ICCJ. Decizia nr. 1098/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Recurs

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1098/2014

Dosar nr. 6588/121/2012

Şedinţa publică din 27 martie 2014

Asupra recursului penal de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 305 din 4 iulie 2013 a Tribunalului Galaţi s-a dispus condamnarea inculpatului R.M. la o pedeapsă de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă din perioada februarie - aprilie 2012).

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani închisoare, sporită la 10 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pe o durată de 5 ani.

Potrivit art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de 24 de ore (ziua de 20 iunie 2012) şi a arestării preventive începând cu data de 22 iulie 2012 la zi.

A fost obligat inculpatul R.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.M.A. SRL Galaţi să plătească următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile:

- 293.728,72 lei către partea civilă SC C. SRL Baia Mare;

- 557.661,41 lei către partea civilă SC S.B.R. SRL Bucureşti;

- 40.362 lei către partea civilă SC T.T. SRL Craiova;

- echivalentul în lei a sumei de 39.534,48 euro stabilit de BNR la data plăţii - către partea civilă M.S.Z.O.O. Polonia;

- 104.719 lei către partea civilă SSAB E. AB

S-a constatat că partea vătămată M.S.R. SRL (fostă SC C.S. SRL) nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate aflate la dosarul de urmărire penală.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului R.M. şi părţii responsabile civilmente, SC D.M.A. SRL Galaţi, formulate de părţile civile SC S.B.R. SRL Bucureşti şi M.S. Z.O.O. Polonia.

Potrivit art. 193 alin. (1) şi (4) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părţii civile SSAB E.AB suma de 22.207 lei şi părţii civile SC C. SRL Baia Mare suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

De asemenea a fost respinsă, ca nedovedită, cererea formulată de partea civilă M.S. Z.O.O. Polonia privind obligarea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare (onorariul de avocat).

În conformitate cu dispoziţiile art. 190 alin. (1) şi (5) C. proc. pen. s-a dispus ca suma de 288,45 lei reprezentând cheltuieli de transport să fie plătită martorului C.G.M. din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 189 C. proc. pen. şi art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. a obligat inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească către stat suma de 1.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 400 lei reprezintă onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în ambele faze procesuale, onorarii ce s-a dispus a fi avansate către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei. Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 437/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul R.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale) şi art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), reţinându-se că, în calitate de administrator al SC D.M.A. SRL Galaţi, în perioada februarie - aprilie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus şi menţinut în eroare cu prilejul încheierii şi executării unor contracte de vânzare-cumpărare comerciale şase părţi vătămate (SC C. SRL Baia Mare; SC S.B.R. SRL Bucureşti; SC C.S. SRL Sibiu, SSAB E.A., SC T.T. SRL Craiova şi SC M.S. Z.O.O Polonia), emiţându-le pentru plata mărfurilor achiziţionate bilete la ordin şi file CEC refuzate la plată pentru lipsa specimenului de semnătură şi pentru lipsa disponibilului în bancă, cunoscând aceste aspecte pe care nu le-a adus la cunoştinţa părţilor vătămate, cărora le-a câştigat încrederea şi prin plata parţială nesemnificativă a unei părţi din marfă şi prin prezentarea unor documente de evidenţă contabilă falsificate, cauzându-le un prejudiciu în sumă de 1.076.551,64 lei şi 75.122,16 euro.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză rezultă următoarele:

Inculpatul R.M. a devenit asociat şi administrator unic al SC D.M.A. SRL Galaţi din luna decembrie 2012.

În această calitate, în perioada februarie - aprilie 2012 a indus şi a menţinut în eroare, cu prilejul încheierii şi executării unor contracte de vânzare-cumpărare comerciale un număr de şase părţi vătămate (societăţi comerciale) emiţându-le pentru plata mărfurilor achiziţionate instrumente de plată (file CEC şi bilete la ordin) care, la momentul prezentării la bancă pentru decontare au fost refuzate, fie pentru lipsa specimenului de semnătură, fie pentru lipsa disponibilului în cont.

Deşi inculpatul a avut drept de semnătură în bancă doar din luna aprilie 2012, acesta a semnat instrumentele de plată din luna februarie 2012.

În urma refuzării instrumentelor de plată, cele şase părţi vătămate au încercat un prejudiciu în cuantum de 1.076.551,64 lei şi 75.122,16 euro.

Au fost situaţii când pentru a câştiga încrederea părţilor vătămate inculpatul a plătit o mică parte din contravaloarea mărfurilor achiziţionate. Este cazul părţii vătămate SC S.B.R. SRL Bucureşti căreia i-a plătit suma de 77.000 lei (cauzându-i o pagubă de 557.661,41 lei) şi a părţii vătămate SC M.S. Z.o.o. Polonia căreia i-a plătit 2.978,87 euro (cauzându-i o pagubă de 39.534,48 euro).

În cazul părţilor vătămate SC C. SRL Baia Mare şi SC C.S. SRL Sibiu, inculpatul, pentru a le determina să încheie contractele de vânzare-cumpărare comerciale le-a prezentat documente de evidenţă contabilă falsificate din care rezulta că societatea pe care o administra avea o situaţie financiară foarte bună.

În anumite situaţii, inculpatul s-a recomandat părţilor vătămate şi sub numele de "O.D." sau "O.R.", folosind alte numere de telefon faţă de cele pe care, în mod obişnuit, era contactat de partenerii de afaceri.

Activitatea infracţională a inculpatului s-a.desfăşurat după cum urmează:

1. La data de 1 martie 2012, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare comercială între partea vătămată SC C. SRL Baia Mare şi SC D.M.A. SRL Galaţi, reprezentată de inculpatul R.M. În baza contractului, partea vătămată se obligă să vândă societăţii inculpatului, în baza unei comenzi ferme, bunurile cuprinse în oferta sa de produse.

După încheierea contractului, cu facturile fiscale nr. X, Y, Z, W, Q din 29 februarie 2012, 8 martie 2012, 27 martie 2012, 5 aprilie 2012, partea vătămată SC C. SRL Baia Mare a livrat către SC D.M.A. SRL Galaţi diferite modele de anvelope în valoare de 293.728,72 lei.

Pentru plata acestora, inculpatul a emis mai multe bilete la ordin care, la momentul prezentării la bancă pentru decontare, au fost refuzate pentru lipsa specimenului de semnătură în bancă (trei bilete la ordin), şi pentru lipsa disponibilului în cont (un bilet la ordin).

Biletele la ordin, au fost înmânate după completare şi semnare de inculpatul R.M. martorului C.G.M. (cel care a transportat marfa de la partea vătămată). Anterior încheierii contractului între cele două societăţi, inculpatul a prezentat părţii vătămate mai multe documente de evidenţă contabilă falsificate (balanţă de verificare şi bilanţ contabil) din care rezultă că societatea pe care o administra avea o situaţie financiară a câştigat încrederea părţii vătămate, determinând-o să contracteze cu societatea sa.

În negocierile telefonice care au precedat relaţia comercială cu SC C. SRL Baia Mare inculpatul s-a prezentat iniţial sub numele de "O.D.".

2. La data de 12 aprilie 2012 s-a încheiat contractul-cadru de furnizare între partea vătămată SC C.S. SRL Sibiu şi SC D.M.A. SRL Galaţi, reprezentată de inculpatul R.M. în calitate de administrator.

În baza acestui contract, partea vătămată se obligă să vândă societăţii inculpatului, în baza unei comenzi ferme, bunurile cuprinse în oferta sa de produse. Şi în această situaţie inculpatul a determinat-o pe partea vătămată să încheie contractul de furnizare după ce i-a prezentat acte de evidenţă contabilă falsificate, din care rezultă o situaţie financiară foarte bună a societăţii sale.

După încheierea contractului, cu factura fiscală din 17 aprilie 2012, partea vătămată SC C.S. SRL Sibiu a livrat societăţii inculpatului tablă de diferite sortimente, în valoare de 41.135,95 lei.

Pentru a plăti marfa achiziţionată, inculpatul a emis martorului S.I.L., angajat al părţii vătămate, o filă CEC pe care a semnat-o şi completat-o la toate rubricile. La momentul prezentării la bancă pentru decontare, fila CEC a fost refuzată pentru lipsa disponibilului în cont, iar ulterior acestui incident, inculpatul nu a mai putut fi contactat de partea vătămată. Inculpatul R.M. s-a prezentat reprezentanţilor părţii vătămate SC C.S. SRL Sibiu telefonic sub numele de "O.R.".

3. În luna ianuarie 2012, sub nr. 19, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între partea vătămată SC S.B.R. SRL Bucureşti şi SC D.M.A. SRL Galaţi reprezentată de martorul F.F.

În baza acestui contract şi în baza comenzilor societăţii reprezentate de inculpat cu facturile fiscale din 24 februarie 2012, din 29 martie 2012, din 19 aprilie 2012 şi din 23 aprilie 2012, partea vătămată a livrat mai multe sortimente de produse din inox.

Negocierile telefonice cu partea vătămată SC S.B.R. SRL Bucureşti au fost purtate de inculpat care s-a prezentat sub numele de "O.D.". În momentul încheierii contractului s-a convenit ca plata mărfii livrate să se facă cu file CEC sau bilet la ordin scadente în 30 de zile de la livrare.

Pentru a câştiga încrederea părţii vătămate, inculpatul a emis o filă CEC în valoare de 77.000 lei ce a fost decontată integral. Restul instrumentelor de plată emise pentru marfa vândută în favoarea părţii vătămate au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont. După aceste incidente inculpatul nu a mai putut fi contactat de reprezentanţii părţii vătămate.

4. În luna martie 2012, reprezentantul în România al părţii vătămate SSAB E. AB Suedia, martorul P.M.R. a fost contactat de inculpatul R.M. care s-a prezentat ca director general al SC D.M.A. SRL Galaţi. În discuţia telefonică, inculpatul a solicitat reprezentantului părţii vătămate livrarea unei cantităţi de tablă "H." în vederea utilizării în procesul de producere a utilajelor agricole. Ulterior discuţiei telefonice, reprezentantul părţii vătămate s-a deplasat la Galaţi unde a discutat cu inculpatul R.M. şi cu martorul F.F. termenii contractului.

Conform înţelegerii, cu facturile fiscale nr. xx şi yy din 12 aprilie 2012, partea vătămată SSAB E. AB Suedia a livrat societăţii inculpatului tablă în valoare de 93.897,22 lei şi de 45.795,34 lei.

Ulterior, la 16 aprilie 2012, cu facturile fiscale nr. zzz şi www, partea vătămată a mai livrat marfa către SC D.M.A. SRL Galaţi în valoare de 30.151,68 euro şi de 5.436 euro, stabilindu-se termene de plată la 12 mai 2012, respectiv 31 mai 2012.

Întrucât inculpatul a refuzat remiterea vreunui instrument de plată la momentul primirii mărfii, ulterior, la solicitarea reprezentantului părţii vătămate, a trimis prin e-mail o filă CEC.

După livrarea cantităţii de tablă (neachitată de societatea inculpatului), reprezentantul părţii vătămate a fost contactat de o persoană din Galaţi care s-a oferit să-i vândă aceiaşi marfă (livrată societăţii inculpatului) la jumătate de preţ.

În urma acestei situaţii, reprezentantul părţii vătămate s-a deplasat la Galaţi, unde organele de poliţie au găsit marfa în custodie la SC R.T. SRL Galaţi, lăsată de inculpat. Această marfa a fost restituită reprezentantului părţii vătămate de către organele de urmărire penală.

Şi de această dată inculpatul s-a prezentat reprezentantului părţii vătămate în cadrul negocierilor telefonice sub numele de "O.D."

5. La data de 29 februarie 2012 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între partea vătămata SC T.T. SRL Craiova şi SC D.M.A. SRL Galaţi, reprezentată de inculpatul R.M. în calitate de administrator.

În baza contractului, partea vătămată se obligă să vândă, către SC D.M.A. SRL Galaţi îngrăşăminte lichide, F., 3.000 de litri la un preţ de 10,85 RON plus TVA. Valoarea contractului se ridică la suma de 40.362 lei TVA inclus.

Ulterior perfectării relaţiei comerciale, cu factura fiscală din 7 martie 2012 partea vătămată a livrat societăţii inculpatului marfa negociată. Pentru plata acesteia inculpatul a emis un bilet la ordin scadent la 13 mai 2012, care a fost refuzat la plată pentru lipsa specimenului de semnătură în bancă.

Iniţial contractării, inculpatul s-a prezentat reprezentanţilor părţii vătămate sub numele de "O.D.", iar după refuzul la plată a biletului la ordin, inculpatul nu a mai putut fi contactat de angajaţii părţii vătămate.

6. În luna martie 2012, inculpatul a solicitat telefonic sau prin e-mail mai multe oferte de preţuri pentru o gamă mai largă, de produse feroase, oferite spre vânzare de partea vătămată M.S. Z.O.O. Polonia.

După aceste discuţii, la data de 5 aprilie 2012, partea vătămată a comunicat societăţii inculpatului mai multe oferte de preţuri pentru produsele oferite spre vânzare.

Urmare acestei corespondenţe inculpatul R.M. a lansat o comandă fermă către partea vătămată, primind de la aceasta produse în valoare de 11.919,48 euro. Pentru a câştiga încrederea părţii vătămate, inculpatul a plătit suma de 2.972,87 euro, reprezentând 20% din valoarea acestei facturi.

Această plată parţială (prin care inculpatul a câştigat încrederea părţii vătămate) a determinat-o să-i mai livreze produse feroase în valoare de 39.534,48 euro, sumă pe care nu a achitat-o.

Pentru a întări încrederea părţii vătămate, inculpatul a prezentat şi o dispoziţie de plată externă pentru suma de 5.523 euro, care urma să-i intre în cont, fapt ce nu s-a întâmplat.

Audiat fiind cu respectarea garanţiilor procesuale, inculpatul a arătat că nu a acţionat cu intenţia de a înşela cele şase părţi vătămate, iar marfa nu a plătit-o din cauza neîncasării banilor de la SC A.C. SRL Braşov.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală mai multe înscrisuri prin care încerca să dovedească buna sa credinţă în relaţiile comerciale cu cele şase părţi vătămate. Este vorba de documentele de evidenţă contabilă falsificate arătate anterior, de facturi fiscale şi un bilet la ordin prin care a arătat că a vândut o parte din marfă unei societăţi din Braşov fără a primi banii pe ea.

După verificarea în bazele de date s-a constatat că numărul de înmatriculare înscris pe factura de vânzare a mărfii către societatea din Braşov, nu există.

De asemenea, datele persoanei trecute pe factura fiscală la rubrica "delegat" sunt false. Totodată inculpatul nu a furnizat organelor de anchetă date cu privire la societăţile comerciale sau persoanele fizice beneficiare a bunurilor dobândite de la cele şase părţi vătămate.

Organele de urmărire penală au efectuat verificări şi cu privire la situaţia SC A.C. SRL Braşov, stabilind că aceasta nu a cumpărat nici o marfă de la SC D.M.A. SRL Galaţi.

Situaţia de fapt expusă mai sus şi vinovăţia inculpatului sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă:

- sesizare parte vătămată SC C. SRL Baia Mare din care rezultă că în luna februarie 2012 a fost indusă şi menţinută în eroare de inculpat cu prilejul derulării unor relaţii comerciale, încercând un prejudiciu de 293.728,72 lei;

- contract de vânzare-cumpărare comercială, semnat de inculpat;

- înscrisuri (facturi fiscale şi bilete la ordin) care fac dovada legăturii comerciale dintre societatea inculpatului şi partea vătămată SC C. SRL; între aceste înscrisuri se găsesc biletele la ordin refuzate pentru lipsa specimenului de semnătură în bancă;

- acte de evidenţă contabilă falsificate care au determinat partea vătămată SC C. SRL să contracteze cu societatea inculpatului; din verificările efectuate în cursul urmăririi penale s-a stabilit că martora R.C.V. nu a ţinut evidenţa contabilă la societatea inculpatului. De altfel, în baza de date s-a constatat că martora se numeşte R.;

- comenzi lansate de societatea inculpatului către partea vătămată SC C. SRL;

- declaraţii reprezentant legal parte vătămată SC C. SRL care arată că societatea pe care o administrează a suferit un prejudiciu în cuantum de 293.728,72 lei în urma relaţiei comerciale cu SC D.M.A. SRL Galaţi reprezentată de inculpatul R.M. care i-a trimis instrumentele de plată refuzate;

- declaraţii martorului C.G.M. care arată că a transportat marfa vândută de SC C. SRL la Galaţi predând-o inculpatului R.M.;

- sesizarea Băncii Comerciale Carpatica în legătură cu refuzul la plată a filei CEC emise de SC D.M.A. SRL Galaţi în favoarea părţii vătămate SC C.S. SRL Sibiu, pentru lipsă totală disponibil din cont;

- acte de evidenţă contabilă falsificate care au determinat partea vătămată să contracteze cu societatea inculpatului;

- contract de furnizare semnat din partea SC D.M.A. SRL Galaţi de inculpatul R.M., facturi fiscale şi instrumentele de plată refuzate pentru lipsa disponibilului;

- declaraţiile martorului Ş.I.L. care arată că societatea la care este angajat SC C.S. SRL Sibiu a fost înşelată în luna aprilie 2012 de către SC D.M.A. SRL Galaţi administrată de inculpatul R.M. primind o filă CEC refuzată pentru lipsa totală a disponibilului la momentul prezentării la bancă;

- proces-verbal de recunoaştere din planşe foto din care rezultă că inculpatul R.M. a fost recunoscut de angajatul (martorul S.I.L.) părţii vătămate, ca fiind persoana ce a reprezentat SC D.M.A. SRL Galaţi şi a semnat fila CEC;

- sesizarea Băncii Comerciale Carpatica în legătură cu refuzul la plată a filei CEC emise de SC D.M.A. SRL Galaţi în favoarea părţii vătămate SC S.B.R. SRL Bucureşti pentru lipsă totală disponibil din cont;

- declaraţii martor V.L.C. (reprezentant vânzări în cadrul părţii vătămate) care arată că în perioada februarie - aprilie 2012, partea vătămată a vândut societăţii inculpatului bunuri pentru plata cărora acesta a emis mai multe instrumente de plată. Mai arată martorul că, iniţial, s-a reuşit decontarea unei file CEC de 77.000 lei, dar ulterior restul instrumentelor de plată au fost refuzate pentru lipsa disponibilului în cont. După acest moment inculpatul R.M. nu a mai luat legătura (nu a mai putut fi contactat) cu martorul;

- procesul-verbal de recunoaştere din planşe foto din care rezultă că inculpatul R.M. a fost recunoscut de martorul V.L.C. ca fiind persoana ce a reprezentat SC D.M.A. SRL Galaţi în relaţia comercială cu partea vătămată SC S.B.R. SRL Bucureşti;

- înscrisuri (contract de vânzare-cumpărare, comandă produse, facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii, bilete la ordin şi file CEC refuzate la plată pentru lipsa disponibilului), care fac dovada relaţiei comerciale dintre partea vătămată SC S.B.R. SRL Bucureşti şi societatea administrată de inculpat;

- sesizare reprezentant parte vătămată SSAB E. AB Suedia care arată că la data de 12 aprilie 2012, cu facturile fiscale nr. xx şi yy a livrat tablă către SC D.M.A. SRL Galaţi reprezentată de inculpatul R.M. în valoare de 93.897,22 lei şi 45.795,34 lei. De asemenea, se arată în sesizare că la 16 aprilie 2012 cu facturile nr. xx şi yy a mai livrat marfă în valoare de 30.151,68 euro şi 5.436 euro, stabilindu-se scadenţa la datele de 12 mai 2012, respectiv 31 mai 2012;

- facturile fiscale şi procesul-verbal din care rezultă că organele de poliţie au găsit marfa părţii vătămate în custodie la SC R.T. SRL Galaţi;

- declaraţii martor U.G. (din cursul urmăririi penale) care arată că inculpatul R.M. i-a predat cantitatea de tablă achiziţionată de la partea vătămată pentru a fi prelucrată;

- proces-verbal din care rezultă că organele de poliţie au predat marfa reprezentantului părţii vătămate;

- înscrisuri (comandă fermă şi filă CEC trimise pe e-mail);

- planşele foto, care fac dovada că marfa dobândită de inculpat de la partea vătămată a fost depozitată la SC R.T.R. SRL;

- declaraţii reprezentant partea vătămată, P.M.R., care arată că a negociat cu inculpatul R.M. vânzarea unei cantităţi de tablă în luna martie 2012. De asemenea arată că inculpatul nu i-a trimis filele CEC după livrarea mărfii, cum convenise. Ulterior arată martorul, a fost contactat de o persoană care voia să-i vândă la jumătate de preţ marfa pe care o vânduse societăţii inculpatului, anunţând organele de poliţie care i-au restituit marfa;

- sesizare parte vătămată SC T.T. SRL;

- înscrisuri (comandă, contract de vânzare-cumpărare, facturi fiscale, bilet la ordin refuzat la plată pentru lipsa specimenului de semnătură) care dovedesc relaţia comercială dintre societatea inculpatului şi partea vătămată SC T.T. SRL;

- declaraţii martor P.R.F. care arată că în luna februarie 2012 a încheiat din partea părţii vătămate cu inculpatul un contract de vânzare-cumpărare. Arată de asemenea, că inculpatul R.M. a completat biletul la ordin a cărei scadenţă a fost stabilită în luna mai 2012;

- sesizare parte vătămată M.S. Z.o.o. Polonia care arată că în luna aprilie 2012 a început relaţia comercială cu SC D.M.A. SRL Galaţi reprezentată de inculpatul R.M.. În actul de sesizare se arată că la momentul de început al relaţiei comerciale, inculpatul a plătit suma de 2.972,87 euro reprezentând 20% din contravaloarea primei facturi fiscale. De asemenea, se mai arată că ulterior acestei plăţi societatea inculpatului a mai primit marfă în valoare de 39.534,48 euro, fără a fi achitată;

- înscrisuri - ofertă de preţ, comandă, facturi fiscale, documente de transport, corespondenţă electronică; în cazul acestei părţi vătămate, după plata parţială făcută pentru a câştiga încrederea, inculpatul a remis şi o dispoziţie de plată externă prin care arăta că va plăti şi suma de 5.523 de euro în conturile părţii vătămate, fapt care nu s-a concretizat;

- înscrisuri provenite de la DGFP Galaţi, din care rezultă că inculpatul nu a declarat organelor fiscale relaţiile comerciale cu cele şase părţi vătămate (declaraţiile 394). Dacă inculpatul ar fi fost de bună credinţă şi ar fi desfăşurat în mod legal relaţiile comerciale, ar fi trebuit ca relaţiile cu părţile vătămate să fie declarate;

- adresă Banca Naţională a României din care rezultă că în perioada derulării activităţii comerciale ilegale SC D.M.A. SRL Galaţi a înregistrat un număr de 15 incidente de plată cu CEC-uri şi bilete la ordin;

- înscrisul de la dosar, dovedeşte că inculpatul R.M. avea drept de semnătură în bancă abia din luna aprilie 2012, completând personal la 3 aprilie 2012 formularul cerut de bancă. Ori, rezultă fără dubiu, că inculpatul ştia că instrumentele de plată pe care le semna şi le înmâna părţilor vătămate pentru plata mărfurilor, urmau să fie refuzate pentru acest motiv (lipsa semnăturii);

- din extrasele de cont aflate la dosar, rezultă că banii pe marfa obţinută prin înşelăciune şi valorificată, nu au intrat în conturile bancare ale societăţii inculpatului;

- înscrisuri din care rezultă că inculpatul a mai deţinut în trecut calităţile de asociat şi administrator la patru societăţi comerciale, în prezent radiate;

- facturile fiscale şi chitanţele de plată de la dosar, dovedesc că inculpatul a vândut o parte din marfa obţinută prin înşelarea părţilor vătămate încasând contravaloarea acesteia în numerar;

- declaraţii: martor R.C.V., care arată că nu a ţinut contabilitatea SC D.M.A. SRL Galaţi administrată de inculpat;

- declaraţii martor F.F., asociat la SC D.M.A. SRL Galaţi care a arătat că relaţiile comerciale cu cele şase părţi vătămate au fost derulate de inculpatul R.M.

În drept, faptele inculpatului R.M. care, în calitate de administrator al SC D.M.A. SRL Galaţi, în perioada februarie - aprilie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus şi menţinut în eroare cu prilejul încheierii şi executării unor contracte de vânzare-cumpărare comerciale şase părţi vătămate, respectiv SC C. SRL Baia-Mare, SC S.B.R. SRL Bucureşti, SC C.S. SRL Sibiu, SSAB E. AB cu sediul în Suedia, SC T.T. SRL Craiova şi SC M.S. Z.O.O. Polonia, emiţându-le pentru plata mărfurilor achiziţionate bilete la ordin şi file CEC refuzate la plată pentru lipsa specimenului de semnătură şi pentru lipsa disponibilului în bancă, cunoscând aceste aspecte pe care nu le-a adus la cunoştinţa părţilor vătămate, cărora le-a câştigat încrederea şi prin plata parţială nesemnificativă a unei părţi din marfa şi prin prezentarea unor documente de evidenţă contabilă falsificate, cauzându-le un prejudiciu în sumă de 1.076.551,64 lei şi 75.122,16 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales al inculpatului a solicitat achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. d) C. proc. pen., apreciind că inculpatul nu a săvârşit cu intenţie infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, solicitare care nu va putea fi primită având în vedere că latura subiectivă a infracţiunii de înşelăciune presupune intenţia directă, adică făptuitorul acţionează în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare infracţiune, gradul de pericol social concret al acestora, valoarea ridicată a prejudiciului dar şi persoana şi conduita inculpatului, care nu se află la primul impact cu legea penală.

Raportat la aceste criterii, instanţa a apreciat că în favoarea inculpatului nu pot fi reţinute circumstanţe atenuante şi a aplicat inculpatului, pentru infracţiunea de înşelăciune, pedeapsa principală de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 5 ani, iar pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată - pedeapsa de un an închisoare.

Întrucât inculpatul a comis două infracţiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză devin aplicabile prevederile art. 33 lit. a) C. pen., referitoare la concursul real de infracţiuni, iar potrivit art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de 4 luni închisoare.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei stabilite s-a constatat că aceasta nu poate fi decât în regim de detenţie.

În privinţa pedepsei accesorii ce a fost aplicată inculpatului în temeiul art. 71 C. pen., tribunalul a reţinut că natura faptei săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale acestuia conduc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen.

Inculpatul R.M. a fost reţinut pe o perioadă de 24 ore la data de 20 iunie 2012, iar la data de 2 iulie 2012 Curtea de Apel Galaţi a admis recursul declarat de parchet şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile de la punerea în executare efectivă a mandatului de arestare (nr. 12/U care a fost emis la data de 2 iulie 2012).

La data de 22 iulie 2012, inculpatul a fost depistat în timp ce încerca să părăsească ţara, fiind prins şi încarcerat în Arestul IPJ Galaţi, după confirmarea mandatului de către Curtea de Apel Galaţi.

Întrucât inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv (măsura arestării fiind verificată periodic, în conformitate cu art. 300¹ C. proc. pen. şi respectiv art. 300² C. proc. pen. în referire la art. 160^b C. proc. pen.) potrivit art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a acestuia, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii (ziua de 20 iunie 2012) şi a arestării preventive de la 22 iulie 2012 la zi.

Sub aspectul laturii civile s-a reţinut că societăţile comerciale părţi vătămate s-au constituit părţi civile după cum urmează:

- SC C. SRL Baia Mare cu suma de 293.728,72 lei;

- SC S.B.R. SRL Bucureşti cu suma de 557.661,41 lei;

- SC T.T. SRL Craiova cu suma de 40.362 lei;

- SC M.S. Z.o.o Polonia cu suma de 39.534,48 euro;

- SSAB E. AB cu suma de 104.719 lei, în timp ce partea vătămată MS S. RO SRL (fostă SC C.S. SRL) nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale (existenţa prejudiciului, a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia inculpatului) şi întrucât inculpatul şi-a desfăşurat activitatea infracţională în calitate de administrator al S.C. D.M.A. SRL Galaţi, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente, la acoperirea, pagubelor după cum urmează:

- 293.728,72 lei către partea civilă SC C. SRL Baia Mare;

- 557.661,41 lei către partea, civilă SC S.B.R. SRL Bucureşti;

- 40.362 lei către partea civilă SC T.T. SRL Craiova;

- echivalentul în lei a sumei de 39.534,48 euro stabilit de BNR la data plăţii - către partea civilă M.S. Z.O.O. Polonia;

- 104.719 lei către partea civilă SSAB E. AB.

Totodată s-a constatat că partea vătămată MS S. RO SRL (fostă SC C.S. SRL) nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate aflate la dosar urmărire penală.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile de instituire, a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului R.M. şi părţii responsabile civilmente SC D.M.A. SRL Galaţi, formulate de părţile civile SC S.B.R. SRL Bucureşti şi M.S. Z.O.O. Polonia, având în vedere că prin adresele emise de Primăria Galaţi - Direcţia Impozite, Taxe şi alte Venituri Locale şi respectiv de Direcţia Generală Impozite şi Taxe Locale a sectorului 1 Bucureşti s-a comunicat că atât societatea comercială menţionată, cât şi inculpatul nu figurează în evidenţe cu bunuri mobile şi/sau imobile (dosar fond).

Având în vedere că părţile civile SSAB E. AB şi SC C. SRL Baia Mare au fost reprezentate de apărători aleşi şi au făcut dovada plăţii achitării onorariilor de avocat, în temeiul art. 193 alin. (1) şi (4) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească celor două părţi civile suma de 22.207 lei şi respectiv suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (conform chitanţelor aflate la dosar fond).

În ceea ce o priveşte pe partea civilă M.S. Z.O.O. Polonia tribunalul a reţinut că şi aceasta a fost asistată de apărător, însă nu a făcut dovada achitării onorariului de avocat cu factură fiscală sau chitanţă, înscrisurile aflate la dosarul de fond prin care o persoană fizică - M.A. - a încasat de la o anumită bancă diferite sume în valută neputând fi luate în considerare, condiţii în care a fost respinsă, ca nedovedită, cererea formulată de partea civilă privind obligarea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare (onorariul de avocat).

În speţă devin incidente şi dispoziţiile art. 190 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., având în vedere că martorul C.G.M. a solicitat restituirea cheltuielilor de transport, depunând la dosarul cauzei biletele de tren (dosar fond).

Ca atare s-a dispus, în baza art. 190 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., ca suma de 288,45 lei reprezentând cheltuieli de transport să fie plătită din fondurile Ministerului Justiţiei.

Văzând şi dispoziţiile art. 189 C. proc. pen. şi art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente şi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se vor include şi onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în ambele faze procesuale, onorarii ce s-a dispus a fi avansate către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.

În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul R.M. solicitând achitarea sa, arătând în concluziile scrise depuse la dosare că la comiterea faptelor ar fi participat şi numiţii F.F. şi H.M., care de fapt ar fi orchestrat întreaga activitate infracţională, forţându-l prin ameninţări să participe comiterea înşelăciunilor şi să semneze instrumentele de plată emise de SC D.M.A. SRL Galaţi în favoarea părţilor vătămate.

În subsidiar inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate invocând lipsa antecedentelor penale şi situaţia familială şi personală.

De asemenea, în cauză a declarat apel partea civilă SC M.S. Z.O.O. Polonia - prin Cabinet avocat M.A., fără însă a invoca în scris motivele de apel şi fără a se prezenta în instanţă pentru susţinerea căii de atac promovate.

Prin Decizia penală nr. 329/A din 18 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de inculpatul R.M. în prezent deţinut în Penitenciarul Galaţi, împotriva Sentinţei penale nr. 305 din 4 iulie 2013 a Tribunalului Galaţi.

S-a desfiinţat în parte Sentinţa penală nr. 305 din 4 iulie 2013 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:

S-a modificat dispoziţia privind obligarea inculpatului R.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.M.A. SRL Galaţi la plata de despăgubiri civile către partea vătămată SSAB E. AB Suedia în sensul reducerii acestora de la suma de 104.719 lei la suma de 4.719 lei.

S-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului R.M. iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată acestuia durata reţinerii de 24 de ore (ziua de 20 iunie 2012) şi a arestării preventive începând cu data de 22 iulie 2012 la zi - 18 decembrie 2013.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

S-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă SC M.S. Z.O.O. Polonia - prin Cabinet avocat M.A., cu sediul în Bucureşti, împotriva Sentinţei penale nr. 305 din 4 iulie 2013 a Tribunalului Galaţi.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată partea civilă apelantă la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat (av. R.E.) se va vira către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar şi din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că situaţia de fapt a fost în mod corect reţinută de instanţa de fond, pe baza unei complete şi judicioase analize a materialului probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată.

Referitor la criticile concrete formulate în cauză de inculpatul apelant R.M., Curtea a reţinut, sub un prim aspect, că solicitarea acestuia de achitare este nejustificată.

Vinovăţia inculpatului, rezultă cu evidenţă din materialul probator administrat în cauză, expus pe larg, în cuprinsul sentinţei apelate, în acest sens fiind sesizările celor şase părţi vătămate, declaraţiile reprezentanţilor legali ai acestora, procesele-verbale de recunoaştere a inculpatului din planşele foto de către martorii S.I.L., V.L.C., declaraţiile date de aceste persoane precum şi de martorii C.G.M., S.I.L., U.G., P.M.R. şi P.R.F., reliefând faptul că inculpatul R.M. a fost cel care, în calitate de administrator al SC D.M.A. SRL Galaţi, s-a implicat în derularea relaţiilor comerciale cu cele şase societăţi comerciale induse în eroare.

Inculpatul a recunoscut de altfel că a semnat instrumentele de plată emise în favoarea acestor societăţi comerciale, file CEC şi bilete la ordin ce nu au putut fi valorificate datorită lipsei specimenului de semnătură şi lipsei disponibilului din cont, însă a susţinut, în concluziile scrise depuse la judecata apelului, că a fost forţat de numiţii F.F. şi H.M. să participe la inducerea în eroare a părţilor vătămate, fiind ameninţat atât el cât şi familia sa.

Această susţinere a inculpatului a fost făcută pentru prima dată în această fază procesuală, pentru că în faza de urmărire penală şi în faza de judecată inculpatul a recunoscut implicarea sa pe întreaga derulare a relaţiilor comerciale cu părţile vătămate, negând chiar participarea altor persoane, susţinând însă că nu a intenţionat să inducă în eroare pe părţile vătămate şi că nu a putut plăti mărfurile achiziţionate deoarece la rândul său a livrat marfă către o societate comercială din Braşov, marfă care nu i-a fost achitată.

Curtea a reţinut că afirmaţiile făcute de inculpat în faza apelului nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă pentru a putea fi reţinute ca veridice şi că, chiar în situaţia în care acestea ar fi reale, ele nu ar putea conduce la înlăturarea vinovăţiei inculpatului, participaţia sa la comiterea infracţiunii fiind evidentă câtă vreme a semnat instrumentele de plată care s-au dovedit a fi inutilizabile (lipsa unei semnături autorizate) şi fără acoperire în cont.

Cât priveşte apărarea că inculpatul nu ar fi putut plăti mărfurile achiziţionate de la părţile vătămate întrucât la rândul său avea de primit bani de la o altă societate comercială, Curtea a reţinut că aceasta nu poate conduce la achitarea inculpatului.

S-a susţinut de inculpat că a livrat către SC A.C. SRL Braşov, la data de 16 martie 2012 marfă în valoare de 585.059,32 lei pentru care i-a fost emis un bilet la ordin scadent la data de 18 aprilie 2012, bilet care a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil.

Din verificările efectuate însă în faza de urmărire penală, rezultă însă că autovehiculul şi persoana înscrise pe factura de livrare nu există în realitate, datele precizate fiind false. Astfel, autovehiculul cu nr. X nu există, iar actul de identitate nu aparţine persoanei menţionată ca şi delegat - P.M.C. ci numitei G.L.

De asemenea, reprezentanţii SC A.C. SRL Braşov au comunicat telefonic că nu a existat nicio relaţie comercială între această societate şi SC D.M.A. SRL Galaţi şi că biletul la ordin prezentat de inculpat nu aparţine SC A.C. SRL Braşov, motiv pentru care s-a depus plângere la poliţie.

Din cele mai sus arătate rezultă că relaţia comercială invocată de inculpat a se fi desfăşurat cu SC A.C. SRL Braşov nu a avut loc în realitate însă este de subliniat că şi dacă aceasta ar fi fost reală nu ar fi putut conduce la concluzia că inculpatul nu a acţionat cu intenţia de a induce în eroare pe cele şase părţi vătămate din prezenta cauză.

Relevantă este în acest sens împrejurarea că inculpatul a câştigat încrederea părţilor vătămate, invocând o situaţie financiară excelentă a firmei reprezentate, prin prezentarea unor bilanţuri contabile false, martora R.C.V. a cărei semnătură apare pe acestea precizând că nu a ţinut contabilitatea SC D.M.A. SRL Galaţi, ceea ce denotă clar intenţia ca mărfurile achiziţionate să nu mai fie apoi achitate. În plus nu se poate accepta că inculpatul nu a putut plăti aceste mărfuri datorită dificultăţilor avute în "relaţia comercială" cu SC A.C. SRL Braşov, întrucât aceasta privea o sumă mult mai redusă - 585.059,32 lei - decât suma totală datorată de inculpat părţilor vătămate - 1.076.551,64 lei şi 75.122,16 euro.

Faţă de cele mai sus arătate Curtea a apreciat că vinovăţia inculpatului R.M. este pe deplin dovedită în cauză şi că în mod corect a dispus instanţa de fond condamnarea sa pentru infracţiunile de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, constând în aceea că în calitate de administrator al SC D.M.A. SRL Galaţi, în perioada februarie - aprilie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii.

Încheierii şi executării unor contracte de vânzare-cumpărare comerciale şase părţi vătămate, respectiv SC C. SRL Baia-Mare, SC S.B.R. SRL Bucureşti, SC C.S. SRL Sibiu, SSAB E. AB cu sediul în Suedia, SC T.T. SRL Craiova şi SC M.S. Z.O.O. Polonia, emiţându-le pentru plata mărfurilor achiziţionate bilete la ordin şi file CEC refuzate la plată pentru lipsa specimenului de semnătură, şi pentru lipsa disponibilului în bancă, cunoscând aceste aspecte pe care nu le-a adus la cunoştinţa părţilor vătămate cărora le-a câştigat încrederea şi prin plata parţială nesemnificativă a unei părţi din marfă şi prin prezentarea unor documente de evidenţă contabilă falsificate.

Şi sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că hotărârea apelată este temeinică şi legală, fiind realizată o justă transpunere în practică a criteriilor instituite de art. 72 C. pen.

Din această perspectivă, Curtea a apreciat că în mod justificat nu au fost reţinute în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante, având în vedere gravitatea faptelor şi modalitatea de comiterea a acestora dar şi împrejurarea că inculpatul nu se află la primul impact cu legea penală, fiindu-i aplicate anterior alte trei sancţiuni cu caracter administrativ, precum şi faptul că a încercat să se sustragă de la procesul penal, fiind reţinut la graniţă, după ce se dispusese arestarea sa preventivă.

De altfel, Curtea a constatat că instanţa de fond a dat dovadă de suficientă clemenţă faţă de inculpat aplicându-i acestuia pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile comise situaţie în care reducerea acestor pedepse nu se justifică.

Din oficiu, Curtea a constatat că apelul inculpatului trebuie admis cu privire la un singur aspect, legat de latura civilă a cauzei.

Astfel instanţa de fond a admis pretenţiile formulate de partea civilă SSAB E. AB Suedia privind obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata, pe lângă daunele materiale în sumă de 4.719 lei, şi la plata sumei de 100.00 lei cu titlu de daune morale.

Deosebit de instanţa de fond, Curtea a apreciat că nu se poate reţine producerea în dauna părţii vătămate SSAB E. AB Suedia a unui prejudiciu de natură morală, "prejudiciul de imagine şi situaţia delicată în care a fost pusă societatea" invocate de partea vătămată, putându-se reflecta cel mult în daune materiale, care nu au fost însă dovedite în vreun fel.

În consecinţă apelul declarat de inculpat a fost admis, cu consecinţa desfiinţării în parte a sentinţei atacate urmând ca în rejudecare să se dispună modificarea dispoziţiei privind obligarea inculpatului R.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.M.A. SRL Galaţi la plata de despăgubiri civile către partea vătămată SSAB E. AB Suedia, în sensul reducerii acestora de la suma de 104.719 lei la suma de 4.719 lei.

În ceea ce priveşte apelul declarat de partea civilă SC M.S. Z.O.O. Polonia - prin Cabinet avocat M.A., având în vedere că nu a fost motivat, Curtea l-a examinat prin prisma prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen.

Din această perspectivă Curtea a constatat că în mod justificat a dispus instanţa de fond respingerea, ca nedovedită, a cererii formulate de partea civilă M.S. Z.O.O. Polonia privind obligarea inculpatului şi a părţii responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare (onorariul de avocat), câtă vreme la dosar nu s-a depus vreo chitanţă de încasare a onorariului, situaţie în care înscrisurile aflate la dosar, ce atestă că o persoană fizică - M.A. - a încasat de la o anumită bancă diferite sume în valută, neputând fi luate în considerare.

În consecinţă apelul declarat de partea civilă SC M.S. Z.O.O. Polonia - prin Cabinet avocat M.A. a fost respins ca nefondat cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În ceea ce îl priveşte pe inculpat, constatând că acesta a fost judecat în stare de deţinere preventivă şi că măsura arestării preventive este justificată în continuare, subzistând temeiurile care au condus la luarea ei, s-a dispus menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa principală aplicată acestuia durata reţinerii de 24 de ore (ziua de 20 iunie 2012) şi a arestării preventive începând cu data de 22 iulie 2012 la zi - 18 decembrie 2013.

Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs inculpatul R.M., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi aplicarea legii penale mai favorabile, având în vedere că limitele de pedeapsă prevăzute de noul cod pentru infracţiunea de înşelăciune, sunt mai mici.

A solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) din vechiul C. pen. în art. 244 din noul C. pen., iar din infracţiunea prev. de art. 290 alin. (1) din vechiul C. pen. în infracţiunea prev. de art. 322 alin. (1) din Noul C. pen., aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege şi a art. 91 din noul C. pen., precum şi aplicarea art. 34 lit. b) din vechiul C. pen.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul inculpatului R.M. este fondat cu privire la aplicarea art. 5 C. pen., pentru următoarele considerente:

Astfel, Înalta Curte în opinie majoritară, consideră că dispoziţiile art. 5 C. pen. trebuie aplicate prin aprecierea globală a legii mai favorabile şi alegerea aceleia care este mai favorabilă în ansamblul său, pentru inculpat.

Consideră de asemenea că nu este posibilă aplicarea concomitentă a dispoziţiilor mai favorabile din ambele legi, întrucât aceasta ar conduce la crearea unei a treia legi, ar înfrânge principiul indivizibilităţii legilor, şi ar conduce la încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României în sensul creării unei discriminări între inculpaţii judecaţi după data de 1 februarie 2014, dar care au săvârşit infracţiuni sub imperiul legii vechi şi cei care au fost judecaţi înainte de această dată.

Totodată, aplicarea concomitentă a dispoziţiilor mai favorabile din legile succesive nu îşi găseşte fundamentul în Legea nr. 187/2012 şi nici în prevederile art. 5 din noul C. pen., care fac referire în cuprinsul lor, la aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul de act juridic adoptat de Parlamentul României, în ansamblul său, şi nu de legea penală mai favorabile în înţelesul dat de art. 173 C. pen.

Prin urmare, Înalta Curte în majoritate, constată că legea penală mai favorabilă inculpatului R.M. este noul C. pen., în ansamblul dispoziţiilor sale, raportat la condiţiile de incriminare, la sancţionarea faptelor, precum şi la instituţiile incidente în cauză, care creează acestuia o situaţie mai avantajoasă.

Astfel, se constată că inculpatul R.M. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzute de art. 15 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969); la pedeapsa de 10 ani închisoare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) la pedeapsa de 1 an închisoare.

Infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. (1969) îşi are corespondent în noile dispoziţii în art. 244 alin. (1), (2) C. pen., iar infracţiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. (1969) îşi are corespondent în dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. pen.

Infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, în timp ce vechea lege prevedea pedeapsa cu închisoare de la 10 la 20 ani. Deşi limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. sunt cuprinse între 6 luni şi 3 ani închisoare sau cu amendă, mai mari decât limitele de pedeapsă prevăzute de art. 290 C. pen. (1969) care prevedea închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, în ansamblul său, legea penală mai avantajoasă pentru inculpat, este legea nouă.

Faţă de pedepsele la care a fost condamnat inculpatul, respectiv 10 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune şi 1 an închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, se constată că acestea sunt orientate către minimul special prevăzut de lege, proporţie care urmează a fi păstrată şi de instanţa de recurs, în aplicarea legii penale mai favorabile.

În ce priveşte solicitarea inculpatului de aplicare a dispoziţiilor art. 91 din noul C. pen., aceasta nu poate fi primită întrucât criteriile de individualizare avute în vedere de instanţele inferioare nu mai pot fi cenzurate în calea de atac a recursului, iar din perspectiva cazului de casare prevăzut de pct. 14 al art. 385⁹ C. proc. pen. (1968), reindividualizarea pedepsei sub aspectul modalităţii de executare nu mai poate fi pusă în discuţie.

Deşi inculpatul a solicitat, în aplicarea art. 5 C. pen., menţinerea dispoziţiilor art. 34 lit. b) C. pen. (1969), faţă de considerentele expuse mai sus cu privire la aprecierea globală a legii penale mai favorabile, cererea nu poate fi primită. Este adevărat că tratamentul penal al concursului de infracţiuni este mai aspru potrivit legii noi, în sensul că la pedeapsa cea mai grea, se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, prin aplicarea în ansamblu a dispoziţiilor noului C. pen. se va ajunge la o pedeapsă rezultantă mai redusă decât cea stabilită în temeiul codului penal anterior.

Constatând că legea penală mai favorabilă este legea nouă, în temeiul art. 5 C. pen., Înalta Curte, în majoritate, în baza art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. (1968) va admite recursul declarat de inculpatul R.M., va casa în parte hotărârile instanţelor inferioare, iar în rejudecare, va schimba încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 290 alin. (1) C. pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) în şase infracţiuni prevăzute de art. 244 alin. (1) şi 2 C. pen. şi infracţiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. toate cu aplicarea art. 38 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. va fi condamnat inculpatul R.M. la şase pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare şi de câte 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. va fi condamnat inculpatul la 1 an închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) C. pen. se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., la care se va adăuga un spor de 2 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul R.M. să execute pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Se va face aplicarea art. 65 alin. (1), art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reţinerea din data de 20 iunie 2012 şi arestarea preventivă de la 22 iulie 2012 la 27 martie 2014.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În majoritate:

Admite, recursul, declarat de inculpatul R.M. împotriva Deciziei penale nr. 329/A din 18 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia penală recurată şi sentinţa penală nr. 305 din 4 iulie 2013 a Tribunalului Galaţi şi rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen. (1968) schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului R.M. din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 290 alin. (1) C. pen. (1969) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) în şase infracţiuni prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi infracţiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul R.M. la şase pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare şi de câte 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă pe acelaşi inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., la care adaugă un spor de 2 ani şi 10 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul R.M. să execute pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea art. 65 alin. (1), art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reţinerea din data de 20 iunie 2012 şi arestarea preventivă de la 22 iulie 2012 la 27 martie 2014.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 27 martie 2014.

OPINIE SEPARATĂ

Opinia separată vizează doar modalitatea în care se aplică legea penală mai favorabilă.

Achiesez la cele exprimate în opinia majoritară conform cărora, întrucât de la momentul comiterii faptelor până la momentul rămânerii definitive a hotărârii în prezenta cauză a avut loc o succesiune de legi în timp, sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 din Noul C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile.

La fel ca şi autorii soluţiei pronunţate în majorate consider că raportat la infracţiunea de înşelăciune reţinută în sarcina inculpatului, limitele de pedeapsă prevăzute de lege impun a aprecia că legea nouă este mai favorabilă, motiv pentru care inculpatul va fi condamnat în baza art. 244 din Noul C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, atât limitele de pedeapsă cât şi individualizarea făcută de instanţă impun legea veche ca fiind mai favorabilă, întrucât inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea de înşelăciune la o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege [10 ani închisoare] şi întrucât în cauză nu a formulat recurs decât inculpatul, principiul non reformatio in pejus impune aplicarea unei pedepse egală în cuantum cu minimul prevăzut de legea nouă (1 an închisoare).

Cum pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată legea penală mai favorabilă este cea veche, nu va opera nicio modificare de sancţiune.

Consider că din modalitatea în care sunt redactate dispoziţiile privind aplicarea legii penale în timp în Noul C. pen. precum şi cele din Legea privind punerea în aplicarea a Noului C. pen. transpare ideea că voinţa legiuitorului a fost aceea de aplicare a legii penale pe instituţii autonome şi nu în mod global, în sensul optării pentru legea veche privită în ansamblu sau pentru cea nouă.

Întrucât infracţiunea continuată, cât şi concursul de infracţiuni reprezintă instituţii autonome în raport cu încadrarea juridică a faptei, trebuie făcut un examen separat privind legea penală mai favorabilă pentru fiecare din ele, atât sub aspectul condiţiilor de existenţă cât şi a tratamentului sancţionator.

În urma acestui examen, se constată că în raport de ambele instituţii legea veche este mai favorabilă, motiv pentru care trebuie păstrată modalitatea în care au fost aplicate prin decizia atacată.

Drept urmare în cauză, recursul inculpatului a fost admis în mod corect, dar, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 5 C. pen. şi a pedepsei de 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., a contopirii acestei pedepse cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea prev.de art. 290 alin. (1) C. pen. [Codul penal din 1969], cu aplicarea art. 41 alin. (2) [Codul penal din 1969] şi a dispoziţiilor art. 33 şi art. 34 lit. b) [Codul penal din 1969] trebuia decis ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an închisoare.

← ICCJ. Decizia nr. 1021/2014. Penal. Omorul deosebit de grav...		ICCJ. Decizia nr. 229/2014. Penal. Traficul de influenţă... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 1021/2014. Penal. Omorul deosebit de grav (art. 176 C.p.). Omorul (art. 174 C.p.), omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1100/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1134/2014. Penal. Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 C.p.). Recurs