ICCJ. Decizia nr. 690/2013. Penal. Dare de mită (art. 255 C.p.). Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000), infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 690/2013
Dosar nr. 7648/120/2011
Şedinţa publică din 26 februarie 2013
Asupra recursului penal de faţă:
Prin Sentinţa penală nr. 191 din 1 iunie 2012, Tribunalul Dâmboviţa, în baza art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul S.C.C., fiul lui I. şi M., domiciliat în comuna Vulcana Pândele, strada B., judeţul Dâmboviţa la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. l-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În conformitate cu disp. art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Potrivit disp. art. 81 alin. (2) rap. la art. 81 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului, de 1 an închisoare, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 82 alin. (1) C. pen.
S-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prevăzute de art. 83 alin. (1) C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.
În temeiul art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului s-a dispus şi suspendarea executării pedepsei accesorii, în conformitate cu disp. art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 255 alin. (4) rap. la art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 100 euro.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că, prin Rechizitoriul nr. 610/P/2011 din 22 noiembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului S.C.T., fiul lui I. şi M., născut în Brăneşti, judeţul Dâmboviţa, domiciliat în comuna Vulcana Pândele, strada B., judeţul Dâmboviţa, acesta fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 255 rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi de art. 86 alin. (1) din O.U.G. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut în cuprinsul actului de sesizare a instanţei că în seara zilei de 02 noiembrie 2011, în timp ce se deplasa la volanul autovehiculului marca R. cu număr de înmatriculare XXX pe raza comunei Şotânga, în zona Golească, S.C.C. a fost oprit pentru un control de agentul de poliţie P.T., care era însoţit de plutonierul B.C. din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Dâmboviţa.
După efectuarea unor verificări în baza de date prin intermediul staţiei de emisie recepţie, agentul de poliţie a constatat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Urmare a situaţiei constatate, conducătorul auto S.C.C. a fost condus la sediul Postului de Poliţie Doiceşti, unde a fost întocmit procesul-verbal de constatare a infracţiunii prevăzute de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi i s-a adus la cunoştinţă că urmează să fie cercetat pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, fiind audiat în calitate de făptuitor.
În aceste împrejurări S.C.C. a oferit suma de 100 RON, apoi 200 RON, iar în final 100 euro pentru ca, în schimb, agentul de poliţie P.T. să nu îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu şi să nu-i întocmească dosar penal.
Inculpatul a continuat să insiste pe lângă lucrătorul de poliţie, pentru a-l determina să se întâlnească a doua zi în jurul orelor 13:00, cu scopul de a mai discuta referitor la cauza în care urma să fie cercetat.
Oferta inculpatului a fost refuzată de către agentul de poliţie, care a înştiinţat conducerea instituţiei în care lucra, formulând un denunţ împotriva acestuia.
A doua zi, în jurul orei menţionate mai sus, inculpatul s-a întâlnit cu agentul de poliţie P.T. într-un birou al Postului de Poliţie Doiceşti, unde i-a oferit suma de 100 euro pentru a nu-i întocmi dosar penal pentru infracţiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, fără a avea permis de conducere, ofertă refuzată.
În cauză a fost organizat un flagrant asupra inculpatului, în buzunarul drept de la spate al pantalonilor fiind identificate 2 bancnote a câte 50 euro, având seriile S 0001 şi S 0002.
În timpul audierilor, inculpatul a susţinut că nu a făcut nicio ofertă lucrătorului de poliţie în legătură cu o sumă de bani, în schimbul căreia să-i fi cerut neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, susţineri contrazise de către martorul B.C. care a confirmat că a fost prezent în biroul Postului de Poliţie Doiceşti în seara zilei de 02 noiembrie 2011 şi l-a auzit pe S.C.C. făcând o ofertă de 100 - 200 RON şi apoi de 100 euro agentului de poliţie P.T., refuzată de către acesta din urmă. Depoziţia martorului se coroborează cu oferta reiterată de către inculpat în ziua următoare, când a fost depistat având asupra sa suma de 100 euro.
Totodată, înregistrările audio efectuate la data de 03 noiembrie 2011 cu autorizarea dată de către Tribunalul Dâmboviţa prin Încheierea nr. 81 din 04 noiembrie 2011 atestă oferirea de către inculpat a sumei de 100 euro agentului de poliţie P.T., cu scopul de a nu-i fi întocmit dosar penal pentru fapta constatată în seara zilei de 02 noiembrie 2011.
Situaţia de fapt expusă mai sus a fost probată prin denunţul şi declaraţia agentului de poliţie P.T., procesele verbale de constatare a celor două fapte, declaraţiile martorilor B.C., M.C., S.S., înregistrări audio video, precum şi prin procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
Examinând probele administrate la urmărirea penală şi în faza cercetării judecătoreşti, tribunalul a constatat că inculpatul a recunoscut că în seara zilei de 02 noiembrie 2011 a condus autovehiculul marca R. cu număr de înmatriculare XXX fără a poseda permis de conducere, fiind oprit în trafic pe raza comunei Şotânga în zona Golească de către agentul de poliţie P.T., însoţit de către plutonierul B.C. din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Dâmboviţa.
S-a reţinut că recunoaşterea inculpatului se coroborează, în sensul art. 69 C. proc. pen., cu fapte şi împrejurări care au rezultat din ansamblul probelor administrate în cauză, declaraţiile martorilor B.C. şi V.B.G. şi a denunţătorului P.T., dar şi cu procesul-verbal întocmit de către agentul principal de Poliţie P.T. din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Târgovişte.
În legătură cu existenţa celei de-a doua fapte pentru comiterea căreia inculpatul S.C.C. a fost trimis în judecată, tribunalul a reţinut că, inculpatul a fost depistat în trafic conducând un autoturism fără a avea permis de conducere, a fost condus la sediul Poliţiei Doiceşti, unde s-a procedat la întocmirea procesului-verbal de constatare a infracţiunii şi i s-a adus la cunoştinţă că urmează să fie cercetat pentru comiterea acestei fapte.
Inculpatul a negat atât la urmărirea penală, cât şi în faţa tribunalului că ar fi oferit o sumă de bani agentului de poliţie care l-a surprins în trafic, pentru a nu-i fi întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 (pentru ca agentul de poliţie să-şi încalce îndatoririle de serviciu).
Săvârşirea faptei de dare de mită în modalitatea oferirii unei sume de bani este confirmată însă de denunţul şi declaraţia agentului de poliţie P.T., de declaraţiile martorilor B.C., M.C. şi S.I. şi de conţinutul procesului-verbal de prindere în flagrant şi al procesului-verbal de redare în formă scrisă a discuţiilor purtate în mediu ambiental la 03.22.2011, în intervalul orar 13:30 -13:39 între inculpat şi agentul principal de poliţie P.T., Ordonanţa procurorului nr. 610/P/2011 din 03 noiembrie 2011 de autorizare a înregistrării acestei discuţii, fiind confirmată de către Tribunalul Dâmboviţa prin Încheierea nr. 81 pronunţată la 04 noiembrie 2011 în Dosarul nr. 7182/120/2011).
Astfel, în denunţul şi declaraţia dată la 03 noiembrie 2011, agentul principal P.T. a arătat că inculpatul i-a oferit sumele de 100 şi 200 RON sau 100 de euro în prezenţa şi a plutonierului B.C. din cadrul I.J.J. Dâmboviţa, cerându-i să nu-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, în concret, să nu se efectueze împotriva sa cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, ambii susţinând că şi-a justificat gestul (promisiunea) prin aceea că mai era urmărit penal şi într-o altă cauză pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală.
Mai mult decât atât, inculpatul s-a prezentat a doua zi la sediul Postului de Poliţie Doiceşti având asupra sa 2 bancnote de câte 50 de euro, pe care urma să le folosească pentru achitarea unei amenzi contravenţionale pentru fapta comisă cu o seară înainte.
Apărarea inculpatului nu a fost reţinută, afirmând în cuprinsul declaraţiilor de la urmărirea penală şi în cea dată în faţa tribunalului că a fost condus la Postul de Poliţie Doiceşti pentru efectuarea unor cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, unde i s-a întocmit dosar penal pentru infracţiunea comisă, pe care a şi recunoscut-o.
Mai mult de atât, inculpatul a relatat în una dintre declaraţii că agentul de poliţie i-a adus la cunoştinţă infracţiunea pentru care ar fi fost cercetat şi faptul că i s-ar fi întocmit dosar penal. S-a verificat împrejurarea că a existat promisiunea inculpatului de a oferi denunţătorului suma de 100 de euro, identică cu suma care a fost găsită asupra sa în ziua de 03 noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în aceeaşi încăpere cu agentul principal P.T.
Sub aspectul tipului bancnotei în euro, este evident că declaraţia martorului V.B.G. a fost făcută pro causa, martorul susţinând că inculpatului i-a fost oferită de către o mătuşă, în prezenţa sa, o bancnotă de 100 de euro, în timp ce asupra sa s-au găsit de către procuror şi ofiţerii DGA 2 bancnote a câte 50 de euro.
Relevant, a fost conţinutul procesului-verbal de redare în formă scrisă a discuţiei în mediu ambiental, purtată de către inculpat cu agentul principal P.T. la data de 03 noiembrie 2011. Discuţia purtată dovedeşte că inculpatul a oferit denunţătorului suma de 100 de euro în schimbul "ruperii hârtiilor", fiind evidentă şi solicitarea pe care a făcut-o agentului de poliţie de a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu (de a distruge actele întocmite până la acel moment în legătură cu fapta prevăzută de legea penală pe care o comisese).
S-a reţinut că, în drept, faptele comise de către inculpat constând în aceea că a oferit la 02 şi 03 noiembrie 2011 unui agent de poliţie suma de 100 de euro cu scopul de a nu-i fi întocmit dosar penal pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere şi de a conduce în seara zilei de 02 noiembrie 2011, pe raza comunei Şotânga autovehiculul marca R. cu nr. de înmatriculare XXX, fără a avea permis de conducere, realizează conţinuturile constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 255 alin. (1) rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 şi de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele pedepselor fixate prin normele incriminatoare, gradul de pericol social al faptelor comise şi persoana inculpatului, reţinând că atât conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, cât şi darea de mită sunt fapte caracterizate de un anumit grad de pericol social, urmările acestora constând în starea de pericol creată pentru relaţiile sociale de serviciu sau pentru securitatea circulaţiei pe drumurile publice, impunându-se a fi sancţionate corespunzător pentru prevenirea săvârşirii altor infracţiuni.
Inculpatul S.C.C. s-a aflat la prima încălcare a legii penale, iar potrivit caracterizării întocmită de către viceprimarul comunei Vulcana Pândele a fost cunoscut ca un cetăţean aflat în relaţii bune cu părinţii şi vecinii, cu o conduită normală în localitate.
Pe de altă parte, actele aflate în dosarul de urmărire penală, a atestat că inculpatul a absolvit în perioada 24 ianuarie 2005 - 14 martie 2005 cursurile de pregătire organizate de către SC C. SRL Târgovişte, în vederea susţinerii examenului pentru obţinerea permisului de conducere, nereuşind să promoveze examenul.
Prin prisma acestor aspecte, tribunalul s-a orientat pentru fiecare dintre cele două infracţiuni la pedepse la nivelul minimului special prevăzut de normele de incriminare, de 6 luni şi respectiv un 1 an închisoare, tratament sancţionator în măsură să conducă la respectarea legii penale şi a regulilor de convieţuire socială.
S-au dat eficienţă disp. art. 33 alin. (1) lit. a) şi 34 alin. (1) lit. b) C. pen., cele două infracţiuni fiind comise în concurs (înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele), situaţie faţă de care pedepsele au fost contopite, dispunându-se executarea celei mai grele dintre ele - aceea de 1 an închisoare.
Constatând îndeplinirea cumulativă în cauză a condiţiilor prevăzute de art. 81 alin. (2) şi de art. 81 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen., pedeapsa aplicată fiind închisoarea de 1 an, inculpatul nemaifiind condamnat anterior şi existând premisele ca scopul pedepsei să poată fi atins şi fără o executare în regim privativ de libertate, tribunalul a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în conformitate cu disp. art. 82 alin. (1) C. pen.
S-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prevăzute de art. 83 alin. (1) C. pen., potrivit cărora dacă în cursul termenului de încercare a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanţa a revocat suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
În temeiul art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. ca pedeapsă accesorie care, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată pe durata suspendării condiţionate a pedepsei închisorii.
În baza art. 255 alin. (4) rap. la art. 254 alin. (3) C. pen., a fost confiscată suma de 100 euro care a fost făcut obiectul dării de mită, consemnată la C.B. la dispoziţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, astfel cum a atestat recipisa de consemnare nr. 000/2 şi chitanţa nr. 000/1, ambele emise la 10 noiembrie 2011.
Împotriva sentinţei Tribunalului Dâmboviţa a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa motivând ca infracţiunile săvârşite de inculpat au un grad de pericol social ridicat şi se impune majorarea pedepselor, în acord cu disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Prin Decizia penală nr. 170 din 19 octombrie 2012, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa împotriva Sentinţei penale nr. 191 din 01 iunie 2012 a Tribunalului Dâmboviţa, pe care a desfiinţat-o în parte în latură penală şi pronunţând o nouă hotărâre:
A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului S.C.C., fiul lui I. şi M., născut la 23 iulie 1985, domiciliat în comuna Vulcana Pândele, strada B., judeţul Dâmboviţa, în pedepsele componente.
A majorat pedeapsa pentru care inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 de la 6 luni închisoare la 2 (doi) ani închisoare, iar cea pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 de la 1 an la 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare.
A majorat termenul de încercare de la 3 ani la 4 (patru) ani.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
A obligat apelantul la 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care de 200 RON onorariu apărător oficiu pentru inculpat s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.
În motivare, s-a reţinut că situaţia de fapt a fost stabilită în mod corect şi complet de prima instanţă pe baza probelor administrate în cauză.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate, Curtea a apreciat că prima instanţă nu a procedat în mod corect, având în vedere criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise de inculpat, pericol ce rezultă din chiar atitudinea acestuia de a încerca să inducă în eroare organele de urmărire penală prin prezentarea iniţial a unei alte identităţi, respectiv cea a fratelui său, dar şi temeritatea de care a dat dovadă prin încercarea repetată de a determina organul poliţie care îl ancheta să-l exonereze de răspundere penală, chiar în incinta sediului poliţiei.
Prin urmare, această atitudine a inculpatului, alături şi de celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), nu au fost corect apreciate de prima instanţă la stabilirea cuantumului pedepselor, astfel că se impune majorarea acestora.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a apreciat că instanţa de fond a procedat în mod corect, în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală.
Împotriva Deciziei penale nr. 170 din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti a declarat recurs inculpatul S.C.C.
Recursul declarat este tardiv.
În conformitate cu disp. art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile şi potrivit art. 3853 alin. (2) rap. la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de la pronunţare.
În cauză, dezbaterile şi pronunţarea deciziei în apel au avut loc la data de 19 octombrie 2012, când inculpatul S.C.C. a fost prezent, iar recursul împotriva Deciziei penale nr. 170 din 19 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, l-a declarat la 14 noiembrie 2012, tardiv, cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de dispoziţiile legale enunţate.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. l lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul S.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 170 din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, iar în temeiul disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va dispune obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul S.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 170 din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 684/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 693/2013. Penal → |
|---|
