ICCJ. Decizia nr. 1100/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1100/2014
Dosar nr.1053/83/2012
Şedinţa publică din 27 martie 2014
Asupra recursurilor penale de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 92 din data de 15 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, s-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu raportare la art. 323 C. pen., şi în cazul admiterii acestei cereri, din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 din Legea nr. 86/2006.
S-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor din două infracţiuni, aflate în concurs, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 într-o singură infracţiune prevăzută de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
S-au respins cererile de completare a încadrării juridice a faptelor reţinute ca fiind prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în sensul menţionării cu raportare la art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului K.E., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa rezultantă mai sus aplicată cu pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 24 din 09 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 2439/35/P/2006, în final inculpatul K.E. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a scăzut din pedeapsa rezultantă aplicată durata executată, respectiv de la 19 decembrie 2008 până la 30 septembrie 2011.
În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului L.M. (fost F.M. şi C.M.), pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul L.M. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului C.G. junior, pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul C.G. junior urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 86 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, stabilindu-se un termen de încercare de 5 ani, în condiţiile art. 86 C. pen.
A fost încredinţată supravegherea inculpatului pe durata termenului de încercare către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
Pe durata termenului de încercare, inculpatului i s-a impus să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen., şi anume: se va prezenta la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare la datele fixate de către acesta; va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., a căror executare o suspendă pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului C.G. senior, pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, la pedeapsa de: 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 lit. d) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa rezultantă mai sus aplicată cu pedeapsa de 250 RON amendă penală ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 177 din 27 septembrie 2007 a Judecătoriei Negreşti-Oaş, în final inculpatul C.G. senior urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului P.I., pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, la pedeapsa de: 2 ani şi 10 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă la pedeapsa de: 1 an şi 8 luni închisoare.
În baza art. 255 C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul P.I. urmând să execute pedeapsa - rezultantă de 2 ani şi 10 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 255 alin. (4) raportat la art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul P.I. a echivalentului în RON a sumei de 1.500 euro.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităţii de 25.500 pachete ţigări, din care marca „R." roşu: 14.000 pachete - 28 baxuri şi marca „X." toşu: 11.500 pachete - 23 baxuri, ţigări- capturate cu ocazia flagrantului din data de 04 august 2007 şi aflate la Camera de Corpuri Delicte a I.J.P.F. Satu Mare, conform dovezii din 08 august 2007.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 2.500 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, respectiv câte 500 RON fiecare.
În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Satu Mare a sumei de 400 RON, onorariu apărător din oficiu, conform delegaţiei nr. D1/2012, pe seama doamnei avocat B.A.
Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Satu Mare emis în Dosar nr. 71/D/P/2007 la data de 15 decembrie 2011 s-a dispus, sub punctul nr. 1, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaţilor: K.E., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la contrabandă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, fapte comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen.; L.M. (fost F.M. şi C.M.), pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la contrabandă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, fapte comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., C.G. junior, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la contrabandă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, fapte comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen.; C.G. senior, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la contrabandă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, fapte comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. şi P.l., având datele personale din dispozitivul prezentei sentinţe, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003, complicitate la contrabandă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 şi dare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 255 C. pen., fapte comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen.
Prin actul de sesizare s-a reţinut cu privire la starea de fapt următoarele:
„La data de 07 iunie 2007 organele de poliţie judiciară din cadrul I.J.P.F. Satu Mare au consemnat denunţul formulat de către martorul B.A., agent de poliţie în cadrul I.J.P.F. Satu Mare, Sectorul Poliţiei de Frontieră Negreşti Oaş, din care rezulta faptul că, la data de 06 iunie 2007, în timp ce se afla în localitatea B., din judeţul Satu Mare, a fost contactat telefonic de către învinuitul P.l., cunoscut în zonă cu porecla N.Ş. care i-a cerut o întâlnire.
În cadrul întâlnirii ce a avut loc în aceeaşi zi, în jurul orelor 19:30, învinuitul P.l. i-a oferit martorului B.A. suma de 600 euro drept mită pentru ca agentul de poliţie să-şi încalce atribuţiile de serviciu referitoare la supravegherea frontierei de stat şi să lase nesupravegheată zona de frontieră cu Ucraina, corespunzătoare stâlpului de frontieră nr. 216 pentru ca învinuitul să preia şi să transporte spre interiorul ţării un nr. de 50 de baxuri (25000 de pachete) de ţigări ce urmau să fie introduse în România de către cetăţeni ucraineni, prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, în urma unei înţelegeri prealabile cu aceştia.
În cadrul discuţiei învinuitul P.l. a relatat faptul că rolul său în actul infracţional consta doar în preluarea şi transportarea de lângă linia de frontieră a ţigărilor comandate în Ucraina de un anume I., identificat ulterior în persoana învinuitului K.E., urmând ca pentru aceste servicii să primească de la învinuituel K.E. suma de 100 RON pentru fiecare bax (500 de pachete) de ţigări preluat.
În data de 07 iunie 2007, în jurul orelor 19:30, în urma unui apel telefonic primit de la învinuitul P.l., martorul B.A. s-a întâlnit din nou cu învinuitul, ocazie cu care acesta din urmă a reiterat oferta de mituire, specificând faptul că a discutat cu învinuitul K.E. care, la rândul său a vorbit la telefon cu cetăţenii ucraineni şi că aceştia din urmă sunt dispuşi să trimită ţigări în România prin zona semnelor de frontieră nr. 215-216.
Cu ocazia acestei întâlniri învinuitul a oferit drept mită martorului B.A. suma de 1500 euro, pentru trei transporturi de ţigări de contrabandă. În data de 02 august 2007 a avut loc o nouă întâlnire între învinuitul P.I., însoţit de învinuitul C.G. junior şi martorul B.A., întâlnire care a fost înregistrată audio în temeiul ordonanţei provizorii emisă la data de 02 august 2007 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, confirmată prin încheierea nr. 39/S din 03 august 2007 a Tribunalului Satu Mare.
Cu ocazia acestei discuţii învinuitul P.I. a confirmat faptul că a fost luat contactul cu ucrainenii de cătrer învinuitul K.E., indicat doar cu diminutivul I., că au fost comandate ţigările de contrabandă de către acesta din urmă, că a avut loc o recunoaştere .a locului în care vor fi aduse ţigările prin deplasarea învinuitului C.G. senior în zona de frontieră, şi efectuarea unei întâlniri cu membrii ucraineni ai grupului infracţional, fiind stabilit deja ca, în ziua următoare, 03 august 2007, în jurul orelor 18:00, învinuiţii P.I., C.G. junior şi C.G. senior să se deplaseze cu un atelaj hipo în zona stâlpului de frontieră nr. 202 de unde să preia ţigările marca R. aduse în ţară de către membrii din Ucraina ai grupului, să le încarce în atelaj şi să le transporte către interiorul ţării, în zona localităţii C., de unde urmau să fie preluate cu un vehicul de către alte persoane despre care nu au dat relaţii în cursul discuţiei.
În cursul acestei întâlniri învinuitul P.I. a reafirmat oferta de mituire a agentului de poliţie, fără a mai menţiona suma oferită, exprimându-şi însă disponibilitatea de a plăti sume de bani drept mită şi în avans dacă martorul doreşte.
În vederea probării activităţii infracţionale a fost organizat un dispozitiv de prindere în flagrant a membrilor grupului, fiind emisă ordonanţa din data de 03 august 2007 în Dosar nr. 71/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Satu Mare, confirmată prin încheierea şi autorizaţia nr. 40/S din 06 august 2007 a Tribunalului Satu Mare, referitoare la înregistrarea audio-video a activităţilor învinuiţilor P.I., C.G. junior şi C.G. senior în zona de frontieră, precum şi la interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor efectuate de către învinuitul P.I. de la postul telefonic cu nr. de apel P1.
Urmare acestor activităţi, în data de 03 august 2007, cei trei învinuiţi, respectiv P.I., C.G. senior şi C.G. junior au fost surprinşi în timp ce preluau, de lângă linia de frontieră cu Ucraina, în zona bornei de frontieră 202, un nr. de 25500 pachete de ţigări mărcile R. şi X., cu timbru ucrainean, introduse în ţară de către cetăţeni ucraineni, prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, în urma unei înţelegeri prealabile cu aceştia, învinuitul C.G. junior reuşind să fugă de la locul faptei după somaţia organelor de frontieră.
Cetăţenii ucraineni care au introdus ţigările în ţară au reuşit să se sustragă, fugind peste linia de frontieră pe teritoriul ucrainean.
Urmare punerii în executare a autorizaţiilor emise în cauză s-a constatat faptul că activitatea infracţională de preluare a ţigărilor de lângă linia de frontieră a fost desfăşurată de către învinuiţii P.l., C.G. senior şi C.G. junior, sub coordonarea telefonică a învinuiţilor K.E. şi L.M., primul ţinând legătura cu membrii din Ucraina ai grupului infracţional şi apoi cu învinuiţii aflaţi în zona de frontieră iar cel de-al doilea doar cu învinuiţii cetăţeni români în vederea preluării ulterioare a ţigărilor într-un mijloc de transport auto.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că învinuiţii P.l., C.G. senior şi C.G. junior au acţionat coordonat, în cadrul unui grup infracţional organizat la care au aderat în vara anului 2007, grup constituit de învinuiţii K.E. şi L.M., împreună cu A. cetăţeni ucraineni, în scopul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, respectiv pentru comandarea, preluarea şi apoi valorificarea unor mari cantităţi de ţigări de provenienţă ucraineană, introduse în ţară de cetăţeni ucraineni prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, pentru a obţine beneficii materiale în urma acestor activităţi infracţionale.
Grupul infracţional astfel constituit a existat pentru o perioadă de timp, cu începere cel puţin din luna iunie 2007 şi până la data de 03 august 2007, perioadă în care au efectuat actul infracţional din data de 03 august 2007. Din exploatarea înregistrării discuţiei avută în data de 02 august 2007 de martorul B.A. cu învinuitul P.l. şi cu învinuitul C.G. junior a rezultat că membrii grupului infracţional au mai efectuat, la o dată neprecizată, un transport de ţigări de contrabandă, datele astfel obţinute neputând fi însă coroborate cu alte probe administrate în cauză.
În desfăşurarea activităţilor infracţionale legate de introducerea, preluarea şi apoi valorificarea ţigărilor introduse în ţară prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, membrii grupului aveau roluri bine stabilite, după cum urmează:
Învinuitul K.E. avea rolul de a contacta infractorii ucraineni, de a comanda cantităţile de ţigări ce urmau a fi introduse în ţară, de a le plăti, de a ţine legătura cu membrii ucraineni ai grupului infracţional în momentul desfăşurării actului de contrabandă pentru a-i direcţiona spre locurile de întâlnire cu membrii grupului din România şi de a valorifica apoi ţigările astfel introduse.
Învinuitul L.M. avea rolul de a verifica zona de la distanţă şi de a-i coordona în teren pe învinuiţii P.l., C.G. senior şi C.G. junior pentru ca aceştia să realizeze contactul cu membrii din Ucraina ai grupului, imediat după introducerea de către aceştia din urmă a ţigărilor în ţară, precum şi de a asigura apoi preluarea ţigărilor din atelajul hipo în mijloace de transport auto.
Învinuiţii P.I., C.G. senior şi G.G. junior au avut rolul de a prelua de la infractorii ucraineni ţigările de contrabandă din zona aflată în imediata apropiere, a frontierei, de a le încărca în atelaje trase de cai şi de a le transporta apoi către locuri din interiorul ţării unde erau preluate de către învinuitul L.M. cu mijloace de transport auto.
Învinuitul P.I. a mai avut şi rolul de a contacta şi de a coopta în grup, prin oferirea de mită, agenţi ai poliţiei de frontieră cu atribuţii în supravegherea frontierei pentru înlesnirea introducerii ilegale de ţigări în ţară.
Între membrii grupului infracţional organizat a existat coeziunea specifică a acestei pluralităţi constituită de infractori, respectiv fiecare dintre ei cunoştea de existenţa celorlalţi şi de rolurile pe care flecare le avea de îndeplinit în ducerea la bun sfârşit a actelor infracţionale, acţionând coordonat şi conştienţi de rolul fiecăruia.
Cu privire la modul de constituire a grupului infracţional organizat, din declaraţiile învinuiţilor P.I., C.G. senior şi C.G. junior, a rezultat că, în cursul lunii mai a anului 2007, în cursul unei întâlniri cu învinuitul L.M., acesta din urmă le-a propus învinuiţilor P.I. şi C.G. senior să facă parte din această formă de organizare infracţională, rolul lor fiind acela de a prelua ţigările de contrabandă de la membrii ucraineni ai grupului, de a le încărca în atelajul hipo al învinuitului C. şi de a le transporta spre interiorul ţării până la un loc din care era posibilă preluarea şi transportarea cu mijloace de transport auto.
Ulterior această propunere a fost repetată şi de către învinuitul K.E. în cadrul unei întâlniri la care nu a fost de faţă învinuitul L.M. iar amănuntele organizării au fost discutate de către învinuiţii P.I., C.G. senior cu învinuiţii L.M. şi K.E., cu ocazia unei întâlniri avută la locuinţa învinuitului K.E. din loc. Oraşu Nou, jud. Satu Mare.
Relevante pentru stabilirea modului de acţiune a membrilor grupului infracţional sunt înregistrările ambientale din data de 02 august 2007, efectuate în baza ordonanţei provizorii din data de 02 august 2011, confirmată prin încheierea nr. 39/S din 08 august 2007 şi convorbirile telefonice interceptate în cauză în temeiul ordonanţei provizorii din data de 03 august 2007, confirmată prin încheierea nr. 40/S din 06 august 2007 a Tribunalului Satu Mare, din care rezultă rolurile de coordonare ale învinuiţilor L.M. şi K.E. precum şi cele de executanţi ale învinuiţilor P.I., C.G. senior şi C.G. junior.
Trecând la soluţionarea cauzei, pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, precum şi din dosarul de urmărire penală cu nr. 71/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Satu-Mare şi în baza dispoziţiilor legale aplicabile speţei, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Dosarul a fost înregistrat la instanţă sub dosar cu număr de mai sus, la data de 08 februarie 2012, fîxându-se primul termen de judecată la data de 28 februarie 2012. La acest termen, judecarea cauzei a fost amânată pentru asigurarea dreptului de apărare al inculpaţilor, precum şi pentru prezentarea acestora personal în instanţă.
La noul termen de judecată fixat în cauză, din data de 27 martie 2012, instanţa a constatat regularitatea actului de sesizare, conform dispoziţiilor art. 300 alin. (1) C. proc. pen., în prezenţa inculpaţilor K.E., P.l., C.G. senior şi C.G. junior, după care inculpaţii prezenţi au solicitat, pe rând soluţionarea cauzei pe baza recunoaşterii vinovăţiei, în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., sens în care au fost luate declaraţii acestora. Prin aceste declaraţii, inculpaţii K.E., P.l., C.G. senior şi C.G. junior, au arătat că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, nu solicită administrarea altor probe, cunosc probele administrate în faza de urmărire penală pe care şi le însuşesc.
După ce instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., a admis cererile inculpaţilor prin aceeaşi încheiere din data de 27 martie 2012.
Pentru circumstanţierea persoanei inculpaţilor s-au depus de către apărătorul ales al inculpaţilor P.l., C.G. junior şi C.G. senior, state de plată, balanţe de verificare şi certificat de înregistrare a societăţii C.E. SRL, arătând că toţi cei trei inculpaţi sunt angajaţii acestei societăţi şi lucrează în străinătate. Faţă de lipsa inculpatului L.M. şi pentru a afla poziţia acestuia în raport de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus amânarea judecării cauzei. La noul termen de judecată din data de 24 aprilie 2012 apărătorul ales al inculpaţilor P.l., C.G. junior şi C.G. senior, depune un nou set de acte privind activitatea SC C.E. SRL şi certificatul de naştere, în copie, al minorului P.I.G., fiul inculpatului P.l.
La noul termen de judecată din data de 08 mai 2012 prezent fiind în şedinţă publică şi în prezenţa apărătorului ales, inculpatul L.M. a solicitat soluţionarea cauzei pe baza recunoaşterii vinovăţiei, în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., sens în care a fost luată declaraţia inculpatului ce se află la dosar. Prin această declaraţie şi inculpatul L.M. a arătat că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, nu solicită administrarea altor probe, cunoaşte probele administrate în faza de urmărire penală pe care şi le însuşeşte.
După ce instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., a admis cererea inculpatului prin aceeaşi încheiere din data de 08 mai 2012.
La termenul de judecată din data de 08 mai 2012 s-a trecut la dezbaterea pe fond a cauzei numai după ce au fost ascultate şi apoi puse în discuţie contradictorie cererile de schimbare şi completare a încadrării juridice a faptelor, cereri ridicate de apărătorii aleşi, ai inculpaţilor, astfel cum au fost reţinute în practicaua acestei încheieri.
Cât priveşte acuzaţiile propriu-zise aduse inculpaţilor, instanţa de fond a reţinut că faptele inculpaţilor ; K.E. şi L.M. de a organiza, împreună cu A.N., cetăţeni ucraineni, activităţi infracţionale de contrabandă, respectiv de a iniţia şi menţine contacte cu A.N., cetăţeni ucraineni, în vederea introducerii de către aceştia în ţară de ţigări prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, de a contacta şi de a atrage în activitatea infracţională şi alte persoane, respectiv pe inculpaţii P.l., C.G. senior şi C.G. junior, precum şi de a coordona relaţionarea între membrii grupului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
S-a constatat că faptele inculpaţilor P.l., C.G. senior şi C.G. junior de a accepta propunerea inculpaţilor K.E. şi L.M. referitoare la deplasarea în zona de frontieră cu Ucraina în scopul realizării contactului cu membrii ucraineni ai grupului infracţional şi a preluării de la aceştia a ţigărilor care urmau a fi introduse în ţară prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, sub coordonarea inculpaţilor K.E. şi L.M., cu perspectiva derulării în mod repetat a acestor activităţi şi cunoscând organizarea în care activităţile infracţionale urmau să aibă loc, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
S-a constatat că faptele inculpatului K.E. de a contacta, la data de 03 august 2007 pe membrii ucraineni ai grupului infracţional, de a comanda, în aceeaşi zi, introducerea în ţară a unui număr de 25.500 de pachete de ţigări mărcile „R." şi „X.", prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, de a asigura şi coordona contactul dintre membrii ucraineni ai grupului infracţional şi cei români, în scopul preluării din zona de frontieră a ţigărilor introduse deja în ţară, prin modalitatea mai sus arătată, prin zona semnului de frontieră cu Ucraina nr. 202, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă, în formă calificată, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006.
S-a constatat că faptele inculpatului L.M. de a coordona în zona de frontieră cu Ucraina, la data de 03 august 2007, pe inculpaţii P.l., C.G. senior şi C.G. junior, în scopul preluării de către aceştia a celor 25.500 pachete de ţigări ce urmau a fi introduse în ţară de către membrii ucraineni ai grupului infracţional, prin zona semnului de frontieră cu Ucraina nr. 202 şi a transportării ţigărilor către interiorul ţării, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă, în formă calificată, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006.
S-a constatat că faptele inculpaţilor P.I., C.G. senior şi C.G. junior de a se deplasa, la data de 03 august 2007, în zona de frontieră cu Ucraina, respectiv în zona semnului de frontieră nr. 202, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii L.M. şi K.E. precum şi cu membrii ucraineni ai grupului infracţional, în vederea preluării de la aceştia din urmă a ţigărilor ce urmau a fi introduse în ţară prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, urmate de preluarea efectivă de la membrii ucraineni ai grupului şi încărcarea într-un mijloc de transport hipo, sub coordonarea inculpaţilor K.E. şi L.M., a unui număr de 25.500 de pachete de ţigări mărcile „R." şi „X.", cu timbru fiscal ucrainean în vederea transportării către interiorul ţării, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă, în formă calificată, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006.
S-a constatat că faptele inculpatului P.I. de a oferi, la data de 07 iunie 2007, martorului B.A., agent în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Negreşti-Oaş, suma de 1.500 euro pentru ca acesta din urmă, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu legate de supravegherea frontierei de stat a României, să faciliteze grupului infracţional introducerea în ţară, prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, în trei transporturi diferite, a unei cantităţi de ţigări nedeterminată în cuantum, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 255 C. pen.
Sub aspectul încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor a fost apreciată ca fiind nefondată cererea formulată de inculpatul L.M., prin apărător ales, cerere însuşită şi de către ceilalţi inculpaţi, prin apărătorii aleşi, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu raportare la art. 323 C. pen.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 39/2003, constituie infracţiune, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. Potrivit art. 2 lit. a) din cuprinsul aceleiaşi legi, prin „grup infracţional organizat" se înţelege: grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
În ce priveşte termenii de „iniţiere" şi „constituire", instanţa de fond a avut în vedere că prin acţiunea de iniţiere a unui grup infracţional se înţelege efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească constituirea grupului, intrând în această noţiune toate actele întreprinse în vederea constituirii grupului infracţional iar prin acţiunea de constituire se înţelege intrarea în grupul infracţional, această activitate fiind caracterizată prin durată în timp şi realizarea unui scop infracţional comun.
În cauză, inculpaţii K.E. şi L.M. împreună cu alţi cetăţeni ucraineni, rămaşi neidentificaţi (A.N.) au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unei infracţiuni grave, respectiv contrabandă (prevăzută ca atare la art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003), constând în comandarea preluarea şi apoi valorificarea unor mari cantităţi de ţigări de provenienţă ucraineană, introduse în ţară de cetăţeni ucraineni prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, cu scopul obţinerii de beneficii materiale de pe urma acestor activităţi. La acest grup au aderat în vara anului 2007 şi inculpaţii P.I., C.G. senior şi C.G. junior.
Grupul infracţional astfel constituit a existat pentru o perioadă de timp cu începere din luna mai 2007 şi până la data de 03 august 2007, perioadă în care au efectuat şi actul infracţional din data de 03 august 2007. În desfăşurarea activităţilor infracţionale legate de introducerea, preluarea şi apoi valorificarea ţigărilor introduse în ţară prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, membrii grupului aveau roluri bine stabilite după cum urmează: inculpatul K.E. avea rolul de a contacta infractorii ucraineni, de a comanda cantităţile de ţigări ce urmau a fi introduse în ţară, de a plăti aceste ţigări, de a ţine legătura cu membrii ucraineni ai grupului infracţional în momentul desfăşurării actului de contrabandă pentru a-i direcţiona spre locurile de întâlnire cu membrii grupului din România şi de a valorifica apoi ţigările astfel introduse în ţară; inculpatul L.M. avea rolul de a verifica zona de la .distanţă şi de a-i coordona în teren pe inculpaţii P.I., C.G. senior şi C.G. junior pentru ca aceştia să realizeze contactul cu membrii din Ucraina ai grupului, imediat după introducerea de către aceştia din urmă a ţigărilor în ţară, precum şi de a asigura apoi preluarea ţigărilor din atelajul hipo în mijloace de transport auto; inculpaţii P.I., C.G. senior şi C.G. junior au avut rolul de a prelua de la infractorii ucraineni ţigările de contrabandă din zona aflată în imediata apropiere a frontierei, de a le încărca apoi în atelaje trase de cai şi de a le transporta apoi către locuri din interiorul ţării unde erau preluate de către inculpatul L.M. cu mijloace de transport auto; inculpatul P.I. a mai avut şi rolul de a contacta şi a coopta în grup, prin oferirea de mită, agenţi ai poliţiei de frontieră cu atribuţii în supravegherea frontierei pentru înlesnirea introducerii ilegale de ţigări în ţară.
Cât priveşte modul de constituire al grupului, instanţa de fond a reţinut că din declaraţiile inculpaţilor P.I., C.G. senior şi C.G. junior rezultă că, în cursul lunii mai 2007, în cursul unei întâlniri cu inculpatul L.M., acesta din urmă le-a propus primilor inculpaţi să facă parte din această formă de organizare infracţională, rolul lor fiind acela de a prelua ţigările de contrabandă de la membrii ucraineni ai grupului, de a le încărca în atelajul hipo al inculpatului C. şi de a le transporta spre interiorul ţării până la un loc din care era posibilă preluarea şi transportarea cu mijloace de transport auto. Ulterior această propunere a fost repetată şi de către inculpatul K.E.
În cadrul unei întâlniri avute cu cei trei inculpaţi şi la care nu a mai participat şi inculpatul L.M. iar amănuntele organizării au fost discutate de către inculpaţii P.I. şi C.G. senior cu inculpaţii L.M. şi K.E., cu ocazia unei întâlniri avută la locuinţa inculpatului K.E. din localitatea Oraşu Nou, judeţul Satu Mare.
Relevante pentru stabilirea modului de acţiune a membrilor grupului infracţional au fost înregistrările ambientale din data de 02 august 2007 şi convorbirile telefonice interceptate în cauză, purtate la datele de 03 august şi 04 august 2007, redate în procese-verbale, confirmate pentru autenticitate de către procuror (la final), aflate în volum II, din care rezultă rolurile de coordonare ale inculpaţilor K.E. şi L.M. respectiv cele de executanţi ale inculpaţilor P.I., C.G. senior şi C.G. junior.
Nu a avut relevanţă sub aspectul reţinerii săvârşirii acestei infracţiuni, împrejurarea că faţă de membrii ucraineni ai grupului nu a fost începută urmărirea penală, respectiv nu s-a dispus continuarea cercetărilor şi cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. A fost considerată ca fiind însă fără putinţă de tăgadă că inculpatul K.E. s-a asociat în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă şi cu cetăţeni ucraineni, care au rămas neidentificaţi, de la care a comandat ţigările şi care la rândul lor au organizat activitatea propriu-zisă de trecere a ţigărilor ucrainene peste frontieră prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, cu ajutorul unor „cărăuşi". Cea mai puternică dovadă; în acest sens a reprezentat-o capturarea la data de 03 august 2007 a transportului de ţigări de contrabandă din zona stâlpului de frontieră cu Ucraina, nr. 202.
Totodată, nu a avut relevanţă împrejurarea că durata în timp a grupului infracţional organizat a fost scurtă, respectiv doar până la data de 03 august 2007, cât timp aceasta a fost curmată prin intervenţia organelor de urmărire penală. De altfel din „rapoartele" agentului B.A., declaraţia de martor a acestuia dar şi din înregistrările ambientale din data de 02 august 2007 a rezultat dimensiunea reală a activităţii infracţionale pe care:membrii grupului intenţionau să o desfăşoare.
Pe de altă parte infracţiunea de contrabandă, mai exact de complicitate la contrabandă a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună şi prin urmare este nefondată cererea formulată de către inculpaţi privind schimbarea încadrării juridice a faptei, în sensul înlăturării aplicării şi dispoziţiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006. Infracţiunea de contrabandă este infracţiunea scop pentru care inculpaţii s-au constituit în grup infracţional organizat. Această infracţiune are o existenţă de sine stătătoare, nu se confundă cu infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, având momente diferite la care săvârşirea acestor infracţiuni se consumă iar urmare a săvârşirii acestei infracţiuni devin incidente regulile privind concursul de infracţiuni aşa cum se prevede de altfel şi în art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003. În acest sens au fost nefondate şi respinse cererile inculpaţilor prin care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor, în sensul reţinerii unei singure infracţiuni, aceea de contrabandă şi nu cele două infracţiuni în concurs, respectiv atât constituirea/aderarea unui grup infracţional organizat cât şi contrabandă în forma de participaţie a complicităţii.
A fost respinsă şi cererea de completare a încadrării juridice în ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în sensul adăugării şi „cu raportare la art. 2 lit. b) pct. 16", această completare nefiind necesară cât timp elementele constitutive ale infracţiunii se regăsesc în cuprinsul art. 7, chiar dacă verificarea îndeplinirii acestora presupune şi o analiză a conţinutului art. 2 din lege.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., şi anume, dispoziţiile Părţii generale ale C. pen. cu privire la concursul de infracţiuni şi participaţie sub forma complicităţii, limitele de pedeapsă prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, ale Legii nr. 86/2006 privind C. vam. al României, şi art. 255 C. pen., gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpaţilor şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În ce priveşte limitele de pedeapsă prevăzute în cuprinsul legilor de incriminare a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, precum şi aderarea la un astfel de grup se sancţionează cu închisoarea de la 5 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi fără ca pedeapsa aplicată să fie mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. Urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., instanţa de fond a constatat că limitele de pedeapsă reduse cu treime sunt între 40 luni (trei ani şi 4 luni) şi 160 de luni (13 ani şi 4 luni).
Potrivit dispoziţiilor art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006, infracţiunea de contrabandă săvârşită de două sau mai multe persoane împreună se sancţionează cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., instanţa de fond a constatat că limitele de pedeapsă reduse cu treime sunt între 40 de luni (3 ani şi 4 luni) şi 120 de luni (12 ani).
Potrivit dispoziţiilor art. 255 C. pen., infracţiunea de dare de mită se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., instanţa de fond a constatat că limitele de pedeapsă reduse cu treime sunt între 4 luni şi 40 de luni (3 ani şi 4 luni).
În ce priveşte gradul de pericol social al faptelor comise de inculpaţi, instanţa de fond a apreciat că acesta este unul ridicat şi acesta rezultă din nr. mare de persoane implicate, nivelul superior de organizare al acestora, caracterul transnaţional al activităţii infracţionale, durata în timp al acestor activităţi, cantităţile însemnate a ţigaretelor care au făcut obiectul infracţiunii de contrabandă, şi nu în ultimul rând constituirea într-un grup de criminalitate organizată format atât din cetăţeni români, cât şi străini (ucraineni).
În ce priveşte persoana inculpaţilor, instanţa de fond a reţinut că aceştia nu sunt recidivişti, deşi inculpatul K.E. a mai suferit o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani închisoare, pentru fapte similare iar inculpatul C.G. senior a mai suferit alte cinci condamnări anterioare pentru infracţiuni la regimul silvic (patru dintre ele) şi pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe. Inculpatul L.M. a mai fost condamnat la echivalentul a 80 zile amendă penală a 3 euro/zi pentru intrare şi şedere ilegală după expulzare, pe teritoriul Germaniei, în timp ce inculpaţii P.I. şi C.G. junior nu au antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală.
În cazul inculpaţilor P.I., C.G. senior şi C.G. junior instanţa de fond a reţinut ca circumstanţe atenuante, prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. împrejurarea înlesnirii descoperirii şi inculpării şi a celorlalţi doi inculpaţi. Pe cale de consecinţă, în cazul acestor inculpaţi s-a făcut şi aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen. privind reducerea pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege, astfel cum acest minim a fost redus, urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
În cazul inculpaţilor K.E. şi L.M. instanţa de fond a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 74 C. pen. privind circumstanţele atenuante, cât timp primul a mai fost implicat în fapte antisociale, aşa cum s-a arătat mai sus, iar pe de altă parte conduita acestora din cursul judecăţii constând în prezentarea în faţa instanţei şi recunoaşterea faptelor de care sunt acuzaţi, au constituit temeiul pentru aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. Chiar dacă inculpaţii K.E. şi L.M. au solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., recunoscându-şi în acest fel faptele de care sunt acuzaţi se poate observa că aceştia au avut o atitudine nesinceră pe parcursul urmăririi penale, negând în permanenţă participarea la activităţile infracţionale de care sunt acuzaţi deşi ei sunt cei care au iniţiat, şi constituit grupul infracţional organizat. Nici în momentul prezentării materialului de urmărire penală aceştia nu au recunoscut săvârşirea faptelor, situaţie în care manifestarea lor de voinţă din cursul judecăţii apare ca fiind una conjuncturală, având drept scop principal, reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile de care au fost acuzaţi.
Fără a reţine alte împrejurări care să atenueze sau să agraveze răspunderea penală a inculpaţilor, instanţa de fond le-a aplicat inculpaţilor K.E. şi L.M. pedepse de câte 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani; ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi câte o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, ca pedeapsă complementară, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă.
Infracţiunile fiind comise în condiţiile concursului real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. s-a procedat la contopirea celor două pedepse aplicate fiecăruia dintre inculpaţi, în final aceştia executând pedepsele cele mai grele respectiv 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În cazul inculpatului K.E., s-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezentul dosar sunt concurente cu faptele pentru care acelaşi inculpat a fost condamnat în mod definitiv prin sentinţa penală nr. 24 din 09 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 2439/35/P/2006, situaţie în care s-a dispus, conform dispoziţiilor art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., contopirea pedepsei aplicate prin prezenta cu pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată prin hotărârea amintită, în final inculpatul K.E. urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
Reţinând că inculpatul K.E. a executat din pedeapsa de 5 ani închisoare o perioadă însemnată, în intervalul 19 decembrie 2008 - 30 septembrie 2011, această perioadă a fost scăzută, conform dispoziţiilor art. 36 alin. (3) C. pen.
În cazul inculpaţilor C.G. senior şi C.G. junior instanţa de fond a aplicat câte o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, ca pedeapsă complimentară pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat şi câte o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă.
Infracţiunile fiind comise în condiţiile concursului real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. s-a procedat la contopirea celor două pedepse aplicate fiecăruia dintre inculpaţi, în final aceştia executând pedepsele cele mai grele respectiv 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În cazul inculpatul C.G. senior faptele deduse judecăţii în prezentul dosar sunt concurente cu faptele pentru care acelaşi inculpat a fost condamnat în mod definitiv prin sentinţa penală nr. 177 din 27 septembrie 2007 a Judecătoriei Negreşti-Oaş, situaţie în care s-a dispus, conform dispoziţiilor art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 lit. d) şi art. 35 alin. (3) C. pen., contopirea pedepsei aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 250 RON amendă penală aplicată prin hotărârea amintită, în final inculpatul C.G. senior urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În cazul inculpatului P.I. instanţa de fond a aplicat pedeapsa de 2 ani 10 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă şi pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
Infracţiunile fiind comise în condiţiile concursului real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. s-a procedat la contopirea celor trei pedepse aplicate inculpatului, în final acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 2 ani şi 10 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În ce priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepselor rezultante aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a apreciat că scopul preventiv şi punitiv al pedepsei, astfel cum acesta rezultă din prevederile art. 52 C. pen., poate fi atins în cazul inculpaţilor K.E., L.M., P.I. şi C.G. senior doar prin privare de libertate, sens în care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie ce însoţeşte pedeapsa privativă de libertate, în cazul acestor inculpaţi.
În acest sens instanţa de fond a avut în vedere atât rolul fiecăruia dintre inculpaţi la săvârşirea activităţii infracţionale reţinută în sarcina acestora, gradul de implicare al acestora, dar şi antecedenţa penală în cazul inculpaţilor K.E. şi C.G. senior.
În cazul inculpatului C.G. junior instanţa de fond a reţinut că sunt întrunite cerinţele prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile art. 861 alin. (1) C. pen. şi că în raport de persoana condamnatului şi comportamentul acestuia după comiterea faptei, pronunţarea condamnării constituie un avertisment serios pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate nu va mai săvârşi alte infracţiuni, dar totuşi s-a impus supravegherea ulterioară a acestuia.
Prin urmare, în baza art. 861 C. pen., s-a dispus în cazul acestuia, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate, stabilindu-se termen de încercare de 5 ani, în condiţiile art. 86 C. pen.
Pe durata termenului de încercare a fost încredinţată supravegherea inculpatului către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalului Satu Mare, acesta urmând să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86 alin. (1) C. pen.
În cazul acestui inculpat, instanţa de fond a făcut şi aplicarea dispoziţiilor art. 71 C. pen. privind pedepsele accesorii şi i-a interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. iar urmare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, au fost suspendate şi pedepsele accesorii mai sus indicate, conform art. 71 alin. (5) C. pen.
Potrivit dispoziţiilor art. 255 alin. (4) C. pen., „dispoziţiile art. 254 alin. (3) se aplică în mod corespunzător, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare", iar potrivit dispoziţiilor art. 254 alin. (3) C. pen., „banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani". Urmare a condamnării inculpatului P.I. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă comisă în modalitatea „oferirii" unei sume de bani, şi în baza dispoziţiilor legale mai sus enunţate, s-a dispus confiscarea de la acest inculpat a echivalentului în RON a sumei de 1.500 euro, ce a făcut obiectul infracţiunii de dare de mită.
În baza dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea cantităţilor de ţigări capturate cu ocazia flagrantului din data de 04 august 2007, respectiv 25.500 pachete ţigări din care 14.00 pachete - 28 baxuri, marca R. roşu şi 11.500 pachete ţigări - 23 baxuri, marca X. roşu, ţigarete aflate la camera de Corpuri Delicte a I.J.P.F. Satu Mare, conform dovezii din 08 august 2007.
Conform dispoziţiilor art. 191 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat atât în cursul urmăririi penale, cât şi cu ocazia judecăţii pe fond a cauzei, care au fost stabilite în cuantum de 2.500 RON, câte 500 RON fiecare.
S-a făcut şi aplicarea dispoziţiilor art. 189 C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Satu Mare şi inculpaţii K.E., L.M., C.G. senior, C.G. junior şi P.I. criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Satu Mare prin motivele în scris formulate a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate, în sensul că aplicând inculpaţilor K.E. şi L.M. o pedeapsă de câte 3 ani închisoare, instanţa a aplicat o pedeapsă sub limita prevăzută de lege. Oral, procurorul de şedinţă a solicitat şi aplicarea unui spor de pedeapsă pentru cei doi inculpaţi.
Inculpatul L.M. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea şi modificarea hotărârii atacate în sensul schimbării încadrării juridice a faptei de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută în sarcina sa, din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 323 C. pen., reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi reducerea cuantumului pedepsei aplicate. Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau ale art. 861 C. pen.
În subsidiar a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
În motivare, inculpatul, prin apărătorul său ales, a arătat că acuzarea pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijină exclusiv pe interceptarea convorbirilor telefonice purtate între coinculpaţii din cauză sau cu alte persoane, însă acestea nu relevă existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, constituită de inculpaţi sau la care să se fi aderat ori pe care să o fi sprijinit, în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit motiv pentru care nu se poate reţine săvârşirea acestei infracţiuni.
S-a mai arătat că nu există grup infracţional organizat dacă nu se întruneşte cel puţin trei persoane, or, în speţă, doar inculpaţii L.M. şi K.E. au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, ceilalţi fiind trimişi în judecată pentru aderarea la un grup infracţional organizat. Or, atâta vreme cât nu se cunoaşte a treia persoană din grup şi care este rolul acesteia nu se poate vorbi de un grup infracţional organizat, motiv pentru care s-a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 323 C. pen.
Referitor la critica vizând individualizarea pedepsei s-a arătat că inculpatul este la primul contact cu legea penală, este o persoană integră, îşi câştigă existenţa în mod legal, având o conduită bună în societate iar aplicarea unei pedepse în condiţiile art. 81 sau 86 C. pen. este în măsură să atingă scopul coercitiv şi sancţionator al pedepsei.
Inculpatul K.E. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate în sensul să se constate că pedeapsa aplicată acestuia de 3 ani şi 6 luni închisoare la care a fost condamnat în prezenta cauză este executată. S-a solicitat a nu se mai emite mandat de executare pentru această pedeapsă.
Inculpaţii C.G. senior, C.G. junior şi P.I. au solicitat admiterea apelurilor, desfiinţarea hotărârii atacate ca nelegală şi netemeinică susţinând că în mod greşit prima instanţa a respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în cea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu raportare la art. 323 şi în cazul admiterii acestei cererii; din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 270, art. 274 din Legea nr. 86/2006, în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, art. 274 din Legea nr. 86/2006, precum şi cererea de schimbarea a încadrării juridice a faptelor din două infracţiuni aflate în concurs prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 C. pen. raportat la art. 270, art. 274 din Legea nr. 86/2006 într-o singura infracţiune prevăzută de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
S-a mai arătat că prima instanţa neîntemeiat a respins cererea de completare încadrării juridice în cea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în sensul adăugării cu raportare la art. 2 lit. b) pct. 16 din acelaşi act normativ.
Sub aspectul modului de individualizare s-a solicitat a se dispune, în principal, reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi sporirea efectelor celei prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. pentru fiecare inculpat.
În subsidiar s-a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 86 sau ale art. 877 C. pen. în ce-i priveşte pe inculpaţii C.G. senior şi P.I. şi înlăturarea măsurii confiscării de la inculpatul P.I. a echivalentului în RON a sumei de 1500 euro.
În motivare inculpaţii prin apărători aleşi, au arătat că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor nu întrunesc toate elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat ori a infracţiunii de aderare la un asemenea grup, întrucât lipseşte latura subiectivă având în vedere că din grup lipseşte a treia persoană. Deşi se reţine prin rechizitoriu că face parte din grup A.N. cetăţeni ucraineni, alături de inculpaţii K.E. şi L.M., faţă de A.N. s-a dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor doar sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de contrabandă şi intrare şi ieşire din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat fără să se înceapă urmărirea penală şi continuarea cercetărilor faţă de A.N. şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Prin urmare, câtă vreme grupul nu era constituit s-a arătat că nici inculpaţii C.G. şi P.I. nu aveau la ce adera, lipsind existenţa grupului, lipseşte şi acţiunea de aderare în ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 s-a arătat că acestea nu pot coexista, agravanta fiind absorbită de conţinutul infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003.
S-a mai arătat că în situaţia în care se apreciază că fapta inculpaţilor realizează elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este necesară completarea încadrării juridice cu prevederile art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, întrucât numai prin verificarea şi analiza acestor elemente prevăzute de art. 2 se poate stabili dacă fapta se încadrează în art. 7 sau art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu raportare la art. 323 C. pen.
Referitor la critica privind modul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor s-a arătat că instanţa nu a dat eficienţă elementelor de circumstanţiere, personale ale inculpaţilor. Astfel, s-a arătat că inculpaţii P.I. şi C.G. senior sunt angajaţi în muncă, nu au antecedente penale iar inculpatul P.I. are un copil minor. S-a mai arătat că faţă de împrejurarea că inculpaţii sunt fără antecedente penale, având o conduită bună înainte de săvârşirea infracţiunii asigurându-şi mijloacele de existenţă din munca în agricultură şi munca la pădure se justifică reţinerea în favoarea acestora a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.. în ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei s-a arătat că faţă de împrejurările în care au fost săvârşite faptele şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, scopul pedepsei poate fi realizat şi fără privare de libertate, în condiţiile art. 81 C. pen. pentru inculpatul C.G. junior şi art. 861 sau art. 877 C. pen. pentru inculpaţii C.G. senior şi P.I.
În ce priveşte critica privind aplicarea greşită a prevederilor art. 255 alin. (4) şi art. 254 alin. (3) C. pen. s-a arătat că instanţa de fond în mod greşit a dispus confiscarea de la inculpatul P.I. a echivalentului în RON a sumei de 1500 euro, întrucât confiscarea nu se poate aplica decât la sumele efectiv date, nu şi la cele doar promise.
Prin decizia penală nr. 48/A din 21 martie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori. În baza art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Satu Mare împotriva sentinţei penale nr. 92 din 15 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care a desfiinţat-o în sensul că s-au înlăturat prevederile art. 36 alin. (1) C. pen., art. 33 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului K.E. născut la 14 ssptembrie 1974, de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedepsele componente de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată în prezenta cauză şi pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 24 din 9 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedepsele componente de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi pedeapsa de 3: ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
S-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului K.E. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. de la 3 ani închisoare la 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa rezultantă mai sus aplicată cu pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 24 din 9 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 2439/35/P/2006, în final inculpatul K.E. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
2. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată inculpatului L.M., născut la 28 martie 1963 în pedepsele componente de: 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
S-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului L.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. de la 3 ani închisoare la 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani şi pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedeapsa cea mai grea, inculpatul L.M. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
S-au menţinut dispoziţiile sentinţei apelate care nu contravin prezentei.
II. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii K.E., L.M., C.G. senior, C.G. junior şi P.I. împotriva sentinţei penale nr. 92 din 15 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare.
Au fost obligaţi inculpaţii apelanţi să plătească în favoarea statului suma de câte 300 RON, cheltuieli judiciare în apel.
În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus plata din fondul Ministerului Justiţiei a sumei de 400 RON, onorariu pentru avocat din oficiu B.O., conform delegaţiei nr. D2/2012, emisă de Baroul Bihor.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a constatat următoarele:
Referitor la apelul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Satu Mare:
Pedeapsa prevăzută de lege pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, art. 274 din Legea nr. 86/2006 este de 5 ani la 15 ani închisoare.
Reţinând dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. privind recunoaşterea vinovăţiei şi aplicând o pedeapsă cu închisoarea, instanţa trebuia să aplice o pedeapsă cuprinsă între 3 ani şi 4 luni şi 10 ani închisoare. Aplicând o pedeapsă de câte 3 ani închisoare inculpaţilor K.E. şi L.M., instanţa a dispus o pedeapsă nelegală.
Având în vedere aceste aspecte, a arătat că se impune admiterea apelului declarat de D.I.I.C.O.T., desfiinţarea în parte a hotărârii atacate şi majorarea pedepsei de câte 3 ani închisoare aplicată inculpaţilor K.E. şi L.M. pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi art. 74 din Legea nr. 86/2006 de la 3 ani închisoare la 3 ani şi 4 luni închisoare pentru fiecare inculpat.
Cu privire la solicitarea D.I.I.C.O.T. de aplicare a unui spor de pedeapsă inculpaţilor K.E. şi L.M., Curtea a apreciat-o ca neîntemeiată, deoarece potrivit art. 34 lit. b) C. pen. după contopirea în pedeapsa cea mai grea aceasta poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător se poate adăuga un spor de până la 5 ani. Or, din moment ce nu se justifică sporirea pedepsei celei mai grele de 5 ani în cazul inculpatului K.E. şi 3 ani şi 6 luni în cazul inculpatului L.M. până la maximul special, Curtea a considerat că nu este justificată nici adăugarea unui spor de pedeapsă, pedepsele astfel aplicate fiind suficiente pentru realizarea scopului preventiv şi coercitiv prevăzut de art. 52 C. pen.
Referitor la apelul declarat de inculpatul K.E.:
Infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului K.E. în prezentul dosar sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 24 din 9 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond şi ţinând cont că în urma contopirii pedepselor stabilite în prezenta cauză cu pedeapsa de 5 ani închisoare i s-a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, aceasta este pedeapsa pe care inculpatul urmează să o execute şi care urmează să expire în 19 decembrie 2013, conform, extrasului de cazier judiciar aflat la dosarul de urmărire penală.
Prin urmare, cererea inculpatului de a se constata executată pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicată pentru faptele din prezenta cauză este neîntemeiată.
În ce priveşte criticile formulate de inculpaţii apelanţi privind greşita încadrare juridică a faptei în prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003 în loc de cea prevăzută de art. 323 C. pen., Curtea a constatat următoarele:
În conformitate cu: dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Potrivit art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi. Astfel, în accepţiunea acestui text de lege grupul infracţional organizat există în cauză, inculpaţii (trei sau mai multe persoane) au acţionat coordonat, fiecare a întreprins roluri determinante, faptele infracţionale convenite prezintă gravitate şi ele au antrenat obţinerea de foloase materiale ilicite.
Analizând starea de fapt prin prisma probelor administrate în cursul urmăririi penale cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti rezultă că activitatea inculpaţilor a fost organizată într-un grup bine coordonat, cu roluri prestabilite, care a acţionat pe o perioadă de câteva luni - activitatea fiind de altfel întreruptă prin depistarea lor de către organele de poliţie, şi evident în scopul de a obţine foloase materiale concretizate în sume mari care urmau să parvină din această activitate, astfel că, în cauză, nu se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 323 C. pen.
Inculpaţii K.E. şi L.M. împreună cu alţi cetăţeni ucraineni, rămaşi neidentificaţi (A.N.) au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, constând în comandarea, preluarea şi apoi valorificarea unor mari cantităţi de ţigări de provenienţă ucraineană, introduse în ţară de cetăţeni ucraineni prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, cu scopul realizării de beneficii materiale de pe urma acestor activităţi. În vara anului 2007, la acest grup a aderat şi inculpaţii P.I., C.G. senior şi C.G. junior. Grupul astfel constituit a existat din luna mai 2007 până în 3 august 2007, dată la care activitatea grupului a fost stopată cu ocazia prinderii în flagrant de către organele de poliţie.
În cadrul acestui grup infracţional organizat rolul fiecărui inculpat era foarte bine stabilit. Astfel, inculpatul K.E. avea rolul de a contacta cetăţeni ucraineni, de a comanda cantităţile de ţigări ce urma să fie introduse în ţară, de a plăti aceste ţigări, de a ţine legătura cu membrii ucraineni şi grupului infracţional în momentul desfăşurării actului de contrabandă pentru a-i direcţiona spre locurile de întâlnire cu membrii grupului din România şi de a valorifica apoi ţigările, astfel introduse în ţară.
Inculpatul L.M. avea rolul de a verifica zona de la distanţă şi de a-i coordona în teren pe inculpaţii P.I., C.G. senior şi C.G. junior pentru ca aceştia să realizeze contactul cu membrii din Ucraina ai grupului, imediat după introducerea de către aceştia din urmă a ţigărilor în ţară, precum şi de a asigura apoi preluarea ţigărilor din atelajul hipo în mijloace de transport auto.
Inculpaţii P.I., C.G. senior şi C.G. junior au avut rolul de a prelua de la infractorii ucraineni ţigările de contrabandă din zona aflată în imediata apropiere a frontierei, de a le încărca apoi în atelaje trase de cai şi de a le transporta apoi către locuri din interiorul ţării unde erau preluate de către inculpatul L.M. cu mijloace de transport auto.
Inculpatul P.I. a mai avut şi rolul de a contacta şi a coopta în grup, prin oferirea de mită, agenţi ai poliţiei de frontieră cu atribuţii în supravegherea frontierei pentru înlesnirea introducerii ilegale de ţigări în ţară.
În ce priveşte infracţiunea de contrabandă, Curtea a constatat că în mod corect a fost reţinută în sarcina inculpaţilor infracţiunea de contrabandă comisă în condiţiile complicităţii, deoarece înlesnirea introducerii în ţară de bunuri sau mărfuri prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, prin organizarea transportului şi preluării bunurilor sau mărfurilor, în urma unei înţelegeri prealabile între inculpaţi constituie complicitate la contrabandă.
Din dosarul cauzei rezultă neechivoc că ţigările au fost introduse în ţară prin alte locuri decât cele stabilite de lege în scopul sustragerii de la vămuire de către membrii ucraineni ai grupului, iar inculpaţii le-au preluat din zona de frontieră şi transportat către interiorul ţării. Inculpaţii în baza unei înţelegeri prealabile cu autorii infracţiunii de contrabandă - cetăţenii ucraineni, preluau ţigările pe care apoi le transportau în ţară, fără contribuţia inculpaţilor, activitatea de introducere în ţară a ţigărilor, fiind lipsită de finalitatea urmărită de cetăţenii ucraineni şi anume, obţinerea unei sume de bani.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată acestei fapte, Curtea a apreciat că instanţa în mod corect a încadrat fapta în prevederile art. 26 C. pen. raportat la art. 270, art. 274 din Legea nr. 86/2006, infracţiunea de complicitate la contrabandă fiind săvârşită de mai multe persoane împreună, astfel că este neîntemeiată cererea formulată în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006.
De asemenea, în mod corect s-a reţinut existenţa concursului de infracţiuni în ce priveşte infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 26, raportat la art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006, infracţiunea de contrabandă având existenţa de sine stătătoare, fiind infracţiunea scop pentru care inculpaţii s-au constituit într-un grup infracţional organizat a cărui iniţiere sau constituire se încadrează în prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
S-a arătat că nu poate fi primită nici cererea privind completarea încadrării juridice în ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în sensul adăugării şi art. 2 lit. b) pct. 16 din lege, atâta timp cât elementele constitutive ale infracţiunii se regăsesc în.art. 7 alin. (1), iar verificarea îndeplinirii acestora presupune şi analiza dispoziţiilor art. 2 lit. a) din lege.
De altfel, inculpaţii apelanţi au solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., arătând că recunosc săvârşirea faptelor de care sunt acuzaţi, însă decelarea aspectelor privind încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor s-a făcut ca urmare a criticilor aduse de aceştia hotărârii prin motivele de apel formulate.
Prin urmare, Curtea a apreciat că în cauză, făcând o justă interpretare a probelor administrate, instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor prin actul de inculpare. De altfel, inculpaţii în declaraţiile date în faţa primei instanţe şi menţinute la instanţa de fond au recunoscut întreaga activitate infracţională astfel cum a fost reţinută prin actul de inculpare, înţelegând să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
S-a arătat că aşa cum rezultă din întreg materialul probator inclusiv declaraţiile inculpaţilor, aceştia s-au constituit împreună cu cetăţeni ucraineni într-un grup infracţional pentru a desfăşura activităţi infracţionale legate de introducerea, preluarea şi apoi valorificarea ţigărilor introduse în ţară de pe teritoriul ucrainean prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, membrii grupului având roluri bine stabilite, astfel cum s-a menţionat mai sus, astfel că critica inculpaţilor de achitare nu poate fi primită.
Referitor la critica inculpaţilor ce vizează individualizarea pedepselor, s-a arătat că pedepsele aplicate inculpaţilor C.G. senior, C.G. junior şi P.l. au fost corect individualizate având în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, modalitatea în care au fost comise, împrejurările în care acestea au fost săvârşite, contribuţia efectivă la săvârşirea infracţiunilor, atitudinea sinceră a inculpaţilor, lipsa antecedentelor penale, dar şi limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială. Totodată, instanţa a reţinut în favoarea inculpaţilor şi împrejurarea înlesnirii, descoperirii şi inculpării celorlalţi doi inculpaţi, K.E. şi L.M., împrejurare care a fost evaluată circumstanţă atenuantă şi în consecinţă s-a redus pedeapsa aplicată inculpaţilor sub minimul special prevăzut de lege în textul incriminator în conformitate cu dispoziţiile art. 76 C. pen.
Curtea a apreciat că, în speţă, aceleaşi circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen. nu poate să determine instanţa de control la o aplicare mai largă a efectelor ei având în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen.
Împrejurarea că inculpaţii sunt fără antecedente penale şi au avut o conduită bună înainte de săvârşirea infracţiunii au fost evaluate de instanţa de fond cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei, nejustificându-se reţinerea acestora ca circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.
De asemenea, Curtea a apreciat că şi modalitatea de executare a pedepselor a fost apreciată în mod corespunzător.
Numai o pedeapsă în cuantumul şi modalitatea de executare stabilită pentru inculpaţi, respectiv cu executare în regim de detenţie este în măsură să contribuie la realizarea scopului preventiv educativ şi coercitiv prevăzut de lege, astfel că solicitarea inculpaţilor de schimbare a modalităţii de executare a pedepsei nu poate fi primită.
În ce-l priveşte pe inculpatul L.M., instanţa de fond la aplicarea pedepsei a făcut o judicioasă interpretare şi aplicare a criteriilor de individualizare a acesteia. În ce priveşte cuantumul pedepsei şi modalitatea de executare, Curtea a considerat că acestea sunt în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului realizându-se şi scopul sancţiunii, totodată, este respectat şi principiul proporţionalităţii cuantumului pedepsei raportat la gravitatea acuzelor aduse.
De asemenea, faţă de gradul de pericol social a celor două infracţiuni, faţă de modalitatea şi împrejurările săvârşirii faptelor, având în vedere şi persoana inculpatului se apreciază că nu se impune reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante invocate.
Asemenea împrejurări ca şi conduita bună înainte de săvârşirea faptei şi poziţia procesuală a recunoaşterii faptelor în cursul cercetării judecătoreşti, după ce iniţial a negat constant săvârşirea faptelor, au fost analizate de instanţa de fond ca împrejurări de natură să atenueze răspunderea-penală, pedeapsa aplicată inculpatului fiind orientată spre limita minimă a normei de incriminare, fiind justificată şi susţinută de împrejurările menţionate.
Prin urmare, critica inculpatului privind greşita individualizare a pedepsei este neîntemeiată.
Referitor la critica inculpatului P.I. privind confiscarea de la inculpat a echivalentului în RON a sumei de 1500 euro, Curtea a constatat că în raport de prevederile art. 255 alin. (4) C. pen. cu referire la art. 254 alin. (3) din acelaşi Cod, confiscarea banilor ce au făcut obiectul material al infracţiunii a fost judicios dispusă, în baza dispoziţiilor legale, inculpatul oferind suma respectivă ofiţerului de poliţie pentru ca acesta să nu îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu.
Faţă de toate considerentele mai sus arătate, Curtea, în baza art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul penal declarat de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Satu Mare împotriva sentinţei penale nr. 92 din 15 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care a desfiinţat-o în sensul că a înlăturat prevederile art. 36 alin. (1) C. pen., art. 33 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. A descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului K.E. născut la 14 septembrie 1974, de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedepsele componente de: 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată în prezenta cauză şi pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 24 din 9 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedepsele componente de: 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
A majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului K.E. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. de la 3 ani închisoare la 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedeapsa 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedeapsa rezultantă mai sus aplicată cu pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 24 din 9 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 2439/35/P/2006, în final inculpatul K.E. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de: 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată inculpatului L.M., născut la 28 martie 1963 în pedepsele componente de: 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
S-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului L.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. de la 3 ani închisoare la 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani şi pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani în pedeapsa cea mai grea, inculpatul L.M. urmând să execute pedeapsa rezultantă de: 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
S-au menţinut dispoziţiile sentinţei apelate care nu contravin prezentei.
Totodată, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins ca nefondate apelurile penale declarate de inculpaţii K.E., L.M., C.G. senior, C.G. junior şi P.l. împotriva sentinţei penale nr. 92 din 15 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare.
Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii C.G. senior, C.G. junior, K.E., L.M. şi P.l.
Recurentul inculpat L.M. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi aplicarea art. 5 C. pen. referitor la legea penală mai favorabilă, iar faţă de limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea prevăzute de art. 367 alin. (1) din noul C. pen., să se procedeze la reducerea proporţională a pedepsei, astfel încât să beneficieze de executarea pedepsei la locul de muncă.
A arătat că faţă de limitele de pedeapsă prevăzute de noua lege, pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului L.M. ar putea fi redusă la 3 ani şi 4 luni închisoare, cu aplicarea art. 867 C. pen.
Recurenţii inculpaţi C.G. senior şi K.E. au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate şi aplicarea art. 5 C. pen. cu consecinţa reducerii pedepselor şi aplicarea art. 91 C. pen. Au invocat cazul de casare prevăzute de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
Recurenţii inculpaţi C.G. junior şi P.I. au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate şi suspendarea condiţionată a executării pedepselor. Inculpatul P.I. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 şi pct. 172 C. proc. pen.
Examinând hotărârile atacate prin prisma criticile invocate, Înalta Curte apreciază că recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate pentru următoarele considerente:
1. Prealabil verificării temeiniciei susţinerilor inculpaţilor, Înalta Curte arată că, deşi la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., iar art. 108 din Legea nr. 255/2013 a abrogat expres C. proc. pen. din 1968, cadrul procesual în care se desfăşoară judecarea prezentelor recursuri este cel reglementat de prevederile art. 3851 - 38519 C. proc. pen. anterior, având în vedere în acest sens, dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013.
Prin cererile de recurs formulate în cauză, inculpaţii L.M., C.G. senior, C.G. junior şi P.I. au solicitat reindividualizareapedepselor atât în ce priveşte cuantumul cât şi a modalităţii de executare, fiind invocate cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 şi pct. 14 C. proc. pen.
Raportându-se la criticile formulate de inculpaţi sub aspectul reindividualizării pedepselor, Înalta Curte constată că faţă de modificările aduse cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., prin Legea nr. 2/2013, în sensul restrângerii controlului judiciar exercitat prin intermediul recursului doar la aspecte de nelegalitate, acestea nu mai pot fi examinate în calea de atac a recursului.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 2/2013 intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013, cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat, stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, iar în ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., deşi nu a fost modificat, vizează situaţii în care hotărârea atacată este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii, ceea ce nu este cazul în speţă.
2. Verificând hotărârile atacate din perspectiva art. 5 din noul C. pen., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În opinia Înaltei Curţi, dispoziţiile art. 5 alin. (1) din noul C. pen. trebuie interpretate şi aplicate în sensul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, ceea ce presupune o comparare a prevederilor din ambele coduri şi stabilirea aceleia care este mai favorabilă în ansamblul ei, întrucât combinarea de prevederi mai favorabile din legi penale succesive, ar conduce la crearea unei lex tertia, ceea ce contravine art. 61 din Constituţia României care stabileşte că Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a ţării.
Astfel, pentru o soluţionare corectă a cauzei se impune aplicarea unitară a legii mai favorabile şi nu aplicarea unor dispoziţii mai favorabile din ambele legi penale, întrucât în acest fel s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat şi s-ar înfrânge principiul indivizibilităţii legilor.
Având în vedere aceste consideraţii, se constată că în cauza de faţă, legea penală mai favorabilă inculpaţilor este legea veche, care în ansamblul dispoziţiilor sale, raportat la condiţiile de incriminare şi de sancţionare a faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale, precum şi de instituţiile incidente în cauză, care influenţează răspunderea penală a inculpaţilor, creează acestora o situaţie mai avantajoasă.
Prin hotărârea atacată, inculpaţii L.M., C.G. senior, C.G. junior, K.E. şi P.I. au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006.
Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., intrată în vigoare la data de 1 februarie 2014, având însă corespondent în dispoziţiile art. 367 din noul C. pen.
Potrivit noilor dispoziţii, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
În ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, aceasta nu a suferit modificări, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 5 ani şi 15 ani închisoare.
Inculpatul L.M. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., urmând ca în final să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare.
Potrivit noilor dispoziţii, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. sunt cuprinse între 1 an şi 5 ani închisoare, reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., rezultă pedepse cuprinse între 8 luni închisoare şi 3 ani şi 6 luni închisoare. Raportat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care a fost condamnat inculpatul în baza legii vechi, se constată că aceasta se află în limitele prevăzute de noua lege. În ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, limitele de pedeapsă pentru această infracţiune nu au suferit modificări prin noua lege, astfel că acestea sunt cuprinse între 5 ani închisoare şi 15 ani închisoare. Reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 320 C. proc. pen., rezultă pedepse cuprinse între 3 ani şi 4 luni închisoare şi 10 ani închisoare.
Întrucât inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, aceasta se află în limitele prevăzute de lege.
Recurentul inculpat C.G. senior a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 rap. la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. şi la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen.
Raportat la limitele de pedeapsă, prevăzute de noile dispoziţii în art. 367 C. pen., de la 1 an la 5 ani închisoare, reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., se constată că pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., se află în limitele legale.
Şi pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 se află în limitele legale, cuprinse între 5 ani şi 15 ani închisoare, reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., rezultă pedepse cuprinse între 3 ani şi 4 luni şi 10 ani închisoare.
Totodată, în favoarea inculpatului au fost reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. d) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepsei până la minimul general de 15 zile închisoare, circumstanţe care nu se mai regăsesc în noul C. pen.
Inculpatul K.E. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006, ambele cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., iar pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare s-a contopit cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 24 din 9 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, urmând ca în final, acesta să execute pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Raportat la limitele de pedeapsă, prevăzute de noile dispoziţii în art. 367 C. pen., de la 1 an la 5 ani închisoare, reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., se constată că pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., se află în limitele legale.
Şi pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 se află în limitele legale, cuprinse între 5 ani şi 15 ani închisoare, reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., rezultă pedepse cuprinse între 3 ani şi 4 luni şi 10 ani închisoare.
Recurentul inculpat C.G. junior a fost condamnat în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, iar în baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul C.G. junior urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, stabilindu-se un termen de încercare de 5 ani, în condiţiile art. 862 C. pen.
Potrivit noilor dispoziţii, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. sunt cuprinse între 1 an şi 5 ani închisoare, reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., rezultă limite cuprinse între 8 luni şi 3 ani şi 6 luni închisoare.
Raportat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care a fost condamnat inculpatul în baza legii vechi, se constata ca aceasta se află în limitele prevăzute de noua lege.
Şi pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 se află în limitele legale, cuprinse între 5 ani şi 15 ani închisoare, reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., rezultă pedepse cuprinse între 3 ani şi 4 luni şi 10 ani închisoare.
Legea veche este mai favorabilă inculpatului C.G. junior şi din punctul de vedere al circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. c) C. pen. care prevăd posibilitatea coborârii pedepsei până sub minimul special prevăzut de lege, dar nu mai jos de 3 luni, precum şi din punctul de vedere al condiţiilor prevăzute de art. 861 C. pen., care nu se mai regăsesc în noua lege.
Recurentul inculpat P.I. a fost condamnat în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 an, iar în baza art. 26 C. pen., raportat la art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare.
În baza art. 255 C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. a mai fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul P.I. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 10 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Faţă de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cuprinse între 5 ani şi 20 ani închisoare, reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare se află în limitele speciale prevăzute de lege.
Potrivit noilor dispoziţii, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. sunt cuprinse între 1 an şi 5 ani închisoare, reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 320 C. proc. pen., rezultă limite cuprinse între 8 luni şi 3 ani şi 6 luni închisoare. Raportat la pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare, la care a fost condamnat inculpatul în baza legii vechi, se constată că aceasta se află în limitele prevăzute de noua lege.
În limitele legale se află şi pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 270, 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen. şi a art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen.
În ce priveşte infracţiunea de dare de mită prev. de art. 255 C. pen., aceasta are corespondent în dispoziţiile noului C. pen. în art. 290, pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 7 ani închisoare.
Având în vedere pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului P.I. pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C. pen., Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă acestuia.
Totodată, se constată că legea veche este mai favorabilă inculpatului P.I. şi din punctul de vedere al circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c), şi art. 76 lit. d) C. pen. care prevăd posibilitatea coborârii pedepsei până la minimul general de 15 zile, care nu se mai regăsesc în noua lege.
Având în vedere infracţiunile comise şi modalitatea în care au fost săvârşite, prin hotărârea de condamnare s-a reţinut în sarcina inculpaţilor, forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, precum şi concursul de infracţiuni prev. de art. 33 lit. a) din acelaşi C. pen.
Deşi limitele de pedeapsă prevăzute de noua lege sunt mai reduse, având în vedere dispoziţiile privind concursul de infracţiuni şi regimul sancţionator al acesteia, prevăzut de art. 39 din noul C. pen., potrivit căruia la pedeapsa cea mai grea se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, precum şi al infracţiunii continuate prev. de art. 36 C. pen. care se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani, Înalta Curte constată că legea penală mai favorabilă pentru inculpaţi, este legea veche.
Faţă de cele menţionate, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 din noul C. pen., iar recursurile declarate de inculpaţii C.G. junior, C.G. senior, K.E., L.M. şi P.I. sunt nefondate şi urmează a fi respinse în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la pata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.G. junior, C.G. senior, K.E., L.M. şi P.I. împotriva deciziei penale nr. 48/A din 21 martie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii inculpaţi C.G. junior, C.G. senior, L.M. şi P.I. la plata sumei de câte 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul inculpat K.E. la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 27 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1268/2014. Penal. Omorul deosebit de grav... | ICCJ. Decizia nr. 1725/2014. Penal. Omorul calificat (art. 175... → |
|---|
