propus să întocmească contracte fictive de muncă pentru a putea achiziţiona produse electronice în rate, promiţându-i că vor plăti ei ratele.

Fiindu-i frică să-i refuze, inculpatul a recunoscut că a întocmit aproximativ 10 contracte de muncă şi a completat adeverinţe de salariat pe numele unor persoane pe care nu le cunoştea, pe numele SC V.I. SRL, societate la care era administrator fratele său.

Susţine inculpatul S.L. că acele documente urmau să fie folosite pentru achiziţionarea bunurilor de la magazinele A. şi F., iar pentru ajutorul său primea sume de aproximativ 100 lei.

În anul 2006 a închis barul din cartierul Nicolina şi a deschis un bar în cartierul Tătăraşi, iar în perioada martie-aprilie 2006 a cunoscut-o pe C.A.M., prin intermediul lui B.M., persoană care a rugat-o să o ajute să facă un împrumut la bancă întrucât era în pericol să-şi piardă apartamentul.

A acceptat propunerea, astfel că a scanat un contract de muncă mai vechi al SC V.I. SRL care fusese înregistrat la I.T.M., a şters numărul de înregistrare şi datele personale ale angajatului, a imprimat formularul astfel obţinut şi l-a completat cu datele personale ale inculpatul C.A.M.

Folosind acest contract de muncă şi o adeverinţă de salariat, inculpatul C.A.M. a obţinut un credit de la B.R.D. în valoare de 11.000 lei, din care, 1.000 lei i-a dat inculpatul S.L.

Ulterior, în aceeaşi modalitate recunoaşte inculpata că a acţionat şi în cazul altor persoane care-i erau aduse de către inculpatul C.F., B.M. şi B.I.C. Inculpatul C.F. i-a prezentat aproximativ 7 persoane din mun. Roman, racolate de un prieten de-al său pe nume U.

Nu toate persoanele cărora le-a întocmit contracte de muncă false se prezentau la bar, uneori inculpatul S. înmâna înscrisurile persoanelor care racolaseră respectivii clienţi, astfel că nu-şi aminteşte câte contracte de acest fel a întocmit, însă perioada în care a acţionat în acest fel a fost martie - august 2006.

În cursul urmăririi penale inculpatul C.A.M. a declarat că împreună cu soţul său a lucrat începând din luna ianuarie 2006 la un bar aparţinând inculpatul S.L., bar la care a observat că veneau diferite persoane cărora patroana le făcea contracte de muncă pentru a obţine credite bancare.

A contractat şi ea un credit în valoare de 15 000 lei de la B.R.D., pe baza unui contact şi a unei adeverinţe completate de către S.L., credit din care, 3.260 lei i-a dat inculpatul Spiridon care a pretins că a achitat taxe şi impozite la ITM.

Nu a recunoscut implicarea în activitatea de racolare a diferitelor persoane în vederea obţinerii creditelor, dar a declarat că în repetate rânduri i-a văzut pe U.R. şi un alt bărbat pe nume M., aducând persoane la bar, pe care le introduceau apoi în biroul inculpatul S.L.

Soţul său, inculpatul C.F. a recunoscut că avea cunoştinţă de demersurile făcute de inculpatul S.L. în vederea racolării unor persoane cărora le încheia contracte de muncă false pentru obţinerea unor credite bancare, servicii pentru care primea în medie 60% din suma împrumutată de la bancă.

A precizat că i-a indicat prietenului său, U.R., care avea nevoie de bani, să ia legătura cu patroana sa, inculpatul S.L., care ar putea să-l ajute, iar ulterior a văzut că acesta venea la bar însoţit de diferite persoane, pe care el le aştepta la gară, le transporta la bar, unde patroana îi instruia cum trebuie să procedeze la bancă.

Împreună cu U.R. însoţeau clientul la bancă, îl aştepta până primea banii, iar ulterior împărţeau banii, el primind de la inculpatul S.L. în jur de 1.000 lei la fiecare tranzacţie.

În aceeaşi perioadă, prin intermediul inculpatei C.A.M., inculpata S.L. l-a cunoscut pe inculpatul C.A. (cumnatul inculpatei C.A.M.) şi i-a întocmit şi acestuia un set de înscrisuri falsificate în aceeaşi modalitate. Cu ajutorul înscrisurilor astfel întocmite, inculpatul C.A. a reuşit sa obţină la data de 31 martie 2006, prin inducerea în eroare a reprezentanţilor unităţii bancare B.R.D.G.S.G.- Sucursala Iaşi (cu privire la calitatea de angajat şi veniturile obţinute de către inculpat), un credit în valoare de 10.000 lei (RON) de la B.R.D. - Sucursala Iaşi.

După ce a intrat în posesia creditului de la B.R.D.G.S.G.- Sucursala Iaşi, din suma astfel obţinuta, inculpatul C.A. i-a înmânat suma de 4.000 lei inculpatei S.L., pentru sprijinul acordat.

În cursul urmăririi penale, inculpatul C.A. a declarat că în cursul lunii februarie a fost angajat cu contract de muncă la barul SC L.P. SRL, aparţinând inculpatul S.L., pe post de bodyguard, iar după o săptămână de la angajare, inculpatul S.L. i-a propus să-l ajute să obţină un împrumut de la o bancă, din care, 40 % să-i revină ei, propunere cu care inculpatul a fost de acord.

S-a prezentat la bancă cu documentaţia întocmită de către inculpatul S.L. şi a obţinut un credit în valoare de 10.000 lei, din care i-a dat 4.000 lei inculpatul S.L. Pe documentaţia depusă la bancă era aplicată în fals o ştampilă a Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În cursul lunii aprilie 2006, inculpatul C.F., soţul inculpatei C.A.M., i-a relatat inculpatului U.R. despre posibilitatea de a obţine credite bancare cu ajutorul înscrisurilor falsificate în modalitatea sus-descrisa, stabilind totodată ca inculpatul U.R. să identifice persoane cu venituri reduse, din municipiul Roman, care erau dispuse să obţină credite bancare, urmând ca sumele astfel obţinute să fie împărţite cu persoana care primea creditul respectiv.

În aceste condiţii, inculpatul U.R. l-a contactat pe unchiul său, în speţa inculpatul D.M., care era în fapt administratorul unui complex de locuinţe sociale situat pe strada Fabricii din municipiul Roman, judeţul Neamţ, cunoscut sub denumirea La grajduri (inculpatul D.M. era administratorul de fapt al acestui complex de locuinţe sociale), propunându-i să racoleze asemenea persoane, în schimbul unei părţi din beneficiile astfel obţinute.

În aceste împrejurări, în perioada aprilie-mai 2006, la solicitarea şi în înţelegere cu inculpata S.L., inculpaţii U.R. şi D.M. i-au contactat pe inculpaţii S.M., M.C.I., Ş.F., U.E.M., I.F., I.C.R., pe care i-au însoţit apoi în municipiul Iaşi, unde se întâlneau cu inculpaţii C.A.M. şi C.F., care îi aşteptau la intrarea în oraş. De aici, cu toţii se deplasau la un bar din cartierul Tătăraşi situat în municipiul Iaşi, care era administrat de către inculpata S.L.

Acolo, inculpata S.L. primea cărţile de identitate ale solicitanţilor, după care le întocmea acestora contractele de muncă şi adeverinţele de salariat, emise în numele societăţilor comerciale sus-menţionate, falsificate în modalitatea sus-descrisă.

După întocmirea actelor false de către inculpata S.L., solicitantul se întâlnea din nou cu inculpaţii U.R., D.M., C.A.M. şi C.F., care îi arătau ce conduita trebuia sa urmeze la unitatea bancara, în relaţiile cu ofiţerul de credit, pentru a obţine creditul solicitat. în aceste condiţii, solicitantul se deplasa apoi împreuna cu inculpaţii U.R., D.M., C.A.M. şi C.F., la unitatea bancara respectiva, unde - în urma discuţiei cu ofiţerul de credite (conform indicaţiilor anterioare primite de la inculpaţi) - întocmea cererea de creditare şi preda înscrisurile falsificate, după care lăsa cartea de identitate în posesia inculpatului C.F.

La data stabilită de bancă, solicitantul revenea în municipiul Iaşi, împreună cu inculpaţii U.R. şi D.M., se întâlneau din nou cu inculpaţii C.S.M. şi C.F., iar, în unele situaţii, şi cu inculpata S.L., după care se deplasau la bancă, pentru semnarea contractului de credit şi ridicarea banilor, prilej cu care îi era restituită solicitantului cartea de identitate.

Din suma obţinută (ca urmare a creditului aprobat de banca, în condiţiile sus-descrise) de către solicitant, acesta din urma primea în jur de 2.000 lei (RON), inculpaţii U.R. şi D.M. primeau intre 1.000 lei şi 2.000 lei, iar diferenţa din creditul obţinut de către solicitant era împărţită între inculpata S.L. şi soţii C.A.M. şi C.F.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpatul D.M. a precizat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, declarând că el este şeful unei comunităţi locale din Roman, care însumează 2000 de persoane, fiind vicepreşedinte la Partida Rromilor din mun. Roman, calitate în care a fost contactat de către inculpatul U.R., care l-a întrebat dacă nu cunoaşte persoane dornice să fie angajate în mun. Iaşi, cu carte de muncă, şi care să obţină nişte credite bancare.

A acceptat propunerea, a contractat diferite persoane cu o situaţie financiară dificilă, fără loc de muncă, pe care le-a pus în legătură cu inculpatul U.R.

Din sumele astfel obţinute de aceste persoane, o parte rămânea inculpatul C., o parte primea U.R., iar o altă parte îi revenea inculpatul D.M., care-i făcuse cunoştinţă cu clienţii şi care-i împrumutase şi autoturismul său pentru a efectua deplasarea la Iaşi.

Inculpatul U.R. a recunoscut cu ocazia audierii de către instanţă săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, precizând că a fost contacta de către soţii C., F. şi A.M. cu care era rude mai îndepărtate, care i-au propus să facă un credit bancar la Iaşi, pentru a-i cumpăra nişte proteze soţiei sale, oferindu-se să-l ajute chiar dacă inculpatul U.R. nu avea loc de muncă.

La Iaşi au mers la un bar unde s-au întâlnit cu o femeie care i-a promis că-i procură actele de angajare dacă consimte să facă un împrumut de 10.000 lei, din care lui i-ar fi revenit efectiv 4.000 lei, iar restul se va împărţi între ceilalţi inculpaţi.

Cum inculpatul U.R. avea nevoie de 12.000 lei, a refuzat această propunere, însă a fost de acord să găsească alte persoane interesate să contracteze credite în aceste condiţii.

S-a întors la Roman, l-a contactat pe inculpatul D.M. şi, împreună au reuşit să convingă cinci persoane, pe care le-au adus la Iaşi, unde li s-a întocmit contracte de angajare pe baza cărora au putut să perfecteze contractele de împrumut.

Banii erau împărţiţi între membrii grupării, respectiv soţii C., inculpatul S.L., el primind pentru fiecare persoană sume între 250 şi 400 lei, bani din care, jumătate îi dădea inculpatul D.M.

Astfel, din probatoriile cauzei, instanţa a reţinut ca inculpata S.M. a fost racolata de către inculpaţii D.M. şi U.R., în prezenţa concubinului său - numitul B.L.. Inculpata S.M. a obţinut la data de 27 aprilie 2006 de la B.R.D. - Iaşi, cu ajutorul şi prin intermediul inculpaţilor S.L., C.A.M. şi C.F., aşa cum s-a arătat anterior, folosindu-se de documentele falsificate de către inculpata S.L., un credit în valoare de 10.000 lei, sumă din care inculpata i-a dat inculpatului C.F. suma de 8.000 lei, pe care acesta din urma a împărţit-o cu ceilalţi membri ai grupului.

În declaraţia dată în faţa instanţei de control judiciar, inculpatul S.M. a precizat că a fost vizitată la domiciliu de către inculpatul D.M. care i-a propus să obţină un credit de la o bancă din Iaşi, sens în care i-a solicitat buletinul, urmând ca el să se ocupe de toate formalităţile.

Iniţial s-au înţeles pentru un credit de 2.000 lei, după care a aflat că este vorba de un credit în valoare de 10.000 lei, iar buletinul său fusese predat numitului U.R. care i-a spus că va obţine creditul prin intermediul unei persoane din Iaşi.

A declarat inculpatul că la acel moment era angajată la SC A. SRL Roman, însă ştia că pentru obţinerea creditului urmau să fie folosite alte documente decât cele reale potrivit situaţie sale, dar a acceptat acest lucru datorită situaţiei sale financiare dificile.

După o săptămână de la această înţelegere a fost în Iaşi, la o agenţie B.R.D. din Păcurari, însoţită de inculpatul D.M. şi U.R., a semnat contractul de creditare şi a ridicat suma de 10.000 lei, din care ea a primit efectiv suma de 2.000 lei, restul rămânând celorlalţi doi inculpaţi care i-au spus că urmează să-i predea patroanei care i-a făcut actele de angajare.

Inculpata a fost de acord să restituie băncii doar suma de 2.000 lei pe care a primit-o efectiv.

Martorul B.L.I., concubinul inculpatul S.M. a confirmat împrejurările în care concubina sa a fost contactată de către numitul D.M. care i-a propus să facă un împrumut la o bancă din Iaşi, din care inculpatul urma să primească o parte din bani, iar restul revenea persoanelor care au ajutat-o să obţină creditul.

Concubina sa a mers la Iaşi cu inculpatul U.R., i-au fost încheiat un contract de muncă la un bar, iar apoi a semnat la bancă un contract de creditare pentru suma de 10.000 lei, sumă din car e a primit efectiv 2.000 lei,

In aceeaşi modalitate, inculpatul M.C.I., care a fost racolat de către inculpaţii D.M. şi U.R., a obţinut la data de 12 mai 2006 de la B.R.D. - Iaşi, cu ajutorul inculpaţilor S.L., C.A.M. şi C.F., folosindu-se de documentele falsificate de către inculpata S.L., un credit în valoare de 12.000 lei, sumă din care inculpatul i-a dat inculpatului C.F. suma de 9.500 lei, pe care acesta din urma a împărţit-o cu ceilalţi membri ai grupului.

Inculpatul recunoaşte în declaraţia dată în cursul urmăririi penale modalitatea în care l-a contactat pe inculpatul D.M., administratorul unui complex de locuinţe sociale din mun. Roman, care i-a promis că-l ajută să obţină un credit de la o bancă din Iaşi, sens în care i-a cerut doar cartea de identitate.

A venit ulterior în Iaşi, însoţit de inculpatul U.R., au mers la un bar, unde, o persoană pe nume Florin i-a prezentat un contract de muncă pe care l-a semnat şi care atesta că este barman la SC V.I. SRL.

Acest contract a fost depus la bancă pentru obţinerea creditului în valoare de 12.000 lei, din care inculpatul M.C.I. a primit efectiv suma de 2.000 lei, din care 500 lei i-a dat inculpatul D.M. pentru că i-a făcut cunoştinţă cu acele persoane, restul fiind împărţit de către ceilalţi inculpaţi.

La rândul sau, inculpatul Ş.F., care a fost racolat de către inculpaţii D.M. şi U.R., a obţinut la data de 10 aprilie 2006, cu ajutorul inculpaţilor S.L., C.A.M. şi C.F., folosindu-se de documentele falsificate de către inculpata S.L., un credit în valoare de 10.000 lei (RON), de la B.R.D. - Iaşi. Din această sumă, inculpatul U.R. a primit numai dânsul (de la inculpata C.A.M.) suma de 4.000 lei (RON), doar suma de 1.850 lei - întregul credit contractat - fiind data împrumutatului.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Ş.F. s-a prevalat de dreptul la tăcere prev. de art. 70 alin. (2) C. proc. pen., însă în cursul urmăririi penale a recunoscut comiterea infracţiunilor, relatând împrejurările în care a fost contactat, demersurile pentru obţinerea creditului, înţelegerea privind împărţirea banilor, precum şi suma efectiv obţinută.

Ulterior, inculpatul Ş.F. a condus-o şi pe soţia sa, inculpata Ş.C., la inculpaţii C.F. şi C.A.M., care - în înţelegere cu inculpata S.L., în modalitatea şi condiţiile sus-descrise - i-au intermediat inculpatei obţinerea, la data de 05 mai 2006, a unui alt credit, în valoare de 10.000 lei, tot de la B.R.D. - Iaşi. Din suma obţinuta ca urmare a creditului ce i-a fost acordat, inculpata Ş.C. a primit de la inculpatul C.F. doar suma de 2.800 lei, restul banilor fiind împărţiţi în cadrul grupului.

În cursul urmăririi penale inculpata Ş.C. a precizat că în virtutea faptului că soţul ei a contractat un credit în valoare de 10.000 lei, din care a primit efectiv 2.000 lei pentru care trebuia să plătească ratele şi dobânda, a fost şi ea de acord să procedeze în aceeaşi,manieră, întrucât mai aveau nevoie de bani.

Contractul încheiat de către inculpatul S.L. atesta că este operator sală de jocuri la SC V.I. SRL, deşi în realitate inculpatul nu a lucrat niciodată la această firmă, iar pe baza lui a obţinut de la B.R.D. un credit în suma de 10.000 lei.

Din aceşti bani inculpatul a primit 4.000 lei, iar diferenţa a rămas la inculpatul C.F., care urma să-i împartă cu inculpatul S.L.

În aceeaşi modalitate, inculpata U.E.M., care a fost racolată de către D.M. şi U.R., a obţinut la data de 19 mai 2006, de la B.R.D. - Iaşi, prin intermediul şi cu ajutorul inculpaţilor S.L., C.A.M. şi C.F., folosindu-se de documentele falsificate de către inculpata S.L. un credit în valoare de 11.000 lei. Din suma obţinuta ca urmare a creditului ce i-a fost acordat, inculpata U.E.M. a primit de la inculpata C.A.M. doar suma de 2.000 lei, restul banilor fiind împărţiţi în cadrul grupului.

Audiată de către instanţă, inculpata a declarat că în perioada incriminată se afla într-o situaţie financiară dificilă, avea nevoie de bani, iar când a aflat că inculpatul D.M. şi U.R. pot facilita obţinerea unor credite a hotărât să apeleze la aceştia.

L-a contactat pe D.M., care era administrator la blocul în care locuia, i-a spus că nu are loc de muncă şi că doreşte să obţină un credit de la bancă. A fost îndrumată să-l contacteze pe inculpatul U.R. care i-a spus că ştie o persoană pe nume L. din Iaşi, care-i poate face rost de actele necesare contractării unui credit.

A venit în Iaşi, unde inculpatul S.L. i-a făcut contract de angajare şi i-a eliberat o adeverinţă de angajat, documente pe care le-a prezentat la B.R.D., unde a fost condusă de către inculpatul C.F. şi C.A.M. Din suma efectiv ridicată de la bancă, inculpatul U.E.M. a primit 2.000 lei, inculpatul U.R. a primit 2.500 lei, iar restul a rămas la C.F.

Pe drumul de întoarcere, inculpatul C.F. a rupt toate actele de la bancă, contractul, desfăşurătorul cu ratele şi dobânda, asigurarea, astfel că inculpatul U.E.M. susţine că nu a ştiut care sunt sumele de restituit către bancă.

La rândul ei, inculpata I. (actuală U.) F. a fost racolată de către inculpatul U.R.. Aceasta a obţinut la data de 09 mai 2006 de la B.R.D. - Iaşi, cu ajutorul inculpaţilor S.L., C.A.M. şi C.F., folosindu-se de documentele falsificate de către inculpata S.L., un credit în valoare de 10.000 lei. Din această sumă, inculpata i-a dat inculpatului C.F. suma de 6.000 lei, iar inculpatului U.R. suma de 1.300 lei, diferenţa revenindu-i.

Audiată pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpata I. (actuală U.) F. a precizat că aflase de că numitul U.R. poate facilita obţinerea unor credite, astfel că a discutat cu acesta şi a aflat că din creditul de 10.000 lei pe care ar fi obţinut-o de la bancă, ei iar fi revenit 2.000 lei, iar restul unei patroane din Iaşi care urma să-i întocmească acte din care să rezulte că este angajată cu contract de muncă la firma ei.

A recunoscut inculpata că în acea perioadă nu avea loc de muncă,astfel că a acceptat propunerea, cu menţiunea că ei i-ar fi revenit 2.700 lei din creditul obţinut.

Actele au fost întocmite de către inculpatul S.L., i-au fost înmânate inculpatei, care,împreună cu C.A.M. şi C.F. s-au deplasat la B.R.D. unde au perfectat contractul de împrumut, iar peste 3 zile s-a prezentat să ridice banii. Aceştia au fost împărţiţi conform înţelegerii iniţiale, iar în legătură cu plata ratelor, inculpatul C.F. i-a spus să nu-şi facă griji întrucât ei o sa plătească pentru suma de 7.300 lei, iar ei o sa-i vină înştiinţare de la bancă pentru suma efectiv încasată, aceea de 2.700 lei.

Inculpata I. (actuală U.) F. a declarat că este de acord să achite băncii banii pe care i-a luat efectiv, însă nu are posibilităţi materiale.

Inculpatul I.C.R. a obţinut la data de 26 aprilie 2006 de la B.R.D. - Iaşi, în aceeaşi modalitate, un împrumut în valoare de 10.000 lei, din care i-a dat inculpatului C.F. suma de 9.000 lei. Instanţa arată că, deşi inculpatul I.C.R. a susţinut că l-a cunoscut întâmplător pe inculpatul C.F., care i-a propus să obţină un credit bancar şi care i-a intermediat, împreuna cu inculpata S.L., procurarea înscrisurilor falsificate, din depoziţiile inculpaţilor C.F. şi S.L. a rezultat ca toate persoanele din municipiul Roman, cărora le-au intermediat obţinerea creditelor bancare în condiţiile sus-arătate, au fost racolate de către inculpaţii D.M. şi U.R.

Inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale modalitatea frauduloasă în care a acţionat, indicând pe coinculpaţii C.F. şi S.L. ca fiind persoanele cu rol esenţial în contractarea creditului, dar şi ca beneficiari ai unei importante părţi din acesta.

În luna februarie 2006, inculpatul B.M. i-a propus inculpatei S.L. să îl ajute să obţină un credit bancar, solicitându-i sa-i elibereze o adeverinţă de salariat şi sa-i completeze un contract de muncă, prin care să ateste, în mod nereal, calitatea sa de angajat al SC V.I. SRL - Iaşi. în aceste condiţii, inculpata S.L. a întocmit un contract de muncă şi o adeverinţă de salariat falsificate în aceeaşi modalitate, înscrisuri prin folosirea cărora inculpatul B.M. a obţinut un credit în valoare de 5.000 lei de la C.E.C. - Sucursala Iaşi, la data de 09 februarie 2006.

Ulterior, în aceeaşi modalitate, la data de 13 martie 2006, inculpatul B.M. a obţinut un credit în valoare de 5.200 lei, de la B.R.D. - Iaşi.

În aceeaşi perioadă, inculpatul B.I.C. i-a cerut inculpatei S.L. să îl ajute să obţină un credit în aceeaşi modalitate, inculpata fiind de acord. Astfel, inculpata a fost de acord şi i-a întocmit inculpatului un set de înscrisuri, prin folosirea cărora acesta a contractat un împrumut în valoare de 5.200 lei, de la B.R.D. - Iaşi, la data de 13 martie 2006. Ulterior, inculpaţii B.M. şi B.I.C. au convenit cu inculpata S.L. să racoleze persoane interesate să obţină credite în aceeaşi modalitate, în schimbul unor beneficii, constând intr-un anumit procent din creditele bancare astfel obţinute.

Ca urmare a acestei înţelegeri cu inculpata S.L., inculpaţii B.M. şi B.I.C. i-au identificat pe inculpaţii R.V.D., T. (fostă R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fosta A.) L.G. şi D.G., pe care i-au determinat şi ajutat totodată să obţină credite bancare de la B.R.D. - Iaşi, prin inducerea în eroare a reprezentanţilor băncii - prin folosirea de înscrisuri falsificate de către inculpata S.L., în modalitatea sus-descrisa - cu prilejul încheierii contractelor de credit. Astfel, solicitanţii erau conduşi la barul din cartierul Tătăraşi din municipiul Iaşi, administrat de către inculpata S.L., unde inculpata primea cărţile de identitate ale solicitanţilor, după care le întocmea acestora contractele de muncă şi adeverinţele de salariat, emise în numele societăţilor comerciale sus-menţionate, falsificate în modalitatea sus-descrisă (inculpata S.L. întocmea contractele de muncă şi adeverinţele falsificate, din cuprinsul cărora rezulta că solicitanţii ar fi avut calitatea de angajaţi ai SC V.I. SRL - Iaşi). Ulterior, inculpaţii B.M. şi B.I.C. îi conduceau pe solicitanţi la sediul unităţii bancare şi le indicau acestora cum să procedeze cu ofiţerii de credite în vederea obţinerii împrumuturilor bancare, după care cartea de identitate a solicitanţilor rămânea în posesia racolatorilor, ca garanţie, fiind restituită titularilor, numai după împărţirea împreuna cu inculpaţii a sumei de bani împrumutate.

În acest mod, inculpaţii R.V.D. şi T. (fostă R.) M., care i-au cunoscut pe inculpaţii B.M. şi B.I.C. prin intermediul numitului C.I., au obţinut la data de 02 mai 2006, de la B.R.D. - Iaşi, împreună, un credit în valoare de 13.000 lei de la B.R.D. Iaşi. Din această sumă, suma de 6.500 lei a fost primita de către inculpata S.L., iar inculpaţii B.M. şi B.I.C. au primit suma de 1.500 lei.

Inculpaţii au recunoscut maniera în care au acţionat şi au indicat persoanele implicate în activitatea infracţională, precizând că nu au lucrat niciodată la acel bar din cartierul Tătăraşi, aşa cum figurau pe contractele de muncă depuse la bancă. Au fost instruiţi de către respectivele persoane cum să procedeze la bancă şi au fost transportaţi cu maşina la bancă şi apoi la bar, unde au împărţit banii conform înţelegerii iniţiale.

În aceeaşi modalitate, inculpatul L.C. a obţinut la data de 20 aprilie 2006, de la B.R.D. - Iaşi, un credit în valoare de 12.000 lei, din care a primit efectiv suma de 5.000 lei, restul creditului obţinut fiind împărţit intre membrii grupului.

Inculpatul L.C. a recunoscut şi regretat săvârşirea faptelor, declarând că a fost contactat într-un bar de către o persoană necunoscută care i-a propus să facă un credit bancar, sens în care şi-a oferit ajutorul pentru întocmirea unui contract de muncă.

A fost prezentat patroanei acelui bar, inculpatul S.L., care i-a întocmit contract de muncă, în baza căruia a obţinut un credit în valoare de 12.000 lei, din care inculpatul L.C. a primit 5.000 lei, iar restul revenind persoanelor care l-au contactat şi ajutat să obţină creditul.

Inc. şi-a exprimat disponibilitatea de a despăgubi partea civilă, precizând că a fost contactat de către firma recuperatoare care urmează să-i trimită un desfăşurător al ratelor.

Tot astfel şi inculpata O.M. a obţinut la data de 20 aprilie 2006 un credit în valoare de 5.000 lei (RON), din care a primit echivalentul în lei a 1.400 euro. în ce-o priveşte pe această inculpată, instanţa a arătat ca la data stabilită de banca pentru semnarea contractului, inculpata O.M., care intenţiona să abandoneze planul, i-a spus inculpatului B.M. că cererea i-a fost respinsă, însă acesta din urma nu a crezut-o şi a chemat-o pe inculpata S.L., care a convins-o în cele din urma pe inculpată să continue formalităţile pentru obţinerea creditului bancar respectiv. După primirea banilor, inculpata O.M. a intenţionat să le predea inculpaţilor B.M. şi B.I.C. doar suma de 240 de euro, însă aceştia din urma au ameninţat-o că dacă nu respectă înţelegerea iniţială îi vor lua toţi banii, inculpata conformându-se celor anterior convenite.

Tot prin intermediul numitului C.I., inculpatul M.G. i-a cunoscut pe inculpaţii B.M. şi B.I.C. şi acest inculpat a obţinut la data de 18 mai 2006, de la B.R.D. - Iaşi, în mod similar, prin folosirea unor înscrisuri falsificate, un credit în valoare de 11.000 lei, din care suma de 5.500 lei i-a revenit inculpatei S.L., iar echivalentul în lei a sumei de 200 de euro, racolatorilor.

În aceeaşi modalitate (cu cea anterior descrisa prin situaţia de fapt sus-expusa), inculpata P.I.P. a obţinut la data de 29 martie 2006, de la B.R.D. - Iaşi, un credit în valoare de 8.000 lei (RON). Inculpata a ridicat singură întreaga sumă de bani, dar în dimineaţa zilei următoare a fost căutată la domiciliul sau de către inculpaţii S.L. şi B.M., pentru a obţine procentul stabilit iniţial din suma împrumutată. În cursul serii, la locuinţa inculpatei au venit şi inculpaţii C.F. şi C.A.M., care au susţinut că sunt asociaţii inculpatei S.L. şi care au determinat-o pe inculpată să le dea suma de 1.000 lei, reprezentând contravaloarea înscrisurilor falsificate.

Audiată pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpata P.I.P. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, precizând că inculpatul B.M. i-a adus la cunoştinţă împrejurările în care urma să comită faptele, iar ea a fost de acord întrucât avea o situaţie financiară critică, avea un copil mic şi urma să fie evacuată din locuinţă pentru neplata chiriei.

Împrumutul a fost de 8.000 lei, din care le-a dat 1.000 lei soţilor C., care erau asociaţi cu inculpatul S.L., pentru că au ajutat-o să obţină creditul, înţelegerea iniţială nefiind în sensul ca inculpata să fie efectiv angajată.

De asemenea, inculpatul P.I.P. a fost de acord să achite debitul la bancă dacă mai există prejudiciu, întrucât s-a interesat la bancă şi i s-a comunicat că nu mai figurează cu debite.

Instanţa a arătat în continuare ca, potrivit probelor administrate în cauza, inculpata B. (fostă A.) L.G., care i-a cunoscut pe inculpaţii B.M. şi B.I.C. prin intermediul numitului A.G. (prietenul de la acea data al inculpatei), a obţinut, în acelaşi mod (respectiv, prin folosirea înscrisurilor falsificate de către inculpata S.L.), la data de 25 iunie 2006, de la B.R.D. - Iaşi, un credit în valoare de 9.500 lei. Din această sumă, inculpata S.L. a primit - pentru înscrisurile falsificate de către dânsa - suma de 3.200 lei, iar inculpaţii B.M. şi B.I.C. au primit suma de 1.400 lei.

Inculpata a recunoscut săvârşirea faptelor, însă a precizat că la momentul obţinerii creditului nu era conştientă de ce face, în sensul că a avut încredere în prietenul său care i-a promis că o angajează cu contract de muncă la barul inculpatul S.L., cu care era prieten.

Pentru acest serviciu a rugat-o să facă un credit la bancă de care să beneficieze dânsul, întrucât avea mari probleme financiare şi familiale şi nu putea obţine creditul personal.

Deşi i-a fost întocmit contractul de muncă, când s-a prezentat la lucru, inculpatul S.L. i-a spus că nu poate să o primească întrucât nu înregistrase contractul la I.T.M.

După ce numitul A.G. a dispărut cu banii, inculpata a plătit o parte din ratele de la bancă, împrejurare atestată de înscrisurile depuse la dosar.

Inculpatul D.G. a obţinut în mod similar celui anterior descris, la data de 31 martie 2006, un credit în valoare de 12.000 lei, folosind înscrisurile falsificate de către inculpata S.L., prin care se atesta în mod nereal ca inculpatul ar fi avut calitatea de angajat al SC L.P. SRL - Iaşi, înscrisuri care au fost obţinute de către inculpat în aceeaşi modalitate.

A recunoscut inculpatul D.G. că a fost contactat de două persoane de sex masculin care l-au întrebat dacă nu doreşte să facă un credit, propunere cu care, în cele din urmă a fost de acord, întrucât nu avea loc de muncă şi avea probleme financiare.

Cei doi tineri i-au făcut cunoştinţă cu o femeie, pe care au prezenta-o ca fiind şefa lor, care i-a întocmit actele de angajare, spunându-i că pentru acest credit trebuie să plătească un comision de 40% din suma pe care urma să o ridice de la bancă şi 200 de euro pentru cei doi tineri care le-au făcut cunoştinţă, condiţie acceptată de către inculpat.

Din suma de 12.000 lei ridicată de la bancă, inculpatul D.G. i-a dat inculpatul S.L. 4.000 lei, 200 de euro celor doi tineri şi a plătit cursa de taxi, înţelegerea fiind ca o parte din rate să le plătească S.L., iar restul inculpatul D.G.

A recunoscut inculpatul D.G. că şi-a dat seama că ceva nu este în regulă, întrucât el lucra în construcţii, iar contractul încheiat de către inculpatul Spiridon era pentru un post de barman.

Situaţia de fapt sus-descrisa de către instanţa este dovedita cu toate mijloacele de proba ce au fost administrate în cauza, în ambele faze procesuale: sesizările făcute de către băncile comerciale; înscrisurile ridicate de la unităţile bancare de unde au fost obţinute creditele; relaţiile comunicate de la Inspectoratul Teritorial de Munca Iaşi, din cuprinsul cărora a rezultat ca persoanele care au contractat creditele bancare (in speţa, inculpaţii din cauza penala de fata) nu au avut niciodată calitatea de angajaţi ai SC V.I. SRL - Iaşi sau SC L.P. SRL - Iaşi; declaraţiile martorilor B.L. şi C.I., care au arătat modalitatea în care membrii grupului identificau persoanele cu venituri modeste, pe care le convingeau sa încheie contractele de credit în condiţiile sus-descrise; declaraţiile martorilor audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti; procesele-verbale de recunoaştere din grup, din care rezulta ca persoanele care au contractat creditele bancare i-au identificat pe liderii grupului infracţional, coroborate cu depoziţiile inculpaţilor, date în cursul urmăririi penale, precum şi în cursul cercetării judecătoreşti - de către inculpaţii care s-au prezentat la judecata şi au fost de acord sa dea declaraţie în fata instanţei -, adresele de prejudiciu, precum şi cererile de constituire de parte civila formulate în cadrul prezentului proces penal de către B.R.D.G.S.G.- Sucursala Iaşi, SC K. SA Polonia, prin mandatarul sau SC K.I. SA - Bucureşti, SC E.K.R. SRL - Bucureşti, SC G.A. SA - Bucureşti, C.E.C.B. - Sucursala Iaşi, fiecare prin reprezentanţii lor legali; fisele de cazier judiciar ale inculpaţilor; procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penala, inculpaţilor; alte înscrisuri, depuse la dosar în faza de cercetare judecătoreasca, privind achitarea (totala sau parţiala) de către unii dintre inculpaţi a debitelor datorate unitarilor bancare, constituite parţi civile în cauza penala de fata - probatorii din coroborarea cărora rezulta ca inculpaţii sus-menţionaţi se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor cu privire la care s-a dispus trimiterea lor prin rechizitoriul întocmit la data de 26 septembrie 2008 în Dosarul penal nr. 145/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi.

În drept, faţa de probele administrate, instanţa a reţinut că, raport la infracţiunile de înşelăciune, frauda specifică dreptului penal trebuie să ia în considerare elementele esenţiale ale contractului, loialitatea specifică dreptului comercial, intenţia şi manoperele viclene şi este determinată de orice viclenie, manoperă frauduloasă sau inducere în eroare, comisă cu intenţie directă sau indirectă, fără de care subiectul pasiv nu ar fi acceptat derularea convenţiei.

În cauza sunt incidente dispoziţiile dispoziţiilor art. 215 alin. (3) C. pen. în condiţiile în care inducerea în eroare a reprezentanţilor entităţilor financiare s-a realizat la momentul încheierii contractelor, fiind totodată aplicabile şi dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol, în condiţiile în care săvârşirea infracţiunii a fost realizata de fiecare inculpat prin atribuirea unei calităţi mincinoase (angajat la diferite societăţi comerciale).

Încheierea convenţiilor de creditare financiara anterior expuse pe larg nu s-ar fi realizat în lipsa încredinţării reprezentanţilor părţilor vătămate cu privire la calitatea de angajat (în general titular al unor venituri stabile, cu caracter de continuitate) a inculpaţilor, calitate probata în mod fictiv prin prezentarea unor documente contrafăcute, aşa cum s-a expus anterior. Este de necontestat în cauza că în lipsa probării unor venituri certe cu caracter de continuitate, contractele de creditare nu ar fi fost încheiate.

În ceea ce priveşte reţinerea agravantei prev. de alin. (5) C. pen. al art. 215 C. pen. faţa de inculpata S.L., instanţa a reţinut că aceasta a săvârşit, la diferite intervale de timp, o pluralitate de acţiuni (respectiv, o multitudine de acte de executare) în calitate de instigator şi ca prin modul în care a acţionat, respectiv prin folosirea aceloraşi procedee, raportat la toate împrejurările de fapt şi condiţiile (descrise anterior, prin situaţia faptica reţinuta de către instanţa) în care au fost săvârşite de către inculpata toate actele de executare, având în vedere şi intervalul de timp (relativ scurt) scurs între acţiunile componente ce caracterizează întreaga activitate infracţionala desfăşurata de către inculpata, acţiuni care, fiecare în parte, realizează conţinutul aceleiaşi infracţiuni, aceasta a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, toate elementele enumerate mai sus concurând împreuna la stabilirea unităţii de rezoluţie, elemente care, toate laolaltă, reprezintă, în opinia instanţei, raportat la datele spetei de fata, criterii clare de determinare sigură a existentei rezoluţiei infracţionale unice în baza căreia a acţionat inculpata S.L. (in calitate de instigator: inculpata a determinat (cu intenţie) mai multe persoane sa săvârşească infracţiunea de înşelăciune în convenţii în dauna unităţilor bancare sus-menţionate, înlesnind totodată (prin întocmirea de acte false, care au fost apoi folosite de către solicitanţii creditelor pentru inducerea în eroare a reprezentanţilor unităţilor bancare, cu prilejul încheierii contractelor de credit) comiterea de către persoanele respective a infracţiunii de înşelăciune în convenţii), astfel încât instanţa a constatat ca în speţa data sunt îndeplinite cerinţele legale prevăzute de dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea continuată (aceea de instigare la infracţiunea de înşelăciune în convenţii), caracterizata printr-o pluralitate de acte de executare (acţiuni multiple, săvârşite la diferite intervale de timp) unite intre ele sub trei aspecte: unitate de subiect, unitate de hotărâre sau rezoluţie infracţionala şi unitate de conţinut al infracţiunii - în sensul ca fiecare acţiune a inculpatei realizează conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

A constatat totodată instanţa (raportat la paguba materiala cauzata prin întreaga activitate infracţionala desfăşurată de către inculpata S.L.) ca prin activitatea infracţionala a inculpatei s-au produs consecinţe deosebit de grave, în cauza fiind incidente (in ce-o priveşte pe aceasta inculpata) dispoziţiile art. 146 C. pen., potrivit cărora: Prin consecinţe deosebit de grave de înţelege o paguba material mai mare de 200.000 lei …. Astfel, instanţa retine ca inculpata S.L. este singura dintre toţi inculpaţii din cauza penala de fata care a participat (in calitate de instigator) la săvârşirea (de către ceilalţi inculpaţi, respectiv: S.M., M.C.I., Ş.F., Ş.C., U.E.M., I.C.R., I.F., R.V.D., T. (fostă R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fosta A.) L.G., C.C.A., D.G., D.M., U.R., C.F., B.M., B.I.C. şi C.A.M.) tuturor infracţiunilor de înşelăciune în convenţii, comise în dauna unitarilor bancare sus-menţionate, cu prilejul încheierii contractelor de credit de către persoanele solicitante - aşa cum s-a arătat anterior în acest sens, prin situaţia de fapt expusa.

În stabilirea răspunderii instigatoarei - se au în vedere şi dispoziţiile Deciziei nr. 14 din 22 mai 2006 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicata în M. Of. nr. 6 din 4 ianuarie 2007, prin care s-a stabilit că î n cazul infracţiunii continuate, caracterul de „consecinţe deosebit de grave ” se determină prin totalizarea pagubelor materiale cauzate sau care au încercat să fie cauzate (formele tentate ale infracţiunii) tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii.

Examinarea probatoriului mai evidenţiază în mod cert că unii dintre inculpaţi au ajuns la un moment dat, pe perioada infracţională, să aibă legături aparent coordonate pentru obţinerea unor venituri prin săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, însă, existenţa unei înţelegeri spontane, concomitent cu săvârşirea infracţiunii exclude incidenţa infracţiunii autonome prevăzute de 7 din Legea nr. 39/2003, în acest caz fiind aplicabile dispoziţiile legale referitoare la participaţia ocazională concomitentă.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 39/2003, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 C. pen.

Potrivit art. 323 alin. (1) C. pen., constituie infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate la art. 167 C. pen., ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

Astfel, faptele fiecăruia dintre inculpaţii S.L., D.M., U.R., B.M., B.I.C., C.F. şi C.A.M., de a constitui o grupare în vederea săvârşirii de infracţiuni, respectiv în vederea comiterii de infracţiuni de înşelăciune în convenţii, prin folosirea unor mijloace frauduloase (constând în inducerea în eroare a reprezentanţilor societăţilor comerciale bancare, cu prilejul încheierii unor contracte de credit, prin folosirea de înscrisuri falsificate), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpaţilor D.M., U.R. şi C.F., de a determina alte persoane să inducă în eroare, cu prilejul încheierii unor contracte de credit, pe reprezentanţii părţilor vătămate - unităţile bancare (constituite părţi civile în cauza penala de fata), prin folosirea de înscrisuri falsificate, de a le facilita acestor persoane desfăşurarea activităţii de inducere în eroare a societăţilor bancare - în condiţiile şi prin modalităţile descrise prin situaţia faptica sus-expusa - şi de a obţine în astfel de condiţii încheierea contractelor de credit respective, săvârşite de către fiecare dintre inculpaţii sus-arătaţi la intervale diferite de timp, dar în baza unei rezoluţii infracţionale unice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la infracţiunea de înşelăciune, în forma continuata, prev. şi ped. de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, instigare la infracţiunea de uz de fals, în forma continuata, prev. şi ped. de art. 25 C. pen., raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (privind concursul real de infracţiuni).

Sub aspectul infracţiunilor de instigare la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi de uz de fals instanţa reţine că din punct de vedere al participaţiei penale, instigarea presupune, determinarea, cu intenţie, de către o persoana a unei alte persoane la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Situându-se în sfera acţiunilor cognitiv-persuasive, activitatea de determinare nu produce, de cele mai multe ori, în plan material, urme materiale probatorii, dar activitatea de determinare poate fi exhibată tocmai prin conduita participanţilor la săvârşirea faptelor prevăzute de legea penala.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D.M., instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc. pen., din infracţiunile reţinute în rechizitoriu în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 25 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. raportat la art. 219 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 40 alin. (1) C. pen., întrucât faptele pentru care inculpatul D.M. a fost trimis în judecată (fapte care au fost comise în aprilie - mai 2006) sunt concurente cu infracţiunea pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 517 din 29 august 2006, respectiv art. 1, pct. 1 din Legea nr. 91/1991;

În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 40 alin. (1) C. pen., rap. la art. 85, art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 (şase) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 517 din 29 august 2006 a Judecătoriei Roman, definitivă prin neapelare la data de 11 septembrie 2006, pedeapsă pe care o va contopi cu pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Faptele inculpaţilor B.M., B.I.C. şi C.A.M., de a induce în eroare în mod nemijlocit, cu prilejul încheierii unor contracte de credit (obţinere de împrumuturi bancare), pe reprezentanţii unităţilor bancare, prin folosirea de înscrisuri falsificate, precum şi de a determina alte persoane să acţioneze în acelaşi mod şi de a le crea acestora din urma condiţiile necesare desfăşurării unei atare activităţi, obţinându-se în astfel de condiţii încheierea contractelor de credit respective, săvârşite de către fiecare dintre inculpaţii sus-arătaţi la intervale diferite de timp, dar în baza unei rezoluţii infracţionale unice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în forma continuata, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, uz de fals în forma continuata, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (privind concursul real de infracţiuni).

Inculpaţii B.M., B.I.C. au desfăşurat şi activităţi de racolare a inculpaţilor R.V.D., T. (fosta R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fosta A.) L.G. şi D.G., persoane pe care le-au determinat să inducă în eroare, cu prilejul încheierii unor contracte de credit, pe reprezentanţii părţilor vătămate - unităţile bancare, prin folosirea de înscrisuri falsificate, de a le facilita acestor persoane desfăşurarea activităţii de inducere în eroare a societăţilor bancare - în condiţiile şi prin modalităţile descrise prin situaţia faptica sus-expusa - şi de a obţine în astfel de condiţii încheierea contractelor de credit respective, contribuţia lor de instigatori absorbindu-se în aceea de autori ai unităţii infracţionale legale, respectiv ai infracţiunii continuate de înşelăciune, urmând ca pluralitatea de contribuţii să fie avută în vedere la individualizarea pedepsei.

Pentru inculpatul B.I.C., în temeiul disp. art. 334 C. proc. pen., instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în aceleaşi infracţiuni, cu reţinerea art. 40 C. pen.; incidenţa disp. art. 40 C. pen. privind pluralitatea intermediară este determinată de existenţa unei condamnări anterioare a inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 211 alin. (2) lit. b), c) şi alin. (2)¹ lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. la pedeapsa 2 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 858 din 29 noiembrie 2004 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2582 din 18 aprilie 2005 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu aplicarea art. 81 C. pen., pentru.

În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 40 alin. (1) C. pen., rap. la art. 83 C. pen. tribunalul a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 858 din 29 noiembrie 2004 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 2582 din 18 aprilie 2005 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pedeapsă pe care o va cumula cu fiecare dintre pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre.

Faptele inculpaţilor: S.M., M.C.I., Ş.F., Ş.C., U.E.M., I.C.R., I.F., R.V.D., T. (fostă R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fosta A.) L.G., C.C.A. şi D.G., de a-i induce în eroare pe reprezentanţii B.R.D.G.S.G.- Sucursala Iaşi, precum şi pe reprezentanţii C.E.C.B. - Sucursala Iaşi, după caz, prin folosirea de înscrisuri falsificate, cu prilejul încheierii unor contracte de creditare, contracte de creditare pe care, în alte condiţii (daca acestea ar fi fost cunoscute de către băncile respective) reprezentanţii unităţilor bancare nu le-ar fi încheiat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., şi, respectiv, uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. - pentru fiecare dintre aceşti inculpaţi.

Inculpaţii au săvârşit faptele cu intenţie directa, cunoscând caracterul nereal al atestărilor din documentele prezentate funcţionarilor bancari, referitoare la calitatea lor de angajaţi ai celor două societăţi comerciale şi săvârşind faptele, chiar în scopul inducerii în eroare a funcţionarilor bancari şi a dobândirii unor valori monetare, banii rezultaţi din săvârşirea infracţiunii fiind împărţiţi cu ceilalţi inculpaţi.

Pentru fiecare dintre inculpaţii S.M., M.C.I., Ş.F., Ş.C., U.E.M., I.C.R., I.F., R.V.D., T. (fostă R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fosta A.) L.G., C.C.A. şi D.G., B.M., B.I.C., C.A.M., D.M., U.R. şi C.F., precum şi S.L., instanţa a reţinut şi aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (privind concursul real de infracţiuni).

Pentru inculpatul M.C.I., instanţa a schimbat în conf. cu disp. art. 334 C. proc. pen. încadrarea juridică din infracţiunile de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen.,. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în aceleaşi infracţiuni, însă în raport de fiecare, cu reţinerea art. 37 lit. b) C. pen.; reţinerea stării de recidivă postexecutorie este justificate de faptul că faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză au fost săvârşite la data de 12 mai 2006, după rămânerea definitivă a sentinţei penale nr. 37/P din 02 martie 2005 pronunţată de Tribunalul Neamţ, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 170/2005 a Curţii de Apel Bacău, pedeapsa fiind executată la data de 02 martie 2006.

Pentru inculpatul I.C.R., instanţa a schimbat în conf. cu disp. art. 334 C. proc. pen. încadrarea juridică din infracţiunile de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. şi uz de fals, prev. şi ped. de art. 291 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în aceleaşi infracţiuni, însă în raport de fiecare, cu reţinerea art. 37 lit. b) C. pen.; reţinerea stării de recidivă postexecutorie este justificate de faptul că faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză au fost săvârşite la data de 26 aprilie 2006, după rămânerea definitivă a sentinţei penale nr. 62 din 26 ianuarie 2001 a Judecătoriei Roman, pedeapsa fiind executată la data de 29 octombrie 2005.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul R.V.D., instanţa a schimbat în conf. cu disp. art. 334 C. proc. pen. încadrarea juridică din infracţiunile reţinute prin rechizitoriu în aceleaşi infracţiuni cu reţinerea disp. art. 37 lit. a) C. pen., motivat de faptul că infracţiunile pentru care inculpatul R.V.D. a fost trimis în judecată sunt concurente cu infracţiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 pronunţată de Judecătoria Iaşi şi în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1059 din 02 martie 2004 pronunţată de Judecătoria Iaşi.

Aşa fiind, instanţa a descontopit pedeapsa de 2 ani închisoarea aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, în pedepsele de:

- 1 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 208-209 alin. (1) lit. a), g), i), C. pen.;

În temeiul disp. art. 36 C. pen., rap. la art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate cu pedeapsa de 1 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

A menţinut revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 4527 din 18 octombrie 2005 a Judecătoriei Iaşi, definitivă prin decizia penală nr. 721 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, în baza disp. art. 83 C. pen., pedeapsă pe care a cumulat-o cu pedeapsa rezultantă în urma efectuării concursului.

În ceea ce-o priveşte pe inculpata S.L., instanţa a reţinut că faptele acesteia, de a întocmi contracte de muncă şi adeverinţe de salariat, în care a menţionat date nereale cu privire la calitatea de angajat a unor persoane, cu privire la veniturile obţinute de către acestea, precum şi cu privire la data la care au fost întocmite înscrisurile respective, înscrisuri pe care inculpata a şi semnat în numele unei alte persoane şi care apoi au fost folosite de către persoanele respective la obţinerea de credite de la unităţile bancare sus-arătate (prin folosirea acestor înscrisuri fiind induşi în eroare reprezentanţii băncilor, cu prilejul încheierii contractelor de credit solicitanţilor), săvârşite de către inculpata la intervale diferite de timp, dar în baza unei rezoluţii infracţionale unice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma continuata, prev. şi ped. de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A reţinut de asemenea instanţa ca faptele aceleiaşi inculpate, care în mod repetat, la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi hotărâri infracţionale, a scanat un contract de muncă mai vechi al SC V.I. SRL care fusese înregistrat la I.T.M., după care a şters numărul de înregistrare şi datele personale ale angajatului, a imprimat formularul astfel obţinut şi l-a completat cu datele personale ale celorlalţi inculpaţi care au formulat cererile de acordare a unor credite bancare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în forma continuata, prev. şi ped. de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., sens în care, în temeiul disp. art. 334 C. proc. pen. va dispune schimbarea încadrării juridice.

Raportat la activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatei, nu poate fi angajată răspunderea sa penală pentru infracţiunea de falsificare a instrumentelor oficiale, prev. de art. 286 C. pen., care, sub aspectul laturii obiective presupune contrafacerea, confecţionarea unui sigiliu, ştampilă sau instrument de marcare care imită instrumentul adevărat, sau alterarea, modificarea unui astfel de instrument adevărat, situaţie care nu se regăseşte în speţă, întrucât inculpata S.L. nu a falsificat în mod fizic o ştampilă a I.T.M., ducând astfel la vicierea adeverinţelor, ci a folosit o copie scanată a ştampilei I.T.M. aplicată pe un contract de muncă legal înregistrat.

Conform disp. art. 288 C. pen., infracţiunea constă în falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice.

Înscrisul oficial este, potrivit art. 150 alin. (2) C. pen., orice înscris care emană de la o unitate din cele la care se referă art. 145 sau care aparţin unei asemenea unităţi. Înscrisurile care aparţin unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 sunt înscrisurile depuse şi înregistrate la o asemenea unitate.

Prin Legii nr. 108/1999 - republicata - a fost înfiinţată Inspecţia Muncii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea M.M.S.S., care controlează aplicarea unitara a legilor şi a altor acte normative care reglementează domeniul muncii, relaţiile de munca, securitatea şi sănătatea în munca la toate persoanele juridice şi fizice din sectorul public, mixt, privat şi alte categorii de angajatori, cu excepţiile prevăzute de lege. Aşa fiind, contractele individuale de muncă, prin înregistrarea la I.T.M. Iaşi, sunt înscrisuri oficiale, atâta vreme cât prin înregistrarea legală a documentelor acestea aparţin unei instituţii publice.

Procedând în maniera descrisă mai sus, inculpata a produs o alterare a adevărului pe care înscrisurile respective erau destinate să-l exprime, înscrisuri cu putere probatorie şi cu relevanţă juridică, creând aparenţa unor înscrisuri oficiale adevărate, autentice.

În ce priveşte faptele inculpatei S.L., de a determina alte persoane să inducă în eroare, cu prilejul încheierii unor contracte de credit, pe reprezentanţii părţilor vătămate - unităţile bancare (constituite părţi civile în cauza penala de fata), prin folosirea de înscrisuri falsificate, de a le facilita acestor persoane desfăşurarea activităţii de inducere în eroare a societăţilor bancare - în condiţiile şi prin modalităţile descrise prin situaţia faptica sus-expusa - şi de a obţine în astfel de condiţii încheierea contractelor de credit respective, fapte pe care inculpata, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a săvârşit la diferite intervale de timp şi care au produs consecinţe deosebit de grave - constând în producerea unei pagube materiale de peste 200.000 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în forma continuata, prev. şi ped. de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, instigare la infracţiunea de uz de fals, în forma continuata, prev. şi ped. de art. 25 C. pen., raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate infracţiunile mai sus-menţionate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (privind concursul real de infracţiuni).

Astfel, instanţa a reţinut că inculpata S.L. a săvârşit, la diferite intervale de timp, o pluralitate de acţiuni (respectiv, o multitudine de acte de executare) în calitate de instigator şi ca prin modul în care a acţionat, respectiv prin folosirea aceloraşi procedee, raportat la toate împrejurările de fapt şi condiţiile în care au fost săvârşite toate actele de executare, având în vedere şi intervalul de timp (relativ scurt) scurs intre acţiunile componente ce caracterizează întreaga activitate infracţionala desfăşurata de către inculpata, acţiuni care, fiecare în parte, realizează conţinutul aceleiaşi infracţiuni, astfel ca în speţa data sunt îndeplinite cerinţele legale prevăzute de dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea continuată.

Astfel, instanţa a reţinut ca inculpata S.L. este singura dintre toţi inculpaţii din cauza penala de fata care a participat (in calitate de instigator) la săvârşirea (de către ceilalţi inculpaţi, respectiv: S.M., M.C.I., Ş.F., Ş.C., U.E.M., I.C.R., I.F., R.V.D., T. (fostă R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fosta A.) L.G., C.C.A., D.G., D.M., U.R., C.F., B.M., B.I.C. şi C.A.M.) tuturor infracţiunilor de înşelăciune în convenţii, comise în dauna unităţilor bancare sus-menţionate.

Astfel, instanţa a constatat ca prin totalizarea tuturor prejudiciilor cauzate, prin întreaga activitate infracţionala desfăşurata de către inculpata S.L., tuturor părţilor civile B.R.D.G.S.G. - sucursala Iaşi, SC K. SA Polonia, prin mandatarul sau SC K.I. SA - Bucureşti, SC E.K.R. SRL - Bucureşti, SC G.A. SA - Bucureşti, C.E.C.B. - Sucursala Iaşi, fiecare prin reprezentanţii lor legali, a fost depăşita suma de 200.000 lei, întrucât prin toate acţiunile inculpatei, săvârşite de către aceasta în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a cauzat un prejudiciu total de peste 200.000 lei.

Pe cale de consecinţa, instanţa a constatat că în ce-o priveşte pe inculpata S.L. se impune şi schimbarea de încadrare juridica data faptelor prin actul de sesizare a instanţei, din infracţiunea de instigare la înşelăciune, în forma continuată, prev. şi ped. de art. 25 C. pen., în infracţiunea de instigare la înşelăciune în forma continuată, prev. şi ped. de art. 25 C. pen., rap. la art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În termen hotărârea a fost atacată de procuror cu motivarea că latura civilă a fost greşit soluţionată în sensul că nu trebuiau desfiinţate contractele de creditare întrucât unitatea bancară nu a invocat nulitatea acestora, că dispoziţia de ridicare de către procuror a înscrisurilor se situează în afară procesului penal, că dispoziţia de desfiinţare a înscrisurilor se pune în executare de judecătorul delegat - potrivit art. 455 alin. (1) C. proc. pen., că procurorul nu are calitatea de organ de executare.

Împotriva hotărârii au declarat apel şi inculpatul B.M. - cu motivarea că faţă de împrejurările în care s-a săvârşit fapta şi conduita lui procesuală se impune suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante şi a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., dispoziţii care au fost invocate la termenul din 11 septembrie 2012; inculpatul B.I.C. cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare; inculpatul C.F. cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare, că se impune reducerea acesteia în urma aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei; inculpatul C.A. cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare ; de inculpatul B.M. cu motivarea că nu a săvârşit faptele, că pedeapsa aplicată este prea mare, că se impune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, că nu a făcut parte din grupul infracţional organizat ; inculpatul U.R. cu motivarea că pedeapsa de 3 ani cu executare este prea mare, că se impune suspendarea condiţionată şi că recunoscând faptele se poate face aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.; inculpata B. (fostă A.) L.G. cu motivarea că a fost manipulată emoţional în săvârşirea faptei, că nu a avut reprezentarea comiterii unei fapte penale, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 18¹ C. pen.; inculpata C.A.M. - cu motivarea că pedeapsa aplicată pentru fapta de uz de fals este prea mare şi să se impune aplicarea disp. art. 81 C. pen., că nu a săvârşit fapta de înşelăciune, respectiv că nu a existat intenţia de cauza prejudiciu, că se poate realiza reeducarea prin suspendarea condiţionată a pedepsei ; inculpata S.L. cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare, că reeducarea este posibilă prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi acu solicitarea de a fi aplicate dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Anterior dezbaterilor, la termenul din 11 septembrie 2012, inculpaţii S.L., C.F. şi U.R. au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., declarând că recunosc acuzaţiile şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Cu referire la solicitarea de aplicare a disp. art. 320¹ C. proc. pen., instanţa de apel a apreciat că aceasta putea fi formulată până la primul termen de judecată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, termen ce a fost însă depăşit.

S-a apreciat că apelurile inculpaţilor sunt nefondate şi sub aspectul individualizării pedepselor care au fost corect proporţionalizate de prima instanţă, cu valorificarea tuturor circumstanţelor reale şi personale ale inculpaţilor.

Cât priveşte criticile parchetului, s-a apreciat că în mod corect s-a reţinut incidenţa art. 99 C. proc. pen. cu privire la modalitatea de ridicare a înscrisurilor, iar desfiinţarea contractelor de creditare fost corect dispusă, fiind vorba de o nulitate absolută, care nu era necesar a fi invocată de părţile civile.

În consecinţă, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală, prin decizia penală nr. 134 din 18 septembrie 2012, a respins ca nefondate apelurile declarate de parchet şi de inculpaţi.

A respins cererile privind aplicarea prevederilor art. 320¹ C. proc. pen.

A respins ca nefondate apelurile declarate de procuror şi de inculpaţii B.M., B.I.C., C.A., C.F., D.M., U.R., B. (fostă A.) L.G., C.A.M., S.L., împotriva sentinţei penale nr. 244 din 5 mai 2011 a Tribunalului Iaşi, pe care o menţine.

A obligat pe inculpaţii apelanţii B.M., B.I.C., C.F., U.R., B. (fostă A.) L.G., C.A.M., S.L. să achite fiecare câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A obligat pe inculpaţii apelanţi C.A. şi D.M. să achite, fiecare, câte 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care câte 400 lei, fiecare, către Baroul de Avocaţi Iaşi, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.

Cheltuielile judiciare în apelul procurorului şi cheltuielile judiciare reprezentând onorarii avocaţi desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii intimaţi D.G., I.C.R., L.C., M.G., M.C.I., R.V.D., Ş.F., C. (fosta U.) E.M., I.F., O.M., P.I.P., S.M., Ş.C., T. (R.) M., în sumă de 400 lei, fiecare, se vor plăti din fondurile statului.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpaţii B.M., B.I.C., C.F., D.M., U.R., C.A.M. şi S.L.

Parchetul a invocat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., criticând dispoziţia instanţei de desfiinţare totală a contractelor de creditare, precum şi modalitatea de punere în executare a acestei dispoziţii, de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi.

Inculpaţii B.M., C.F., C.A.M. şi S.L. au invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² şi 14 C. proc. pen., solicitând, în principal aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi, în subsidiar, reducerea pedepselor.

Inculpaţii B.I.C. şi U.R. au invocat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepsei.

Inculpatul D.M. a decedat pe parcursul soluţionării recursului, faţă de acesta solicitându-se încetarea procesului penal.

Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, apreciază ca fiind întemeiate criticile formulate de parchet şi ca neîntemeiate criticile formulate de inculpaţi.

Parchetul a criticat nelegala dispoziţie de anulare a contractelor de creditare, procedându-se la o greşită aplicare a legii şi considerându-se că aceste contracte ar fi lovite de nulitate absolută, în realitate fiind vorba de o nulitate relativă, pe care unităţile bancare ce s-au constituit părţi civile în cauză nu au invocat-o.

Înalta Curte apreciază această critică întemeiată.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru infracţiunea de înşelăciune în convenţii, reţinându-se că încheierea contractelor de creditare nu s-ar fi realizat în lipsa încredinţării reprezentanţilor băncilor cu privire la calitatea de angajat a inculpaţilor, calitate probată în mod fictiv prin prezentarea unor documente contrafăcute.

S-au apreciat ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (3) C. pen. întrucât inducerea în eroare a părţilor civile (unităţile bancare) a avut un rol hotărâtor în determinarea acestora la încheierea contractelor de creditare, fiind de necontestat că, în lipsa probării de către inculpaţi a unor venituri certe cu caracter de continuitate, contractele nu ar fi fost încheiate.

Această cerinţă a legii penale a fost împrumutată, sub aspectul formulării, din dreptul civil, şi reprezintă una din condiţiile de existenţă a dolului, ca şi viciu de consimţământ.

Astfel, eroarea provocată prin dol trebuie să fie determinantă la încheierea actului juridic, în caz contrar fiind considerată o simplă minciună.

Expresia de inducere în eroare folosită în art. 215 alin. (3) C. pen. se apropie de înţelesul consacrat dolului în Codul civil, ca eroare provocată, concretizată în totalitatea manoperelor frauduloase pe care una din părţi le întrebuinţează cu prilejul încheierii unui contract pentru a forma o falsă reprezentare asupra realităţii a părţii contractante, cu caracter determinant în încheierea contractelor.

În contextul în care sancţiunea dolului în planul civil o reprezintă despăgubirile şi nulitatea relativă, problema pe care o ridică recursul formulat de parchet este dacă sancţionarea dolului în cazul în care el este şi o infracţiune urmează reglementările C. civ., deci este o nulitate relativă, sau poate îmbrăca forma nulităţii absolute, aşa cum au apreciat instanţele de fond şi apel, dar care nu au argumentat această opinie, avându-se în vedere, probabil, interesul social ocrotit.

Înalta Curte apreciază că soluţia dispusă în cauză privind nulitatea absolută a contractelor de creditare nu este întemeiată.

În lipsa unor dispoziţii speciale, derogatorii, în cauză îşi găseşte aplicarea regula generală, exprimată în art. 14 alin. (3) C. proc. pen., potrivit căreia repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile.

Acţiunea civilă alăturată acţiunii penale se rezolvă potrivit legii civile, continuând să fie guvernată de principiul disponibilităţii.

Părţile civile nu au solicitat anularea contractelor de creditare şi constituirea de părţi civile în cauză s-a făcut pe temeiul răspunderii civile contractuale.

Aplicând legea civilă care în cazul dolului atrage nulitatea relativă şi nu cea absolută, se constată că, deşi contractele de creditare sunt, într-adevăr, lovite de nulitate relativă, fiind viciat consimţământul unităţilor bancare contractante, nulitatea relativă nu a fost invocată de unităţile bancare, acestea întemeindu-şi pretenţiile civile pe contractele de creditare, deşi ulterior au constatat că la baza înlocuirii lor au stat acte falsificate.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că dispoziţie de anulare a acestor contracte de creditare este greşită, întrucât nu ţine cont de voinţa părţilor civile, care nu au invocat nulitatea relativă a contractelor ci şi-au întemeiat pretenţiile civile pe temeiul răspunderii contractuale.

Sub acest aspect, Înalta Curte va proceda la înlăturarea din sentinţă a dispoziţiilor privind anularea contractelor de creditare.

Această înlăturare lasă fără obiect cea de a doua critică a parchetului, întrucât nu se mai justifică ridicarea silită a acestor înscrisuri în vederea desfiinţării lor.

Recursurile inculpaţilor B.M., B.I.C., C.F., U.R., C.A.M. şi S.L. sunt nefondate.

Inculpaţii B.M., B.I.C., C.F., U.R., C.A.M. şi S.L. au invocat o primă critică, formulată în cadrul cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., privind respingerea solicitării acestora în apel, de aplicare a disp. art. 320¹ C. proc. pen.

Înalta Curte apreciază că soluţia instanţei de apel din acest punct de vedere este corectă, aplicându-se în mod legal dispoziţiile O.U.G. nr. 121/2011.

Conform art. XI din acest act normativ, în cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în primă instanţă începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen de judecată cu procedura completă imediat următor intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, respectiv 22 decembrie 2011.

În cauză, primul termen la judecata în fond când puteau fi formulate astfel de cereri a fost 13 ianuarie 2011, dar inculpaţii nu au solicitat la acel termen aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpaţii recurenţi S.L. şi C.F. au formulat astfel de cereri la termenul din 12 septembrie 2012, în apel, iar inculpaţii C.A.M. şi B.M. au făcut această solicitare în recurs, cu prilejul dezbaterilor, Înalta Curte constatând că pentru aceştia, aşa cum s-a arătat, termenul în care puteau solicita aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. a fost depăşit.

Nici criticile vizând individualizarea pedepselor formulate de inculpaţi nu sunt fondate (caz de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.).

Pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului B.M., de 2 ani şi 10 luni închisoare, reprezintă o justă proporţionalizare între gradul de pericol social şi consecinţele celor trei infracţiuni reţinute în sarcina acestuia (dintre care două în formă continuată), orientarea este spre minimul textelor incriminatoare şi o reducere a pedepsei sau schimbarea modalităţii de executare nu se justifică, în raport de perseverenţa sa infracţională.

Inculpatul B.I.C., de asemenea, a primit o pedeapsă corect individualizată, avându-se în vedere comiterea a două infracţiuni în formă continuată, dar şi existenţa unor antecedente penale, chiar dacă acestea nu au atras starea de recidivă.

Inculpatul C.F. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 10 luni închisoare cu respectarea criteriilor generale de individualizare, cu luarea în considerare a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., iar o nouă reducere a pedepsei nu se justifică raportat la numărul mare de infracţiuni comise, din care două în formă continuată.

Inculpata C.A.M. a fost condamnată la pedepse coborâte, de asemenea, sub minimul textului incriminator, cu reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., cărora li s-a dat deja eficienţa juridică cuvenită.

Pentru inculpatul U.R. instanţele au avut aceeaşi orientare, de coborâre a pedepselor sub minim, prin reţinerea prev. de art. 74 lit. a), c) C. pen., o nouă reducere nefiind, nici în cazul său, justificată.

Pentru inculpata S.L. s-au avut în vedere perseverenţa infracţională a acesteia, unele dintre fapte fiind comise în formă continuată, dar şi rolul determinant pe care aceasta l-a avut în derularea activităţii infracţionale, argumente ce îndreptăţesc instanţa să constate că în cazul său pedeapsa aplicată, atât în cuantum, cât şi ca modalitate de executare, este just individualizată cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen.

Faţă de inculpatul D.M., Înalta Curte urmează să dispună încetarea procesului penal, constatând că a intervenit decesul acestuia la data de 6 decembrie 2012, astfel cum rezultă din extrasul din Registrul de deces al Primăriei Roman, aflat la fila 263 dosar recurs.

Faţă de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpatul D.M., va casa în parte ambele hotărâri şi, rejudecând:

- În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului D.M. pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestuia, constatând că a intervenit decesul inculpatului.

- Va înlătura din sentinţă dispoziţiile privind desfiinţarea integrală a exemplarelor originale ale contractelor de credit.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate ce nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.M., B.I.C., C.F., C.A.M., U.R., şi S.L.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., aceşti inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile avocaţilor urmând a fi avansate din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi şi de inculpatul D.M. împotriva Deciziei penale nr. 134 din 18 septembrie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia penală recurată şi sentinţa penală nr. 244 din 5 mai 2011 a Tribunalului Iaşi şi, rejudecând:

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire sau aderare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 C. pen., instigare la înşelăciune, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi instigare la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constatând că a intervenit decesul inculpatului.

Înlătură din sentinţă dispoziţiile privind desfiinţarea integrală a exemplarelor originale ale contractelor de credit din 09 februarie 2006, din 13 martie 2006, din 13 martie 2006, din 14 martie 2006, din 31 martie 2006, din 27 aprilie 2006, din 12 mai 2006, din 05 mai 2006, din 10 aprilie 2006, din 19 mai 2006, din 26 aprilie 2006, din 09 mai 2006, din 02 mai 2006, din 20 aprilie 2006, din 20 aprilie 2006, din 18 mai 2006, din 29 martie 2006, din 25 mai 2006 şi din 31 martie 2006.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.M., B.I.C., C.F., U.R., C.A.M. şi S.L. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenţii inculpaţi B.M., C.F., C.A.M. şi S.L. la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi B.I.C. şi U.R. la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat C.A., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurentul inculpat D.M. şi pentru intimaţii inculpaţi S.M., M.C.I., Ş.C., S.F., C. (fostă U.) E.M., I.C.R., I.F., R.V.D., T. (fostă R.) M., L.C., O.M., M.G., P.I.P., B. (fostă A.) L.G. şi D.G., în sumă de câte 400 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2013.

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 3593/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 3798/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3651/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). înşelăciunea (art. 215 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), fal