ICCJ. Decizia nr. 924/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 924/2013

Dosar nr. 6191/1/2012

Şedinţa publică din 18 martie 2013

Deliberând constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 269/P/2010 al Ministerului Public - Direcţia Naţională Anticorupţie, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- V.G. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) şi contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- U.C.A. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- M.R.D. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- M.L. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită (1 act material), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- M.M. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- P.S. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, infracţiunea de dare de mită, în formă continuată (6 acte materiale) şi a două infracţiuni de contrabandă, dintre care una calificată şi comisă în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

În starea de fapt cu privire la aceştia s-au reţinut următoarele:

Urmărirea penală efectuată în prezenta cauză a evidenţiat că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) M. din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (I.J.P.F.) Timiş a existat un grup infracţional organizat format din poliţişti de la punctul de trecere a frontierei anterior menţionat şi de la alte structuri poliţieneşti de pe raza aceluiaşi judeţ, lucrători vamali şi persoane implicate în activităţi de trafic ilegal cu ţigări provenite din Serbia.

Membrii acestei grupări infracţionale au acţionat coordonat, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acţiunile celorlalţi, scopul urmărit fiind comiterea unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale.

Structura grupului infracţional organizat, modul de operare utilizat şi particularităţile specifice zonei de frontieră (unde accesul persoanelor şi, implicit, al organelor judiciare este anevoios şi dificil de realizat în condiţii de confidenţialitate necesare desfăşurării unei anchete, datorită restricţiilor de deplasare) le-au permis funcţionarilor şi celorlalţi membri care s-au integrat în gruparea criminală să exercite acte materiale cu frecvenţă aproape zilnică, activitatea infracţională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei. Astfel, în structura grupului infracţional organizat au fost cooptaţi:

- lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care erau de serviciu la P.T.F. M., în aceeaşi tură;

- lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care efectuau serviciul, în componenţa echipajelor mobile ale vămii şi, respectiv, ale Poliţiei de Frontieră;

- poliţişti din cadrul unor alte structuri ale I.J.P.F. Timiş, cum este cazul Sectorului Poliţiei de Frontieră (S.P.F.) D., în a cărui competenţă teritorială se află căile rutiere care fac legătura între P.T.F. M. şi Timişoara;

- poliţişti din cadrul posturilor de poliţie care funcţionează în comunele de pe traseul P.T.F. M. - Timişoara;

- poliţişti din echipajele poliţiei rutiere, a căror competenţă funcţională priveşte traseul la care ne-am referit mai sus;

- anumite persoane implicate în activităţi ilegale de trafic cu ţigări, fiind vorba despre contrabandişti în care funcţionarii din P.T.F. M. au încredere şi care au fost cooptaţi în aceeaşi grupare criminală; la rândul lor, traficanţii de ţigări îşi împărţeau între ei anumite sarcini, constând în derularea acţiunilor propriu-zise de contrabandă, supravegherea zonei, prin dispunerea în puncte strategice de pe traseul de deplasare dinspre M. spre locurile de depozitare sau de comercializare a ţigărilor, asigurarea transmiterii avertismentelor privind apariţia unor eventuale controale, atât către ceilalţi traficanţi, cât şi către funcţionarii corupţi din P.T.F. M..

Alegerea momentului favorabil pentru declanşarea activităţilor infracţionale şi stabilirea duratei de derulare a acestora se făcea numai după ce şeful de tură al lucrătorilor vamali şi şeful de tură sau şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră luau legătura cu ceilalţi membri ai grupului infracţional (aşa cum au fost evidenţiaţi mai sus) şi primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât aveau siguranţa că s-ar fi transmis de îndată informaţiile privind apariţia unor persoane suspecte sau a unor controale efectuate de instituţiile statului.

În acest sens, adeseori, şefii de tură ai lucrătorilor vamali şi ai poliţiştilor de frontieră se deplasau în localitatea M., unde luau legătura, între alţii, cu agentul C.A.I., şeful postului de poliţie din respectiva localitate, cu agentul Ţ.I., care făcea parte din echipajul poliţiei rutiere ce îşi desfăşura activitatea pe raza localităţilor D. şi M., precum şi cu poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. D. care erau de serviciu, în aceeaşi tură, unii dintre aceştia fiind P.F.D. şi Ş.M.A.. Contribuţia acestor poliţişti la înlăturarea riscurilor generate de activităţile ilicite desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat era răsplătită, de fiecare dată, prin primirea unor sume de bani, care le erau remise, uneori, în mod direct, de către traficanţii de ţigări, iar, alteori, le erau date de către şeful de tură al vameşilor sau şeful de tură al poliţiştilor.

După ce era accesat acest ansamblu de măsuri care era de natură să le asigure, deopotrivă, protecţia şi conspirativitatea activităţilor infracţionale, traficanţii de ţigări erau înştiinţaţi că întregul sistem de angrenare a componentelor criminale era operaţional şi că, prin urmare pot intra în ţară cu ţigările deţinute ilegal, depozitate în autoturisme şi disimulate în diverse spaţii din acestea. Decizia de declanşare a mecanismului infracţional era transmisă, apoi, tuturor lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră din tură. Fiecare dintre aceştia se alătura, cu aportul lor individual, la derularea activităţilor infracţionale, care presupuneau, pe de o parte, o contribuţie generală, atât în privinţa vameşilor, cât şi a poliţiştilor, de a omite îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi de a se converti, practic, din reprezentanţi ai autorităţii statului, în camarazi ai contrabandiştilor care făceau parte din acelaşi grup infracţional organizat, iar, pe de altă parte, impuneau asumarea, pentru unii dintre ei a unor sarcini specifice.

Potrivit conivenţei infracţionale, traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce cantitate de ţigări deţine ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de ţigări (conţine 50 cartuşe de ţigări) sau de un euro pentru fiecare cartuş de ţigări. Ulterior, în timp ce vameşul se prefăcea că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea poliţiştilor şi a vameşilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameşilor amplasată pe sensul de intrare în ţară.

Pentru a spori gradul de control al zonei şi pentru evitarea surprinderii în flagrant a traficanţilor pe traseul de deplasare, după ieşirea din P.T.F. M., funcţionarii care intrau în compunerea echipajelor mobile ale vămii şi, respectiv, ale Poliţiei de Frontieră, se transformau practic în antemergători şi verificau să nu existe în zonă filtre de control, aceste demersuri corelându-se cu acţiunile de supraveghere la care ne-am referit mai sus.

Tot în baza înţelegerii perfectate în cadrul grupului infracţional organizat, sumele de bani colectate erau împărţite, în mod egal, de regulă la sfârşitul programului de lucru (iar, alteori, în mai multe rânduri, la diferite intervale de timp), între, de cele mai multe ori, şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor. Pentru a evita suspiciunile privitoare la împărţirea corectă a acelor foloase, poliţiştii de frontieră şi vameşii, ţineau distinct evidenţa numărului de baxuri de ţigări care au fost deţinute de traficanţi, pentru a confrunta respectivele date şi pentru a avea posibilitatea să rezolve eventualele inadvertenţe şi să evite disputele care se generau pe această temă. În vederea obţinerii acestor date, traficanţii erau întrebaţi de către poliţiştii de frontieră (în cele mai multe cazuri, de către cei aflaţi în posturile de pe sensul de intrare în ţară) câte baxuri de ţigări deţin ilegal.

Cum după verificarea documentelor de călătorie, traficantul ajungea la toneta lucrătorilor vamali, aceştia îl întrebau, din nou, despre acelaşi lucru şi, în funcţie de răspunsul dat, vameşii primeau suma de bani cuvenită, cu titlu de mită, cuantumul acesteia fiind prestabilit (50 euro/bax sau un euro/cartuş de ţigări).

Dincolo de acest tablou faptic ce conturează, mai degrabă, imaginea unei activităţi de comerţ bazate pe achitarea "preţului" de corupere, şi nu a unei frontiere de stat, existau, în numeroase cazuri, manifestări energice ale funcţionarilor corupţi de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport cu ordinea de drept (singura "dreptate" invocată fiind remiterea mitei), ci relativ la "onestitatea" traficanţilor, în ceea ce priveşte corectitudinea îndeplinirii obligaţiei asumate în cadrul grupării criminale şi care consta în darea mitei convenite.

Sub acest aspect; în numeroase cazuri; lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră erau frământaţi de suspiciunea că traficanţii i-ar putea "înşela"; prin aceea că, fiind interesaţi să dea o sumă mai mică de bani cu titlu de mită, susţineau că au un număr mai mic de baxuri de ţigări decât cel real; astfel că atmosfera devenea pur "comercială" şi se "negocia" problema folosului "cuvenit" funcţionarilor corupţi. Poziţia dezavantajoasă în care se aflau aceştia din urmă era determinată de faptul că, deşi bănuiau că traficanţii aveau o cantitate mai mare de baxuri de ţigări faţă de cea pe care o recunoşteau şi pentru care îşi exprimau disponibilitatea de a "plăti mita"; împrejurarea deţinerii unei cantităţi mai mari de ţigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul P.T.F. M.; deoarece ar fi presupus scoaterea ţigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară.

Din acest motiv, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră echilibrau această neputinţă tot prin poziţia de forţă care le era conferită de atribuţiile de serviciu pe care le ofereau la "vânzare", în schimbul mitei, astfel că fără să ţină cont de susţinerile traficanţilor, apreciau ei (de această dată, folosindu-se de experienţa profesională) cantitatea de ţigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism şi impuneau mituitorului să remită corespondentul folosului stabilit (fiind vorba de 50 euro/bax sau un euro/cartuş de ţigări), dar în raport cu propria apreciere.

După cum s-a menţionat anterior, prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, foloasele remise de traficanţi să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori, în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în ţară. Spre sfârşitul programului de lucru sau, alteori, în mai multe dăţi, la diferite intervale de timp, se realiza împărţirea, în mod egal, a respectivelor sume de bani, o parte revenind vameşilor, iar cealaltă, poliţiştilor de frontieră. În numeroase asemenea momente (după cum rezultă din înregistrările convorbirilor purtate în mediul ambiental), înainte de a se realiza această divizare a foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanţii de ţigări, şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor alocau sume cuprinse între 150 euro şi 300 euro, pentru a fi date poliţistului C.A.I., şeful Postului de Poliţie M., agentului Ţ.I., care efectua serviciul pe echipajul mobil al poliţiei rutiere sau, alteori, ofiţerului de poliţie P.F.D., când era de serviciu la S.P.F. D., ca o recompensare pentru sprijinirea desfăşurării activităţii grupului infracţional organizat.

După acea primă împărţire a foloaselor provenite, din actele de corupţie, banii erau distribuiţi, din nou, atât pe linia lucrătorilor vamali, cât şi pe segmentul poliţiştilor de frontieră, respectându-se regula ca fiecare dintre funcţionarii care făceau parte din grupul infracţional organizat să primească o cotă din bani. În cazul poliţiştilor de frontieră, stabilirea părţii de bani cuvenită fiecăruia dintre cei care erau de serviciu în tură era apanajul şefului de tură sau de grupă, care atribuia o sumă mai mare de bani poliţiştilor din posturile de pe pistele de intrare şi de ieşire din ţară.

Separat de modul de colectare a mitei prezentat mai sus, poliţiştii de frontieră repartizaţi în anumite posturi din punctul de trecere a frontierei (cum ar fi reperul parcare şi cel de la linia albă de demarcaţie a frontierei de stat), pe fondul desfăşurării acţiunilor infracţionale în circumstanţele expuse anterior, pretindeau şi primeau, în mod direct, diferite sume de bani sau produse de la traficanţii de ţigări, separat de foloasele pe care aceştia trebuiau să le dea, cu titlu de mită, în condiţiile descrise în cele care preced. Tocmai din aceste considerente, cu ocazia împărţirii foloaselor provenite cu titlu de mită, poliţiştilor din posturile la care ne-am referit mai sus li se atribuiau sume mai mici de bani în comparaţie cu ceilalţi lucrători care erau de serviciu în tură. De altfel, în baza conivenţei infracţionale care opera în cadrul grupului infracţional organizat, pentru a compensa aceste diferenţieri între poliţiştii corupţi, în ceea ce priveşte foloasele primite, aceştia se rânduiau, la anumite intervale de timp, astfel încât să fie desemnaţi alternativ în posturile pentru care se alocau sume mai mari de bani, cu ocazia împărţirii mitei provenite de la traficanţii de ţigări.

Din partea care revenea poliţiştilor de frontieră, şeful de tură sau de grupă al acestora, se preocupa, pe fondul împărţirii şi distribuirii mitei lucrătorilor de poliţie din tură, ca, mai întâi, să pună deoparte suma de bani necesară pentru achitarea contravalorii mesei şi a preţului produselor luate de la magazinul B., care funcţionează în perimetrul P.T.F. M.

Relativ la acest aspect, atât între lucrătorii vamali, cât şi între poliţiştii de frontieră exista înţelegerea ca, pe timpul serviciului din fiecare tură, toţi funcţionarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse de cetăţeanul sârb D.. Aceeaşi înţelegere mai presupunea ca fiecare dintre poliţişti din tură, inclusiv cei repartizaţi la frontiera "verde", să îşi ia de la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi răcoritoare, diferite alimente etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar evidenţa costurilor acestora era ţinută de către salariaţii magazinului pe o listă, în mod diferenţiat, pentru vameşi şi poliţişti.

La sfârşitul programului de lucru, atât şeful de tură al vameşilor, cât şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor de frontieră îşi asuma sarcina ca, înainte de împărţirea foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanţii de ţigări, să disocieze o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei şi a produselor luate de la B., banii fiind utilizaţi pentru acoperirea acestor cheltuieli.

S-a evidenţiat acest aspect, nu numai pentru a ilustra incapacitatea şi ignoranţa funcţionarilor corupţi cercetaţi în această cauză, ci şi evidenta perenitate a activităţilor infracţionale, pe care, chiar şi în situaţii percepute de ei ca fiind periculoase, poliţiştii de frontieră şi vameşii erau dispuşi doar să le diminueze, însă, în niciun caz, să le întrerupă.

O altă consecinţă generată de perpetuitatea acestei activităţi infracţionale din vremuri, cu siguranţă, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în acest dosar, este aceea că fiecare dintre poliţiştii sau lucrătorii vamali, care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracţional, au fost atraşi de eficienţa modului de operare utilizat şi siguranţa pe care le-o conferea, în condiţiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuia să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă. Consimţământul la care ne referim presupunea, pentru cei care nu aveau poziţii dominante în ierarhia grupării criminale, doar să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, iar, în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de către aceştia, beneficiau, atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care şi le luau de la magazinul B., cât şi de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracţional organizat şi care presupunea ca, la sfârşitul programului de lucru din fiecare tură, să primească şi ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

Aportul individual al poliţiştilor de frontieră şi vameşilor din P.T.F. M., precum şi a celorlalţi funcţionari care au aderat la grupul infracţional organizat, a presupus, pe lângă particularităţile modului de operare utilizat, exprimarea unui consens interprofesional al funcţionarilor din cele două categorii socio-profesionale, în ceea ce priveşte omisiunea de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu specifice frontierei de stat.

Astfel, în raport cu circumstanţele reale de comitere a faptelor -inculpaţii au acţionat în mod organizat în cadrul unui grup infracţional care a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, având reguli de operare şi o structură bine determinată - în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv, de corupţie, obţinând beneficii materiale precum şi caracterul repetat al actelor materiale de dare şi luare de mită, imprimă faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor un grad de pericol concret deosebit de grav.

După cum s-a evidenţiat în cele care preced, structura grupului infracţional organizat şi modul de operare utilizat, articulat pe specularea particularităţilor zonei de frontieră şi pe restricţiile de deplasare impuse în asemenea sectoare, le-au conferit inculpaţilor posibilitatea de repetabilitate, aproape zilnică, a actelor materiale. Mai mult, prin cooptarea în cadrul grupării criminale a echipajelor mobile ale vămii şi poliţiei de frontieră, a unor poliţişti din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, a căror competenţă funcţională era circumscrisă aceleiaşi zone, precum şi cooperarea strânsă cu traficanţii de ţigări şi complicii acestora, inculpaţii şi-au constituit un veritabil mecanism de protecţie şi de preîntâmpinare a unor eventuale acţiuni de surprindere a lor în flagrant. În momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind scos, practic, pe durata în care traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, de sub autoritatea statului.

Gravitatea acestui cadru infracţional este accentuată şi de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale aflate la dosar) ale membrilor grupării criminale la perioada anterioară declanşării cercetărilor în acest dosar, când, aşa cum au evocat interlocutorii, se obţineau din această activitate infracţională sume de bani de ordinul zecilor de mii şi chiar sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu, precum şi invocarea unei "protecţii" din partea şefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obţinută în schimbul remiterii unei părţi din acele foloase.

De altfel, din numeroasele discuţii purtate în mediul ambiental (administrate ca mijloace de probă, conform art. 911 şi urm. din C. proc. pen.), a reieşit că activitatea infracţională desfăşurată de către lucrătorii vamali şi de poliţiştii de frontieră puşi sub învinuire în prezenta cauză constituia un veritabil mod de viaţă, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura lor preocupare, pe timpul serviciului.

Probatoriul administrat în prezenta cauză a pus în evidenţă faptul că activitatea infracţională era, în principiu, generalizată la nivelul majorităţii lucrătorilor vamali şi a poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M. şi P.T.F. F.. În perioada în care s-au desfăşurat cercetările, au existat situaţii în care, potrivit organizării activităţii lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv cu mai multe ture formate din poliţişti de frontieră diferiţi, precum şi cazuri în care anumiţi vameşi sau poliţişti s-au mutat de pe o tură pe alta, ori au venit cu transfer de la alte structuri de poliţie. Niciuna dintre aceste situaţii nu a constituit vreun impediment ca activitatea grupului infracţional organizat să se desfăşoare în acelaşi ritm, iar funcţionarii nou-veniţi ori cei care s-au văzut puşi în situaţia de a interacţiona pentru prima dată (avem în vedere corespondenţa turelor de vameşi cu cele ale poliţiei de frontieră) s-au integrat aproape instantaneu în gruparea criminală utilizând regulile şi modul de operare prestabilite.

În ceea ce priveşte consecinţele faptelor comise, urmările produse nu sunt doar cele specifice infracţiunilor de corupţie.

Aşa cum reiese din fişele posturilor poliţiştilor de frontieră, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 104/2011, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, în sarcina poliţiştilor de frontieră sunt îndatoriri privitoare la, între altele, prevenirea şi combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor prevăzute în H.G. nr. 110/2009, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi din fişele posturilor lucrătorilor vamali, aceştia au menirea de a efectua un control eficient al mărfurilor, pentru a identifica şi sancţiona încercările de sustragere de la plata accizelor sau a altor taxe vamale.

Prin neîndeplinirea acestor sarcini, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali, pe de o parte, vitregesc bugetul consolidat al statului de aceste resurse financiare şi afectează buna desfăşurare a activităţii comercianţilor oneşti, pe segmentul comerţului de ţigări.

Aşa cum reiese din cele prezentate mai sus, pentru traficanţii de ţigări care făceau parte din gruparea criminală, poliţişti de frontieră şi vameşii nu efectuau practic niciun fel de control de frontieră, iar singura interacţiune consta în primirea sumei de bani prestabilită pentru a fi remisă, ca obiect al faptei de corupţie. Faţă de această atitudine, se putea întâmpla oricând ca un traficant din această grupare criminală să se folosească de oportunitatea circumscrisă respectivului mod de operare şi să dea suma de bani convenită, cu titlu de mită, lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră pentru a i se tolera deţinerea frauduloasă a unei anumite cantităţi de ţigări, în timp ce în autoturismul său s-ar fi aflat, pe lângă ţigări, orice alte bunuri periculoase sau interzise la deţinere, cum ar fi droguri, materiale explozive sau toxice, arme şi muniţie etc.

În consecinţă, acuzaţiile formulate faţă de inculpatul V.G. în prezenta cauză constau în săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) şi contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege, precum şi la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, reţinută în sarcina învinuitului V.G.: în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, lucrătorul vamal V.G. la P.T.F. M., a aderat la grupul infracţional organizat constituit din alţi lucrători de poliţie din acelaşi punct de trecere a frontierei şi poliţişti din alte structuri poliţieneşti, vameşi din cadrul Biroului Vamal M. şi din alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, care erau împărţite între membrii grupării infracţionale.

Învinuitul, în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M., a consimţit ca împreună cu ceilalţi poliţişti să nu îşi îndeplinească, pe timpul serviciului, îndatoririle privitoare la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, precum şi prevenirea şi combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, urmărind să primească, în schimb, diferite foloase cu titlu de mită.

De asemenea, pe fondul conivenţei infracţionale privitoare la omisiunea de a-şi exercita corespunzător atribuţiile profesionale, V.G. s-a integrat în grupul infracţional organizat, asigurând, prin aportul său, corelarea acţiunilor celorlalţi membri ai grupării criminale, care presupuneau, în esenţă: asigurarea realizării contactului cu traficanţii de ţigări, colectarea sumelor de bani date de către aceştia, cu titlu de mită, împărţirea respectivelor foloase şi protecţia traficanţilor pe traseul de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii.

Astfel, învinuitul V.G. a acţionat, în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu poliţiştii de frontieră D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., D.S., G.M.D., M.Ş., T.M., A.I., A.D., B.P.B., B.I., S.N., V.D.A. şi alţi poliţişti din P.T.F. M., cu lucrătorii vamali B.C.G. şi C.A., cu C.A.I., şeful Postului de Poliţie M., Ţ.I., agent de poliţie la I.P.J. Timiş - Poliţie Rutieră D., precum şi cu traficanţii de ţigări C.L., D.S. şi alţii, acţiunile acestora derulându-se coordonat şi pe parcursul unei perioade relativ mari de timp, iar fiecare dintre ei şi-a asumat anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire V.M.C. şi de investigatorul cu identitate reală N.O.E., precum şi declaraţiile acestora din perioada anterior menţionată, procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental, declaraţiile învinuiţilor D.M.L., B.A.F., Z.A.I., G.R.H., S.A.V., B.P., O.C. şi declaraţiile inculpaţilor T.P., D.S., M.V.L., J.O., P.M.H. şi B.L.D.

2. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reţinută în sarcina învinuitului V.G.:

2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 12 ianuarie 2011

În ziua de 12 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M. şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, între care lucrătorii de poliţie D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., M.Ş., G.M.D. şi alţii, precum şi lucrătorii vamali B.C.G. şi C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 3.730 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, printre care B.A.F., D.S., Z.A.I., C.L. şi P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 74 baxuri şi 30 cartuşe de ţigări.

Suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 12 ianuarie 2011, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 3.730 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, prin disocierea sumei de 200 euro, din care 100 euro au fost daţi inculpatului C.A.I. şi, apoi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 1.765 euro, care a revenit poliţiştilor, a fost distribuită între aceştia, partea de foloase destinată vameşilor, reprezentând suma de 1.765 euro, a fost din nou împărţită, în mod egal, între lucrătorii vamali S.V., C.A. şi V.G., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 588 euro.

2.2. Privitor la suma de bani primită în ziua de 08 ianuarie 2011

În ziua de 08 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M. şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, între care lucrătorii de poliţie D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., M.Ş., G.M.D. şi alţii, precum şi lucrătorii vamali B.C.G. şi C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 3.730 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, printre care B.A.F., D.S., Z.A.I., C.L. şi P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 81 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări.

Suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 08 ianuarie 2011, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 4.060 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, prin disocierea sumei de 100 euro care a fost dată inculpatului C.A.I. şi, apoi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 1.980 euro, care a revenit poliţiştilor, a fost distribuită între aceştia, partea de foloase destinată vameşilor, reprezentând suma de 1.980 euro, a fost din nou împărţită, în mod egal, între lucrătorii vamali B.C.G. şi V.G., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 990 euro.

2.3. Privitor la suma de bani primită în ziua de 08 ianuarie 2011

În ziua de 08 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M. şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, între care lucrătorii de poliţie D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., M.Ş., G.M.D. şi alţii, precum şi lucrătorii vamali B.C.G. şi C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.570 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, printre care B.A.F., D.S., Z.A.I., C.L. şi P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 35 baxuri şi 20 cartuşe de ţigări.

Suma totală colectată cu titlul de mită, în noaptea de 28/29 decembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.570 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 785 euro, care a revenit poliţiştilor, a fost distribuită între aceştia, partea de foloase destinată vameşilor, reprezentând suma de 785 euro, a fost din nou împărţită, în mod egal, între lucrătorii vamali B.C.G., C.A. şi V.G., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 262 euro.

3. În legătură cu infracţiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), reţinută în sarcina învinuitului V.G.:

3.1. Privitor la fapta din 08 ianuarie 2011

În ziua de 08 ianuarie 2011, V.G., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în post pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat, împreună cu B.C.G. şi alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M. şi din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 81 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care V.G. a fost pus sub învinuire.

3.2. Privitor la fapta din 12 ianuarie 2011

În ziua de 12 ianuarie 2011, V.G., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal şi şef de tură şi acţionând, în coautorat, împreună cu S.V., C.A. şi alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M. şi din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 74 baxuri şi 30 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care V.G. a fost pus sub învinuire.

3.3. Privitor la fapta din 28/29 decembrie 2010

În noaptea de 28/29 decembrie 2010, V.G., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în post pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat, împreună cu B.C.G., C.A. şi alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M. şi din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 35 baxuri şi 20 cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care V.G. a fost pus sub învinuire.

Săvârşirea de către învinuit a infracţiunilor anterior menţionate este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire V.M.C. şi de investigatorul cu identitate reală N.O.E., precum şi declaraţiile acestora din perioada anterior menţionată, procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental, declaraţiile învinuiţilor D.M.L., B.A.F., Z.A.I., G.R.H., S.A.V., B.P., O.C. şi declaraţiile inculpaţilor T.P., D.S., M.V.L., J.O., P.M.H. şi B.L.D. şi rapoartele de constatare întocmite de către specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

1. Fapta săvârşită de învinuitul V.G., constând în aceea că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, având calitatea de lucrător vamal şi adjunct şef de tură la Biroul Vamal M., a aderat la grupul infracţional organizat constituit din alţi vameşi de la acelaşi birou vamal, poliţişti de la P.T.F. M. şi din alte structuri poliţieneşti, precum şi din alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, care erau împărţite între membrii grupării infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârşită de învinuitul V.G., constând în aceea că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, având calitatea de lucrător vamal şi adjunct şef de tură la Biroul Vamal M., a primit, în mod repetat, ca urmare a acţiunilor desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, suma totală de 9.360 euro din care şi-a însuşit 1.840 euro, după cum urmează:

2.1. în noaptea de 28/29 decembrie 2010, suma de 1.570 euro din care şi-a însuşit 262 euro;

2.2. la data de 08 ianuarie 2011, suma de 4.060 euro din care şi-a însuşit 990 euro;

2.3. la data de 12 ianuarie 2011, suma de 3.730 euro din care şi-a însuşit 588 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, ţigări în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Fapta săvârşită de învinuitul V.G., constând în aceea că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de adjunct şef de tură şi lucrător vamal cu atribuţii pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat, împreună cu alţi vameşi din cadrul Biroului vamal M. şi cu alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră în P.T.F. M. şi din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la controlul vamal, cantitatea totală de 191 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări (în noaptea de 28/29 decembrie 2010 - 35 baxuri şi 20 cartuşe de ţigări, în ziua de 08 ianuarie 2011 - 81 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, iar, la 12 ianuarie 2011 - 74 baxuri şi 30 cartuşe de ţigări), având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care inculpatul a fost pus sub învinuire, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul U.C.A.

S-a reţinut în sarcina inculpatului U.C.A. săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) şi contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, reţinută în sarcina inculpatului U.C.A.

În perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, U.C.A. în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., poliţişti de frontieră din cadrul P.T.F. M., precum şi din mai multe persoane implicate în contrabanda cu ţigări, acţionând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie şi contrabandă, în scopul obţinerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărţite între membrii grupării infracţionale.

Astfel, inculpatul U.C.A. a acţionat, în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu lucrătorii vamali, P.M.H., D.S., G.R.H., T.P., D.F., R.Z., G.I., cu poliţiştii de frontieră B.I., D.M.L., C.O., B.C.F., B.L.D., F.R.C., M.R., B.A., şeful Postului de Poliţie M., C.A.I., Ţ.I., agent de poliţie la I.P.J. Timiş - Poliţia Rutieră D., precum şi cu traficanţii de ţigări P.S., B.A.F., S.A.V., aceştia acţionând în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Comiterea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, V.M.C., la 01 noiembrie 2010, investigatorul cu identitate reală, B.A.I., la 22 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, declaraţiile acestora din 11 noiembrie 2010, , coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, 22 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, declaraţiile învinuiţilor G.R.H., B.A.F., S.A.V., declaraţiile inculpaţilor P.M.H., T.P., D.F., B.L.D.

2. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului U.C.A.:

2.1 Privitor la suma de bani primită în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010

În noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M. (repartizat în post la P.T.F. M.) şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv vameşii D.F., G.I., poliţiştii de frontieră B.I., F.R.C., B.C.F., D.M.L., B.L.D., a primit, cu titlu de mită, suma de 3.560 euro, din care şi-a însuşit 594 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care B.A.F., S.A.V., să introducă fraudulos în România cantitatea de 71 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 3.560 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 1.780 euro, care a revenit poliţiştilor, a fost distribuită între aceştia, partea de foloase destinată vameşilor, reprezentând suma de 1.780 euro, a fost din nou împărţită, în mod egal, între lucrătorii vamali D.F., G.I. şi U.C.A., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 594 euro.

2.2 Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 ianuarie 2011

În noaptea de 22 ianuarie 2011,U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M. (repartizat în post la P.T.F. M.) şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv vameşii T.P., G.R.H., poliţiştii de frontieră M.R., B.A., R.A., B.Z., M.D., V.D., D.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 740 euro, din care şi-a însuşit 123 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă fraudulos în România cantitatea de 14 baxuri şi 40 cartuşe de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 22 ianuarie 2011, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 740 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 370 euro, care a revenit poliţiştilor, a fost distribuită între aceştia, partea de foloase destinată vameşilor, reprezentând suma de 370 euro, a fost din nou împărţită, în mod egal, între lucrătorii vamali, T.P. G.R.H. şi U.C.A., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 123 euro.

2.3 Privitor la suma de bani primită în ziua de 26 ianuarie 2010

În ziua de 26 ianuarie 2011, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M. (repartizat în post la P.T.F. M.) şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv vameşii P.M.H., D.S., R.Z., poliţistul de frontieră C.O., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.150 euro, din care şi-a însuşit 112,5 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 23 baxuri de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 26 ianuarie 2011, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.150 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, prin disocierea sumei de 250 euro, din care 150 euro a fost dată inculpatului Ţ.I., iar 100 euro a fost dată inculpatului C.A.I. şi, apoi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 450 euro, care a revenit poliţiştilor, a fost distribuită între aceştia, partea de foloase destinată vameşilor, reprezentând suma de 450 euro, a fost din nou împărţită, în mod egal, între lucrătorii vamali D.S., P.M.H., Z.R. şi U.C.A., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 112,5 euro.

Comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, V.M.C., la 01 noiembrie 2010, investigatorul cu identitate reală, B.A.I., la 22 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, declaraţiile acestora din 11 noiembrie 2010, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, 22 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, declaraţiile învinuiţilor G.R.H., B.A.F., S.A.V., declaraţiile inculpaţilor P.M.H., T.P., D.F., B.L.D.

De altfel, inculpatul U.C.A. a recunoscut comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, reţinută în sarcina sa, cu menţiunea că sumele de bani pe care şi le-a însuşit din sumele colectate cu titlu de mită sunt mai mici decât cele reţinute de procurori.

3. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului U.C.A.

3.1 Privitor la fapta din noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010

În noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în postul de pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat, împreună cu inculpaţii D.F., G.I., cu alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M. B.I., F.R.C., B.C.F., D.M.L., B.L.D., a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 71 baxuri şi 10 de cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care U.C.A. a fost pus sub învinuire.

3.2. Privitor la fapta din ziua de 22 ianuarie 2011

În ziua de 22 ianuarie 2011, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în postul de pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat, împreună cu inculpaţii G.R.H., T.P., precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M., M.R., B.A., R.A., B.Z., M.D., V.D., D.A., a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 14 baxuri şi 40 de cartuşe de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care U.C.A. a fost pus sub învinuire.

3.3 Privitor la fapta din ziua de 26 ianuarie 2011

În ziua de 26 ianuarie 2011, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în postul de pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat împreună cu P.M.H., D.S., R.Z., cu alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţistului de frontieră din P.T.F. M., C.O. şi cu şeful Postului de Poliţie M., C.A.I., a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 23 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care U.C.A. va fi pus sub învinuire.

Din probatoriul administrat în cauză a reieşit că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, inculpatul U.C.A., acţionând în coautorat cu alte persoane, precum şi cu complicitatea unor poliţişti, a introdus în ţară prin P.T.F. M., prin sustragere de la controlul vamal, cantitatea totală de 109 baxuri de ţigări, al căror echivalent este, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 823.376,21 RON.

Comiterea infracţiunii de contrabandă calificată, în formă continuată, alcătuită din cele 3 acte materiale mai sus prezentate, este dovedită procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, V.M.C., la 01 noiembrie 2010, investigatorul cu identitate reală, B.A.I., la 22 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, declaraţiile acestora din 11 noiembrie 2010, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, 22 ianuarie 2011 şi 26 ianuarie 2011, declaraţiile învinuiţilor G.R.H., B.A.F., S.A.V., declaraţiile inculpaţilor P.M.H., T.P., D.F., B.L.D. şi rapoartele de constatare întocmite de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cu privire la infracţiunile săvârşite de inculpatul U.C.A.:

1. Fapta săvârşită de inculpatul U.C.A., constând în aceea că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., poliţişti de frontieră din cadrul P.T.F. M., precum şi din mai multe persoane implicate în contrabanda cu ţigări, acţionând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie şi contrabandă, în scopul obţinerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărţite între membrii grupării infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârşită de inculpatul U.C.A., constând în aceea că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, acţionând în cadrul grupului infracţional din care făcea parte, în calitate de lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal M., a primit, în mod repetat, suma totală de 5.450 euro din care şi-a însuşit 829,5 euro, după cum urmează:

2.1. la data de 31 octombrie/01 noiembrie 2010 suma de 3.560 euro din care şi-a însuşit 594 euro;

2.2. la data de 22 ianuarie 2011 suma de 740 euro din care şi-a însuşit 123 euro;

2.3. la data de 26 ianuarie 2011 suma de 1.150 euro din care şi-a însuşit 112,5 euro,

pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, ţigări în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Fapta săvârşită de inculpatul U.C.A., constând în aceea că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, în mod repetat, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal cu atribuţii pe sensul de intrare în ţară şi acţionând, în coautorat, împreună cu alţi lucrători vamali, cu alte persoane, precum şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M. şi din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea totală de 109 baxuri de ţigări (în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010 - 71 baxuri şi 10 cartuşe de ţigări, în ziua de 22 ianuarie 2011 - 14 baxuri şi 40 cartuşe de ţigări şi în ziua de 26 ianuarie 2011 - 23 baxuri de ţigări), având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care acesta a fost sub învinuire, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă calificată, în formă continuată ( 3 acte materiale), prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul M.R.D.

S-a reţinut în sarcina inculpatului M.R.D. săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, reţinută în sarcina inculpatului M.R.D.:

În perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, în calitate de agent de poliţie, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., delegaţi în Punctul de Mic Trafic F. II, poliţişti de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei F. II, precum şi din mai multe persoane implicate în contrabanda cu ţigări, acţionând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie şi contrabandă, în scopul obţinerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărţite între membrii grupării infracţionale.

Astfel, inculpatul M.R.D. a acţionat, în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu poliţiştii de frontieră D.S.Z., M.A.Z., M.C.Z., P.I.C., V.A.I., cu lucrătorii vamali C.C.D., C.A., G.R.H., K.A., M.E.Z., M.L., O.T., S.V., A.P., D.F.S., B.G.C., N.D.N., N.D.L., precum şi cu traficanţii de ţigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I.Z., T.N.Z., aceştia acţionând în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Comiterea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat este dovedită de declaraţiile date de colaboratorii cu nume de cod B.V. şi M.T.Z. şi de investigatorul sub acoperire U.D., la 22 septembrie 2010, 23 septembrie 2010, 24 septembrie 2010, 22 februarie 2011, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 22 septembrie 2010, 23 septembrie 2010, 24 septembrie 2010, declaraţiile inculpaţilor M.L., C.A., D.S.Z., C.M.D.

2. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului M.R.D.:

2.1 Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 septembrie 2010

În ziua de 22 septembrie 2010, M.R.D., fiind de serviciu în calitate de agent de poliţie la Punctul de Mic Trafic F. II şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv poliţiştii de frontieră Ţ.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., a primit, cu titlu de mită, suma de 850 euro şi 420 RON, din care şi-a însuşit 40 euro şi 40 RON, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, M.P., J.V., B.I.S., P.R.Z., R.A.Z., să introducă fraudulos în România cantitatea de 19 baxuri de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 22 septembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 850 euro şi 420 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, suma de 425 euro şi 210 RON, care a revenit poliţiştilor de frontieră, a fost din nou împărţită între aceştia din urmă, în mod aproximativ egal, astfel că inculpatului M.R.D. i-au revenit 40 de euro şi 40 RON.

2.2 Privitor la suma de bani primită în ziua de 23 septembrie 2010

În ziua de 23 septembrie 2010, M.R.D., fiind de serviciu în calitate de agent de poliţie la Punctul de Mic Trafic F. II şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv poliţiştii de frontieră Ţ.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.100 euro şi 400 RON, din care şi-a însuşit 55 euro şi 20 RON, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, M.P., M.S.Z., G.I.I., P.I.B., să introducă fraudulos în România cantitatea de 24 baxuri de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 23 septembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.100 euro şi 400 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, suma de 550 euro şi 200 RON, care a revenit poliţiştilor de frontieră, a fost din nou împărţită între aceştia din urmă, în mod egal, astfel că inculpatului M.R.D. i-au revenit 55 de euro şi 20 RON.

2.3 Privitor la suma de bani primită în ziua de 24 septembrie 2010

În ziua de 24 septembrie 2010, M.R.D., fiind de serviciu în calitate de agent de poliţie la Punctul de Mic Trafic F. II şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv poliţiştii de frontieră Ţ.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., a primit, cu titlu de mită, suma de 2.400 euro şi 400 RON, din care şi-a însuşit 120 euro şi 20 RON, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, W.D.B., S.A., S.A.Z., S.M., să introducă fraudulos în România cantitatea de 50 baxuri de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită în ziua de 24 septembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 2.400 euro şi 400 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă poliţiştilor de frontieră.

Ulterior, suma de 1.200 euro şi 200 RON, care a revenit poliţiştilor de frontieră, a fost din nou împărţită între aceştia din urmă, în mod egal, astfel că inculpatului M.R.D. i-au revenit 120 de euro şi 20 RON. De altfel, fiind audiat, inculpatul M.R.D. a recunoscut comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, reţinută în sarcina sa (a se vedea declaraţiile din datele de 09 februarie 2011 şi 24 martie 2011).

Cu privire la infracţiunile săvârşite de inculpatul M.R.D.:

1. Fapta săvârşită de inculpatul M.R.D., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, având calitatea de agent de poliţie în cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliţiei de Frontieră C., Punctul de Mic Trafic F. II, a aderat la grupul infracţional organizat constituit din alţi lucrători de poliţie de la P.M.T. F. II şi din alte structuri poliţieneşti, vameşi din cadrul Biroului Vamal M. şi alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, care erau împărţite între membrii grupării infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârşită de inculpatul M.R.D., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, având calitatea de agent de poliţie la S.P.F. C., a primit, în mod repetat, ca urmare a acţiunilor desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, suma totală de 4.350 euro şi 1.210 RON din care şi-a însuşit 215 euro şi 80 RON, după cum urmează:

2.1. La data de 22 septembrie 2010, suma de 850 euro şi 420 RON, din care şi-a însuşit 40 euro şi 40 RON;

2.2. La data de 23 septembrie 2010, suma de 1.100 euro şi 400 RON, din care şi-a însuşit 55 euro şi 20 RON;

2.3. La data de 24 septembrie 2010, suma de 2.400 euro şi 400 RON, din care şi-a însuşit 120 euro şi 20 RON, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, ţigări în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul M.L.

S-a reţinut în sarcina învinuitului M.L. săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, (1 act material), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, reţinută în sarcina învinuitului M.L.

În perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din alţi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., delegaţi în Punctul de Mic Trafic F. II, poliţişti de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei F. II, precum şi din mai multe persoane implicate în contrabanda cu ţigări, acţionând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie şi contrabandă, în scopul obţinerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărţite între membrii grupării infracţionale.

Astfel, învinuitul M.L. a acţionat, în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu poliţiştii de frontieră D.S.Z., M.C.Z., V.A.I., M.R.D., cu lucrătorul vamal C.A., precum şi cu traficanţii de ţigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I.Z., T.N.Z., aceştia acţionând în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Comiterea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat este dovedită de declaraţiile date de colaboratorii cu nume de cod B.V. şi M.T.Z. şi de investigatorul sub acoperire U.D., la 22 septembrie 2010, 22 februarie 2011, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 22 septembrie 2010, declaraţiile inculpaţilor M.R.D., C.A., D.S.Z., C.M.D.

2. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de luare de mită, (1 act material), reţinută în sarcina învinuitului M.L.:

2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 septembrie 2010

În ziua de 22 septembrie 2010, învinuitul M.L., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Punctul de Mic Trafic F. II şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv poliţiştii de frontieră Ţ.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., M.R.D., a primit, cu titlu de mită, suma de 850 euro şi 420 RON, din care şi-a însuşit 212 euro şi 105 RON, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, M.P., J.V., B.I.S., P.R.Z., R.A.Z., să introducă fraudulos în România cantitatea de 19 baxuri de ţigări.

Ulterior, suma de 425 euro şi 210 RON, care a revenit lucrătorilor vamali, a fost din nou împărţită între aceştia din urmă, în mod aproximativ egal, astfel că învinuitului M.L. i-au revenit 212 euro şi 105 RON.

De altfel, fiind audiat, învinuitul M.L. a recunoscut comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, reţinută în sarcina sa.

Cu privire la infracţiunile săvârşite de învinuitul M.L.:

1. Fapta săvârşită de învinuitul M.L., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliţiei de Frontieră C., Punctul de Mic Trafic F. II şi din alte structuri poliţieneşti, alţi vameşi din cadrul Biroului Vamal M. şi alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, care erau împărţite între membrii grupării infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârşită de învinuitul M.L., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a primit ca urmare a acţiunilor desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, la data de 22 septembrie 2010, suma totală de 850 euro şi 420 RON, din care şi-a însuşit 212 euro şi 105 RON, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, ţigări în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită (1 act material), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la inculpatul M.M.

S-a reţinut în sarcina inculpatului M.M. săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, reţinută în sarcina inculpatului M.M.

Astfel, inculpatul M.M. a acţionat, în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu poliţiştii de frontieră V.A.I., M.A.Z., P.I.C., cu lucrătorul vamal C.A., precum şi cu traficanţii de ţigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I.Z., T.N.Z., B.V., V.Z., aceştia acţionând în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Comiterea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat este dovedită de declaraţiile date de colaboratorii cu nume de cod B.V. şi M.T.Z. şi de investigatorul sub acoperire U.D., la 05 noiembrie 2010, 09 noiembrie 2010, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 05 noiembrie 2010, declaraţiile inculpaţilor P.I.C., M.R.D., O.T., C.C.D., G.R.H., C.A.Z., B.I.Z., C.A.

2. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului M.M.:

2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 05 noiembrie 2010

În ziua de 05 noiembrie 2010, M.M., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Punctul de Mic Trafic F. II şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv poliţiştii de frontieră Ţ.A., V.A.I., C.A.Z., M.A.Z., cu lucrătorul vamal C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.450 euro, din care şi-a însuşit 362 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, B.I.Z., P.O.M., J.V., să introducă fraudulos în România cantitatea de 29 baxuri de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită în ziua de 05 noiembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.450 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali (725 euro), iar cealaltă poliţiştilor de frontieră (725 euro).

Ulterior, suma de 725 euro, care a revenit lucrătorilor vamali, a fost împărţită între aceştia, astfel că inculpatului M.M. i-au revenit 362 euro.

2.2. Privitor la suma de bani primită în ziua de 09 noiembrie 2010

În ziua de 09 noiembrie 2010, M.M., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Punctul de Mic Trafic F. II şi acţionând, în coautorat, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat din care făcea parte, respectiv poliţiştii de frontieră S.C., B.L., D.A.Z., V.A.I., C.A.Z., cu lucrătorul vamal C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.380 euro, din care şi-a însuşit 345 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, P.O.M., A.G., S.T.G., B.I.Z., M.N., să introducă fraudulos în România cantitatea de 27 baxuri şi 30 cartuşe de ţigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită în ziua de 09 noiembrie 2010, prin corelarea acţiunilor întreprinse în cadrul grupului infracţional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.380 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărţit, mai întâi, în două părţi egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali (690 euro), iar cealaltă poliţiştilor de frontieră (690 euro).

Ulterior, suma de 690 euro, care a revenit lucrătorilor vamali, a fost împărţită între aceştia, astfel că inculpatului M.M. i-au revenit 345 euro.

Cu privire la infracţiunile săvârşite de inculpatul M.M.:

1. Fapta săvârşită de inculpatul M.M., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş - Sectorul Poliţiei de Frontieră C., Punctul de Mic Trafic F. II şi din alte structuri poliţieneşti, alţi vameşi din cadrul Biroului Vamal M. şi alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, care erau împărţite între membrii grupării infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârşită de inculpatul M.M., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a primit, în mod repetat, ca urmare a acţiunilor desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, suma totală de 1.880 euro, din care şi-a însuşit 500 euro, după cum urmează:

2.1. la data de 05 noiembrie 2010, suma de 1.500 euro, din care şi-a însuşit 155 euro;

2.2. la data de 09 noiembrie 2010, suma de 1.380 euro, din care şi-a însuşit 345 euro, pentru a nu îşi îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, ţigări în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul P.S.

1. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat (P.T.F. F.), reţinută în sarcina inculpatului P.S.:

În perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, P.S., zis "C.", a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie de la P.T.F. M. şi din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, vameşi din cadrul Biroului Vamal M. şi alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale.

Astfel, învinuitul P.S. a acţionat, în baza unei conivenţe specifice activităţii într-un grup infracţional organizat, împreună cu poliţiştii de frontieră F.R.C., D.V., A.F.C., B.L.D., A.D., D.S., cu lucrătorii vamali D.F., G.R.H., P.M.H., D.F.S., N.D.L., B.T., C.A., aceştia acţionând în mod coordonat şi pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-şi anumite sarcini, în aşa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obţinerea unor beneficii materiale prin săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi de contrabandă.

Comiterea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat este dovedită de declaraţiile date de investigatorii V.M.C., N.O.E., B.A.I., procesele-verbale întocmite de aceeaşi investigatori, cu referire la datele de 08/09 noiembrie 2010, 16/17 noiembrie 2010, 09/10 decembrie 2010, 17/18 decembrie 2010, 16 decembrie 2010, 01/02 decembrie 2010, 04 ianuarie 2011, 26 ianuarie 2011, 20/21 ianuarie 2011, precum şi cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 08/09 noiembrie 2010, 16/17 noiembrie 2010, 09/10 decembrie 2010, 17/18 decembrie 2010, 16 decembrie 2010, 01/02 decembrie 2010, 04 ianuarie 2011, 26 ianuarie 2011, 20/21 ianuarie 2011.

2. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în formă continuată (6 acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului P.S., reţinem că: în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, a dat lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, suma totală de 5.450 euro (în noaptea de 08/09 noiembrie 2010 - suma de 600 euro; în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 09/10 decembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 17/18 decembrie 2010, suma de 1.850 euro, în ziua de 04 ianuarie 2011, suma de 300 euro; în ziua de 26 ianuarie 2011, suma de 300 euro), pentru ca lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră să nu îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, precum şi la constatarea contravenţiilor sau a infracţiunilor comise în raza lor de competenţă şi să îi faciliteze sus-numitului introducerea frauduloasă a mărfii în România.

3. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (6 acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului P.S.

3.1. Privitor la fapta din data de 08/09 noiembrie 2010

La data de 08/09 noiembrie 2010, P.S., acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, şi a altor persoane, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 12 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 15.098,28 RON.

3.2. Privitor la fapta din data de 16/17 noiembrie 2010

La data de 16/17 noiembrie 2010, P.S., acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, şi a altor persoane, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 24 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 45.2984,85 RON.

3.3. Privitor la fapta din data de 09/10 decembrie 2010

La data de 09/10 decembrie 2010, P.S., acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, şi a altor persoane, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 20 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 30.149,43 RON.

3.4. Privitor la fapta din data de 16 decembrie 2010

La data de 16 decembrie 2010, P.S., acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, şi a altor persoane, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 20 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 25.124,52 RON.

3.5. Privitor la fapta din data de 17/18 noiembrie 2010

La data de 17/18 noiembrie 2010, P.S., acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, şi a altor persoane, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 17 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 42.711,70 RON.

3.6. Privitor la fapta din data de 26 ianuarie 2011

La data de 26 ianuarie 2011, P.S., acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea poliţiştilor de frontieră, şi a altor persoane, a introdus în ţară, prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 12 baxuri de ţigări, având valoarea în vamă, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 30.631,23 RON.

Din probatoriul administrat în cauză a reieşit, deci, că în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, învinuitul P.S., a introdus în ţară, împreună cu alte persoane şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră prin respectivul punct de trecere a frontierei şi prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 85 baxuri de ţigări al căror echivalent este, aşa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 189.010,01 RON.

4. În legătură cu săvârşirea infracţiunii de contrabandă, reţinută în sarcina inculpatului P.S.:

În perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, a introdus în ţară, prin P.T.F. M. şi prin sustragere de la controlul vamal, în trei rânduri (în noaptea de 01/02 decembrie 2010, a introdus în ţară o cantitate de ţigări care nu a fost stabilită până în prezent, în ziua de 04 ianuarie 2011, a introdus în ţară 6 baxuri de ţigări, iar în noaptea de 20/21 ianuarie 2011, a introdus în ţară o cantitate de ţigări care nu a fost stabilită până în prezent), dar în decursul unui singur an, diferite cantităţi de ţigări, având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mică de 20.000 RON.

Cu privire la infracţiunile săvârşite de inculpatul P.S.:

1. Fapta săvârşită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, P.S., zis "C.", a aderat la grupul infracţional organizat constituit din lucrători de poliţie de la P.T.F. M. şi din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, vameşi din cadrul Biroului Vamal M. şi alte persoane implicate în activităţi de introducere frauduloasă de ţigări în România, acţionând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă, pentru a obţine beneficii materiale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârşită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, a dat lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră din P.T.F. M., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, suma totală de 5.450 euro (în noaptea de 08/09 noiembrie 2010 - suma de 600 euro; în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 09/10 decembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 17/18 decembrie 2010, suma de 1.850 euro, în ziua de 04 ianuarie 2011, suma de 300 euro; în ziua de 26 ianuarie 2011, suma de 300 euro), pentru ca lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră să nu îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, precum şi la constatarea contravenţiilor sau a infracţiunilor comise în raza lor de competenţă şi să îi faciliteze sus-numitului introducerea frauduloasă a mărfii în România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Fapta săvârşită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, acţionând în coautorat cu lucrătorii vamali şi cu complicitatea poliţiştilor de frontieră şi din alte structuri poliţieneşti, a introdus în ţară, prin P.T.F. M. şi prin sustragere de la controlul vamal, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cantitatea de 85 baxuri ţigări (în noaptea de 08/09 noiembrie 2010 - 12 baxuri ţigări; în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 - 24 baxuri ţigări; în noaptea de 09/10 decembrie 2010 - 20 baxuri ţigări; în ziua de 16 decembrie 2010 - 20 baxuri ţigări; în noaptea de 17/18 decembrie 2010 - 17 baxuri ţigări; în ziua de 26 ianuarie 2011 - 12 baxuri ţigări), având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care P.S. a fost pus sub învinuire, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

4. Fapta săvârşită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, a introdus în ţară, prin P.T.F. M. şi prin sustragere de la controlul vamal, în trei rânduri (în noaptea de 01/02 decembrie 2010, a introdus în ţară o cantitate de ţigări care nu a fost stabilită până în prezent, în ziua de 04 ianuarie 2011, a introdus în ţară 6 baxuri de ţigări, iar în noaptea de 20/21 ianuarie 2011, a introdus în ţară o cantitate de ţigări care nu a fost stabilită până în prezent), dar în decursul unui singur an, diferite cantităţi de ţigări, având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mică de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pentru care inculpatul a fost pus sub învinuire, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la infracţiunea de contrabandă reţinută în sarcina inculpaţilor V.G. şi U.C.A.

Încriminările prevăzute în articolul 270 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 86/2006 se referă, sub aspectul laturii obiective, între altele, la introducerea în ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare, în cazul produselor supuse accizelor, cum este situaţia ţigărilor, de 20.000 RON sau dacă, indiferent de acest criteriu valoric, fapta a fost comisă de două ori în decursul unui an.

Valoarea în vamă a ţigărilor se stabileşte conform prevederilor art. 2 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1975 al ministrului finanţelor publice şi este identică (aşa cum rezultă şi din rapoartele de constatare întocmite de către specialistul desemnat din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie) cu valoarea de tranzacţionare (preţul efectiv plătit) a produselor în statul de provenienţă. Cum, raportat la situaţia de fapt din prezenta cauză, nu a fost posibilă stabilirea, în fiecare caz în parte, a mărcii ţigărilor introduse în ţară, prin sustragere de la controlul vamal, s-a avut în vedere ca reper marca "F.", care are cea mai mică valoare de tranzacţionare şi care, potrivit probaţiunii aflate la dosar, era cel mai des vizată de către traficanţi.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere aspectele rezultate din rapoartele de constatare, s-a reţinut ca fiind îndeplinită condiţia criteriului valoric din normele de incriminare anterior menţionate, în cazul în care s-a probat că a fost introdusă în ţară, prin sustragere de la control vamal, o cantitate de cel puţin 11 baxuri de ţigări [în perioada de referinţă, costul unui bax de ţigări marca "F." era de circa 450 euro, astfel că 11 asemenea baxuri au valoarea de 4.950 euro, care, potrivit cursului de schimb valutar din acea vreme, depăşeşte pragul valoric de 20.000 RON, prevăzut de articolul 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006].

Deosebit de aceste aspecte, în cazul P.T.F. M., controlul vamal este efectuat de către lucrătorii vamali chiar în momentul introducerii mărfurilor în ţară, respectiv, la limita frontierei de stat a României.

Între particularităţile modului de operare utilizat în desfăşurarea activităţii grupului infracţional organizat cercetat în acest dosar este împrejurarea că decizia de permitere a introducerii în ţară a ţigărilor, prin sustragere de la control vamal, era luată de către lucrătorii vamali, în acord cu poliţiştii de frontieră. O asemenea hotărâre era condiţionată de identificarea, în prealabil, a marjei de risc asumate prin demararea acţiunilor ilicite, iar analiza în cauză se făcea pe baza aportului celorlalţi membri ai grupării criminale, care avea sarcina de supraveghea zona şi a de a depista eventualele acţiuni de control. Totodată, aceeaşi factori de decizie stabileau şi un interval de timp în care traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigările în ţară, respectiva durată fiind practic determinată de perioada în care funcţionarii corupţi considerau că se află în siguranţă şi în care apreciau ca fiind minime riscurile de a fi surprinşi în flagrant.

Numai atunci când funcţionarii din P.T.F. M. luau o asemenea decizie, traficanţii de ţigări erau înştiinţaţi că au acceptul vameşilor şi al poliţiştilor de frontieră pentru a trece frontiera de stat cu respectivele mărfuri.

Transmiterea acestui consimţământ către traficanţi includea, totodată, exprimarea acordului de neefectuare a controlului vamal la intrarea în ţară şi, implicit, promisiunea facilitării introducerii ilegale a ţigărilor.

La trecerea frontierei în România, atât poliţiştii, cât şi vameşii aflaţi în posturile de pe sensul de intrare în ţară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracţional organizat sau era agreat de către membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui "tarif prestabilit în funcţie de cantitatea de ţigări deţinută) şi acordau liberul de vamă, fără să mai efectueze controlul vamal. De altfel, fiind preocupaţi ca traficantul să îşi îndeplinească riguros obligaţia de remitere a sumei de bani cuvenită ca mită poliţiştilor şi vameşilor, fiecare dintre aceştia întrebau pe mituitor ce cantitate de ţigări deţinea ilegal.

În raport cu aceste circumstanţe reale, se reţine că participaţia penală a lucrătorilor vamali din posturile de pe sensul de intrare în ţară îmbracă forma coautoratului la infracţiunea de contrabandă, întrucât acţiunile acestor funcţionari sunt strâns legate şi se completează cu cele ale traficanţilor într-o activitate unică, de introducere în ţară a unor cantităţi de ţigări, prin sustragere de la controlul vamal.

Circumstanţe personale reţinute în sarcina inculpaţilor:

Inculpatul V.G. nu are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră.

Inculpatul U.C.A. nu are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală parţial sinceră, recunoscând doar săvârşirea infracţiunilor de luare de mită.

Inculpatul M.M. nu are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale şi-a exercitat dreptul de a nu da declaraţie.

Inculpatul M.L. nu are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră şi cooperantă, recunoscând infracţiunile reţinute în sarcina lui, totodată, a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală şi a altor membri ai grupului organizat din care făcea parte.

Inculpatul M.R.D. nu are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră şi cooperantă, recunoscând infracţiunile reţinute în sarcina lui, totodată, a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală şi a altor membri ai grupului organizat din care făcea parte

Inculpatul P.S. are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând infracţiunile reţinute în sarcina lui. De asemenea, e cercetat în stare de arest preventiv într-un alt dosar, pentru fapte asemănătoare.

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii V.G., P.S., M.M., M.L., M.R.D. şi U.C.A., au solicitat judecarea lor după procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., solicitare încuviinţată de instanţă ca urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de textul de lege mai sus menţionat.

Aceştia şi-au însuşit starea de fapt reţinută în sarcina lor prin actul de sesizare al instanţei, stare de fapt descrisă mai sus şi care a fost reţinută şi de instanţa de fond, Curtea de Apel Timişoara, în concordanţă cu probatoriul administrat, cu unele precizări în ce priveşte încadrările juridice reţinute în sarcina fiecărui inculpat după cum urmează:

A) Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, iar în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

În raport cu aceste prevederi, dacă din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi ori la care aceştia să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit şi în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, în sarcina inculpaţilor nu se poate reţine şi săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Infracţiunea de grup infracţional organizat, mai sus reglementată presupune cea mai gravă formă a pluralităţii constituite de infractori şi care se reflectă în gravitatea pedepsei ca urmare a periculozităţii deosebite pe care o prezintă.

Art. 323 C. pen. reglementează şi sancţionează fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167 C. pen. ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

După cum se poate observa, art. 7 din Legea nr. 39/2003 incriminează o infracţiune de sine stătătoare, iar art. 8 din aceeaşi lege are rolul de a deosebi alte grupări sau asocieri infracţionale de cea prevăzută în art. 7, făcând trimitere la acestea.

Deşi art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 precizează că nu poate fi considerat grup infracţional organizat, grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni, cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 7 din lege, această cerinţă este necesară şi în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 8. Aceasta, pentru că, orice pluralitate constituită de infractori este concepută sub două aspecte esenţiale: al scopului urmărit de aceştia, adică al infracţiunilor pe care gruparea şi-a propus să le săvârşească şi al duratei asocierii. Dacă mai multe persoane lucrează în înţelegere pentru a săvârşi o infracţiune sau chiar mai multe, suntem în prezenţa unei participaţii penale în care nu se cere o asociere de natură să dureze un anumit timp şi o pronunţată coeziune, determinată de un obiectiv comun, de o concepţie unică şi de o anumită disciplină stabilită între membrii grupării.

Structura grupării sau asocierii este unul din elementele care delimitează grupul infracţional organizat de asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, deoarece primul trebuie să aibă o structură determinată şi roluri prestabilite pentru membrii săi.

Rolurile prestabilite ale membrilor pot exista şi în cazul asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni, în sensul că unii membrii sustrag bunuri, iar alţii se ocupă de vânzarea acestora. Dar, grupul infracţional organizat presupune existenţa unor membrii sau a unui membru conducător al grupului, care organizează activitatea infracţională şi membrii executanţi, care aduc la împlinire ordinele sau directivele, între aceste două structuri, poate exista şi o categorie intermediară, dar nu neapărat necesară, de contact între membrii conducători şi membrii executanţi sau de relaţionare şi cooperare cu alte grupări sau asocieri infracţionale sau neinfracţionale.

Bineînţeles că şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, ca infracţiune, poate avea o structură organizatorică, structură care nu o va transforma într-un grup infracţional organizat decât dacă va cumula şi alte condiţii prevăzute imperativ de Legea nr. 39/2003.

În concret, prima şi cea mai importantă distincţie între grupul infracţional organizat şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni este o organizare pe verticală a grupului infracţional organizat, organizare care în speţa de faţă este evident nedovedită prin mijloacele de probă şi neexplicată sau susţinută nici prin actul de acuzare.

Asocierea inculpaţilor în punctele de frontieră nu a rezultat în niciun caz prin voinţă proprie şi având un scop pur infracţional, condiţie ce ţine de esenţa grupului infracţional organizat, ci în virtutea sarcinilor de serviciu cu menţiunea că, aşa cum rezultă din probe, aceştia nu se aflau în ture de fiecare dată în aceeaşi configuraţie.

Este nereală şi contrazisă chiar de probatoriu şi în special de interceptările video şi audio în ambiental susţinerea din rechizitoriu în sensul că exercitarea actelor de luare de mită reprezenta singura preocupare a inculpaţilor pe timpul serviciului. Dimpotrivă, analizând interceptările video şi audio în ambiental şi înscrisurile ce caracterizează inculpaţii de la dosarul cauzei, instanţa constată că principala preocupare a inculpaţilor era îndeplinirea sarcinilor de serviciu, chiar dacă pentru anumite persoane şi anumite bunuri, în special ţigări, aşa cum rezultă din probe aceştia desfăşurau şi activităţi infracţionale, în sensul că nu respectau dispoziţiile legale privind controlul vamal şi consecinţele ce decurg din acest control în schimbul unor sume ce se primeau drept mită.

Cei care introduceau ilegal ţigări în ţară prin mituirea inculpaţilor vameşi sau poliţişti de frontieră, precum inculpatul P.S., la care prezenta sentinţă se referă, nu se aflau în nicio relaţie de subordonare pe verticală cu poliţiştii inculpaţi sau vameşi, chiar dacă aceştia cum rezultă într-adevăr din probe se aflau în relaţii infracţionale cu cei care efectuau controlul, în sensul că prin relaţii de încredere aceştia plăteau sume de bani pentru a se sustrage controlului vamal.

Faptul că inculpatul C.A.I., şef de post de poliţie din localitatea M. sau inculpatul Ţ.I., agent la poliţia rutieră din oraşul D., la rândul lor contra unor sume de bani primite de la inculpaţii lucrători vamali sau poliţişti de frontieră nu efectuau controalele cu bună ştiinţă asupra unor autoturisme pentru a deconspira activitatea infracţională din punctele vamale, nu transformă această cooperare infracţională în grup infracţional organizat, tocmai pentru că aceştia nu se subordonau nimănui în această activitate infracţională, acţionând în virtutea unor relaţii apropiate cu unele din persoanele pe care le considerau de încredere şi după o organizare infracţională pe care ei o determinau şi o doreau.

Deşi, potrivit art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, infracţiunile de corupţie şi contrabanda fac parte din acele infracţiuni grave ce reprezintă scopul grupului infracţional organizat, prevăzute de art. 7 din lege, în speţă, instanţa, constată că grupul de şase persoane care a desfăşurat activităţi ilicite, şi la care se referă cel puţin prezenta sentinţă nu îndeplineşte condiţia structurii organizatorice necesară pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În asocierea menţionată, nu a existat un lider organizatoric şi roluri prestabilite între membrii grupului pentru a crea liantul structural necesar, fiecare desfăşurând împreună activităţi de durată care se circumscriau în sfera infracţiunilor pe care le-au urmărit.

Numărul mare de persoane inculpate şi trimise în judecată în prezentul dosar, nu a fost considerat de instanţă ca element esenţial al unui grup infracţional organizat pe motivele de mai sus, întrucât această dimensiune cantitativă este doar una din cerinţele prevăzute de legiuitor.

Probatoriul cauzei, dovedeşte însă fără dubiu o asociere infracţională la nivel de cutumă, reţinută de altfel corect şi în actul de sesizare, în sensul că fiecare inculpat, inclusiv cei şase inculpaţi care au optat pentru procedura simplificată cooperau pe orizontală tacit sau expres cu ceilalţi poliţişti de frontieră sau lucrători vamali după caz pentru a înlesni traficul de ţigări a unor persoane, prin neîndeplinirea controalelor la care erau obligaţi potrivit legii, având reprezentarea evidentă aşa cum rezultă din întreg probatoriu că sunt într-o asociere infracţională cu alţi membrii şi că se sprijină şi se acoperă reciproc.

Instanţa de fond constată că starea de fapt din rechizitoriu descrisă de procurori, stare de fapt necontestată nici de cei şase inculpaţi şi dimpotrivă asumată în procedura simplificată de aceştia, corespunde unei pluralităţi constituite de infractori, însă această pluralitate, pe motivele mai sus expuse se încadrează în infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., astfel că în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică pentru inculpaţi în această infracţiune.

B) Pentru inculpaţii lucrători vamali V.G. şi U.C.A. s-au arătat următoarele:

Prin raportare la dispoziţiile art. 24 C. pen, coautori sunt acele persoane care şi-au adus contribuţia în mod direct, nemijlocit la săvârşirea unei infracţiuni, care au îndeplinit împreună acte de executare ce se circumscriu în elementul material al laturii obiective a infracţiunii.

Potrivit art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, constituie infracţiune de contrabandă "introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 RON în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri"

Raportat la textul de lege de mai sus este autor şi prin urmare coautor la săvârşirea acestei infracţiuni, persoana care în mod direct, nemijlocit, introduce în ţară prin sustragere de la controlul vamal, mărfurile care trebuie plasate sub regim vamal.

Introducerea presupune contactul fizic, deţinerea materială a mărfurilor de către o persoană care le trece peste frontiera de sat.

În speţă o asemenea activitate nu poate fi imputată lucrătorilor vamali din prezentul dosar, întrucât aceştia nu au participat efectiv la transportul ţigărilor în punctul de frontieră.

Activitatea desfăşurată de aceştia a fost aceea de a primi sume de bani de la persoanele care au introdus ţigările în ţară pentru a nu efectua faţă de aceştia controlul vamal la care erau obligaţi în virtutea atribuţiilor lor de serviciu.

Potrivit art. 26 C. pen., complice este acea persoană care cu intenţie înlesneşte sau ajută în orice mod la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.

Intenţia ca formă de vinovăţie a complicelui poate fi directă sau indirectă, în sensul că acesta când acţionează nu trebuie neapărat să urmărească rezultatul care se va produce, fiind suficient ca prin acţiune sa să accepte posibilitatea producerii unui astfel de rezultat precum în speţă.

Prin urmare activităţile inculpaţilor lucrători vamali aşa cum a fost reţinută prin rechizitoriu se circumscrie formei de participaţie penală a complicităţii la contrabandă calificată, prin înlesnirea activităţii de introducere a ţigărilor în ţară ca urmare a neefectuării controlului în schimbul unor sume de bani, fiind mai puţin important în a determina la forma de vinovăţie care este în mod evident intenţia dacă aceasta este directă sau indirectă.

De aceea, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţii V.G. şi U.C.A. din infracţiunea de contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., în aceea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

În acelaşi sens, sunt neîntemeiate susţinerile avocaţilor aleşi ai inculpaţilor V.G. şi U.C.A., că aceştia prin neefectuarea controlului au săvârşit doar infracţiune de luare de mită. În concluzie, instanţa de fond nu a dispus nici achitarea inculpaţilor V.G. şi U.C.A. pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă calificată, considerând că neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu reprezintă un element constitutiv al infracţiunii de luare de mită, neavând caracterul unei fapte penale de sine stătătoare. Inculpaţii nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, în mod intenţionat, pentru a înlesni, astfel, săvârşirea contrabandei de către autori prin introducerea ilegală în ţară a ţigărilor, această activitate infracţională de sine-stătătoare constituind realizarea scopului în care s-au primit foloasele, iar nu un element al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită.

Potrivit art. 277 din Legea nr. 86/2006, când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în RON, dispoziţii care potrivit art. 278 din aceeaşi lege se completează cu dispoziţiile Codului penal, respectiv art. 118 lit. e), referitor la confiscarea specială.

Cum inculpaţii V.G. şi U.C.A., nu sunt aceia care au introdus efectiv ţigările în ţară şi nu au beneficiat de folosul acestora, textele de mai sus nu le sunt aplicabile, în sensul că nu se poate dispune confiscarea de la aceştia a sumelor de bani ce reprezintă contravaloarea ţigărilor, determinată prin raportul de constatare, aceste sume de bani reprezentând o subrogaţie legală a ţigărilor apropiate nelegal de autorii infracţiunilor de contrabandă şi doar aceştia pot fi obligaţi la plata lor.

Cum inculpatul P.S. a desfăşurat activităţi ca cele de mai sus, şi văzând acelaşi raport, s-a confiscat de la acesta contravaloarea în lei a cantităţii de ţigări introduse în ţară în mod nelegal.

Sumele de bani imputate aceloraşi inculpaţi cu titlu de taxe vamale sau T.V.A, şi stabilite prin acelaşi raport de constatare, constituie un eventual prejudiciu cauzat statului care ţine de latura civilă a cauzei, latură civilă care s-a disjuns, întrucât în faza de urmărire penală nu a existat o constituire de parte civilă din partea statului prin organele sale reprezentative, iar prezenta sentinţă are în vedere procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen., care se aplică înainte de citirea actului de sesizare care marchează începutul cercetării judecătoreşti.

C) Referitor la pedepsele ce urmează a se aplica fiecărui inculpat, instanţa de fond a avut mai întâi în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., potrivit cu care limitele speciale se reduc cu o treime.

A avut de asemenea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., referitor la faptele săvârşite de fiecare inculpat în parte, de numărul actelor materiale care intră în conţinutul infracţiunilor continuate, de lipsa de antecedente penale a fiecăruia şi de poziţia sinceră a fiecărui inculpat pe tot parcursul procesului penal de faţă şi s-a stabilit un cuantum la minimul special prevăzut de textul de lege încriminator.

Pentru inculpaţii V.G., U.C.A., M.M., M.L. şi M.R.D., instanţa a avut în vedere circumstanţe atenuante judiciare, împrejurarea că au avut până la data săvârşirii faptelor un comportament conform cu legea şi normele de convieţuire socială, dar şi că aceştia prin declaraţiile sincere pe care le-au dat încă de la începutul anchetei penale pornită împotriva lor, reţinută chiar prin rechizitoriu, au contribuit substanţial la aflarea adevărului şi stabilirea stării de fapt, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen.

Faţă de inculpaţii M.M., M.L. şi M.R.D., instanţa a reţinut şi circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen., întrucât aceştia au plătit încă de la finalizarea urmăriri penale sumele de bani ce li s-a imputat cu titlu de mită şi care urmează a fi supuse confiscării.

Raportat la criteriile de mai sus, pe calea Sentinţei penale nr. 158/PI din 25 iunie 2012 a Curţii de Apel Timişoara s-a hotărât:

În baza art. 334 C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţii V.G., P.S., M.M., M.L., M.R.D. şi U.C.A., din infracţiunea de grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni 323 alin. (1) C. pen. şi din infracţiunea de contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., pentru inculpaţii V.G. şi U.C.A., în aceea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

1. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul V.G., la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pentru infracţiunea de mai sus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea, care va fi şi pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului V.G., aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

2. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul U.C.A., (date dosar) la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi şi pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului U.C.A. aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. suspendă executarea pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaţilor V.G. şi U.C.A. sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, pentru inculpatul V.G. şi Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, pentru inculpatul U.C.A.

În baza art. 86² C. pen. fixează pentru fiecare inculpat un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpaţii trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, respectiv Timiş;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

Datele prevăzute la lit. b), c) şi d) se comunică de către inculpaţi Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, respectiv Timiş.

În baza art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpaţilor asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de încercare, ori pentru neîndeplinirea măsurilor de supraveghere.

În baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul V.G. suma de 1840 euro, iar de la inculpatul U.C.A. suma de 829,5 euro.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului U.C.A., arestul preventiv executat din 09 februarie 2011 până la 08 mai 2011 şi revocă măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii U.C.A. şi V.G. prin încheierea din 06 mai 2011 şi prin încheierea din 29 iunie 2011.

3. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul M.M., (date dosar) la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi şi pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului M.M. aceea de:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

4. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul M.R.D., (date dosar) la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi şi pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului M.R.D. aceea de:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

5. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul M.L., (date dosar) la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 lit. a), b) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi şi pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului M.L. aceea de:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. suspendă condiţionat executarea pedepselor de mai sus aplicate inculpaţilor M.M., M.R.D. şi M.L., iar în baza art. 82 C. pen. fixează pentru fiecare inculpat un termen de încercare de 3 ani şi 10 luni.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia fiecărui inculpat asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul M.M. suma de 500 euro, de la inculpatul M.R.D. suma de 1.007 RON, echivalent al sumelor de 215 euro şi 80 RON, iar de la inculpatul M.L. suma de 990 RON, echivalent al sumelor de 212 euro şi 100 RON, achitate de către aceştia şi consemnate la: C.E.C.B. SA, Sânnicolau Mare, prin chitanţa din data de 28 iunie 2011, deponent M.M., Trezoreria Municipiului Timişoara, prin chitanţa din data de 28 septembrie 2011, deponent M.R.D., C.E.C.B. S.A., Timişoara, prin din data de 16 iunie 2011, deponent M.L., la dispoziţia Curţii de Apel Timişoara.

Constată ridicat sechestrul judiciar cu privire la sumele de 15.253,28 RON şi 52.693,13 RON, sechestrate prin Ordonanţa nr. 269/P/2011 din 09 martie 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, faţă de inculpatul M.M., prin încheierea din 29 iunie 2011.

În baza art. 353 C. proc. pen., ridică sechestrul asigurător dispus prin ordonanţa din 09 martie 2011, asupra imobilului compus din casă şi teren, situat în mun. Timişoara, jud. Timiş, întabulat în cartea funciară, bunul fiind deţinut în coproprietate de către inculpatul M.L., împreună cu M.C.

În baza art. 353 C. proc. pen., ridică sechestrul asigurător dispus prin ordonanţa din 09 martie 2011 asupra imobilului reprezentând apartamentul nr. 12, situat în mun. Timişoara, jud. Timiş, intabulat în cartea funciară, bunul fiind deţinut în coproprietate de către inculpatul M.R.D., împreună cu M.R.E..

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.M. arestul preventiv executat din 09 februarie 2011 până la 08 mai 2011, pentru inculpatul M.R.D. reţinerea din 09 februarie 2011 şi revocă măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii M.M., M.L. şi M.R.D. prin încheierea din 06 mai 2011 şi prin încheierea din 29 iunie 2011.

6. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul P.S., (date dosar) la:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 255 C. pen., rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată.

În baza art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată.

În baza art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe acelaşi inculpat la:

- 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă.

În baza art. 277 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 118 lit. e) C. pen., dispune confiscarea de la inculpatul P.S., a sumei totale de 59.918, 04 RON, reprezentând contravaloarea mărfurilor traficate.

Constată că pedepsele de mai sus sunt concurente cu pedepsele din pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare aplicată inculpatului P.S., prin Sentinţa penală nr. 255 din 03 iunie 201 la Tribunalului Timiş, în Dosar nr. 3113/30/2011, definitivă prin nerecurare la 21 septembrie 2011 şi prin urmare, va repune în individualitate aceste pedepse după cum urmează:

- 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003 şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 86/2006 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 C. pen. şi art. 27 C. pen., art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen.

- 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, prev de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 42 C. pen., art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen.

- 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat în formă continuată, prev de art. 26 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 C. pen. şi art. 27 C. pen., art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen.

- înlătură sporul de 4 luni închisoare aplicat la această pedeapsă rezultantă.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite în prezentul dosar cu pedepsele de mai sus în pedeapsa ce mai grea, aceea de 3 ani şi 4 luni închisoare, pe care o va spori cu 4 luni închisoare, urmând a se aplica inculpatului P.S., pedeapsa rezultantă de:

- 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare, cu executare în detenţie.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reţinerii din data de 10 martie 2011 şi a arestului preventiv de la data de 11 martie 2011 la zi.

Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 392 din 23 septembrie 2011, emis în baza Sentinţei penale nr. 255 din 03 iunie 2011 a Tribunalului Timiş, în Dosar nr. 3113/30/2011 şi emiterea unui nou mandat conform prezentei sentinţe.

Disjunge soluţionarea în întregime a judecării cauzei cu privire la ceilalţi inculpaţi din prezentul dosar şi latura civilă a cauzei cu privire la inculpaţii V.G., U.C.A. şi P.S., cu privire la eventualele pretenţii civile referitoare la contrabandă.

Împotriva acestei hotărâri s-a exercitat calea de atac a recursului, integral devolutivă, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., Serviciul Teritorial Timişoara.

A. Sentinţa ar fi nelegală întrucât în mod greşit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din grup infracţional organizat în asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

"Aşa cum s-a evidenţiat, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) M. din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (I.J.P.F.) Timiş a existat un grup infracţional organizat format din poliţişti de la punctul de trecere a frontierei anterior menţionat şi de la alte structuri poliţieneşti de pe raza aceluiaşi judeţ, lucrători vamali şi persoane implicate în activităţi de trafic ilegal cu ţigări provenite din Serbia.

Astfel, în structura grupului infracţional organizat au fost cooptaţi:

- lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care erau de serviciu la P.T.F. M., în aceeaşi tură;

- lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care efectuau serviciul, în componenţa echipajelor mobile ale vămii şi, respectiv, ale Poliţiei de Frontieră;

- poliţişti din cadrul posturilor de poliţie care funcţionează în comunele de pe traseul P.T.F. M. - Timişoara;

- poliţişti din echipajele poliţiei rutiere, a căror competenţă funcţională priveşte traseul la care ne-am referit mai sus;

În acest sens, adeseori, şefii de tură ai lucrătorilor vamali şi ai poliţiştilor de frontieră se deplasau în localitatea M., unde luau legătura, între alţii, cu agentul C.A.I., şeful postului de poliţie din respectiva localitate, cu agentul Ţ.I., care făcea parte din echipajul poliţiei rutiere ce îşi desfăşura activitatea pe raza localităţilor D. şi M., precum şi cu poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. D. care erau de serviciu, în aceeaşi tură, unii dintre aceştia fiind P.F.D. şi Ş.M.A. Contribuţia acestor poliţişti la înlăturarea riscurilor generate de activităţile ilicite desfăşurate în cadrul grupului infracţional organizat era răsplătită, de fiecare dată, prin primirea unor sume de bani, care le erau remise, uneori, în mod direct, de către traficanţii de ţigări, iar, alteori, le erau date de către şeful de tură al vameşilor sau şeful de tură al poliţiştilor.

Potrivit înţelegerii infracţionale, traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce cantitate de ţigări deţine ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de ţigări (conţine 50 cartuşe de ţigări) sau de un euro pentru fiecare cartuş de ţigări. Ulterior, în timp ce vameşul se prefăcea că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea poliţiştilor şi a vameşilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameşilor amplasată pe sensul de intrare în ţară.

Sub acest aspect, în numeroase cazuri, lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră erau frământaţi de suspiciunea că traficanţii i-ar putea "înşela", prin aceea că, fiind interesaţi să dea o sumă mai mică de bani, cu titlu de mită, susţineau că au un număr mai mic de baxuri de ţigări decât cel real, astfel că atmosfera devenea pur "comercială" şi se "negocia" problema folosului "cuvenit" funcţionarilor corupţi. Poziţia dezavantajoasă în care se aflau aceştia din urmă era determinată de faptul că, deşi bănuiau că traficanţii aveau o cantitate mai mare de baxuri de ţigări faţă de cea pe care o recunoşteau şi pentru care îşi exprimau disponibilitatea de a "plăti mita", împrejurarea deţinerii unei cantităţi mai mari de ţigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul P.T.F. M., deoarece ar fi presupus scoaterea ţigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară.

Relativ la acest aspect, atât între lucrătorii vamali, cât şi între poliţiştii de frontieră exista înţelegerea ca, pe timpul serviciului din fiecare tură, toţi funcţionarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse de cetăţeanul sârb D. Aceeaşi înţelegere mai presupunea ca fiecare dintre poliţişti din tură, inclusiv cei repartizaţi la frontiera "verde", să îşi ia de la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi răcoritoare, diferite alimente etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar evidenţa costurilor acestora era ţinută de către salariaţii magazinului pe o listă, în mod diferenţiat, pentru vameşi şi poliţişti.

O altă consecinţă generată de perpetuitatea acestei activităţi infracţionale din vremuri, cu siguranţă, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în acest dosar, este aceea că fiecare dintre poliţiştii sau lucrătorii vamali, care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracţional, au fost atraşi de eficienţa modului de operare utilizat şi siguranţa pe care le-o conferea, în condiţiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuiau să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă. Consimţământul la care ne referim presupunea, pentru cei care nu aveau poziţii dominante în ierarhia grupării criminale, doar să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, iar, în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de către aceştia, beneficiau, atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care şi le luau de la magazinul B., cât şi de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracţional organizat şi care presupunea ca, la sfârşitul programului de lucru din fiecare tură, să primească şi ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

Mai mult, prin cooptarea în cadrul grupării criminale a echipajelor mobile ale vămii şi poliţiei de frontieră, a unor poliţişti din alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, a căror competenţă funcţională era circumscrisă aceleiaşi zone, precum şi cooperarea strânsă cu traficanţii de ţigări şi complicii acestora, inculpaţii şi-au constituit un veritabil mecanism de protecţie şi de preîntâmpinare a unor eventuale acţiuni de surprindere a lor în flagrant. În momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind scos, practic, pe durata în care traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, de sub autoritatea statului.

În perioada în care s-au desfăşurat cercetările, au existat situaţii în care, potrivit organizării activităţii lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv cu mai multe ture formate din poliţişti de frontieră diferiţi, precum şi cazuri în care anumiţi vameşi sau poliţişti s-au mutat de pe o tură pe alta, ori au venit cu transfer de la alte structuri de poliţie. Niciuna dintre aceste situaţii nu a constituit vreun impediment ca activitatea grupului infracţional organizat să se desfăşoare în acelaşi ritm, iar funcţionarii nou-veniţi ori cei care s-au văzut puşi în situaţia de a interacţiona pentru prima dată (avem în vedere corespondenţa turelor de vameşi cu cele ale poliţiei de frontieră) s-au integrat aproape instantaneu în gruparea criminală utilizând regulile şi modul de operare prestabilite.

În ceea ce priveşte consecinţele faptelor comise, urmările produse nu sunt doar cele specifice infracţiunilor de corupţie.

În consecinţă, în prezenta cauză s-a reţinut că inculpaţii au săvârşit infracţiuni de aderare ori sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Un alt grup infracţional organizat a fost constituit la P.T.F. F., existând persoane care au desfăşurat acţiuni în ambele grupări.

În aceste condiţii nu poate fi reţinută susţinerea că fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 323 C. pen..

B. Sentinţa ar fi nelegală întrucât în mod greşit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din contrabandă în complicitate la contrabandă.

Incriminările prevăzute în art. 270 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 86/2006 se referă, sub aspectul laturii obiective, între altele, la introducerea în ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare, în cazul produselor supuse accizelor, cum este situaţia ţigărilor, de 20.000 RON sau dacă, indiferent de acest criteriu valoric, fapta a fost comisă de două ori în decursul unei an.

La trecerea frontierei în România, atât poliţiştii, cât şi vameşii aflaţi în posturile de pe sensul de intrare în ţară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracţional organizat sau era agreat de către membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui "tarif" prestabilit în funcţie de cantitatea de ţigări deţinută) şi acordau liberul de vamă, fără să mai efectueze controlul vamal. De altfel, fiind preocupaţi ca traficantul să îşi îndeplinească riguros obligaţia de remitere a sumei de bani cuvenită ca mită poliţiştilor şi vameşilor, fiecare dintre aceştia întrebau pe mituitor ce cantitate de ţigări deţinea ilegal.

În raport cu aceste circumstanţe reale, se reţine că participaţia penală a lucrătorilor vamali din posturile de pe sensul de intrare în ţară îmbracă forma coautoratului la infracţiunea de contrabandă, întrucât acţiunile acestor funcţionari sunt strâns legale şi se completează cu cele ale traficanţilor într-o activitate unică, de introducere în ţară a unor cantităţi de ţigări, prin sustragere de la controlul vamal.

Trebuie să se considere că au făcut obiectul unei introduceri nelegale mărfurile care, după trecerea frontierei externe a Comunităţii, se găsesc pe acest teritoriu după trecerea de primul birou vamal, fără a fi transportate la acel birou vamal şi fără să fi fost prezentate în vamă.

În speţă inculpaţii V.G. şi U.C.A. nu numai că au permis introducerea ţigărilor în ţară, ci ei şi au introdus respectivele ţigări.

C. Referitor la pedepsele aplicate fiecărui inculpat, instanţa de fond a aplicat pedepse prea mici, referitor la faptele săvârşite de fiecare inculpat în parte, de numărul actelor materiale care intră în conţinutul infracţiunilor continuate, de comportamentul fiecăruia şi de poziţia manifestată pe tot parcursul procesului penal.

Instanţa de recurs, în tratarea motivelor ample inserate de procuror în susţinerea căii de atac, care se suprapun peste conţinutul rechizitoriului, cu luarea în considerare a caracterului controlului judiciar ce se va efectua, ce impune o examinare a cauzei sub toate aspectele - art. 385⁶ C. proc. pen., constatând şi că abordarea problemelor juridice supuse discuţiei a făcut obiectul unui tratament corespunzător juridic din partea primei instanţe, reţine următoarele:

În funcţie de conţinutul actului de sesizare a instanţei întocmit în cauză, amplu expus, ce astfel nu se impune a fi reluat în recurs, inculpaţii au înţeles a manifesta o atitudine de achiesare în planul faptelor reţinute, înţelegând să se prevaleze de dispoziţiile art. art. 320¹ C. proc. pen.

Astfel, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii V.G., P.S., M.M., M.L., M.R.D. şi U.C.A., au solicitat judecarea lor după procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., solicitare încuviinţată de instanţă ca urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de textul de lege mai sus menţionat.

Aceştia şi-au însuşit starea de fapt reţinută în sarcina lor prin actul de sesizare, instanţa de fond, Curtea de Apel Timişoara făcând doar unele precizări în ce priveşte încadrările juridice reţinute în sarcina fiecărui inculpat.

Fără discuţie că apelarea la instituţia înscrisă la art. 320¹ C. proc. pen., ce implică o recunoaştere din partea inculpatului doar a stării de fapt înscrisă în cuprinsul actului de sesizare, nu împietează asupra unor manifestări ulterioare de schimbare de încadrare juridică, potrivit art. 334 C. proc. pen., aceste îndreptări juridice ţinând strict de apanajul specialiştilor dreptului.

Răspunzând în acest plan juridic criticilor aduse sentinţei în recurs, sunt de precizat următoarele:

A) Dacă din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi ori la care aceştia să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit şi în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, în sarcina inculpaţilor nu se poate reţine şi săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Instanţa de fond a făcut în acest sens trimiteri total justificate la art. 323 C. pen., care reglementează şi sancţionează fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167 C. pen. ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

Orice pluralitate constituită de infractori este concepută sub două aspecte esenţiale: al scopului urmărit de aceştia, adică al infracţiunilor pe care gruparea şi-a propus să le săvârşească şi al duratei asocierii. Dacă mai multe persoane lucrează în înţelegere pentru a săvârşi o infracţiune sau chiar mai multe, suntem în prezenţa unei participaţii penale în care nu se cere o asociere de natură să dureze un anumit timp şi o pronunţată coeziune, determinată de un obiectiv comun, de o concepţie unică şi de o anumită disciplină stabilită între membrii grupării.

Tocmai structura grupării sau asocierii este unul din elementele care delimitează grupul infracţional organizat de asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, deoarece primul trebuie să aibă o structură determinată şi roluri prestabilite pentru membrii săi.

Grupul infracţional organizat presupune existenţa unor membrii sau a unui membru conducător al grupului, care organizează activitatea infracţională şi membrii executanţi, care aduc la împlinire ordinele sau directivele, între aceste două structuri poate exista eventual şi o categorie intermediară.

Bineînţeles că şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, ca infracţiune, poate avea o structură organizatorică, structură care nu o va transforma într-un grup infracţional organizat decât dacă se vor cumula şi alte condiţii prevăzute imperativ de Legea nr. 39/2003.

Cea mai importantă distincţie între grupul infracţional organizat şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni este o organizare pe verticală a grupului infracţional organizat. Această organizare pe verticală care rezultă din voinţa proprie a celor care au creat-o trebuie să se circumscrie strict unui scop infracţional.

În speţă, este adevărat şi rezultă din probatoriul cauzei că la activităţile infracţionale desfăşurate în punctele de frontieră din M. şi F. au participat pe lângă lucrători vamali şi poliţişti de frontieră şi unii şefi de tură ai acestora, în sensul că au tolerat activităţile infracţionale şi au participat uneori la împărţirea sumelor de bani provenite cu titlul de mită, însă pe considerentele de mai sus nu se poate confunda organigrama profesională cu o organizare pe verticală a vreunei activităţi infracţionale.

În plus, poliţiştii de frontieră, aşa cum rezultă inclusiv din actul de acuzare, nu se aflau în niciun raport de subordonare cu şefii lucrătorilor vamali sau invers, niciun inculpat vameş sau poliţist de frontieră şi cu atât mai puţin persoanele care traficau ţigări, în cea mai mare parte necunoscute, nu au primit sarcini infracţionale de la şefii ierarhici pe care trebuiau să le aducă la îndeplinire şi au săvârşit infracţiunile prin proprie voinţă.

Analizând interceptările video şi audio în ambiental şi înscrisurile ce caracterizează inculpaţii de la dosarul cauzei, instanţa de fond a constatat cu justeţe că principala preocupare a inculpaţilor era îndeplinirea sarcinilor de serviciu, chiar dacă pentru anumite persoane şi anumite bunuri, în special ţigări, aşa cum rezultă din probe, aceştia desfăşurau şi activităţi infracţionale, în sensul că nu respectau dispoziţiile legale privind controlul vamal şi consecinţele ce decurg din acest control în schimbul unor sume ce se primeau drept mită.

Cei care introduceau ilegal ţigări în ţară prin mituirea inculpaţilor vameşi sau poliţişti de frontieră, precum inculpatul P.S., nu se aflau în nicio relaţie de subordonare pe verticală cu poliţiştii inculpaţi sau vameşi, chiar dacă aceştia se aflau în relaţii infracţionale cu cei care efectuau controlul. Aceştia din urmă nu se subordonau nimănui în această activitate infracţională, acţionând în virtutea unor relaţii apropiate cu unele din persoanele pe care le considerau de încredere şi după o organizare infracţională pe care ei o determinau şi o doreau.

Deşi potrivit art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, infracţiunile de corupţie şi contrabanda fac parte din acele infracţiuni grave ce reprezintă scopul grupului infracţional organizat, prevăzute de art. 7 din lege, în speţă, instanţa de fond a constatat cu deplină justeţe că grupul de şase persoane de faţă care a desfăşurat activităţi ilicite, şi la care se referă sentinţa, nu îndeplineşte condiţia structurii organizatorice necesară pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În asocierea menţionată, nu a existat un lider organizatoric şi roluri prestabilite între membrii grupului pentru a crea liantul structural necesar, fiecare desfăşurând împreună activităţi de durată care se circumscriau în sfera infracţiunilor pe care le-au urmărit.

Noţiunea de "structură determinată" folosită de legiuitor, a avut în vedere o organizare în plan vertical a grupării, deoarece, în caz contrar, o organizare pe orizontală, în sensul că fiecare membru îndeplineşte o activitate infracţională determinată, nu poate îndeplini cerinţele art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Numărul mare de persoane inculpate şi trimise în judecată în prezentul dosar, nu a fost considerat de instanţă ca element esenţial al unui grup infracţional organizat, întrucât această dimensiune cantitativă este doar una din cerinţele prevăzute de legiuitor.

Probatoriul cauzei dovedeşte fără dubiu doar o asociere infracţională la nivel de cutumă, reţinută corect de către instanţa fondului, în sensul că fiecare inculpat, inclusiv cei şase inculpaţi care au optat pentru procedura simplificată, cooperau pe orizontală tacit sau expres cu ceilalţi poliţişti de frontieră sau lucrători vamali după caz pentru a înlesni traficul de ţigări a unor persoane, prin neîndeplinirea controalelor la care erau obligaţi potrivit legii, având reprezentarea evidentă aşa cum rezultă din întreg probatoriu că sunt într-o asociere infracţională cu alţi membrii şi că se sprijină şi se acoperă reciproc.

Instanţa de fond aşadar a constatat că starea de fapt din rechizitoriu corespunde unei pluralităţi constituie de infractori, însă această pluralitate, pe motivele mai sus expuse se încadrează în infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., astfel că în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat cu obiectivitate încadrarea juridică pentru inculpaţi în această infracţiune.

B) Pentru a reţine infracţiunea de coautorat la contrabandă calificată în sarcina inculpaţilor lucrători vamali V.G. şi U.C.A. prin actul de sesizare, precum şi în motivele de recurs prezentate în chip identic, s-au arătat următoarele:

"La trecerea frontierei în România, atât poliţiştii, cât şi vameşii aflaţi în posturile de pe sensul de intrare în ţară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracţional organizat sau era agreat de către membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui "tarif" prestabilit în funcţie de cantitatea de ţigări deţinută) şi acordau liberul de vamă, fără să mai efectueze controlul vamal. De altfel, fiind preocupaţi ca traficantul să îşi îndeplinească riguros obligaţia de remitere a sumei de bani cuvenită ca mită poliţiştilor şi vameşilor, fiecare dintre aceştia întrebau pe mituitor ce cantitate de ţigări deţinea ilegal.

În raport cu aceste circumstanţe reale, având în vedere şi consideraţiile expuse cu ocazia analizării infracţiunii de luare de mită, se va reţine că participaţia penală a lucrătorilor vamali din posturile de pe sensul de intrare în ţară îmbracă forma coautoratului la infracţiunea de contrabandă, întrucât acţiunile acestor funcţionari sunt strâns legale şi se completează cu cele ale traficanţilor într-o activitate unică, de introducere în ţară a unor cantităţi de ţigări, prin sustragere de la controlul vamal".

Prin raportare la dispoziţiile art. 24 C. pen., coautori sunt acele persoane care şi-au adus contribuţia în mod direct, nemijlocit la săvârşirea unei infracţiuni, care au îndeplinit împreună acte de executare ce se circumscriu în elementul material al laturii obiective a infracţiunii.

Or, introducerea presupune contactul fizic, deţinerea materială a mărfurilor de către o persoană care le trece peste frontiera de sat.

În speţă o asemenea activitate nu poate fi imputată lucrătorilor vamali din prezentul dosar, întrucât aceştia nu au participat efectiv la transportul ţigărilor în punctul de frontieră.

Învederarea în motivele de recurs că "ei au şi introdus respectivele ţigări pe teritoriul comunitar" nu are nici cea mai mică ancorare în realitatea concretă şi probată în speţă. Forţarea unei astfel de afirmaţii prin raportare şi la noţiuni specifice desprinse din legislaţia vamală sau trimiteri neaprofundate la hotărâri ale Curţii Europene de justiţie, la dreptul comunitar, nu pot primi în niciun caz efectul juridic scontat.

Cum inculpaţii V.G. şi U.C.A. nu sunt aceia care au introdus efectiv ţigările în ţară şi nu au beneficiat de folosul acestora, textele vizând coautoratul nu le sunt aplicabile.

Activitatea concretă desfăşurată de aceştia a fost aceea de a primi sume de bani de la persoanele care au introdus ţigările în ţară pentru a nu efectua controlul vamal la care erau obligaţi în virtutea atribuţiilor lor de serviciu.

Prin urmare activităţile inculpaţilor lucrători vamali aşa cum au fost reţinute prin rechizitoriu se circumscriu formei de participaţie penală a complicităţii la contrabandă calificată, prin înlesnirea activităţii de introducere a ţigărilor în ţară ca urmare a neefectuării controlului în schimbul unor sume de bani.

De aceea, cu deplin drept, în baza art. 334 C. proc. pen., instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţii V.G. şi U.C.A. din infracţiunea de contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f)) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., în aceea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeaşi lege şi art. 17 lit. f) şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

C) Referitor la pedepsele considerate prea mici de către procuror aplicate fiecărui inculpat, este de reţinut că instanţa de fond a avut mai întâi în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., potrivit cu care limitele speciale se reduc cu o treime.

S-au avut de asemenea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., referitor la faptele săvârşite de fiecare inculpat în parte, de numărul actelor materiale care intră în conţinutul infracţiunilor continuate, de lipsa de antecedente penale a fiecăruia şi de poziţia sinceră a fiecărui inculpat pe tot parcursul procesului penal, stabilindu-se astfel un cuantum la minimul special prevăzut de textul de lege încriminator.

Pentru inculpaţii V.G., U.C.A., M.M., M.L. şi M.R.D., s-au avut în vedere ca circumstanţe atenuante judiciare împrejurarea că până la data săvârşirii faptelor au deţinut un comportament conform cu legea şi normele de convieţuire socială, dar şi că aceştia prin declaraţiile sincere pe care le-au dat încă de la începutul anchetei penale pornită împotriva lor au contribuit substanţial la aflarea adevărului şi stabilirea stării de fapt.

Faţă de inculpaţii M.M., M.L. şi M.R.D., instanţa de fond a reţinut cu justeţe şi circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen., întrucât aceştia au plătit încă de la finalizarea urmăriri penale sumele de bani ce li s-a imputat cu titlu de mită. Raportat la criteriile de mai sus, instanţa de unic control judiciar va reţine că în deplin acord cu normele legale şi justificat de actele şi lucrările dosarului cauzei, s-a dispus în plan sancţionatoriu în formula prezentată de instanţa fondului.

Totodată, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81, respectiv 86¹ C. pen., faţă de cinci dintre inculpaţi, în ce priveşte cuantumul de pedeapsă, dar şi cele referitoare la persoana fiecăruia, aflate la primul contact cu legea penală, care au recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunilor, s-a considerat în mod deplin că scopul pedepselor aplicate poate fi atins şi fără privarea de libertate, prin modul de individualizare a executării pedepsei trebuie avută în vedere pe lângă reeducarea inculpatului şi utilitatea socială a unei astfel de măsuri.

Cum corective, fie şi luate în considerare din oficiu, nu se regăsesc în cauză, sentinţa fiind la adăpost de orice critici, instanţa de recurs apreciază calea de atac exercitată ca fiind nefondată şi urmează a fi respinsă în consecinţă potrivit art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara împotriva Sentinţei penale nr. 158/PI din 25 iunie 2012 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.S. pedeapsa executată de la 10 martie 2011 la 18 martie 2013.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi V.G., U.C.A., P.S., M.M., M.L. şi M.R.D., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţata în şedinţă publică, azi 18 martie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 913/2013. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 957/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 924/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs