ICCJ. Decizia nr. 1140/2014. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Luare de mită (art. 254 C.p.), dare de mită (art. 255 C.p.), infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1140/2014

Dosar nr. 5285/1/2013

Şedinţa publică din 31 martie 2014

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 181/D din 28 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 1033/110/2013 s-a hotărât:

În baza art. 3201 coroborat cu art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice privind pe inculpata M.E. din două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 33 şi art. 34 C. pen. într-o singură infracţiune, de trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederile art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 3201 coroborat cu art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de:

1. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

2. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

3. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

4. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

5. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

6. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

7. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

6. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

7. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

8. luare de mită, prevăzută şi pedepsdită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

9. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

10. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

11. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

12. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

13. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

14. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000

15. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

16. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

17. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

18. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

19. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

20. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

21. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

22. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

23. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

24. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

25. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

26. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

27. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

28. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

29. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

30. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

31. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

32. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

33. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

într-o singură infracţiune, de luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 33 acte materiale. S-a menţinut încadrarea juridică pentru infracţiunile de:

a. complicitate la luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

b. dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea 78/2000,

c. şi cea de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută şi pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu referire la art. 281 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 C. pen.

I. A fost condamnată inculpata M.E., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. trafic de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., 2 acte materiale, la pedeapsa de 4 ani închisoare;

2. dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare;

3. complicitate la luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic;

4. luare de mită, prevăzutăp şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., 33 acte materiale, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic;

5. exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută şi pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu referire la art. 281 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare.

S-a stabilit că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic;

II. A fost condamnat inculpatul S.C., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a face parte din Comisia de evaluare a persoanei adulte cu handicap.

III. A fost condamnată inculpata H.C.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

2. dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 luni închisoare.

IV. A fost condamnată inculpata B.C., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

2. dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 luni închisoare.

V. A fost condamnată inculpata V.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. complicitate la săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

2. complicitate la săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 luni închisoare.

VI. A fost condamnată inculpata B.A.M., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

VII. A fost condamnată inculpata G.A., fără antecedente penale, pentru săvârşirea dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

S-au interzis inculpatei M.E. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

S-au interzis inculpatului S.C. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

S-au interzis celorlalţi inculpaţi exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei M.E. durata reţinerii de 24 ore din data de 22 octombrie 2012 şi a arestului preventiv de la 26 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatei M.E.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpaţilor S.C., B.C., H.C.G., V.A., B.A.M. şi G.A.

În baza art. 82 C. pen., s-a fixat termen de încercare după cum urmează: S.C. 4 ani; B.C. 2 ani şi 5 luni; H.C.G. 2 ani şi 5 luni; V.A. 2 ani şi 5 luni; B.A.M. 2 ani şi 5 luni; G.A. 2 ani şi 5 luni.

S-a atras atenţia inculpaţilor asupra prevederilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat şi pedeapsa accesorie.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata M.E. suma de 3.882 RON şi de 200 euro primită drept mită după cum urmează:

- 20 RON şi 30 RON produse de la L.S.

- 100 RON produse de la I.M.C.

- 30 RON de la C.G.

- 30 RON de la L.V.

- 160 RON de la M.A.

- 3.000 RON de la B.A.M.

- 200 euro de la G.A.

- 71 + 71 RON de la M.E.A.

- 200 RON produse alimentare, de la T.G.

- 100 servicii taximetrie, de la S.R.M.

- 20 RON de la E.L.

- 50 RON de la S.C.A.

În baza art. 255 alin. (5) C. pen., s-a dispus restituirea de sume primite drept mită de către inculpata M.E. către mituitori constrânşi după cum urmează:

- 50 RON către A.A.M.

- 100 RON către C.I.

- 100 RON către C.L.

- 1.300 RON către B.M.

- 1.800 RON către G.A.A.

- 650 RON către P.A.

- 600 RON către M.G.C.

- 200 RON către D.T.

- 2.300 RON către P.V.

- 150 RON către T.M.

- 50 RON către C.G.A.

- 1.500 RON către H.F.

- 250 RON către B.M.A.

- 30 RON către I.A.M.

- 100 RON către A.G.E.

- 3.400 RON către C.L.A.

- 1.600 RON către S.I.

În baza art. 257 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţii M.E. şi S.C. suma de 500 euro, din care, de la inculpatul S.C. doar suma de 300 RON, primită de la cumpărătoarea de trafic de influinţă H.C.G.

S-a constatat că inculpatul S.C. a consemnat la C.E.C. suma de 300 RON cu chitanţa din 29 martie 2013.

În baza art. 257 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata M.E. suma de 1.000 RON, primită de la cumpărătoarea de trafic de influenţă B.C.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 280 de RON, aparţinând inculpatului M.E., consemnată la C.E.C. cu recipisa din 6 noiembrie 2012.

S-a respins cererea de confiscare a 66 certificate de trezorerie ce au fost depuse spre păstrare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. pen., la Ministerul Finanţelor Publice, Structura de Securitate, certificate pe numele titularilor M.E., inculpata din prezenta cauză, M.M.M, soţul inculpatei, respectiv M.I., mama inculpatei.

S-a dispus restituirea către M.M. a trei certificate de trezorerie, iar către numita M.I. a 25 certificate de trezorerie.

S-a menţinut sechestru asigurător asupra a 38 certificate de trezorerie instituit prin procesul-verbal din 26 noiembrie 2012, titular M.E., până la achitarea sumelor confiscate de la inculpată şi a cheltuielilor de judecată.

În baza art. 118 lit. a) C. pen. cu referire la prevederile art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu referire la art. 281 C. pen., s-a dispus confiscarea şi menţinerea măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene şi 40 de lire sterline, aparţinând inculpatului M.E., dispusă prin ordonanţa din data de 29 noiembrie 2012, şi consemnate la C.E.C.

S-a dispus restituirea către numita M.I., a sumei de 141.500 RON, consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011.

S-a admis cererea formulată de petentul M.M. şi s-a dispuns restituirea către acesta a unui laptop marca X.

S-a dispus restituirea către inculpata M.E. a următoarelor bunuri: Stetoscop şi adaptor Littmann-1 buc; Tensiometru cu afisaj electronic Littmann-1 buc; Aparat tensiometru brăţara-1 buc; Ciocan de reflexe-1 buc; Seringa Ghion 50 ml-1 buc; Stetoscop-7 buc; Membrana rezerva stetoscop-5 buc; Pompa tensiometru-1 buc; Oftalmoscop (inclusiv piese rezerva)-3 buc; Otoscop-1 buc;Termocupla pentru ureche-1 buc; Laringoscop-1 buc; Beculete rezerva laringoscop-3 buc; Aparat oftalmoscop Keeler-1 buc; Casolete inox-3 buc; Termometru digital-8 buc; Cutie iceberg metalica-2 buc; Foarfec penseta-34 buc; Termometru simplu-16 buc; Aparat masaj eu ventilator-1 buc; Clopoţei pentru auz (metalici-inox)-1 buc; Garou-4 buc; Glucometru-1 buc; Leder transformator -1 buc; Aparat cold-lite-1 buc; Accusan-1 buc; Forfecute metalice inox-137 buc; Aparat Otto Beck-1 buc; Camera new safe borcanas 250 ml -1 buc; Parafe-7 buc; Fibra optica-1 buc; Scaun rulant-1 buc; Centuri medicale-6 kg; Genunchiere Nexcare-5 buc; Seringi 10 ml-11 kg; Manusi chirurgicale-3,7 kg; Pleduri adulţi-2.10 kg; Strugurel-35 buc; Masti chirugicale-(7 cutii)-50 buc; Comprese sterile-12.5 kg; Ciorapi medicinali Conforma (negri şi maro) -13 buc; Plasturi Nexcare-35 buc; Fese Nexcare-4 buc; Fase elastice-22 buc; comprese absorbante, vată medicinală-10 pungi, tampoane vaginale, pastă de dinţi-30 cutii plicururi iche hot 4 kg.

S-a dispus confiscarea a 1160 kg, constând în medicamente, substanţe chimice neidentificate şi alte materiale medicale ridicate şi inventariate în baza listelor existente la dosarul cauzei, ce au fost predate în conformitate cu prevederile art. 109 C. proc. pen., spre păstrare în condiţii legale de securitate şi eliminarea acestora către SC A. SRL Piatra-Neamţ.

S-a dispus păstrarea ca mijloace de probă a bunurilor consemnate la dosar fond şi aflate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că inculpaţii au apărători angajaţi şi din oficiu.

A fost obligat inculpata M.E. la plata sumei de 32.336, 90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamţ cheltuieli necesare pentru conservarea şi eliminarea mijloacelor de probă.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează: M.E.-500.300 RON; S.C.-300 RON; B.C.-200 RON; H.C.G.-200 RON; V.A.-500 RON în care s-a inclus şi onorariu avocat oficiu; B.A.M.-200 RON; G.A.-200 RON.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:

Prin rechizitoriul nr. 1514/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a dispus:

A. Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei:

M.E. fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 17 septembrie 2012, a primit suma de 500 de euro de la H.C.G., pentru ca să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica cumpărătoarei de influenţă, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, a remis suma de 300 RON învinuitinuitului S.C., preşedintele comisiei menţionate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influenţă, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat;

2. trafic de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, de la inculpatul B.C., pentru ca să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap.

B. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi timiterea în judecată a inculpaţilor:

I. M.E., cu datele de stare civilă de mai sus, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, de la inculpatul B.C., pentru ca pe lângă exercitarea influenţei la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrării într-un anumit grad de handicap a minorei B.M.I., să elibereze un certificat medical cu un diagnostic fictiv pe baza căruia să se realizeze această încadrare.

2. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inculpatul L.S. o pungă de cafea, o pungă cu patru pere şi suma de 20 de RON, în schimbul cărora a eliberat o adeverinţă medicală şi un bilet de trimitere la psiholog, în vederea realizării formalităţilor necesare pentru evaluarea anuală a gradului de handicap a minorei H.E.

3. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inc. I.M.C. produse alimentare (un curcan, 30 de ouă şi un caş), în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minora I.I.K.

4. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuitul C.G. suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.P.

5. luare de mită, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inculpata A.A.M. suma de 50 ROM, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul A.E.G.

6. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inculpatul C.I. suma de 100 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.A.G., şi anterior începând cu luna octombrie 2011, lunar, până în septembrie 2012 inclusiv, a primit diferite sume de bani de la aceeaşi învinuitinuită, în vederea eliberării de reţete.

7. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 15 octombrie 2012, a pretins suma de 80 de RON, în schimbul eliberării unei reţete cu titlu de contravaloare a consultaţiei acordate în cadrul cabinetului din Policlinica Bacău, de la numita C.L. şi a primit suma de 100 RON.

8. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 16 octombrie 2012, a primit suma de 30 de RON de la numita L.V., în schimbul eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de reevaluare a gradului de handicap în cazul minorei L.S.A.

9. de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2011-2012 (ultima dată la 16 octombrie 2012), a primit, în mod repetat, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, în trei rânduri, diferite sume de bani de la M.A. şi C.E., în total 160 RON, în vederea încadrării sau menţinerii în grad de handicap a copilului acestora.

10. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că la data de 16 octombrie 2012, a pretins de la numita N.F. sume de bani (50 de RON sau măcar 30 RON) în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru încadrarea în grad de handicap a minorului N.I.C., refuzând eliberarea documentului în condiţiile în care reprezentantul legal al minorului nu a dispus de suma de bani pretinsă.

11. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 16 octombrie 2012, a pretins şi primit de la numita U.I. suma de 25 de RON, cu titlu de contravaloare a consultaţiei, motivat de faptul că nu avea bilet de la medicul de familie, în schimbul căreia a eliberat un certificat medical necesar pentru încadrarea minorului U.N.S. în grad de handicap.

12. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a pretins şi primit de la învinuitinuitul B.M., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, începând cu anul 2009 şi ultima dată la 18 octombrie 2012, sume de bani, în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorei B.C.M., precum şi pentru prescrierea tratamentului necesar a fi administrat acesteia.

13. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a pretins şi a primit diferite sume de bani, de la inculpatul G.A.A., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, începând cu anul 2007 şi ultima dată la data de 18 octombrie 2012 (1.700 RON şi 100 euro), în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de evaluare a gradului de handicap atribuit minorei G.A.B.

14. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2012 (ultimul act material datând din vara anului 2012), a pretins şi primit sume de bani de la numita P.A., în vederea eliberării de certificate medicale necesare constituirii dosarului de încadrare/menţinere în grad de handicap a minorei I.B.I.

15. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în toamna anului 2011, a pretins şi ulterior a primit de la inc. B.A.M. suma de 3.000 RON, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. şi ulterior în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în data de 16 octombrie 2012, a pretins aceeaşi sumă, de la aceeaşi învinuitinuită, în acelaşi scop, pentru reevaluarea gradului de handicap al minorului din februarie 2013

16. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada mai-iunie 2012, a primit de la inculpatul G.A. suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentaţiei fictive necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I.

17. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a primit, de la inculpatul M.E.A. în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anilor 2011 şi 2012 (ultima data la 25 septembrie 2012), de fiecare dată produse alimentare în vederea acordării de consultaţii şi tratament pentru minorul S.M.

18. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a primit, de la învinuitinuitul T.G., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în datele de 26 septembrie 2012 şi ulterior 17 octombrie 2012, produse alimentare în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A. (nepot după fiu al învinuitinuitului T.G.) şi în vederea eliberării de prescripţii medicale numitului B.V.I. (nepot după fiică al învinuitinuitului T.G.).

19. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, a pretins foloase necuvenite învinuitinuiţilor S.M.A. şi S.R.M., în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. şi S.R.M.A., în condiţiile în care aceştia nu erau în evidenţă cu tratament de specialitate.

20. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, a primit suma de 20 RON de la inculpatul E.L., în scopul de a elibera documente medicale în baza cărora s-a realizat încadrarea în grad de handicap a minorei E.M.L.

21. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii august 2012, a pretins şi primit de la M.G.C. suma de 600 RON, în vederea întocmirii documentaţiei medicale necesare încadrării într-un grad superior de handicap, a minorului M.N.C.

22. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în luna septembrie 2012, a primit de la D.T. suma de 200 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de orientare şcolară, pentru minora M.A., aflată în întreţinerea acesteia.

23. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2009-septembrie 2012, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual a pretins şi primit de la P.V. diferite sume de bani, în total 2.300 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei P.G.A.

24. Fapta comisă de inculpata M.E., constând în aceea că, în cursul lunii august 2012, a pretins de la numita A.M. suma de 1.000 RON, în vederea încadrării în grad de handicap a minorului D.M.S., aflat în creşterea şi întreţinerea acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

25. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, a pretins şi ulterior datei de 26 septembrie 2012, inculpatul M.E. a primit de la T.M., suma de 150 RON, în vederea încadrării minorului T.D.S. într-un grad de handicap superior celui acordat în cursul anului 2011.

26. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 27 septembrie 2012, a primit de la C.G.A. suma de 50 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar la comisia pentru evaluarea gradului de handicap a minorului C.S.M.

27. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2007-2012 (ultima dată în cursul lunii mai 2012), a pretins şi primit de la numita H.F., diferite sume de bani (în total 1.500 RON), în vederea încadrării/menţinerii în grad de handicap a miorului H.B.G.

28. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2010-2012, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, a pretins şi primit de la numita B.M.A. diferite sume de bani, în total 250 RON, pentru menţinerea gradului de handicap a minorei B.C.A.

29. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în luna august 2012, a pretins şi primit de la numita I.A.M. suma de 30 RON în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.S.C.

30. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul anului 2008, a pretins şi primit de la numita A.G.E. suma de 100 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei A.S.D.

31. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2009-2012 (ultima dată pe data de 14 septembrie 2012), a pretins şi primit de la numita C.L. diferite sume de bani (total 3.400 RON) în vederea menţinerii gradului de handicap al minorului C.R.I.

32. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012, a primit suma de 50 de RON de la numita S.C.A., în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a persoanei aflată în întreţinerea acesteia, S.R.I.

33. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în cursul anului 2011, premergător evaluării în vederea încadrării în grad de handicap a minorului S.D.R., a pretins şi ulterior a primit 1.000 RON de la numita S.I., reprezentantul legal al minorului, în vederea obţinerii gradului de handicap şi ulterior în cursul anului 2012, a pretins suma de 600 de RON în vederea menţinerii deciziei de încadrare în grad de handicap, cu prilejul reevaluării şi după evaluare a mai pretins suma de 400 de RON, în scopul de a îndeplini un act contrar îndatoririlor sale în calitate de medic şi membru al comisiei, lăsând impresia că-i poate atesta o internare fictivă într-o clinică universitară.

34. de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută şi pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu referire la art. 281 C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2007 şi până la data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiilor acordate în calitate de medic specialist în neurologie şi psihiatrie pediatrică, a comercializat efectiv medicamente atât din cabinetul particular, ce funcţiona în cadrul SC A.I. SRL Bacău, cât şi din cabinetul public situat în Policlinica Bacău, în condiţiile în care nu era autorizată pentru exercitarea acestei activităţi în conformitate cu Legea nr. 95/2006, în vederea obţinerii de venituri necuvenite.

Pentru toate faptele reţinute în sarcina inculpatei de la pct. 1 lit. a) şi lit. b) se va face aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen.

II. S.C., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că: la data de 11 octombrie 2012, în calitate de preşedinte al Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău a primit de la inculpata M.E. şi inculpatul H.C.G. suma de 300 RON, pentru ca, în schimbul acesteia să elibereze certificatul de încadrare a persoanei adulte H.L.A., în grad de handicap.

III. H.C.G., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că: la data de la data de 17 septembrie 2012, a oferit şi remis suma de 500 de euro inculpatului M.E., pentru ca aceasta să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica sa, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, în conlucrare cu traficanta de influenţă, a remis suma de 300 RON numitului S.C., preşedintele comisiei menţionate, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat.

IV. B.C., în prezent concediu pentru creşterea copilului, căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că: la data de 18 octombrie 2012, cu sprijinul învinuitinuitei V.A., a dat suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, inculpatei M.E., în vederea eliberării unui certificat medical pentru fiica sa minoră, B.M.I., pe baza căruia, ulterior, să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap.

V. V.A., referent social la Primăria comuna P. judeţul Bacău, căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012, a sprijinit-o pe inculpata B.C. prin acordarea de sfaturi, punerea la dispoziţie a unor documente medicale privind copilul său şi intermedierea punerii în legătură a acesteia cu inculpata M.E. care să îşi exercite, contra unei sume de bani, influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea obţinerii unui certificat de încadrare în grad de handicap a numitei B.M.I. în baza căruia, B.C. să poată beneficia de prelungirea concediului de creştere a copilului până la vârsta de 3 ani.

VI. B.A.M., consilier senior la Banca C.R., Asigurări de Viaţă B., căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cpen., constând în aceea că, în perioada cuprinsă între toamna anului 2011-februarie 2012, a remis inculpatului M.E., în două tranşe, suma de 3.000 RON, pretinsă de aceasta, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. şi ulterior la data de 16 octombrie 2012, acţionând în baza continuării activităţii infracţionale, a promis învinuitinuitei M.E. aceeaşi sumă de bani, în vederea menţinerii gradului de handicap cu prilejul următoarei evaluări.

VII. G.A., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul anului 2012, a remis inculpatei suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I.

C. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitinuiţilor:

1. L.S., fără antecedente penale, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a remis inculpatei M.E. o pungă cu cafea, o pungă cu patru pere şi suma de 20 de RON, în vederea realizării formalităţilor necesare pentru evaluarea anuală a gradului de handicap a minorei H.E.;

2. I.M.C., fără antecedente penale, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 22 octombrie 2012, a remis inculpatei M.E., produse alimentare (un curcan, 30 de ouă şi un caş), în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minora I.I.K., fiica sa;

3. C.G., fără antecedente penale, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în sat S., comuna S.S., judeţul Bacău, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 22 octombrie 2012, a remis inculpatei M.E., suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.P.;

4. M.E.A., cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 25 septembrie 2012, a dat produse alimentare în valoare de aproximativ 71 RON, conform propriei estimări, inculpatul M.E., în schimbul consultaţiei acordate pentru prescrierea de tratament medical;

5. T.G., fără antecedente penale, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 26 septembrie 2012, a dat inculpatei M.E., produse alimentare în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A.;

6. S.M.A., fără antecedente penale,

7. S.R.M., fără antecedente penale,

ambii cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, au oferit foloase necuvenite inculpatei M.E., medic specialist în neurologie pediatrică, în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. şi S.R.M.A., în condiţiile în care aceştia nu erau în evidenţă cu tratament de specialitate.

8. E.L., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 14 septembrie 2012, a dat suma de 20 de RON inculpatei M.E., în scopul de a-i elibera documentele medicale în baza cărora s-a realizat menţinerea gradului de handicap a minorei E.M.L., întrucât faptele comise de fiecare dintre aceşti învinuitinuiţi nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni.

Aplicarea faţă de susnumiţi a unor sancţiuni cu caracter administrativ, amendă în sumă de câte 100 RON fiecare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a constatat următoarele:

La data de 11 iulie 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpata M.E., medic specialist în neurologie şi psihiatrie pediatrică, şef al Laboratorului de Sănătate Mintală Infantilă din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău şi membru al Serviciului de Evaluare Complexă al Copilului cu Dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău, condiţiona acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap a minorilor, inclusiv pentru cei care au dizabilităţi reale, de pretinderea şi primirea de bani sau alte foloase.

Concret, în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu, s-a reţinut că inculpata M.E., în baza atribuţiilor deţinute în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, avea acces la documentele din dosarele minorilor, care conţineau şi date referitoare la situaţia socio-materială a familiei, precum şi a coordonatelor de contact, ale acestora. În aceste condiţii, inculpata solicita părinţilor sau persoanelor ce aveau în creştere şi îngrijire minorii să se prezinte la cabinetul medical din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău sau la cabinetul particular, sub pretextul necesităţii efectuării unei evaluări complexe a copilului în calitate de medic specialist, ocazie cu care în cadrul consultaţiilor acordate, pretindea sume de bani în valoare echivalentă cu un salariu lunar al asistentului personal, susţinând fie că este singura persoană care deţine responsabilitatea pentru stabilirea gradului de handicap, fie că prin poziţia pe care o are în cadrul acestei comisii, are influenţă asupra celorlalţi membri, cărora le este destinată o parte din suma pretinsă.

S-a reţinut, totodată, că în situaţiile în care minorilor le erau eliberate certificate medicale necesare completării dosarelor de evaluare/reevaluare, de către un alt medic, inculpata condiţiona formularea propunerii de menţinere a gradului acordat anterior de schimbarea medicului curant în favoarea sa, astfel încât minorii cu dizabilităţi să devină pacienţii săi.

Prin acelaşi act de sesizare, s-a reţinut că inculpata condiţiona încadrarea în grad de handicap, în unele cazuri, şi de achiziţia medicamentului R., procurat din Germania şi vândut la suprapreţ, existând conturate indicii că produsul este contrafăcut.

Verificările efectuate ulterior în cauză au certificat toate aspectele semnalate şi, mai mult decât atât, au evidenţiat faptul că activitatea infracţională a fost una amplă, extinzându-se pe o perioadă de câţiva ani, începând cu anul 2007, cel puţin aşa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, şi până la data de 22 octombrie 2012, când a fost stopată ca urmare a realizării acţiunii flagrante.

Probele administrate în cauză au dovedit că inculpata M.E., profitând de calitatea sa profesională, atât în baza contractului individual de muncă încheiat cu Spitalul Judeţean Bacău, cât şi în baza contractului de colaborare cu Consiliul Judeţean Bacău, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău şi a atribuţiilor conferite de funcţia publică pe care o exercita, participând la luarea deciziilor medicale, pe baza cărora se realizează încadrarea în grad de handicap, sau putându-le influenţa, a luat hotărârea de a-şi asigura venituri pentru sine şi familia sa, într-un mod facil, dar ilegal, prin specularea situaţiei socio-familiale a minorilor cu dizabilităţi şi exploatarea oricăror oportunităţi menite să-i asigure orice fel de venituri.

Astfel, probatoriul administrat în cauză a confirmat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că inculpata M.E., în calitatea de medic specialist în neurologie-psihiatrie pediatrică şi membră a Comisiei Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C., uzând de prerogativele pe care le avea în această din urmă calitate, rol decizional din punct de vedere medical necesar încadrării/menţinerii în grad de handicap a minorilor cu dizabilităţi, condiţiona, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce îi reveneau în acest sens de pretinderea unor sume de bani. Probaţional, s-a reliefat că, în unele din situaţiile în care nu-şi „primea dreptul”, refuza eliberarea documentelor medicale necesare evaluării sau efectua propuneri de încadrare într-un grad de handicap necorespunzător în raport cu afecţiunile de care suferea copilul, ceea ce a determinat exercitarea unei reale presiuni asupra pacienţilor, care, de cele mai multe ori, s-au văzut nevoiţi să remită sumele de bani pretinse.

Pretinderea s-a realizat de către inculpată atât în mod direct, cât şi în mod indirect.

Pretinderea directă se realiza, de regulă, în situaţia „cazurilor noi”, respectiv, atunci când se înregistra pentru prima dată un nou pacient în evidenţa inculpatei, sau atunci când aceasta dorea să opereze o majorare de „tarif, situaţie care, potrivit probelor administrate, de regulă, intervenea cam o dată la 2 ani, pretinderea fiind realizată atât în situaţia cazurilor noi reale (copilul chiar suferea de afecţiuni pe baza cărora se putea încadra în grad de handicap), cât şi a celor nereale (copilul nu suferea de afecţiuni încadrabile în grad de handicap, însă reprezentanţii legali ai acestora doreau să uzeze de această calitate pentru a-şi prelungi concediu de creştere a copilului de la 2 la 3 ani sau pentru că în lipsa altor venituri de pe urma unui certificat de încadrare în grad de handicap puteau obţine foloase lunare).

În aceste din urmă situaţii, inculpata solicita reprezentantului legal ca, la suma de anul trecut, să mai adauge ceva.

Pretinderea indirectă se realiza, de regulă, prin atitudinea adoptată de inculpată în cadrul consultaţiilor acordate pacienţilor care, din neştiinţă sau din principiu, nu ofereau nimic.

Comportamentul acesteia, concretizat în ignorarea pacientului, iniţierea cu acesta a unor conversaţii fără nici o legătură cu exercitarea actului medical, ori adoptarea unei tăceri asociată cu desfăşurarea de diverse activităţi în prezenţa pacientului (privitul de geam, udatul florilor, spălatul unor recipiente cu rol de ambalaj primar al unor medicamente), coroborat cu cele relatate de pacienţii din sala de aşteptare, respectiv „ (...) că dacă nu-i dai, nici nu se uită la tine!” era de natură să determine pacientul să ofere inculpatei ceva, sub presiunea unei constrângeri morale efective potrivit căreia dacă nu ar fi procedat în acest sens, risca să piardă drepturile decurgând din încadrarea copiilor în grad de handicap şi nu numai chiar dreptul de a obţine medicaţia corespunzătoare tratării afecţiunilor severe de care sufereau aceştia.

Ca şi modalitate de acţiune care dovedeşte abilitate, stăruinţă infracţională deosebită şi încălcarea celor mai elementare norme de convieţuire socială, la minimum de normalitate, s-a dovedit că inculpata M.E., atunci când dorea să pretindă bani sau alte foloase necuvenite, se orienta către persoane care proveneau din familii modeste, nevoiaşe, de regulă din mediu rural, care nu aveau acces la informaţii şi nici posibilităţi reale de a consulta alţi medici din centre universitare, inducându-le ideea că dacă o vor asculta le va fi bine atât lor cât şi copiilor şi sub aparenţa unei disponibilităţi excesive, se oferea să-i ajute chiar şi cu achiziţionarea medicamentelor pe care le prescria.

Cu privire la acest din urmă aspect, probaţional s-a evidenţiat că inculpata le propunea acestor pacienţi ca, pentru a le fi mai uşor să intre în posesia medicamentelor, pentru a-i scuti de deplasări la farmacii, în condiţiile în care nu le-ar fi găsit pe toate în acelaşi loc, să se ocupe ea personal de achiziţionarea medicamentelor, urmând ca pacienţii să completeze reţetele cu datele personale la rubrica de primire direct la aceasta în cabinet, cu ocazia ridicării tratamentului.

Astfel, deşi prin acest comportament inculpata a creat premisele aparenţei de disponibilitate maximă în sprijinul pacientului, mulţi dintre reprezentanţii legali ai minorilor datorită condiţiei sociale fiind convinşi de aceasta şi nerealizând conduita ilicită referitoare la achiziţia de medicamente, în realitate această disponibilitate avea alt scop şi nu s-a dovedit a fi în sprijinul pacienţilor.

Această manieră de lucru a reprezentat de fapt o altă sursă de venituri pentru inculpată, în condiţiile în care după completarea reţetelor gratuite la rubrica de primire de către pacient, inculpata M.E. suplimenta tratamentul, completând prescripţiile şi cu alte medicamente, pe care ulterior le ridica din farmacii şi-şi crea stocuri de medicamente în cabinetele în care îşi desfăşura activitate, pe care ulterior le vindea altor pacienţi.

Condiţionarea pacienţilor de a veni lunar după prescripţii medicale la medicul specialist nu reprezenta o situaţie favorabilă acestora, în contextul în care în cadrul consultaţiilor lunare, aceasta le solicita să cumpere medicamente de la ea şi refuza să elibereze scrisoare medicală medicului de familie în vederea prescrierii de tratament lunar, la recomandarea sa ca specialist, dacă pacientul nu plătea pentru aceasta.

Tot în cadrul modalităţii de recrutare a pacienţilor s-a evidenţiat în baza probelor administrate că, în unele situaţii, inculpata M.E., în ipoteza în care în cadrul evaluării sesiza certificate medicale eliberate de un alt medic specialist, ulterior contacta telefonic reprezentanţii legali ai minorilor şi le solicita să se prezinte la cabinetul personal sau în policlinică, la aceasta pentru o nouă evaluare, iar în ipoteza în care pacienţii dădeau curs acestei invitaţii, de cele mai multe ori motivaţi de însăşi calitatea inculpatei din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi şi de afirmaţiile acesteia de genul că „de ea se vor izbi şi la anul”, „ştampila şi parafa sunt la mine”, „decizia medicală e a mea”, în cadrul consultaţiilor le pretindea în mod direct ori le sugera să-i dea ceva, lăsându-le impresia că au obţinut un grad superior celui corespunzător afecţiunii minorilor prin meritul ei şi că dacă nu vor da curs acestei solicitări situaţia nu se va mai repeta şi în anul următor. Totodată, le sugera să opteze pentru a le deveni medic curant, urmărind obţinerea de venituri prin încasarea contravalorii consultaţiilor la cabinetul particular, ce funcţionează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, societate aflată în relaţia contractuală cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia a Copilului Bacău, pe componenta Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi.

Un alt mod de obţinere de foloase materiale injuste utilizat de inculpată s-a dovedit a fi traficul de influenţă la Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap.

Concret, în situaţia copiilor care se apropiau de vârsta de majorat, inculpata le preciza părinţilor acestora, cu prilejul ultimei examinări în Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, că după ce vor deveni adulţi trebuie să pregătească dosarele mai cu grijă, deoarece criteriile sunt mai severe, iar pentru a obţine acelaşi grad de handicap, sugerându-le că îi poate ajuta întrucât are influenţă asupra preşedintelui Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, doctorul S.C., învinuitinuit în cauză, condiţionând însă acest ajutor de pretinderea şi primirea unor sume de bani.

În baza sesizării şi a investigaţiilor efectuate iniţial în cauză, pe marginea aspectelor semnalate, având în vedere existenţa datelor şi indiciilor temeinice privind săvârşirea şi continuarea săvârşirii de infracţiuni de corupţie de trafic de influenţă, în scopul asigurării probaţiunii şi identificării tuturor participanţilor la săvârşirea faptelor, având în vedere specificul acestora, precum şi măsurile de precauţie sporite pe care şi le lua inculpata M.E., negociind condiţiile pretins ilicite cu referire la eliberarea/obţinerea avizului favorabil necesar eliberării certificatului de încadrare într-un anumit grad de handicap, din partea tuturor membrilor comisiei, împrejurarea că aparent toate persoanele implicate erau direct interesate să obţină, contra cost, documentele medicale necesare încadrării ulterioare în grad de handicap, astfel încât nu ar fi putut fi audiate fără existenţa unui risc de deconspirare, în scopul continuării documentării activităţii infracţionale desfăşurate, al identificării tuturor persoanelor implicate şi nu în ultimul rând al unui moment operativ optim pentru realizarea surprinderii în flagrant, activităţi ce nu puteau fi realizate prin alte mijloace de probă, Tribunalul Bacău a autorizat folosirea mijloacelor intruzive prevăzute de art. 911 şi urm. C. proc. pen. ce au confirmat pe deplin activitatea infracţională desfăşurată de inculpată.

1. La data de 22 octombrie 2012, a avut loc prinderea în flagrant a inculpatei M.E., imediat după ce a primit de la inculpatul L.S., o pungă cu cafea, 4 pere şi suma de 20 de RON, pentru ca în schimbul acestora inculpata să-i elibereze bilet de trimitere în vederea efectuării investigaţiilor medicale necesare reevaluării nepoatei sale, minora H.E., în vârstă de 17 ani, în contextul în care, în cadrul consultaţiei, inculpata şi-a manifestat disponibilitatea de a o ajuta şi pe viitor, prin acţiuni care lăsau să se creadă că-şi va exercita influenţa la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, pentru a-i determina pe aceştia să menţină minorei gradul de handicap şi după majorat.

În cadrul consultaţiei acordate de inculpata M.E. numitei H.E. din data de 22 octombrie 2012, începând cu ora 11:50:14, în cabinetul numărul 13, din incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, din municipiul Bacău, Pavilion Ambulatoriu de specialitate copii, etajul I, rezultă în mod neechivoc cum inculpata o pregăteşte pe aceasta, în sensul de a simula comportamentul unei persoane cu grave dizabilităţi în vederea inducerii în eroare a membrilor comisiei asupra stării de sănătate, afirmând, „fii atentă (...) mergi aşa (mimează din mâini şi din umeri un mers greoi specific unei persoane cu dizabilităţi, imaginile înregistrate fiind mai mult decât elocvente) (...) mergi aşa (...) şi când te pune acolo, tu să te ţii de masă (...) poţi? Am înţeles că poţi (...) ai auzit? Deci ca să mă (...) să mă ajuţi că îi păcat (...) că dacă nu tre să trec la gradul II şi îi păcat (...) gradul I aicea ca să primeşti dincolo. Ca să mai primeşti dincolo ceva. Ne-am înţeles?”, după ce în prealabil afirmă că preşedintele de la adulţi (n.n. făcând referire la învinuitinuitul S.C.) „o fost colegul meu (...) l-am recomandat eu şi el nu voia (...) lasă bă nu fi fraier”.

Fiind audiată, inculpata L.S. arată că în ziua de 22 octombrie 2012, s-a prezentat la Policlinica de Copii din Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău, la inculpată, în vederea obţinerii certificatului medical şi al biletului de trimitere la medicul psihiatru în vederea evaluării, documente medicale necesare pentru constituirea dosarului necesar reevaluării gradului de handicap al minorei program pentru perioada 1-10 noiembrie 2012, ocazie cu care i-a remis o pungă cu cafea, o pungă cu patru pere şi suma de 20 de RON, bunuri şi bani pe care inculpata le-a luat şi le-a pus undeva sub birou, după care i-a completat adeverinţa necesară nepoatei sale H.E. şi biletul de trimitere.

După realizarea flagrantului, cu ocazia percheziţiei efectuate în baza autorizaţiei a Tribunalului Bacău, în cabinetul din Ambulatoriul Public de Specialitate a fost identificată suma totală de 280 RON, într-un pliant al produsului medical „D.”, aflat pe suportul de tastatură calculator amplasat sub blatul biroului la care se afla aşezată inculpata, sumă ce reprezintă totalul sumelor de bani primite de la persoanele cărora le-a acordat consultaţii în cursul zilei de 22 octombrie 2012, până la momentul intervenţiei echipei operative, precum şi produse alimentare (un curcan, un caş şi 30 de ouă).

De asemenea, au fost identificate medicamente, precum şi documente medicale ce atestă, fie pregătirea unor noi infracţiuni, fie confirmarea celor deja consumate, aşa cum rezultă din procesele-verbale de desigilare din datele de 1 şi 11 noiembrie 2012, care se coroborează cu declaraţiile reprezentanţilor legali ai persoanelor menţionate în aceste documente şi nu în ultimul rând cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpată şi cu înregistrările audio-video sau audio în mediu ambiental.

Concomitent cu acţiunea flagrantă au fost efectuate percheziţii domiciliare la locuinţele deţinute de inculpată şi în alte locaţii ce prezentau interes pentru cauză, fiind identificate însemnate mijloace materiale de probă şi sume de bani, pe baza cărora s-au conturat pe deplin aspectele sesizate.

Mai mult decât atât, cu ocazia percheziţiei efectuate în baza autorizaţiei a Tribunalului Bacău, în cabinetul medical situat în municipiul Bacău, ce funcţionează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, în care îşi desfăşura activitatea în regim privat inculpata M.E., activitate care a început la ora 16:45, după finalizarea percheziţiei efectuate în cabinetul din Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Pavilion Ambulatoriu de Specialitate Copii, au fost identificate însemnate cantităţi de medicamente, atât în încăperea cu destinaţie cabinet de consultaţii, cât şi în celelalte trei încăperi, aşa cum rezultă din filmarea video judiciară efectuată cu prilejul acestei activităţi.

De asemenea, şi în această locaţie au fost identificate documente medicale ce atestă fie pregătirea unor noi infracţiuni, fie confirmarea celor deja consumate.

Din valorificarea mijloacelor intruzive autorizate în cauză a rezultat că în ziua flagrantului, respectiv la data de 22 octombrie 2012, inculpata, direct sau indirect, fie a pretins, fie a primit bani sau alte foloase care nu i se cuvin, fie a acceptat promisiunea unor astfel de foloase sau nu a respins-o în scopul de a-şi îndeplini, a nu-şi îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririlor sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatori, aşa cum se va detalia în cele ce urmează.

2. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate învinuitinuitei I.M.C., aceasta a remis inc. M.E. produse alimentare (un curcan, 30 de ouă şi un caş), care le-a primit în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minora I.I.K., fiica învinuitinuitei. Aceste bunuri au fost identificate în cabinetul inculpatei cu ocazia percheziţiei efectuate după realizarea flagrantului.

Din declaraţia învinuitinuitei I.M.C. rezultă că a remis acele bunuri întrucât auzise din zvon public că „la medic nu se merge cu mâna goală” şi că este singura dată când a remis astfel de produse, deşi fiica sa a fost examinată în Comisia din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi Bacău la data de 10 iunie 2012, ulterior pe baza raportului întocmit de membrii acestei comisii fiind încadrată în gradul I de handicap.

De asemenea, arată că a mers lunar pentru prescrierea tratamentului la inculpata M.E., însă aceasta nu i-ar fi pretins niciodată bani sau bunuri.

Această declaraţie a învinuitinuitei I.M.C. trebuie analizată şi apreciată din punct de vedere al veridicităţii şi prin prisma înregistrărilor audio-video care au avut loc în cadrul consultaţiei din 22 octombrie 2012, din care se evidenţiază că inculpata M.E. îi reproşează că nu a mai venit de mii de ani, respectiv de la data de 13 iulie 2012, pentru că era datoare de la comisie.

3. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate învinuitinuitului C.G., acesta a remis inculpatei M.E. suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.P., fiul învinuitinuitului. Această sumă de bani a fost identificată în teancul cu bani identificat în cabinetul inculpatei cu ocazia flagrantului.

Din declaraţia învinuitinuitului C.G., rezultă că, deşi fiul său nu este încadrat în grad de handicap, merge de circa 8 ani de zile la inculpata M.E., pentru eliberarea de reţetă cu tratament medicamentos, recomandat a fi administrat fiului său pe baza diagnosticului medical stabilit de medici din municipiul Miercurea Ciuc, iar la data de 22 octombrie 2012, din proprie iniţiativă a remis inculpatei suma de 10 RON, aşezând-o pe biroul acesteia, în semn de recunoştinţă.

Declaraţia învinuitinuitului C.P. este confirmată în integralitate de înregistrarea audio-video în mediu ambiental, mai puţin sub aspectul sumei remise care a fost de 30 RON şi nu de 10 de RON.

4. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate învinuitinuitei A.A.M., aceasta a remis inculpatei M.E. suma de 50 RON, în scopul de a-i examina şi a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul A.E.G., fiul învinuitinuitei. Această sumă de bani a fost identificată în teancul cu bani identificat în cabinetul inculpatei cu ocazia flagrantului.

Din declaraţia învinuitinuitei A.A.M., care se coroborează cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a înregistrărilor audio-video în mediul ambiental, rezultă că în ziua de 21 octombrie 2012, fiul său a leşinat urmare a unei lovituri şi consultând medicul de familie, acesta i-a dat trimitere către inculpata M.E., în calitate de medic specialist.

Astfel, în dimineaţa zilei de 22 octombrie 2012, inculpata A.A.M., împreună cu copilul său, s-a înscris pe lista de aşteptare a pacienţilor inculpatei M.E. şi până i-a venit rândul a aflat din discuţiile cu ceilalţi părinţi care veneau cu copii la consultaţie că dacă „nu îi dă doctoriţei M.E. minim 50 de RON, nici nu o va băga în seamă”. În aceste condiţii, înainte de a intra în cabinet cu copilul a pus în trimiterea de la medicul de familie suma de 50 de RON, iar în momentul în care a intrat în cabinet pentru consult a remis învinuitinuitei M.E. biletul de trimitere în care se aflau cei 50 de RON. Inculpata M.E. a despăturit biletul de trimitere, a luat suma de 50 de RON şi a pus-o undeva sub birou, după care a consultat copilul şi i-a eliberat o reţetă compensată, solicitându-i să revină la control peste trei săptămâni şi să o contacteze în cazul în care simptomele copilului se repetă, dându-i în acest sens numărul de telefon.

5. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate învinuitinuitei C.I., aceasta a remis inculpatei M.E. suma de 100 RON, în scopul de a a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.A.G., fiul învinuitinuitei. Această sumă de bani a fost identificată în teancul cu bani identificat în cabinetul inculpatei cu ocazia flagrantului.

Din declaraţia învinuitinuitei C.I. rezultă că, deşi fiul său nu este încadrat în grad de handicap, merge de circa 1 an de zile la inculpata M.E., pentru eliberarea de reţetă compensată cu tratament medicamentos, prescris a fi administrat fiului său de către aceasta din urmă, în calitate de medic specialist, deşi nu cunoaşte diagnosticul copilului său, iar la data de 22 octombrie 2012, din proprie iniţiativă, a remis inculpatei suma de 20 RON, pe care aceasta i-a luat şi i-a aşezat undeva sub birou, aşa cum obişnuia să procedeze de circa 1 an de zile, lună de lună, de când venea la inculpată, remiţând de fiecare dată sume, de bani, în vederea eliberării de reţetă medicală, dar şi pentru achitarea contravalorii medicamentelor ce îi erau vândute direct din cabinet.

Declaraţia învinuitinuitei C.I. este confirmată în integralitate de înregistrarea audio-video în mediu ambiental, mai puţin sub aspectul sumei remise care a fost de 100 RON (o bancnotă) şi nu de 20 de RON (două bancnote a câte 10 RON).

Este cert că, în situaţia acestui pacient, inculpata M.E., lunar, elibera reţetă compensată pentru anumite medicamente şi separat îi recomanda şi îi vindea şi medicamente din cabinet ce nu erau inscripţionate şi erau scoase din ambalajele primare.

Diferenţa de bani până la suma de 280 de RON, identificată în cabinetul în care îşi desfăşura activitatea inculpata este justificată prin încasările efectuate de aceasta din vânzările de medicamente (atât comprimate, cât şi sirop, aşa zis R.), către martorii G.I.A., B.M.A. şi B.E., aşa cum rezultă din înregistrările ambientale.

Astfel, din cele 14 persoane cărora li s-au acordat consultaţii în ziua de 22 octombrie 2012, doar 3 persoane nu au oferit sume de bani sau alte foloase inculpatei, iar alte 2 persoane i-au promis că-i vor aduce în viitor produse alimentare, respectiv 3 saci cu varză (cazul numitei I.E.) şi ghebe (cazul numitei H.A.).

Din înregistrările discuţiilor purtate de inculpată cu aceste din urmă persoane, rezultă că inculpata nu respinge promisiunea acestor foloase, ba chiar o încurajează şi afirmă că dacă este vorba despre o cantitate mai mare îi mai dă şi mamei sale (proces-verbal de redare în formă scrisă a conţinutului dialogului ambiental din 22 octombrie 2012, începând cu ora 9:04:20).

Probatoriul administrat în cauză a confirmat pe deplin realitatea aspectelor semnalate, dovedindu-se dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpata M.E., în calităţile pe care le avea, după o procedură devenită uzanţă, pretindea şi primea sume de bani şi/sau bunuri, de regulă produse alimentare, în cadrul consultaţiilor acordate, maniera de lucru fiind bine cunoscută în rândul pacienţilor, astfel încât activitatea infracţională ce formează obiect de cercetare în cauză se repeta cu o frecvenţă zilnică.

În cazul pacienţilor aflaţi în evidenţa inculpatei de mai multă vreme, periodic, aceştia, cunoscând maniera de lucru, în cadrul consultaţiilor lunare, dădeau bani şi/sau bunuri, în schimbul eliberării de acte medicale necesare pentru efectuarea investigaţiilor, acte ce ulterior erau utilizate în cadrul procedurii de reevaluare în scopul menţinerii în gradul de handicap, dar uneori şi pentru eliberarea de reţete, iar în situaţia în care la consultaţii nu dispuneau de sumele de bani, inculpata le preciza că rămân datori, ţinând evidenţa acestor datorii şi reamintindu-le acest aspect în cazul consultaţiilor ulterioare.

Descrierea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpată, constând în aceea că, zilnic, direct sau indirect, fie a pretins, fie a primit bani sau alte foloase care nu i se cuveneau, fie a acceptat promisiunea unor astfel de foloase sau nu a respins-o în scopul de a-şi îndeplini, a nu-şi îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririlor sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatori, se va detalia în continuare, în cele ce urmează.

6. La data de 15 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate numitei C.L., aceasta a remis, la solicitarea inculpatei M.E., suma de 100 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.P.A. în vârstă de 6 ani.

Din declaraţia martorei C.L. rezultă că, la data de 12 octombrie 2012, fiul său C.P.A. a făcut o criză convulsivă, fiind internat la secţia de urgenţă a Spitalului Municipal Roman, ocazie cu care i s-a recomandat un consult de specialitate neuropsihiatrică la doctor M.E. de la Bacău.

Astfel, în ziua următoare pe data de 13 octombrie 2012, martora C.L. a contactat-o telefonic pe inculpata M.E., în vederea programării la consultaţie, iniţial stabilindu-se ca aceasta să se realizeze la cabinetul particular, pentru data de 15 octombrie 2012.

În ziua de 15 octombrie 2012, martora C.L. s-a prezentat la cabinetul particular, ocazie cu care nu a găsit-o pe inculpata M.E., ulterior contactând-o şi convenind să meargă la cabinetul din policlinică, ceea ce s-a şi întâmplat.

După efectuarea investigaţiilor medicale de specialitate, recomandate de inculpata M.E., martora a revenit în cabinetul acesteia din policlinică, ocazie cu care i s-a prescris tratament pe bază de reţetă compensată, însă deşi a solicitat nu i s-a precizat diagnosticul copilului.

În timp ce examina rezultatele investigaţiilor, martora C.L., considerând că trebuie să plătească consultaţia, a întrebat-o pe inculpata M.E., cât o costă, iar aceasta i-a răspuns „50”. Martora C.L. a remis învinuitinuitei M.E. o bancnotă de 100 RON, pe care a aşezat-o pe birou, de unde a fost luată de aceasta din urmă şi introdusă în sertarul de sub blatul biroului, interval în care a întrebat-o dacă nu are mărunt, iar martora a afirmat „lăsaţi aşa”. Ulterior, inculpatei M.E. i-a eliberat reţeta.

Declaraţia numitei C.L. este confirmată în integralitate de înregistrarea audio-video în mediu ambiental şi se coroborează totodată cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de învinuitinuită cu aceasta şi nu în ultimul rând cu menţiunile din documentele medicale ridicate din cabinetul inculpatei M.E. (registre de reţete).

Este de menţionat şi faptul că în cadrul celorlalte consultaţii acordate de inculpata M.E. la data de 15 octombrie 2012, a pretins şi/sau primit diferite sume de bani dar şi alte foloase, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numita L.P., ouă, nuci, două mere şi 50 de RON, în schimbul cărora îi dă mai multe feluri de pastile din cabinet, pentru aceasta, după ce în prealabil inculpata M.E. a întrebat-o dacă „să-i dea reţetă sau să-i dea medicamente de aicea”, ulterior concluzionând „că-i dă de aicea că-s mai ieftine oleacă”.

- de la numita P.M., în calitate de reprezentant legal al minorului P.R.S., o sacoşă cu vinete şi una cu ardei, primind în schimb de la inculpata M.E. un flacon cu aşa-zisul sirop R.

Este elocvent de menţionat că, în cazul în care pacienţii nu aveau bani, inculpata le reproşa că „vin la ea nepregătiţi” şi uneori refuza să le elibereze prescripţii medicale, şi de fiecare dată, medicamente de la ea din cabinet, imputându-le reprezentanţilor legali ai minorilor că ar avea un comportament neresponsabil în raport cu medicaţia pe care trebuie să o administreze copiilor din cabinetul său, aşa cum s-a întâmplat în cazul minorului M.C.V., în cadrul consultaţiei acordate acestuia la data de 15 octombrie 2012, inculpata M.E. prescriindu-i reţetă pe care i-a înmânat-o mamei minorului M.M.A., cu precizarea „asta-i de la farmacie” şi separat afirmând „am să-ţi dau şi nişte casete de aicea”, iar la răspunsul numitei M.M.A. „da" nu am bani doamna doctor”, inculpata M.E., care se aplecase sub birou să ia medicamentele, s-a răzgândit şi i-a spus „deci, vii pregătită! Să ştii că trebuie să-i dau şi pentru protecţie de ficat”, precum şi în cazul numitei C.C.M., care, indirect, a fost dată afară din cabinet, în condiţiile în care inculpatul M.E. când a auzit că nu are bani să achite medicamentele, a ignorat-o, deplasându-se la uşă şi chemând un alt pacient.

Aspecte similare se evidenţiază şi în cazul consultaţiei acordate numitului A.F.

7. La data de 16 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate numitei L.V., aceasta a remis suma de 30 de RON inculpatei M.E., în scopul de a-i elibera certificatul medical necesar pentru constituirea dosarului de evaluare al minorei L.S.A., nepoata sa, programată la comisia din 19 octombrie 2012.

Din declaraţia numitei L.V. rezultă că a dat această sumă de bani din proprie iniţiativă şi nu pentru că i s-ar fi pretins şi ar fi remis cu altă ocazie sume de bani inculpatei M.E., în calitate de medic, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, însă această declaraţie trebuie analizată, iar veridicitatea celor relatate trebuie apreciată prin prisma ansamblului probatoriului administrat în cauză, din care rezultă în mod neechivoc faptul că oferirea de bani şi/sau alte foloase învinuitinuitei era încetăţenită în rândul pacienţilor acesteia, probele testimoniale fiind covârşitoare în acest sens şi coroborându-se perfect cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a discuţiilor purtate în mediu ambiental de inculpată cu pacienţii pe întreaga perioadă de monitorizare intruzivă. Astfel, cu referire la cazul L.V. este de menţionat că în momentul intrării acesteia în cabinetul învinuitinuitei M.E. în ziua de 16 octombrie 2012, a aşezat pe biroul acesteia nişte bancnote (30 de RON conform declaraţiei) afirmând „vreau să vă dau o atenţie, că n-am mai fost de mult atenta”.

8. La data de 16 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate numiţilor M.A. şi C.E., ambii reprezentanţi legali ai minorului M.G.D., M.A. a remis suma de 80 de RON învinuitinuitei M.E., în scopul de a-i elibera certificatul medical şi trimitere la examenul psihologic, documente necesare pentru constituirea dosarului de evaluare al minorului, în regim de urgenţă, întrucât se apropia termenul limită în care era planificată reevaluarea.

Din declaraţia martorului M.A. rezultă că, la data de 16 octombrie 2012, a remis învinuitinuitei suma de 80 de RON, iar anterior în alte două daţi, în împrejurări similare, o dată în anul 2011 şi o dată în anul 2012, a mai remis suma de 30 RON şi respectiv 50 de RON, întrucât „aşa se obişnuieşte să dai la medic”.

Din cercetările efectuate în cauză (declaraţiile martorilor M.A., C.E., care se coroborează cu declaraţia martorei C.M. şi procesul-verbal de redare în formă scrisă a dialogurilor purtate în mediu ambiental de inculpata M.E. în cadrul consultaţiei acordate minorului M.G.D., la data de 16 octombrie 2012) a rezultat că şi anterior acestei date numiţii M.A. şi C.E. au oferit sume de bani învinuitinuitei M.E., pentru ca în schimbul acestora să aibă garanţia avizării favorabile din punct de vedere a deciziei medicale a încadrării copilului lor M.G.D. într-un grad de handicap, pe baza căruia să poată obţine o alocaţie cât mai mare.

9. La data de 16 octombrie 2012, în cadrul consultaţiei acordate în cabinetul din policlinica Bacău, inculpata M.E. a pretins de la numita N.F. sume de bani (50 de RON sau măcar 30 RON) în vederea eliberării unui certificat medical necesar pentru orientarea şcolară a minorului N.I.C., refuzând eliberarea documentului în condiţiile în care reprezentantul legal al minorului nu a dispus de suma de bani pretinsă.

Din declaraţia numitei N.F. rezultă că fiul său N.I.C., în vârstă de 14 ani, a fost încadrat în gradul III de handicap în cursul anului 2011 şi urmează cursurile Şcolii Speciale din C. După începerea anului şcolar, având nevoie de un nou certificat medical eliberat de un medic specialist pentru orientare şcolară, martora N.F. s-a prezentat la data de 16 octombrie 2012, la cabinetul învinuitinuitei M.E. din Policlinica Bacău, solicitând eliberarea unui astfel de document. Motivat de faptul că nu avea bilet de trimitere, inculpata M.E. i-a solicitat să plătească şi i-a pretins în mod direct suma de 50 de RON pentru consultaţie, afirmând „consultaţia e 50, dar măcar 30”. întrucât numita N.F. nu dispunea de aceşti bani, a ieşit din cabinet, iar inculpata a continuat consultaţiile cu ceilalţi pacienţi.

Declaraţia numitei N.F. se coroborează perfect cu înregistrarea audio-video în mediu ambiental din data de 16 octombrie 2012 şi cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a dialogului purtat în cadrul consultaţiei.

10. La data de 16 octombrie 2012, inculpata M.E. a pretins suma de 50 de RON şi ulterior, după negocieri şi rugăminţi, a reţinut de la numita U.I. suma de 30 de RON, cu titlu de contravaloare a consultaţiei, motivat de faptul că nu avea bilet de trimitere de la medicul de familie, scopul consultaţiei fiind acela al eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului U.N.S., diagnosticat cu autism.

Din declaraţia numitei U.I. rezultă că, la data de 16 octombrie 2012, în vederea obţinerii certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului U.N.S., diagnosticat cu autism, s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E. din Policlinica Bacău, în cadrul căruia acesta acorda consultaţii medicale în regim public şi gratuit, în baza contractului individual de muncă încheiat cu Spitalul Judeţean Bacău. După ce a explicat motivul pentru care a venit, inculpata M.E. a afirmat „dacă nu ai trimitere trebuie să plăteşti consultaţia”, indicându-i expres, la întrebarea cât, suma de 50 de RON, după care aflând că de toţi banii are la ea 50 de RON şi se afla împreună cu soţul şi încă un copil, respectiv fetiţa U.S.E. de 10 ani, a afirmat „n-o să plătiţi 50 de RON, dar măcar jumătate”. Numita U.I. i-a înmânat inculpatei M.E. bancnota de 50 de RON, şi concomitent a rugat-o să-i reţină „250 doar” (în fapt 25 RON), iar inculpata a luat acea bancnotă şi dintr-un sertar i-a restituit, dându-i rest practic, suma de 20 de RON, formată din două bancnote a câte 10 RON.

Declaraţia numitei U.I. se coroborează perfect cu înregistrarea audio-video în mediu ambiental din data de 16 octombrie 2012 şi cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a dialogului purtat în cadrul consultaţiei.

Este de menţionat şi faptul că în cadrul celorlalte consultaţii acordate de inculpata M.E. la data de 16 octombrie 2012, a pretins şi/sau primit diferite sume de bani dar şi alte foloase, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numitul I.S., suma de 50 de RON, în condiţiile în care i-a pretins 10 RON pentru medicamentele pe care i le-a înmânat din cabinet pentru a i le administra minorului I.I.A. (M.), iar acesta i-a remis o bancnotă de 50 de RON, spunându-i să lase aşa chiar dacă i-a dat mai mult.

- de la numitul B.L., în calitate de reprezentant legal al minorei B.A., suma de 10 RON şi promisiunea că o să-i aducă nişte ghebe, primind în schimb de la inculpata M.E. nişte pastile.

11. Începând cu anul 2009 şi până la data de 18 octombrie 2012, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, inculpata M.E. a pretins şi primit de la învinuitinuitul B.M. diferite sume de bani, în vederea eliberării certificatului medical necesar încadrării/menţinerii în grad de handicap, precum şi pentru eliberarea de reţete medicale necesare pentru tratarea minorei B.C.M.

Din exploatarea mijloacelor intruzive autorizate, la data de 18 octombrie 2012, rezultă discuţii elocvente privind maniera pretinderii anuale de către inculpata M.E. a unor sume de bani considerabile de la reprezentantul legal al minorei B.C.M., premergător activităţii de evaluare în cadrul comisiei în care se realizează activitatea de evaluare în vederea formulării sau confirmării diagnozei complexe pentru argumentarea pertinentă în faţa Comisiei pentru Protecţia Copilului a propunerilor referitoare la încadrarea în grad de handicap, în cadrul căreia inculpata M.E. îşi desfăşura activitatea cu rol decizional din punct de vedere medical.

Coroborând aceste date cu declaraţia învinuitinuitului B.M. rezultă că sub presiunea ameninţării că în ipoteza în care nu-i va remite suma pretinsă nu va aviza favorabil, din punct de vedere medical, încadrarea copilului în grad de handicap, presiune exercitată anual şi negociată periodic, învinuitinuitul B.M. a remis învinuitinuitei în anii 2009 şi 2011, suma de câte 600 RON, iar în data de 18 octombrie 2012, a remis învinuitinuitei suma de 100 de euro, formată din două bancnote a câte 50 euro, pe care aceasta le-a luat, întrebându-l dacă mai are datorii din urmă şi „anul trecut cât o ajuns la comisie”. În contextul în care învinuitinuitul B.M. i-a confirmat că anul trecut (în 2011) i-a dat 6 milioane, inculpata M.E. i-a precizat că „şi anul ăsta o să fie tot aşa”, solicitându-i să facă el paritatea RON/euro şi diferenţa să i-o aducă în timp.

Conform imaginilor video, în debutul înregistrării din data de 18 octombrie 2012, inculpata M.E. se afla aşezată la masa de lucru din cabinetul din policlinică, când în birou a intrat un bărbat, identificat ca fiind învinuitinuitul B.M., iar ulterior discuţia s-a derulat, sintetic, astfel:

B.M.:- Astăzi am fost bine, îs număru" 3 la rând. Doamna doctor, am adus ceva.

În momentul 09:33:05 al înregistrării, învinuitinuitul B.M. arată două posibil bancnote învinuitinuitei M.E., aceasta priveşte cum învinuitinuitul B.M. le aşează pe birou.

B.M.:- E bine aşa?

M.E.:- Aşa! Asta pentru (...) pentru ce vine, nu? -se uită la bancnote şi le bagă în birou în partea din mijloc.

B.M.:- Da, da, pentru (...) comisie.

M.E.:- Aveai datorii din urmă?

B.M.:- Nu, n-aveam datorii.

În momentul 09:53:57 al înregistrării, discuţia dintre învinuitinuiţii M.E. şi B.M. se derulează astfel:

M.E.:- Anu" trecut cât ne-o ajuns că nu mai ştiu?

B.M.:- Îîî (...) eu sunt al treilea.

M.E.:- Nu, nu! Anu" trecut cât o ajuns la comisie? Nu mai ţin minte. Cât o fost?

B.M.:- Adică (...) la ce vă referiţi?

M.E.:- Cât o fost?

B.M.:- A ! Anu" trecut, şase milioane parcă (...)

M.E.:- Şi anu" ăsta o să fie tot aşa (...) Poftim!

B.M.:- Nu face o sută de euro?

M.E.:- Poftim?

B.M.:- Nu face o sută de euro? Deocamdată eu mai rămân dator.

M.E.:- Face, face! Da, nu ştiu cât (...) Te uiţi mata, că nu ştiu (...)

B.M.:- Aşa (...)

M.E.:- Cât îi? 42 (...) sau nu ştiu cât (se referă la cursul valutar).

B.M.:- Înseamnă că mai rămân eu dator o lună de zile.

M.E.:- În timp aşa. E! Bine”

Aspectele rezultate din dialogul anterior menţionat cu referire sumele de bani pretinse şi remise şi în anii anteriori de către învinuitinuitul B.M., în scopul exercitării atribuţiilor de serviciu pe care inculpata M.E. le avea în virtutea funcţiei deţinute, participând la luarea sau influenţarea deciziilor în cadrul unei componente a Serviciului de Asistenţă Socială, ca serviciu public, au fost recunoscute şi detaliate de învinuitinuitul B.M., cu ocazia audierii, declaraţie din care redăm, în extras, următoarele pasaje relevante:

„(...) I-am explicat situaţia şi evoluţia copilului, i-am arătat documentele medicale şi certificatul medical eliberat de doamna dr. R., a examinat fetiţa, după care doamna dr. M. a spus că „dacă nu ştiu care-i treaba, pentru încadrarea copilului în grad de handicap trebuie să-i dau suma de 800 RON”. Această solicitare a făcut-o pe şleau, în mod direct, iar eu am rămas şocat. I-am explicat că este mult prea mult, că vede şi dumneaei în ce situaţie sunt atât eu cât şi copilul, că este dreptul copilului şi că nu se justifică să-i dau această sumă de bani, însă ea mi-a spus că „sita când rămâne fără faină se duce la vecini”, ceea ce însemna că ar trebui să mă împrumut pentru a face rost de acea sumă de bani, dacă nu o am.

Mi-a explicat totodată că dacă nu o să-i dau „tot de dânsa o să mă izbesc la comisie, deoarece ea are decizia medicală şi ea are parafa” şi în ipoteza în care nu-i voi da suma pretinsă nu o să vizeze încadrarea copilului în grad de handicap.

Am negociat cu doamna doctor, înţelegând că dacă nu-i voi da nu o să văd gradul copilului şi până la urmă am bătut palma pentru suma de 600 RON.

Aceeaşi situaţie s-a repetat şi cu ocazia evaluărilor ulterioare anuale, respectiv şi în cursul anului 2011 şi în cursul anului 2012. De fiecare dată mi s-a pretins de către doamna doctor suma de 600 RON, pe care am plătit-o în anul 2011, iar în cursul anului 2012 i-am dat doar 100 euro, formată din două bancnote a câte 50 euro, pentru că atât am avut, iar doamna doctor mi-a spus că rămân dator pentru luna ianuarie.

Întrucât sunt creştin-catolic şi m-am angajat să spun adevărul, declar că au fost rareori situaţii în care când veneam după reţetele medicale lunare, doamna doctor M. îmi zicea să-i dau şi eu un trei. Prima dată i-am dat 3 RON, însă doamna doctor a spus că nu 30 de RON, iar eu i-am dat. Această situaţie s-a întâmplat de vreo 3-4 ori, într-un an. Eu gândeam atunci când îmi cerea aceşti bani, probabil doamna doctor rămânea fără bani de pâine şi de asta îmi cerea.

Am acceptat să dau aceste sume de bani, întrucât ştiam că de dumneaei depinde încadrarea sau nu a copilului meu în continuare în grad de handicap şi îmi era teamă că dacă nu dau copilul nu va mai beneficia de drepturile ce i se cuveneau întrucât dumneaei era în comisie şi de dumneaei mă izbeam ori de câte ori aveam nevoie să evaluez copilul (...)”.

12. Începând cu anul 2007 şi până la data de 18 octombrie 2012, în mod repetat, anual, inculpata M.E. a pretins şi primit de la inculpata G.A.A., sume de bani pentru eliberarea certificatelor medicale necesare evaluărilor anuale ale gradului de handicap al minorei G.A.B., după cum urmează: 200 RON în anul 2007, 200 RON în anul 2008, 300 RON în anul 2009, 400 RON în anul 2010, 100 de euro în anul 2011 din 150 euro pretinşi şi 600 de RON în data de 18 octombrie 2012.

Din exploatarea mijloacelor intruzive autorizate în cauză, la data de 18 octombrie 2012, se evidenţiază că la ora 13:32:39, inculpata M.E. a început consultaţia cu o pacientă de sex feminin ce a fost identificată ca fiind inculpata G.A.A., în contextul în care în dreptul uşii se mai afla o persoană de sex feminin, îmbrăcată într-un halat alb, cunoscută după apelativul G., identificată ca fiind îngrijitoarea C.G.B., de care inculpata M.E. se fereşte în mod evident, în condiţiile în care inculpata G.A.A. a scos din geantă suma de 600 RON, pentru a-i remite medicului, iar acesta îi solicită „să-i bage înăuntru până pleacă G.”.

Ulterior, inculpata G.A.A. aşează pe birou suma anterior menţionată, ce a fost luată de inculpata M.E., iar dialogul relevant cauzei, purtat între cele două, evidenţiază aceeaşi manieră de lucru ca şi în cazul învinuitinuitului B.M.

Conform înregistrărilor în mediu ambiental, în momentul 13:33:30 învinuitinuita G.A.A. scoate din geantă nişte bancnote şi le pune pe birou, după care în momentul 13:33:35 învinuitinuita M.E. ia cu braţul stâng de pe masa de lucru bancnotele puse de învinuitinuita G.A.A. şi le pune în partea stângă, timp în care dialogul dintre cele două persoane se desfăşoară după cum urmează:

G.A.A.: Uitaţi aicea şase, (n.n. se referă la suma de 600 RON, pentru ca, în schimb, inculpata să-i elibereze certificatul medical din 18 octombrie 2012, necesar pentru reevaluarea anuală a gradului de handicap a minorei G.A.B.) şi-mi spuneţi cât (...)

M.E.: (...) (neinteligibil-n.n.) (...) înainte cât o fost? (n.n. se referă la suma pe care G.A.A. a dat-o inculpatei în acelaşi scop, în cursul anului trecut)

G.A.A.: Tot aşa.

Din modul de acţiune, evident clandestin, s-a intrat direct în subiect, fără o altă discuţie prealabilă, rezultă în mod cert că maniera de lucru a inculpata M.E. era bine cunoscută de pacientă, oferind elemente suficiente şi certe că se procedase în acelaşi mod şi altă dată.

Această suspiciune s-a confirmat cu ocazia audierii învinuitinuitei G.A.A., care a detaliat modalitatea de remitere anuală a sumelor de bani pretinse de inculpata M.E., motivul pentru care a procedat în acest mod, respectiv împrejurarea că „până nu achita preţul solicitat” i se refuza eliberarea certificatului medical, document esenţial pentru constituirea dosarului pe baza căruia se realiza evaluarea anuală a gradului de handicap a copilului său cu reale dizabilităţi.

Potrivit declaraţiei învinuitinuitei, minora G.A.B. a fost încadrată în grad de handicap încă din anul 2006, suferind de acondroplazie (nanism).

Monitorizarea medicală a copilului a fost realizată iniţial de medici din Bucureşti, care începând cu anul 2007 i-au recomandat să găsească un medic specialist în raza localităţii de domiciliu, care să-i elibereze certificatul medical necesar pentru evaluarea gradului, pentru a evita o deplasare în capitală doar pentru acest motiv.

Astfel, inculpata G.A.A. a devenit pacienta inculpata M.E.

În cadrul primei consultaţii din cursul anului 2007, deşi i-a explicat despre ce este vorba, inculpata G.A.A. a constatat că inculpata M.E. refuza să-i elibereze certificatul medical şi prelungea în mod nejustificat consultaţia, motiv pentru care a „conştientizat că ceea ce vorbeau pacienţii care aşteptau să intre la dumneaei, precum şi cei care ieşeau după examinare, în sensul că dacă nu-i dai bani nu se rezolvă nimic, este perfect adevărat” şi în aceste condiţii i-a oferit acesteia suma de 100 RON, care i-a luat însă a spus că nu este de ajuns şi mai trebuie încă pe atât, refuzând să-i elibereze certificatul până va aduce diferenţa.

Abia după ce a revenit cu încă 100 RON, inculpata M.E. a completat şi eliberat numitei G.A.A. certificatul medical din 22 noiembrie 2007, pe numele minorei, ce-i era necesar pentru constituirea dosarului de la comisie. În anul următor în 2008, a mers din nou la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii din Bucureşti, unde a obţinut certificatul medical din 22 octombrie 2008, necesar tot pentru comisia de evaluare a gradului de handicap, în ideea de a o evita pe inculpata M.E., însă a trebuit să meargă să-i facă fişa psihologică a copilului în policlinică la Bacău şi tot a dat de învinuitinuită. Aceasta i-a spus că deşi are toate documentele necesare pentru comisie, trebuie să-i dea şi anul acesta, cum i-am dat şi anul trecut. Întrucât auzise de la oamenii de pe hol că dacă nu-i dai „dreptul”, chiar dacă aduci documente medicale din altă parte, nu-ţi dă gradul, decizia medicală în comisie fiind atributul ei, inculpata G.A.A. a fost nevoită să-i dea 200 RON, deşi nu i-a eliberat vreun document suplimentar ci doar pentru că ştia că de ea depinde încadrarea sau nu a copilului său în grad de handicap.

În anul 2009, cunoscând procedura, inculpata G.A.A. a venit gata pregătită cu 200 RON, pe care i-a dat după ce a văzut că făcea orice ca să nu-i elibereze documentul. Când i-a dat banii, inculpata M.E. i-a luat şi a spus că mai trebuie să mai pună 100 RON faţă de acum un an, fără nici o explicaţie şi pentru a evita tergiversarea eliberării documentului medical, a suplimentat cu încă 100 RON şi abia după aceea inc. M.E. a completat certificatul medical, fără număr, din 18 noiembrie 2009.

În anul 2010, s-a repetat aceeaşi situaţie, însă de această dată inc. M.E. a pretins şi ulterior a primit suma de 400 RON.

În anul 2011, aceeaşi situaţie s-a reiterat, însă de această dată, întrucât inculpata G.A.A. nu a găsit-o pe inculpata M.E. în Policlinică şi a mers la cabinetul particular, unde i-a remis suma de 100 euro, pentru că atâta avea, în schimb fiindu-i eliberat certificatul din 26 octombrie 2011, precizându-i că trebuie să-l vizeze directorul policlinicii şi totodată, spunându-i că trebuie să-i mai aducă 50 de euro, bani pe care însă nu i-a mai dus şi nici numărul de telefon nu a mai vrut să i-l dea, pentru a evita să mai fie contactată ulterior de aceasta pentru diferenţă.

Este de menţionat şi faptul că în cadrul celorlalte consultaţii acordate de inculpatul M.E. la data de 18 octombrie 2012, a pretins şi/sau primit diferite sume de bani dar şi alte foloase, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numita I.M., în vârstă de 17 ani, a pretins suma de 10 de RON, pentru a-i vinde nişte medicamente din cabinet şi a refuzat să i le înmâneze până când va veni cu banii; totodată, în cadrul consultaţiei acordate vizând şi eliberarea de tratament medical pe bază de reţetă, inculpata M.E. îi pretinde minorei I.M. să-i aducă legume din grădină, aspect care se evidenţiază atât din declaraţia numitei I.M., dată în prezenţa mamei sale, cât şi din mijloacele intruzive autorizate în cauză.

- de la numita G.T.M., în calitate de reprezentant legal al minorului G.I.A., suma de 10 RON, primind în schimb de la inculpata M.E. un plic cu medicamente.

- de la numita B.I., în calitate de reprezentant legal al minorei B.A.G., suma de 10 RON, primind în schimb de la inculpata M.E. aşa-zisul sirop R.

- de la numita S.M.A., în calitate de reprezentant al minorei S.C.F., suma de 20 de RON, eliberându-i în schimb un sirop pentru ficat, deşi din discuţii rezultă că tânăra a făcut ultima criză acum 8 ani.

13. În perioada 2011-2012, în mod repetat, anual, inculpata M.E. a pretins şi primit de la numita P.A., sume de bani în vederea încadrării/menţinerii în grad de handicap a minorei I.B.I. (în total, 650 RON, urmând să primească o diferenţă de 450 RON după încasarea primelor drepturi decurgând din încadrarea în gradul de handicap ale minorei pe anul 2012-2013).

Din exploatarea mijloacelor intruzive autorizate în cauză, la data de 19 octombrie 2012, se evidenţiază că această pacientă achiziţionează, contra cost, de la inculpata M.E. atât siropul R., în schimbul sumei de 20 RON, pentru minora I.B.I., fiica sa, cât şi pastile pentru mama sa, M.M.B., în schimbul sumei de 60 de RON.

Din verificările efectuate a rezultat că într-adevăr minora I.B.I. este încadrată în grad de handicap, aflându-se în creşterea şi îngrijirea efectivă a bunicii sale M.M.B.

Lunar, pentru prescrierea medicaţiei ce trebuie administrată copilului, conform planului de recuperare, se prezentau la cabinetul inculpatei M.E. din policlinică, fie M.M.B., fie P.A., ocazie cu care inculpatul le elibera reţete compensate cu tratament de administrat copilului şi, suplimentar, le vindea din cabinet siropul aşa-zis R., un flacon/lună, în schimbul unor sume care în timp au variat de la 60 RON până la 10 de RON, după cum le pretindea inculpata.

Din declaraţia martorei P.A., rezultă că achiziţionează lunar produsul R. de la inculpata M.E., începând cu luna mai 2009, plătind în perioada mai 2009-mai 2011, câte 60 de RON/lună, în perioada noiembrie 2011-iunie 2012 câte 30 RON/lună, iar în perioada iulie 2012-septembrie 2012 câte 10 RON/lună.

La data de 19 octombrie 2012, prezentându-se pentru tratamentul lunar la cabinetul inculpatei M.E., din policlinică, a achiziţionat de la aceasta R. cu suma de 20 de RON şi pastile pentru mama sa, cu suma de 60 de RON.

Tot din declaraţia martorei P.A. rezultă că pe data de 24 mai 2011, după evaluarea minorei în cadrul comisiei din care făcea parte şi inculpata M.E., aceasta i-a solicitat să o aştepte la cabinet şi dând curs acestei cereri, în cadrul discuţiei ulterioare, i-a pretins în mod direct suma de 500 RON, pentru ca raportul de evaluare să plece cu propunere de încadrare a minorei în gradul I.

Potrivit susţinerilor martorei P.A., deşi a remis inculpata M.E. suma pretinsă, Comisia pentru protecţia copilului a decis încadrarea minorei în gradul II de handicap.

De asemenea, se evidenţiază că în cursul anului 2012, cu ocazia vizitei la domiciliu efectuată de echipa mobilă, în cursul lunii iunie, martora P.A. a fost atenţionată că a depăşit termenul limită în care trebuia să se prezinte cu minora pentru reevaluare. În acest context, a procedat la demararea procedurii de obţinere a documentelor necesare pentru constituirea dosarului şi cu prilejul solicitării certificatului medical, inculpata M.E. i-a pretins cu 100 RON în plus faţă de anul trecut.

Întrucât nu dispunea de întreaga sumă, P.A. a remis inculpatei pe loc 150 de RON, convenind cu aceasta ca diferenţa să i-o plătească din prima alocaţie a copilului de grad I, lucru care nu s-a întâmplat, întrucât comisia a decis menţinerea gradului II.

Analizând declaraţia martorei P.A., în contextul întregului material probator administrat în cauză, dar şi în cel al discuţiilor înregistrate în mediul ambiental, din care se evidenţiază că este pacientă veche şi că afirmaţiile reprezentantului legal al minorului vizavi de comportamentul acestuia par oarecum exagerate şi nu vor fi crezute niciodată de comisie, apreciem că aspectele relatate de această martoră sunt veridice şi cu referire la pretinderea şi primirea sumelor de bani pentru obţinerea unui grad de handicap superior celui în care s-ar încadra afecţiunea de care suferă minorul, chiar dacă acesta nu a fost acordat.

Este de menţionat şi faptul că în cadrul celorlalte consultaţii acordate de inculpata M.E. la data de 19 octombrie 2012, a pretins şi/sau primit diferite sume de bani, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numita A.G., a pretins suma de 60 de RON, pentru a-i vinde nişte medicamente din cabinet, pentru ea ca adult, pentru a avea un somn liniştit.

Potrivit înregistrării audio-video efectuată în mod autorizat, la data de 19 octombrie 2012, coroborată cu declaraţia martorei A.G., rezultă că aceasta a fost la cabinetul inculpatei M.E., la data respectivă din mai multe motive, respectiv pentru a i se prescrie reţetă pentru nepoata sa B.C.E., pentru obţinerea unei scrisori medicale pe care să o ataşeze la dosarul de evaluare a stării de handicap a nepoatei sale şi, de asemenea, pentru a primi un tratament medical pentru sine, constând într-un număr de 3 tipuri de medicamente, sub formă de comprimate, două de culoare roşie şi unul de culoare albă, care să îi ajungă pentru o lună.

- de la numitul N.M., în calitate de reprezentant legal al minorului N.I., suma de 20 RON, primind în schimb de la inculpata M.E. un sirop pe care să-l administreze minorului pentru ameliorarea durerilor de cap provocate în urma unei lovituri.

Este de evidenţiat că, iniţial martorul N.M. i-a remis inculpatei M.E. o bancnotă de 10 RON, moment în care inculpata a afirmat „20 băi! ăsta-i 10”, iar la afirmaţia martorului, după ce se uită în portofel, dacă are să-i schimbe, inculpata M.E. răspunzând afirmativ, îi remite acestuia o bancnotă de 100 RON, pe care o ia şi îi dă rest 80 de RON, bani pe care îi scoate din pliantul inscripţionat „D.” în care au fost identificate şi sumele de bani pretinse şi primite în ziua flagrantului.

- de la numita C.R.C., în calitate de reprezentant legal al minorului C.A.S., suma de 20 de RON, primind în schimb aşa zisul medicament R.

Potrivit declaraţiei numitei C.R.C., această situaţie s-a perpetuat lunar începând cu luna august 2012.

14. La data de 19 octombrie 2012, conform înregistrărilor în mediu ambiental din cabinetul în care îşi desfăşura activitatea inculpata în cadrul asistenţei medicale publice, s-a prezentat şi inculpata B.C., după ce în prealabil a contactat-o telefonic pe inculpata M.E., pentru a se asigura de locul unde o găseşte, respectiv cabinetul particular sau policlinică, în vederea înmânării unui bilet, despre care discutaseră în seara precedentă.

În cadrul acestei consultaţii, care se dovedise a fi, în baza probelor administrate, o pregătire a modalităţii de constituire a documentaţiei medicale necesare pentru atestarea fictivă a unor afecţiuni, pe baza cărora minora B.M.I., fiica învinuitinuitei B.C., să fie ulterior încadrată într-un grad de handicap, situaţie de pe urma căreia aceasta din urmă să-şi poată prelungi concediu de creştere a copilului de la 2 la 3 ani.

Astfel, la data de 19 octombrie 2012, era în desfăşurare activitatea infracţională începută anterior de inculpata M.E. şi inculpata B.C., pe componenta traficului de influenţă şi respectiv a cumpărării influenţei.

Din probatoriul administrat în cauză, s-a stabilit că, la data de 18 octombrie 2012, în timp ce inculpata M.E. se afla în cabinetul particular ce funcţionează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, inculpata M.E. a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, de la inculpata B.C., în vederea pregătirii tuturor actelor necesare eliberării unui certificat medical pentru fiica sa minoră, B.M.I. şi pentru ca, pe baza acestuia, ulterior să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrării minorei într-un anumit grad de handicap.

Actele de urmărire efectuate în cauză, au reliefat că intermedierea întâlnirii dintre inculpata M.E. şi inculpata B.C. a fost realizată de inculpata V.A., persoană care a beneficiat, în trecut, de aceleaşi servicii din partea inculpatei, pentru copilul său, vizând doar consecinţa prelungirii concediului de creştere a copilului de la 2 la 3 ani.

Inculpata V.A. este prietenă veche cu inculpata B.C. Cunoscând că inculpata V.A. a beneficiat de concediu de creştere a copilului prelungit de la 2 la 3 ani, în urmă cu mai mulţi ani, inculpata B.C. a apelat la aceasta pentru a o sprijini în efectuarea unor demersuri similare.

Probaţional s-a stabilit că în ziua de 1 octombrie 2012, inculpata M.E. a fost contactată de V.I., soţul inculpatei V.A., pentru a se interesa de programul de lucru al inculpatei în vederea acordări unei consultaţii unui copil cu probleme de respiraţie pe nume M., inculpata programând-o pentru sâmbătă, după ora 9:00, la cabinetul particular.

La data fixată, respectiv pe 6 octombrie 2012, inculpata M.E. este contactată de inculpata V.A., spunându-i că a ajuns la cabinet şi o aşteaptă.

În cadrul consultaţiei acordate de inculpata M.E. la data de 6 octombrie 2012, începând cu ora 11:25:51, inculpatele B.C. şi V.A., se evidenţiază în mod neechivoc intenţia inculpatei B.C. cu sprijinul şi concursul direct al inculaptei V.A. de a cumpăra sub promisiunea oferirii de bani influenţa inculpatei M.E. pentru a face un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, respectiv să ateste într-un certificat medical afecţiuni pe baza cărora ulterior să obţină încadrarea într-un grad de handicap precum exercitarea de influenţe asupra membrilor comisiei superioare abilitate să emită această decizie.

Mai mult decât atât, rezultă că inculpata M.E. îşi manifestă totala disponibilitate în efectuarea acestor demersuri, urmărind obţinerea unei sume consistente de bani, prin orice mijloace, inclusiv prin instruirea persoanei interesate, respectiv a inculpatei B.C., cu referire la paşii pe care trebuie să-i urmeze, ceea ce trebuie să spună atât medicului de familie pentru a-l convinge să-i dea o copie după fişa de observaţie şi bilet de trimitere la medicul specialist, cât şi ulterior în faţa Comisiei de evaluare a copilului cu dizabilităţi.

Elocvente în acest sens sunt discuţiile purtate în mediu ambiental de inculpata M.E., iniţial cu inculpata V.A. şi ulterior cu inculpata B.C., din care redăm, sintetic:

V.A.: (sec. 162) Mă mai ştiţi pe mine? Mă mai ştiţi?

M.E.: Ba da.

V.A.: Ba da? Mă ştiţi, nu? Am venit cu o problemă tot de genu" ăla.

M.E.: (...)

V.A.: Cu care m-aţi ajutat pe mine. Şi (neinteligibil), e o persoană de încredere.

M.E.: Da, da" ce (...) câţi ani are copilul?

V.A.: Are un an şi (...) şase, şapte luni.

M.E.: Şi soţul, tot poliţist?

V.A.: Da (...) Iau 6 milioane pe lună (...) merge foarte greu (...) Dar (...) cu Dumnezeu înainte (...) nu mai zic nimica (...)

M.E.: Da, am înţeles (...) Păi ce să zic eu (...)? Ă (...) Şi unde-i copilul ăsta? Tot de acolo din P. îi?

V.A.: Nu, acuma stau în Bacău ei (...)

M.E.: Da" tu de unde o cunoşti?

V.A.: Îi prietena mea, ea (...)! Am copilărit, am făcut liceu" împreună. Deci nu (...)

M.E.: Da (...)

V.A.: Da (...)

M.E.: Şi ce (...)?

V.A.: I l-o botezat sora mea (...)

M.E.: Îhî (...) Şi mai are copii?

V.A.: Nu.

M.E.: Şi el ce munceşte?

V.A.: El este inginer (...) nu ştiu de care (...) electronist (...)

M.E.: îhî (...) Şi copilul, cum arată? Trebuie să-l văd.

V.A.: Da (...)!

M.E.: Ai auzit, nu?

V.A.: Peste tot, eşti ascultat (...) şi nu ştiu cum (...) Tocmai de aia (...)

M.E.: Poftim?

V.A.: Tocmai de aia am venit ca să vorbesc, să nu (...) prin telefon (...) nu (...)

M.E.: Nu mai ştiu (...) Atuncea când ai făcut tu, cât era? Că nu mai ţin minte (...)

V.A.: (...) cred c-o ajuns la 50 de

V.A.: A, 500, acuma spuneţi exact: cât?

M.E.: Da, să vină

V.A.: Mă gândeam că zic (...) trec, că poate totuşi mă recunoaşteţi

M.E.: Cum să nu te recunosc?

V.A.: (...)

M.E.: Habar n-ai (...) Nu vă reţin totdeauna numele (...)

V.A.: Da, evident că vă vine greu (...) e şi greu de (...) La câte nume aveţi dvs. pe zi (...) îi de înţeles (...)

M.E.: Dar de foarte multe ori ţin minte şi numele (...) (neinteligibil) ( ...) copilul (...)

M.E.: Bag-o înăuntru.

V.A.: Da, o să o chem, da (...)

C. (n.n. B.C.): Bună ziua.

M.E.: Bună ziua. Cât are copilul?

B.C.: Un an şi şapte luni şi câteva zile.

M.E.: Ai adus documentele ei?

B.C.: Am doar certificatul ei de naştere.

M.E.: Ce medic de familie aveţi?

B.C.: (neinteligibil) (...) pe Bacovia (...)

M.E.: N-o cunosc. Care e relaţia dvs. cu medicul de familie (...)?

B.C.: Bună (...)

M.E.: (...) Pentru că să ştiţi că în toată problema asta (...) intervine şi aportul medicului de familie.

B.C.: În ce sens?

M.E.: O să avem nevoie de nişte documente (...) de la (...)

B.C.: Şi ce anume ar trebui să (...)?

M.E.: Pentru că ( ...) o copie după fişa de observaţie

B.C.: Îhî (...)

M.E.: Ca să văd eu exact (neinteligibil).

B.C.: Că eu am fost şi m-am adresat şi la (neinteligibil) acum câteva zile, dar a zis că nu mai (...) deci n-o ştiut să spună prea multe, că ( ...) n-o avut cazuri aşa (...) are anul ăsta două (...) şi de asta probabil nici nu (...)

V.A.: I-o zis să (neinteligibil) de fetiţă că să (...)

M.E.: Cum adică are anul ăsta două?

B.C.: Doamna doctor, are două cazuri, îî (...) care o să trebuiască să meargă la comisie (...) Dar sunt cu prematuri, deci (...) nu ştiu exact şi (...)

V.A.: Ea i-o zis că nu poate respir a fata, că se îneacă, că (...)

B.C.: Însă (...) ştie că-i un pic mai agitată, ştie, şi i-am spus şi de problema care am avut-o şi la naştere, nu ştiu dacă v-o spus A. ( ...) Am stat aproape o lună în spital, pentru că a făcut pneumonie pe aspiraţie. Şi a stat tot timpul cu oxigen. Şi de atunci am şi rămas un pic cu (...) frica pentru că nu prea mai (...) şi (...)

M.E.: (...) Trebuie să ajungeţi cu ea aicea. (...) O să-l aduceţi să văd copilul şi (...) dacă mai vreun document acasă, şi mi-ar conveni să mă uit un pic şi pe (...) Fişa medicală a ei.

V.A.: Fişa medicală de la medicul de familie, îţi zic eu (...)

B.C.: Pentru că în general, mergeam la pediatru în spital. Şi de asta, chiar am şi discutat, că n-am nimic la mână (...) care am (...)

B.C.: (neinteligibil) medic pediatru, n-are ce să-mi dea la mână (...) Asta-i problema (...)

M.E.: ( ...)

B.C.: Asta am discutat şi cu medicul de familie

M.E.: ( ...) Ne gândim. Aduceţi (...) (neinteligibil) (...)

V.A.: Ieşirile din spital, atunci când ai născut-o, trebuie să ai ceva pe-acasă. Că aşa mă duc şi (...)

B.C.: Îs date la medicul de familie, toate.

V.A.: Înseamnă că ai.

M.E.: Trebuia să-ţi faci o copie.

B.C.: Da, n-am (...)

V.A.: Da" faci o copie acuma, că dă, nu-i problemă.

B.C.: (neinteligibil).

M.E.: Îi spui că o căzut foarte rău (...)

B.C.: Dai

M.E.: Spui că ai lăsat-o cu cineva şi o chicat

V.A.: Lasă fată, aşa, faci cum zice doamna doctor, B.C. (...)!

M.E.: Staţi că nu-nţeleg. Să nu zică, ce?

B.C.: Că (...) zic special şi să (...)

V.A.: Că minte, că (...) că o căzut

B.C.: Da, că o căzut la (...)

M.E.: Îi spui: doamna doctor, mi-am dat seama (...) chiar o căzut

V.A.: O căzut din pătuţ, am lăsat-o cu soacră-mea (...) da, e bine aşa.

B.C.: Da (...)

V.A.: Am lăsat-o cu soacră-mea, şi când am venit, am găsit copchilul vânăt tot acasă, plângea de nu se putea! Şi am întrebat-o de ce, şi (neinteligibil) copchilul, (neinteligibil)! O căzut din pătuţ (...)! Şi gata, vreau ca să fac o consultare la un medic specialist. Şi medicul respectiv, mi-o cerut copie după fişă. Nu-i bine aşa?

M.E.: Da, da, da. Da.

M.E.: Tu n-ai avut nicio internare?

V.A.: Nu.

B.C.: Nu..

M.E.: N-ai avut internare?

V.A.: Nu, nu, nu (...)

M.E.: N-ai avut internare când o văzut-o?

V.A.: Nimic! Deloc! Doar şi eu i-am zis (...)

B.C.: Nu, ca şi diagnostic (...)

V.A.: Da" ce diagnostic?

M.E.: Nu, documente, ce documente ai avut?

V.A.: Am avut fişă de (neinteligibil) (...) şi dacă nu mai ştiu, nu reţin (...) doamna doctor i-o (...)

M.E.: Dar n-ai avut o fişă de internare pe ăsta?

V.A.: Nuu (...)! Dar n-am avut, doamnă, nu ştiţi că dvs. mi-aţi zis? Că zic: şi mi-aţi zis că în cazul în care te întreabă cineva, să spui că ai fost. Şi cum era acolo? Era o cameră întunecoasă, mi-o supus copchilul la nu ştiu ce (...) chestii pe-acolo, o trebuit să-i dau un siropel, să stea (...) Mi-aţi spus dvs., ştiu sigur că (...) eram doxa de informaţii. Şi acolo m-aţi întrebat, la comisie, şi am spus acelaşi lucru. Şi copchilul meu o spus (...) ziceţi-mi un medicament cu P, hî (...)

M.E.: Bine. Hai să vedem.

V.A.: Când să mai venim la dvs. ? Azi îi sâmbătă, (neinteligibil) zice că ar veni chiar să vedeţi un pic şi copilul.

M.E.: Păi nu ştiu, săptămâna viitoare.

B.C.: Păi nu ştiu, dacă vreţi să venim şi astăzi, să venim acum înapoi (neinteligibil).

M.E.: Păi nu ştiu, am înţeles că mai e (...)

M.E.: Dacă ajungi până îi văd eu pe ăştia doi (...) eu stau până pe la unu jumate (...)

B.C.: Îhî (...) (neinteligibil).

M.E.: Numai să-l văd, să-l văd aşa un pic cum se prezintă cât de cât.

B.C.: Doamnă, (neinteligibil) dacă doamna doctor (neinteligibil) (...)

V.A.: Sună-l pe soţul ca s-o îmbrace (...) şi imediat, o găseşti îmbrăcată şi numai o aduci.

B.C.: Dar sunt şanse?

M.E.: Eu trebuie să văd cum arată copilul.

V.A.: Da. Nu trebuie să vadă copilul? Hai.

M.E.: (în şoaptă) E extraordinar de greu (...) deci (neinteligibil).

B.C.: (neinteligibil) (...)

V.A.: Hai, B.C., aduci fata s-o vadă doamna doctor şi mai (...) Săru-măna, o zi bună.

B.C.: La revedere, săru-mâna., discuţie purtată în ziua de 6 octombrie 2012, începând cu ora 11:25:51 în cabinetul particular.

Ulterior, în cursul aceleiaşi zile, inculpata B.C. a revenit la cabinetul inculpatei M.E. cu fetiţa pe care a examinat-o, după care negociază preţul intervenţiei ilicite solicitate, elocvente fiind următoarele afirmaţii:

B.C.: (...) Şi (...) decât să cheltui în stânga dreapta, mai bine vă dau dvs. ce e pentru (...)

M.E.: (...)

B.C.: Cât trebuie (...)

M.E.: (neinteligibil) aşa (...) (neinteligibil) fişa aia, ca să vedem de ce mă pot lega (...)

B.C.: Am înţeles. Deci vă sun (...) pe mobil, să-mi spuneţi în ce zi (...) vă găsesc, să vă întreb, ca să-i aduc, şi (...) eventual următoarele vizite tot aşa să fie, că o să mai vină şi V.A. cu mine, sâmbăta, casă (...)

M.E.: Da" nu-i nevoie să vină V.A. cu tine. Poţi să vii singură, care-i treaba? Îi mai deranjezi pe ăia de la O. că n-au nu ştiu ce (...)

B.C.: Da (...)

M.E.: Deci în primul rând trebuie să vedem fişa aia, ca să vedem exact pe ce ne axăm, şi să-ţi spun exact pe care dată să viu

B.C.: Da (...)

M.E.: Ştii? Pe ce domeniu, că s-ar putea să facem (...) la dublu.

B.C.: Da?

M.E.: Să facem şi ceva care să fie probabil cu respirator, o să vedem.

M.E.: (...) Aşa. Că asta văd că-i perfectă, n-are nimica, (n.n. se referă la starea de sănătate a copilului, cel puţin din punct de vedere neurologic).

B.C.: Ea nu are, de asta v-am zis. Deci singurul (...) lucru e că (...) atunci când plânge, trebuie să-i suflu, dar (...)

B.C.: (...) Haideţi vă rog, spuneţi-mi aşa, cu aproximaţie (...)

M.E.: Nu pot să-ţi spun acuma, nu pot până nu-mi aduci fişa şi până nu mă interesez. Chiar nu ştiu, trebuie să mă interesez.

B.C.: Ca să am şi eu o idee (...)

M.E.: Deci ultima dată, ultima care o fost ajutată, o fost 30, dar nu mai ştiu acuma exact cum mai (neinteligibil). Asta o fost ă, hă, demult (...)

B.C.: (...)

M.E.: Înţelegi? Deci nu (...) chiar n-o mai fost situaţii care să fie aşa, deci (...) copii care (...) au fost foarte mulţi, dar de ăştia, care-s (...) (neinteligibil, în şoaptă).

B.C.: Da, ştiu.

M.E.: Înţelegi? Care au (...) na, şi care-i adevărat, şi-i costă (...) (neinteligibil) (...) Ştii că toate trec pe la mine (...) la policlinică acolo (...) Mai este un (neinteligibil). Este Serviciul de Evaluare şi după aceea dosarul este dus undeva la Consiliul Judeţean, după aceea trebuie să se ducă la Comisia Superioară. Şi acolo-s vreo 14 persoane, (în şoaptă, deci îi complicat) Şi toată lumea-şi ia (...) măsuri de siguranţă.

B.C.: (...) Da (...)

M.E.: (neinteligibil) că-i (...) greu (...) Foarte greu, nu-i ceva care să (...) Că astea, sunt nişte documente care rămân, plus că după aceea trebuie (...) un an de zile (...) până se rezolvă problema, trebuie să vii lună de lună la tratament.

B.C.: Da, bine, asta (...) na, e (...) adică nu e cazul de tratament. Asta doar să fie pe (...) (n.n. se referă la menţionarea tratamentului în planul de recuperare în aşa fel încât să fie acoperit de reţete medicale, fără ca în realitate medicaţia să fie administrată copilului).

M.E.: Nu te duci la nimeni, că nu trebuie să ştie (neinteligibil). Copilul a căzut de mai multe ori, nu ştiu ce, şi (...)

B.C.: Da, deci nu dăunează, nu? (n.n. se referă la supunerea copilului unui EKG)

M.E.: Deci este ca şi cum ar asculta muzică la căşti.

B.C.: Nu, de asta zic, să nu-i dăuneze ei nimica.

M.E.: Dar asta, nu trebuie să ştie nimeni, decât: tu, eu (...)

B.C.: Dar nu, nu ştie nimeni (...).

M.E.: Şi V.A., atât! Deci nu la nimeni, nimeni, nimeni (...)! Şi doamnei doctor când te duci, cu o faţă aşa, (neinteligibil), îi zici: doamna doctor, îs disperată Şi o căzut copilul.

B.C.: Asta e, m-a trimis (...)

M.E.: Şi o căzut copilul, o căzut copilul!

B.C.: Şi o căzut, şi acuma (...)

M.E.: O căzut copilul şi m-am dus (...) îi spui că ai fost (...) că sâmbătă, aşa, şi că ai fost la un cabinet, la o doctoriţă (...) nici nu-ţi aduci aminte, da-ipe undeva, nu ştii cum o cheamă (...) ţi-o dat că era (...) venise, avea muncitori în casă şi era foarte aşa, şi o sunat-o o prietenă, şi o venit doctoriţa în halatul de (...) casă (...)

M.E.: Şi-i mai bine să nu mai ştie nimeni, înţelegi?

B.C.: Da, da, da. îi zic să vină, să nu vorbim prin telefon nimic, că

M.E.: Da (...)

B.C.: Nu, nici eu nu (...) cât mai discret.

M.E.: Bine.

B.C.: (...) Asta n-ar afecta-o pe viitor, nu? Adică (...) să rămână (...)

M.E.: O să mă gândesc, că de asta, vreau să văd de ce mă leg, să nu

B.C.: Da, deci să fie ceva să (...)

M.E.: Pun ceva ca să (...)

B.C.: (...) nu afecteze Doamne fereşte, să (...)

M.E.: Da (...)

B.C.: Pe viitor să (...) deci ceva (...) cum a fost şi la V.A. Ceva simplu, cât să (...)

B.C.: Da, deci (...) dependenţă de mamă, ceva (...)

M.E.: Da, dar avea (neinteligibil), (neinteligibil) greu.

B.C.: Da.

M.E.: Da. Eu l-am trecut acuma în (...)

B.C.: Ceva să nu afecteze cu (...) pe viitor şi (...)

M.E.: L-am trecut acuma în registru (...) aicea (...)

B.C.: Îhî (...)

M.E.: Aşa. Cred că o să-ţi tai şi o chitanţă, dar trebuie să-mi achiţi acuma.

B.C.: Da, da, da.

M.E.: Tai şi o chitanţă, ca să fie aici-şa să am (...)

B.C.: Şi (...) cât e?

M.E.: Mai vedem. E 80.

B.C.: (...)

M.E.: Să vedem (...) trebuie să mă gândesc (...) să mă gândesc, că exact care o să fac, să fie, cât şi cât şi cât mai (...) mai plauzibil.

B.C.: Da, şi (...)

M.E.: Ştiu (...) Aşa (...)

M.E.: Şi acuma, la treabă.

B.C.: Da (...)

M.E.: Voi vă duceţi acasă, eu mă duc la muncitorii mei.

B.C.: Am înţeles (...)

M.E.: Bine. Deci (...) asta, mi-aduci aia deocamdată şi vedem.

B.C.: Îhî. întâi fişa şi (...)

M.E.: Ca să văd de ce mă (...) mă leg şi pe unde o luăm.

M.E.: Unde ai hârtii? Ce hârtii ai? Mi-aduci tot ce ai ve-acasă, tot ce ai, tot, tot, tot! Un pătrăţel de hârtie, cât de mic, care-i leşat de ea, mie îmi aduci. Pe mine mă interesează orice reţetă, orice, te scobeşti în c.r, prin toate sertarele, peste tot şi mi-aduci tot.

M.E.: Deci eu trebuie să găsesc fiecare hârtiuţă, fiecare (...) să văd exact pe ce mă (...) aşa. Pentru mine contează foarte mult, ca să văd exact pe ce linie merg.

Din probele administrate în cauză se evidenţiază faptul că inculpata B.C., deşi dorea să obţină încadrarea copilului în grad de handicap, pentru a o putea îngriji personal, până la vârsta de 3 ani, având unele probleme respiratorii, se temea de eventualele repercusiuni ale unui potenţial diagnostic pe afecţiuni neuropsihiatrie ale copilului, precum şi de investigaţiile medicale la care trebuia supusă minora (encefalogramă) cu administrarea prealabilă a unei substanţe calmante cu efect anestezic, dată fiind vârsta de doar 1 an şi 7 luni a copilului.

Din aceste motive, a luat hotărârea de a plusa suma dispusă să o plătească în raport de datele oferite de inculpată, ca preţ orientativ pentru serviciul făcut la 3.500 RON, urmând ca în contul acesteia să se ocupe inculpata de întocmirea tuturor documentelor necesare, fără efectuarea investigaţiilor medicale aferente.

Astfel, în după-amiaza zilei de 18 octombrie 2012, inculpata B.C. a venit din nou la cabinetul particular al inculpatei, discuţia purtându-se după cum urmează:

B.C.: Bună seara.

M.E.: Bună seara. (...) Ia zi-i.

B.C.: V-am adus primele pagini care i-aţi dat Iu" (...) Iu" ANCA atunci (...) (n.n. se referă la actele medicale în baza cărora a întocmit documentaţia în cazul învinuitinuitei V.A., pentru a le folosi de model).

M.E.: (...) îhî (...) asta o fost internarea (...) deci ea o avut (...)

B.C.: (...) diagnosticu" (...) i-aţi dat epilepsie

M.E.: Îhî (...)

B.C.: (neinteligibil). Că şi aşa-s destul de stresată şi nu mai apuc, să-mi spuneţi, deci 5 milioane, jumătate din suma care s-o (...) pentru că aşa m-am (...) mi-aţi spus să merg (...) să mă duc în (...)., dar ar trebui să mă duc la altcineva (...)

M.E.: Care fişă?

B.C.: Mi-aţi spus să mă duc la o doctoriţă, să mi-o dea (...) pentru astm (...) şi apoi să mă duc să mă (neinteligibil), mă duc să-mi dea certificatu" ăla (...) (neinteligibil), sau cum mi-aţi zis, (neinteligibil). Asta ar însemna să mă duc la doctoriţa aia să-i spun că (neinteligibil), că am zis că (neinteligibil), dar nu pot să mă duc să-i cer ceva care (...) trebuie să-i spun că am nevoie pentru aşa ceva, şi nu vreau să mai (neinteligibil) pe nimeni, că cel mai bine aşa (...) Că şi dvs. (neinteligibil) (...)

M.E.: Îhî (...)

B.C.: Nu mă mai duc nicăieri că (...) asta ar însemna să dau şi în stânga şi în dreapta, şi (...) eu chiar nu-mi pot permite, că (...) asta-i deja jumătate din (neinteligibil) promis, că (...) vă dau 10 milioane acuma, şi (neinteligibil), şi (...) nu vreau să dau (...) îs destul de stresată (...).

M.E.: (neinteligibil), trebuie (...) (neinteligibil), trebuie să ajung (...) în primul rând trebuie să scriu în fişă. În fişa de la doctoriţa de familie. Deci tu ce mi-ai adus până acuma? Îs astea care o are aia, care o avut-o ea (...) da" vreau să văd ce ai tu.

B.C.: Ce să am? Că doar ştiţi că n-am nimica.

M.E.: Deci ea trebuie să dea o fişă, prin care să justifice că (...) ea trebuie să ştie, noi trebuie să spunem că acuma copilul o căzut în cap, deci la ea să spui că o căzut copilu"n cap, să-ţi dea trimitere pentru neurolog.

B.C.: (...) să nu mă trimiteţi la nimeni, că nu ceva, care să ţină de dvs., să nu mă trimiteţi nici încolo, nici încolo, că (...) îs şi bani care (...) eu din suma asta trebuie să (...) achit, deci să dau şi în stânga şi în dreapta, eu vi-i dau dvs. pe toţi (...)

M.E.: Pffff (...)

B.C.: Deci să ţină totul de dvs., să nu mai (...) întrebăm pe nimeni, să stau şi eu fără stres, că (...) am (...) (neinteligibil) (...) să vă dau jumătate, numai să nu (...) (neinteligibil) cu reţetele care le scrieţi, cu (...) cât (...) na, cum (...)

M.E.: (...)

B.C.: Să fie ceva (...) că am văzut că şi V.A. are ceva scris de (...) crize de epilepsie, sau nu ştiu cum, ceva de asta, care să nu (...) pentru (...) perioada asta, ceva trecător (...)

M.E.: Îmi trebuie copie după certificatu" de naştere al copilului (...)

B.C.: Da, asta (...) certificatul de naştere l-am adus data trecută. L-am dat şi ap trecut datele (...)

M.E.: Da, da" îmi trebuie o copie, ca să am eu.

B.C.: A, că dacă ştiam, îl lăsam.

M.E.: Şi un bilet de trimitere de la (...) medicul de familie.

B.C.: (...) Pentru neurolog.

M.E.: Da.

B.C.: Da, asta vreau eu (...) deci asta nu-iproblemă, asta (...)

M.E.: Spui că o căzut copilul (...) o căzut copilu"n cap, nu ştiu ce, îi speriată (...)

B.C.: Bine, asta (...)

M.E.: Deci (neinteligibil) o căzut şi (...) o făcut îh (...) aşa, ca o (neinteligibil) şi o dat ochii peste cap (...) şi o tremurat, şi nu ştiu ce (...)

B.C.: Că (neinteligibil) să cred că-i adevărat (...) Da, păi asta trece ea (...)

M.E.: Da, da" asta pentru (...) îmi trebuie să fie (...)

B.C.: Păi azi? Mâine (...) mâine.

M.E.: Mâine.

B.C.: Dar dvs., (neinteligibil) doctor şi (...) internarea aia de o zi (...) (neinteligibil), tot aşa (...) (neinteligibil).

M.E.: Deci asta nu se vorbeşte. Ai înţeles?

B.C.: Da" nu se vorbeşte, am înţeles (...)! (neinteligibil), aici, de asta am şi zis că nu vreau să merg nici în policlinică, nici în creşă, nici să mă duc la altcineva, pentru că (...)

M.E.: Nu, deci îmi aduci asta şi vedem.

B.C.: Numa" V.A. şi cu dvs. ştim.

M.E.: Da, da" mi-aduci hârtiile astea, da? Bine.

B.C.: Da" cred că sâmbătă de-acuma.

M.E.: Deci mâine, nu sâmbătă. Poate mâine după-amiază.

M.E.: Fată, lasă-mă că mă omori cu (...) (neinteligibil) vreau să dorm şi eu liniştită, să (neinteligibil) (...)

B.C.: (neinteligibil) şi eu, am fost stresaţi de (neinteligibil) (...)

M.E.: Ai înţeles? Bine.

B.C.: Da. Staţi să (...) deci îi pun (...) (se aude foşnet de hârtii)

M.E.: Sper să (neinteligibil), să-i folosesc probabil pentru Bucureşti. Nu ştiu dacă (...) Da? Să dea Dumnezeu să reuşesc. Hai.

B.C.: (în şoaptă) Deci nu vreau să merg nicăieri! Toată lumea, (neinteligibil), (neinteligibil) dvs. aveţi cunoştinţe, eu nici atât, să mă duc aşa să (...)

M.E.: Da, dar (...)

B.C.: V-am zis! Vă dau jumătate (...)

M.E.: Da (...)

B.C.: (neinteligibil) jumătate-jumătate, da? (neinteligibil), să num merg în Bucureşti şi să (...) Asta-i mâine, dacă reuşesc să (...) ajung (...) Deci cum sunteţi dvs. ? Dimineaţă?

M.E.: Nu, mâine-s la comisie.

B.C.: A, deci clar (...)

M.E.: Deci după-amiază, în policlinică.

B.C.: În policlinică. Am să trag o fugă acolo, după-amiază.

M.E.: Da.

Fiind audiate, atât inculpata B.C., cât şi inculpata V.A., au recunoscut faptele astfel cum au fost relatate anterior.

Din declaraţia inculpatei V.A. rezultă maniera josnică utilizată de inculpata M.E. în astfel de situaţii, concretizată în acordarea de sfaturi privind modul în care trebuie să se comporte la examinarea în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, ceea ce trebuie să susţină pentru a se confirma diagnosticul şi recomandările cu referire la tratamentul medical prescris, animată şi condiţionată de pretinderea unei sume cât mai mari, iniţial neprecizate („o să te coste ceva”), urmată de sugestii cu referire la cuantumul acesteia (făcând referire la suma pe care ultima persoană aflată în aceeaşi situaţie a dat-o, demult, cu precizarea suplimentară că între timp condiţiile s-au înăsprit, că e greu şi riscant) şi, ulterior de remiterea unei sume cel puţin egală cu cea anterioară, cu titlu de foloase necuvenite pentru serviciul medical prestat.

Activitatea infracţională a inculpatei M.E. cu referire la cazul B.M.I. nu a fost finalizată cu încadrarea copilului în grad de handicap datorită intervenţiei organelor de anchetă în timpul desfăşurării sale.

În aceeaşi manieră a procedat inculpata M.E. şi cu referire la încadrarea în grad de handicap a minorilor B.R.M. şi G.R.I.

15. Din probele administrate în cauză a rezultat că, în toamna anului 2011, inculpata M.E. a pretins inculpatei B.A.M. suma de 3.000 RON, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M., sumă pe care a primit-o în două tranşe, iniţial 1.000 RON şi ulterior 2.000 RON, după obţinerea certificatului de încadrare în gradul III de handicap, care a avut loc în luna februarie 2012.

În vara anului 2012, inculapta M.E. a contactat-o de mai multe ori telefonic pe inculpata B.A.M., pentru a discuta cu aceasta despre tratamentele ce ar fi trebuit să figureze în fişa de monitorizare a copilului, însă inculpata B.A.M. a mers la cabinetul particular al inculpatei abia la data de 16 octombrie 2012. În cadrul consultaţiei acordate, inculpata M.E. s-a interesat despre felul în care a decurs vizita la domiciliu efectuată de o echipă mobilă care a controlat felul în care este îngrijit şi tratat fiul acesteia şi totodată, inculpata M.E. i-a sugerat să înceapă pregătirea documentaţiei pentru constituirea dosarului necesar reevaluării minorului, în luna februarie 2013, în vederea menţinerii gradului de handicap acordat. Cu prilejul negocierii tarifului pentru eliberarea unui certificat medical care să ateste menţinerea aceloraşi afecţiuni ale minorului, inculpata M.E. i-a precizat învinuitinuitei B.A.M. că nu-i face nici o „reducere” pentru „mame singure”, având în vedere situaţia familială a acesteia, respectiv împrejurarea că între timp divorţase, ceea ce echivalează cu pretinderea din nou a sumei de 3.000 RON.

Situaţia de fapt expusă mai sus, rezultă din declaraţia inculpatei B.A.M., care se coroborează cu înregistrările audio în mediu ambiental ale discuţiilor purtate de aceasta cu inculpata M.E. la data de 16 octombrie 2012 şi, nu în ultimul rând, cu celelalte mijloace materiale de probă, respectiv relaţiile furnizate de Comisia pentru protecţia copilului, procesul verbal întocmit cu ocazia reevaluării a gradului de handicap al minorului B.R.M. de către o altă comisie, la cererea organelor de anchetă, precum şi declaraţiile celorlalţi îinculpaţi aflaţi într-o situaţie similară celei a inculpatei B.A.M.

16. În cursul lunii mai 2011, inculpata G.A. a luat hotărârea de a-şi încadra copilul G.R.I., născută la 3 iunie 2010, într-un grad de handicap, în vederea obţinerii unei alocaţii, în condiţiile în care, în luna februarie 2011, soţul său a fost arestat preventiv şi fiind singurul întreţinător al familiei, a rămas fără nici o sursă de venit.

Prin intermediul unei cunoştinţe, inculpata G.A. a ajuns la asistenta inculpatei M.E., respectiv N.D., căreia i-a relatat intenţia de a-şi încadra copilul într-un grad de handicap şi i-a solicitat să o introducă la inculpata M.E., aceasta dând curs cererii, iar după ce a primit acceptul medicului, i-a indicat învinuitinuitei G.A. să intre în cabinetul acestuia:

În cadrul discuţiei private pe care a avut-o cu inculpata M.E., după ce i-a relatat situaţia socio-familială în care se afla, inculpata M.E. a fost de acord să o ajute şi i-a înmânat un bileţel tipărit cu actele necesare încadrării într-un grad de handicap, după care a trimis-o să-i facă examenul psihologic copilului şi au convenit să se reîntâlnească după ce i se va întocmi şi ancheta socială.

După obţinerea acestui document, inculpata G.A. a fost contactată de asistenta inculpatei M.E. care i-a transmis că aceasta din urmă o aşteaptă, împrejurare în care inculpata G.A. s-a deplasat la cabinetul din policlinică, unde în schimbul sumei de 200 euro, pe care i-a înmânat învinuitinuitei M.E., aceasta i-a remis dosarul pe care trebuia să-l depună la comisia de evaluare.

Totodată, inculpata M.E. a instruit-o cu privire la ceea ce trebuie să susţină în faţa comisiei, respectiv să afirme că fetiţa a căzut în cap din tobogan şi de arunci se sperie noaptea, ţipă prin somn, se încordează şi este sensibilă la lumină puternică, solicitându-i totodată să nu se piardă întrucât va fi şi ea în comisie.

După evaluare, în baza concluziilor şi recomandărilor inculpatei M.E. asupra deficienţei funcţionale a minorei, formulate în calitate de membră a comisiei de evaluare, Comisia pentru Protecţia Copilului a hotărât aprobarea încadrării minorei G.R.I. în gradul III de handicap.

Situaţia de fapt expusă mai sus, se probează cu declaraţiile date de G.A., atât în calitate de martor, cât şi în calitate de inculpată, care se coroborează cu procesele-verbale de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental din data de 14 octombrie 2012, de aceasta cu inculpata M.E., din care redăm sintetic:

G.A.: Ştiţi ce n-am găsit? Contractul de handicap, am găsit cererea, hotărârea judecătorească prin care (...)

M.E.: Contractul??

G.A.: Cred că ăla l-o dat la dosarul ăla de la primărie. Nu ştiu de ce m-o (...) o trebuit, să nu mi-l ceară. (...)

M.E.: (...) Da" contractu-l ai, cu familia (...)

G.A.: Da" mai aveam ceva, poate nu ştiu eu (...)

M.E.: A (...). Certificatul, valeu, da" aia-i cel mai important

G.A.: De grad III, grad mediu.

M.E.: Nu. Certificatu", îi hotărârea cu certificatu", ăla îi cel mai important din ele.

G.A.: Cred că ăla nu-l găsesc (...) Asta-i tot ce am, astea-s analizele.

M.E.: Deci n-o să (...) nu trebuie să-ţi fie frică, deci tu trebuie să fii foarte bine instruită (...) Deci o să te examineze, în primul rând o să se uite-n casă (...)

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Aşa, să vadă condiţiile, că copilu-i îngrijit, nu ştiu ce (...) după aceea, te întreabă despre boală, de evoluţia copilului (...) Deci nu vine numai la tine (...)

G.A.: Da, ea vine numai pentru copil.

M.E.: Pentru copil, deci se duce în mai multe locuri: deci se duce la medicul de familie, să vadă dacă (...) ar trebui să vină şi la mine, da" nu vine, că eu sunt la comisie, acolo, şi eu le trântesc scurt, (neinteligibil), nu vine, (neinteligibil) nic.

G.A.: Da.

M.E.: Ştii? A (...) da" la medicul de familie, copilul dacă merge la grădiniţă, merge şi la grădiniţă, dacă merge la şcoală, merge şi la şcoală, (...) în comunitate întreabă vecinii, ştii?

G.A.: Da, da, da.

M.E.: De acolo de la ţară, deci (neinteligibil) de pe stradă.

G.A.: Chiar ajunge şi întreabă vecinii?

M.E.: Nu la tine.

G.A.: Am înţeles.

M.E.: Tu nu eşti la ţară, da" la ţară, da.

G.A.: Am înţeles.

M.E.: Ştii? Deci aşa face, să vadă dacă familia aia se ocupă de copil, dacă nu-l bate, dacă nu-l schingiuie, dacă nu-l leagă de (...) cum s-o mai întâmplat, îl leagă de copac (...) şi-l lasă şi pleacă (...)

M.E.: Nu trebuie să-ţi fie frică, ai înţeles?

G.A.: Am înţeles. (...)

M.E.: Aşa. Şi acuma, să vedem ce scrie aicea: (...) ce-am scris eu acolo, dezvoltare psihomotorie nivel 5, deci trebuie să-i dăm un roboran (?) cerebral. Fagor (?) nocturn, cu automatism ambulator. Deci: se scoală noaptea, plânge (...) mai ţii minte?

G.A.: Da.

M.E.: Agitaţie psiho-motorie, traumatism craniocerebral (...) acute, închise, repetate (...). convulsii febrile antecedente, astm bronşic persistent. Pentru astm, ai, da?

G.A.: Pentru astm, am, da

M.E.: Nu. Deci astea expiră, când?

G.A.: La anu (...) îi iunie, cam aşa. Uite, am aici.

M.E.: Pe toată ţara! Pe toată ţara, şi cum vă prinde, şi cum nu ştiu ce, scrie de o mulţime, care-s falşi (...) !

G.A.: Da (...)

M.E.: Şi-s pasibili de închisoare. Ştii?

G.A.: Ştiu.

M.E.: Şi de aia, trebuie să fii cu lecţia învinuităţată.

M.E.: Aşa (...) Bilete de ieşire din spital. Ce-ai mai avut?

G.A.: Păi n-am mai avut.

M.E.: Aia ce-ai avut tu. Ce-am avut noi de la comisie?

G.A.: Analize, atâta. Analize şi hârtia de la medicul (...) dosarul de la medicul de familie, în care o spus că o avut bronşiolită, că o fost tratată cu aerosoli, că o căzut în cap de pe topogan, că o mai căzut o dată în cap de pe (...)

M.E.: Mai ai cumva vreo foaie din aia, ceva, aşa, (neinteligibil)?

G.A.: De la medicul de familie? Nu.

M.E.: Ai vreo copie după fişa medicală sintetică? Deci îmi trebuie să am (...)!

G.A.: Nu, o pot (...)

M.E.: Îmi trebuie să am şi în policlinică! Deci s-ar putea să facă nişte controale (...) deci ăştia nu vin, că nu îndrăznesc, înţelegi?

G.A.: Da, da.

M.E.: Nu-ndrăznesc.

G.A.: Dar îs periculoase să le aveţi în policlinică, nu?

M.E.: De ce să fie periculoase?

G.A.: Că-s de la medicul de familie? Nu?

M.E.: Nu, dar trebuie să (...) (neinteligibil), trebuie să vii lună de lună, nu vezi ce scrie aicea? Control lunar neuropsihiatrie infantilă şi pneumologie. Deci pe tine, asta face: (...)

G.A.: Îhî.

M.E.: Deci îţi faci fişă, şi în momentul în care s-o împlinit anul, (neinteligibil).

G.A.: Da, da.

M.E.: Ai înţeles?

G.A.: Da.

M.E.: O fişă, ce te doare capu"? Că are tulburări de somn, că la, la, la, că Iu, Iu, Iu. Că nu (...) Că n-o fac cu epilepsie, n-o să (neinteligibil) convulsii, nu ştiu ce.

G.A.: Da, da. În ceea ce priveşte (...)

M.E.: Şi (neinteligibil) comisiei, că asta este. De ce? Că nu ţi-am zis eu ţie: te rog frumos, aminteşte-ţi, te rog frumos, o dată pe lună, vii să ne vedem, salut-salut, (neinteligibil), nu ştiu ce, (neinteligibil)! Dar voi, parcă (...) nu eşti singura! Că am zis: nu mai fac (...)! că o umblat una după mine, dacă nu (...)! până la manager, şi am zis: îmi pare foarte rău-NU.

G.A.: În ceea ce priveşte evoluţia psihologică a copilului, le spun că au apărut îmbunătăţiri, pentru că ea nu mai e cum era (...) acu" 6 luni, acuma se joacă cu jucării, (neinteligibil), mai spune un cuvânt, să nu se dea de gol copilul.

M.E.: Da. Deci tu (...) îl duci undeva în colectivitate?

G.A.: Nu, nu-i la grădiniţă încă. Nici la cămin, nici la creşă (...)

M.E.: (...) Da, spui că eu stau toată ziua, mă ocup de ea (...) n-o mai lăs la televizor, că doamna doctor M., de câte ori mă duc acolo, are un fix! Că aşa le fac şi lor: tot timpul le spun: ai mai ţinut copilul la televizor? Şi să ştiţi următorul lucru, asta le spui: de când n-o mai ţin la televizor, că ţineam fraiera, copilu" o-nceput: uitaţi, acuma se joacă cu jucării, spune cu-cu, ga-ga, nu ştiu ce, adică sunt mulţumită. Mulţumesc lui Dumnezeu! Faci şi tu pe-a (...) da?

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Ai înţeles?

G.A.: (...)

M.E.: Mă duc şi-i dau tratament şi asta, mai face noaptea, dar nu mai face. Eu cred că chestiile astea le făcea şi de la (...) diverse sperieturi de pe la televizor, eu ştiu? Nu ştiu ce să spun. Deci îs şi nişte modificări pe (...) chestia care o făceam la creier. (în şoaptă) Trebuie să fii deşteaptă.

G.A.: Da, da, da.

M.E.: Deci , îi dai (...)T., seara câte o linguriţă, pentru dezvoltarea neuromotorie îţi dau T.T., şi o vitamină. Ai acasă vreo vitamină?

G.A.: Da, am sirop.

M.E.: De care?

G.A.: Î(...) A.J.

M.E.: (neinteligibil) ţi-am dat, ăla nu ţi-l mai dau. (...) Nu-ţi mai dau vitamina (neinteligibil) (...)

G.A.: C.V., C.V.J.

M.E.: Şi C.V.J. îi bun (...)

G.A.: Am să iau astea, şi vărs oleacă din medicament, să pară folosit, nu?

M.E.: (...) O bei tu.

G.A.: Cum să beau eu?

M.E.: Da, e foarte bun T.T.

G.A.: Da" ce e?

M.E.: Te ajută pentru memorie, pentru atenţie (...)

G.A.: A, îi (...)

M.E.: Poţi să-i dai şi mamei (...)

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Na (...) Da, şi T., îl laşi aşa, atuncea, desfăcut şi spui: chiar (...)

G.A.: Ei, nu, vărs de-n deget, ca să pară folosit

M.E.: Abia (...) abia am terminat unul şi acuma, ăsta e nou. Ştii?

G.A.: Ca să nu pară prea nou (...)

M.E.: Ei, crezi că se uită? Taci din gură (...) Cam atâta. Vitamine zici că ai (...)

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Deci încă o dată: am acoperit toate. Am acoperit (...) pentru astea, am acoperit (neinteligibil) de convulsii, am acoperit agitaţia tot cu ăsta merge (...) dezvoltarea cu asta (...)

G.A.: (...)

M.E.: Da (...) Şi gata. Astea două, ţi-am spus ce se întâmplă (...)Nu trebuie să ai emoţii deloc. Le primeşti cu drag, poftiţi (...) poţi să faci şi o cafea, că nu se supără, cred că de-abia aşteaptă (...) O ceşcuţă de cafea, aştepţi acasă, mama, cine ofi (...)

M.E.: Pun cu data de ieri (...) ieri în cât o fost (...)? 13, da, că o fost azi de Sfânta (...) gata, 13.

G.A.: Şi astea, le iau chiar astăzi, de la farmacia mare, nu?

M.E.: Da, le iei ca să le ai în casă, să-ţi iei de grijă, totul. Aşa, ia vezi, hârtiile toate şi (...) linişte şi pace (...)

Se evidenţiază astfel, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că minora G.R.I. nu suferă de nici o afecţiune, deşi este încadrată în grad de handicap, precum şi preocuparea inculpatei M.E., de a-şi ascunde urmele acestei încadrări, prin instructajul făcut, prin completarea şi eliberarea de reţete cu tratamente pentru toate afecţiunile menţionate iniţial, antedatat, astfel încât să nu trezească suspiciuni echipei mobile care urma să efectueze verificări în teren cu privire la evoluţia şi starea copilului cu dizabilităţi.

Din cercetările efectuate, a rezultat că inculpata M.E. pretindea şi primea sume de bani de la reprezentanţii legali ai pacienţilor săi, persoane care se apropiau de vârsta majoratului, nu numai pentru a le elibera certificatele medicale necesare constituirii dosarelor de evaluare/reevaluare a gradului de handicap pe perioada minoratului, cu şi în scopul de a interveni pe lângă preşedintele Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, identificată în persoana învinuitinuitului S.C., pentru a-l determina să avizeze favorabil încadrarea acestora într-un anumit grad de handicap şi după împlinirea vârstei de 18 ani, dată de la care sunt considerate persoane adulte.

17. Astfel, din probatoriul administrat în cauză s-a evidenţiat că la data de 17 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit suma de 500 de euro de la inculpata H.C.G., pentru ca să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica cumpărătoarei de influenţa, după majoratul acesteia.

De asemenea, din probele administrate în cauză a rezultat în mod neechivoc faptul că, la data de 11 octombrie 2012, inculpata M.E. a remis un plic conţinând suma de 300 RON inculpatei S.C., preşedintele comisiei menţionate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influenţă, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat, aşa cum rezultă din declaraţia inculpatei H.C.G., coroborată cu declaraţia inculpatei S.C., cu declaraţia martorei A.C., cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceasta şi imaginile înregistrate de camerele de supraveghere interioară a secţiei unităţii de primiri urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţe Bacău, în ziua de 11 octombrie 2012, începând cu orele 15:30:00-15:32:00.

Astfel, din examinarea înregistrărilor video şi a capturilor efectuate pentru întocmirea planşei fotografice se observă cum inculpata M.E., la data de 11 octombrie 2012 intermediază întâlnirea dintre inculpata H.C.G., şi fiica acesteia H.L.A. cu inculpatul S.C., pe holul secţiei de primiri urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe Bacău, întâlnire în cadrul căreia inculpata M.E. a scos din buzunarul drept al halatului cu care era îmbrăcată, plicul pregătit în prealabil în cabinetul personal din cadrul Pavilionului Ambulatoriu, pe care l-a transferat în buzunarul drept al halatului cu care era îmbrăcat inculpatul S.C., imagini care confirmă pe deplin susţinerile inculpatei H.C.G. şi înlătură afirmaţiile învinuitinuitului S.C., în sensul că plicul cu bani i-ar fi fost remis de către inculpata H.C.G.

Din monitorizările intruzive se evidenţiază că acţiuni similare celor realizate în cazul inculpatei H.C.G. pentru a crea convingerea că are o reală influenţă asupra inculpatului S.C., în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, şi că fără exercitarea acestei influenţe motivată de obţinerea unor foloase materiale, nu vor avea câştig de cauză, au fost exercitate de inculpata M.E. şi în cazul altor pacienţi.

Elocvente în acest sens, sunt procesele-verbale de redare în formă scrisă a discuţiilor purtate în mediul ambiental la data de 11 octombrie 2012, începând 11:29:59 de inculpata M.E. cu numitul I.F., în care aceasta înainte de a începe consultaţia îl întreabă dacă şi-a adus şi datoriile, iar după ce I.F. îi expune problemele între care şi aceea că „acu trebuie să mă duc cu fata astălantă, cu M., la comisia pentru bătrâni”, aceasta îi spune că „trebuie să vorbesc eu cu doctorul (...). Îi colegul meu, eu l-am recomandat să fie acolo, trebuie să ne duceam cu ceva la el, eu nu te duci tu (...) că de la tine nu primeşte (...) deci S.C. este acesta. Îs o mulţime cum sunt şi la noi (...) eu la preşedinte merg”, „trebuie să dai o şpagă ca s-o vadă”, iar cu titlu de exemplu îi relatează că pentru mătuşa ei, care pentru gradul III ca să fie permanent i-am dat 500 euro la vremea respectivă şi, la final, îi reproşează că nu a adus nimic „nici un măr, nici o gutuie, nici un nic, nici o nucă (...) ai venit cu măna-n c(...)”.

Deşi în raport de stadiul discuţiilor iniţiate, aceste acţiuni se situează în faza actelor pregătitoare, care nu se sancţionează, ele sunt elocvente pentru a dovedi preocuparea constantă a inculpatei M.E. de a obţine venituri ilicite în orice mod, în cel mai josnic mod şi cu orice preţ.

Din ansamblul cercetărilor efectuate în cauză a rezultat în mod neechivoc că inculpata M.E., în calităţile pe care le avea, după o procedură devenită uzanţă, pretindea şi primea sume de bani şi/sau bunuri, de regulă produse alimentare, în cadrul consultaţiilor acordate, condiţionând în majoritatea covârşitoare a cazurilor exercitarea actului medical de aceste sume sau foloase necuvenite, maniera de lucru fiind bine cunoscută în rândul pacienţilor.

Din declaraţiile acestora, coroborate cu datele rezultate din monitorizările intruzive, dar mai ales cu relaţiile obţinute din examinarea dosarelor de încadrare în grad de handicap şi mijloacele materiale de probă, înscrisuri, multe în original, identificate în cabinetele în care îşi desfăşura activitatea inculpata M.E., a rezultat dincolo orice îndoială rezonabilă că activitatea infracţională a fost una amplă, că s-a perpetuat în timp pe o perioadă îndelungată de câţiva ani, în ultima perioada cu o frecvenţă zilnică şi că aceasta nu s-a limitat doar la condiţionarea actului medical ci şi la alte activităţi ilicite, pe mai multe componente, respectiv:

- comercializare de medicamente, atât provenind din donaţii şi expirate, cât şi provenind din farmacii;

- fraudarea fondului naţional de sănătate prin utilizarea de mijloace frauduloase, pe componenta decontării medicamentelor;

- fraudarea fondului naţional de sănătate prin utilizarea de mijloace frauduloase pe componenta decontării dispozitivelor medicale şi favorizarea intereselor financiare ale unor societăţi de distribuire a acestora, în detrimentul pacienţilor;

- atragerea prin orice mijloace a pacienţilor la cabinetul particular, în vederea achitării de către aceştia a consultaţiilor acordate, pentru care, de regulă, nu elibera chitanţă, prefigurându-se indicii certe şi temeinice cu referire la implicarea acesteia în săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Au fost valorificate toate informaţiile obţinute cu referire la comiterea infracţiunilor de corupţie de către inculpata M.E. şi înseninate informaţii şi documente cu referire la activitatea infracţională desfăşurată de inculpata M.E. cu referire la infracţiunea de înşelăciune, pe cele două componente ale sale, respectiv medicamente şi dispozitive medicale destinate persoanelor cu dizabilităţi. Având în vedere însă amploarea activităţii infracţionale, numărul mare al prescripţiilor medicale identificate în relaţia cu Farmacia D. Bacău, numai în decursul anilor 2011-2012, precum şi al pacienţilor cărora li s-au prescris aceste medicamente, atât adulţi cât şi minori, relaţiile furnizate de C.A.S. Bacău, cu referire la decontarea dispozitivelor medicale, din care rezultă că SC A.O. SRL a făcut dovada livrării fotoliilor rulante cu un certificat de garanţie, iar persoanele beneficiare, fie nu au intrat în posesia acestora, fie au intrat după an de zile, în perioada de imediat înainte sau după flagrantul realizat şi au prezentat cu ocazia audierii alte certificate de garanţie eliberate de acelaşi furnizor, pe de o parte; iar pe de altă parte din care rezultă că beneficiari ai fotoliilor rulante livrate de SC A.O. SRL au fost decontate pe baza recomandărilor medicale eliberate de inculpata M.E. unor alte firme distribuitoare de dispozitive medicale şi nu în ultimul rând împrejurarea că efectuarea unei verificări fiscale a SC A.I. SRL Bacău se impune cu necesitate, dar în condiţiile în care soţul învinuitinuitei este directorul executiv al A.N.A.F. Bacău şi din datele dosarului rezultă că avea cunoştinţă de activitatea infracţională desfăşurată de aceasta, considerăm că există indicii că efectuarea unei verificări fiscale a societăţii de către reprezentanţii A.N.A.F. Bacău ar putea fi subiectivă, instanţa va fi sesizată doar pentru judecarea faptelor de corupţie şi exercitare fără drept a profesiei de farmacist, cauza urmând a fi disjunsă pentru celelalte infracţiuni.

În baza probelor administrate s-a reuşit dovedirea în mod neechivoc şi a următoarelor fapte de corupţie, comise de inculpata M.E., în calitate sa de medic specialist în neurologie şi psihiatrie pediatrică şi membră a Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pe care le avea în aceste calităţi.

18. La data de 25 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la inculpata M.E.A., foloase necuvenite, constând în produse alimentare (brânză, ouă, smântână, miere polifloră),

În valoare de 71 RON, în vederea eliberării unor documente medicale necesare planului de servicii personalizat, pentru recuperarea copilului cu dizabilităţi.

Inculpata M.E.A. este asistent maternal profesionist de aproximativ 10 ani de zile, iar din anul 2007, i-a fost repartizat în plasament minorul S.M., născut la data de 7 iulie 1997, conform hotărârii din 19 iunie 2007 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Bacău.

Periodic aceasta venea la inculpata M.E. pentru eliberarea de reţete medicale, cu tratamentul ce trebuia administrat minorului, obişnuind ca pentru consultaţiile acordate, să îi aducă uneori produse din gospodărie.

Această situaţie s-a petrecut şi în luna septembrie 2011, când inculpata M.E.A. i-a remis inculpatei M.E. produse alimentare similare celor remise la data de 25 septembrie 2012, în schimbul consultaţiei acordate pentru prescrierea tratamentului.

Situaţia de fapt relatată anterior este susţinută probaţional de declaraţia inculpatei M.E.A., care se coroborează cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceasta, cu inculpata M.E. la datele de 22 septembrie 2012 şi 24 septembrie 2012, precum şi cu înregistrarea din mediu ambiental din cabinetul particular al învinuitinuitei M.E. din ziua de 25 septembrie 2012.

19. La data de 26 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la învinuitinuitul T.G., foloase necuvenite, constând în produse alimentare (ţuică, smântână, lapte, nuci verzi şi o pasăre), în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A., pentru a putea beneficia ulterior de alocaţie specifică gradului de handicap.

Din cercetările efectuate în cauză s-a evidenţiat că învinuitinuitul T.G. este bunicul minorului T.A., pe care însă îl creşte şi îngrijeşte de la vârsta de 1 an, urmare a divorţului părinţilor acestuia.

De aproximativ 3 ani de zile, respectiv începând cu anul 2010, în urma unei căzături, copilul lovindu-se la cap, acesta este pacientul inculpatei M.E., care i-a prescris tratament pe bază de reţetă compensată, până în urmă cu aproximativ un an de zile, când suplimentar i-a recomandat şi administrarea de alte medicamente pe care i le vindea direct din cabinet.

Potrivit declaraţiei învinuitinuitului T.G. se reţine că: „(...) De aproximativ 1 an de zile dr. M., cu ocazia controalelor lunare, a început să îmi dea nişte medicamente din cabinetul ei, respectiv nişte pastile albastre, lunguieţe, nesigilate, ambalate într-o punguţă de hârtie, câte 10 pastile pe lună pentru care mi-a solicitat să-i achit suma de 10 RON, respectiv 1 RON/pastilă, şi câteodată, în locul acestor pastile, îmi dădea ca alternativă, într-un recipient din plastic sau din sticlă cu filet, o substanţă pe care o turna dintr-o sticlă ce o avea sub birou. Nu ştiu ce reprezintă acel sirop, însă mi-a recomandat să dau copilului 2-3 picături dimineaţa înainte masă, într-un păhărel cu apă. Când îmi dădea acest sirop nu îmi mai dădea pastile şi invers. Pentru acest sirop am plătit tot suma de 10 RON.

După o vreme, întrucât mă descurc greu cu banii, având o pensie mică şi cheltuieli cu copilul, fiind scumpe şi deplasările la medic la Bacău, lunar, am început să-i duc lui dr. M. produse din gospodărie proprie, respectiv câte 1 bidon de 2 litri de lapte, brânză de vaci proaspătă (1 kg, 1,2 kg).”

Întrucât nu dispunea de sumele de bani pretinse de inculpata M.E., pentru cumpărarea, învinuitinuitul T.G. a convenit cu inculpata să-i dea în locul banilor produse din gospodăria proprie, acest lucru întâmplându-se aproximativ de 5-6 ori.

Cu privire la siropul comercializat, învinuitinuitul T.G. a predat organelor de anchetă un flacon din sticlă de culoare fumurie, inscripţionat R., ce a fost fixat prin fotografiere, planşa fiind ataşată la dosarul cauzei.

În acest recipient, inculpata M.E. turna un sirop, dintr-un bidon mai mare pe care îl ţinea sub birou, după ce în prealabil colecta aceste flacoane de la pacienţii care le terminau de administrat şi le spăla la chiuveta din incinta cabinetului din policlinică, întrucât în cabinetul particular nu avea apă curentă.

De asemenea, din cercetări a rezultat că învinuitinuitul T.G. mai avea un nepot după fiică, pe nume B.V.I., care, de asemenea, urmează tratament medicamentos, recomandat de învinuitinuită, după acelaşi model ca şi minorul T.A.

La data de 17 octombrie 2012, în cadrul unei noi consultaţii acordate numitului T.G., inculpata M.E. a primit de la acesta alte produse alimentare în valoare de aproximativ 15 RON, pentru prescrierea de tratament medical numitului B.V.I.

Situaţia de fapt expusă anterior se probează cu declaraţiile învinuitinuitului T.G., procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de acesta cu inculpata M.E., înregistrările audio-video în mediu ambiental din data de 17 octombrie 2012, precum şi înregistrările audio din cabinetul particular din data de 26 septembrie 2012, din care rezultă cu evidenţă intenţia învinuitinuitului T.G. de a o convinge pe inculpata M.E. să-i elibereze un certificat medical, precum că nepotul său T.A. este bolnav în vederea încadrării acestuia într-un grad de handicap în scopul de a beneficia de alocaţia aferentă, motivat de faptul că se descurcă foarte greu cu banii.

20. În cursul lunii septembrie 2012, învinuitinuiţii S.M.A. şi S.R.M., au oferit foloase necuvenite învinuitinuitei M.E., medic specialist în neurologie pediatrică, la cererea acesteia, în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. şi S.R.M.A., în condiţiile în care există indicii temeinice că aceştia nu sufereau în mod real de afecţiunile atestate.

Din probele administrate în cauză rezultă că la începutul lunii septembrie 2012, în baza unor afecţiuni constatate de diferiţi medici, dar şi urmărind prelungirea concediului de creştere a copiilor gemeni, de la 2 la 3 ani, soţii S. au luat hotărârea de a discuta cu inculpata M.E., asupra oportunităţii încadrării copiilor într-un grad de handicap.

Din procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate autorizat purtate de inculpata M.E., pe de o parte cu învinuitinuitul S.M.A. şi, pe de altă parte, cu inculpata S.R.M., din examinarea dosarelor de încadrare în grad de handicap ale minorilor şi a documentaţiei medicale aflate la acestea, atât de către organele judiciare din cursul urmăririi penale, cât şi de către Comisia de reexaminare constituită pentru verificarea veridicităţii şi legalităţii gradului de handicap acordat, rezultă în mod neechivoc că modalitatea în care s-a realizat examinarea şi diagnosticarea celor doi minori este una cel puţin deficitară şi bazată pe alte criterii decât cele legale, inclusiv pe obţinerea unor avantaje personale, dovedindu-se neechivoc cel puţin prestarea unor servicii de taximetrie de către învinuitinuitul S.M.A. pentru inculpata M.E., în schimbul „colaborării” iniţiate.

În susţinerea acestui punct de vedere invocăm ca şi argumente împrejurările că, premergător comisiei, inculpata M.E. are contacte telefonice cu învinuitinuitul S.M.A., în care îi comunică la ore târzii că i-a scris „minunile alea” (referindu-se la documentele necesare pentru comisie), şi mai mult decât atât, chiar în dimineaţa evaluării, în care îi recomandă să treacă pe la biserică cu aceleaşi minuni şi îmbrăcaţi modest şi să pună într-o plăsuţă„ceva acolo, nişte fructe, nişte covrigi, o prăjiturică, ceva aşa pentru vreo 12-14 persoane” iar după evaluare care a avut loc la data de 11 septembrie 2012, a felicitat-o pe inculpata S.R.M.

La aceste argumente, sunt elocvent de menţionat discuţiile purtate de inculpata M.E. cu învinuitinuitul S.M.A. la data de 15 octombrie 2012, la o lună de la încadrarea copiilor în grad de handicap, în cabinetul particular, din care redăm sintetic:

M.E.: Fii atent (...) de ce te-am chemat: (...) vine acasă (...)! De când tot te sun, şi nu răspunzi (...) Deci: vin acasă (...)!

S.M.A.: Când?

M.E.: Nu ştiu când vin. Deci îi plecată (...)de vineri s-o plecat, de vineri. Deci până (...) o fost toţi ăia făcuţi, până în aprilie, şi acuma, toţi din aprilie. Da" tot te-am sunat disperată! Ca să fii pregătit (...)! Deci îi ia pe ăia care o făcut în aprilie, în jos.

S.M.A.: (...)

M.E.: Aprilie (...) cred că aprilie i-o terminat. Că în Săptămâna Mare (...) Nu ştii? Că spuneam atunci: îi Săptămâna Mare şi (...) (neinteligibil) (...) făceau Planul de Monitorizare. Mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie. Deci 6 luni, ultimile 6 luni. Noi am fost în (...)?

S.M.A. Acuma, în noiembrie.

M.E.: Noiembrie. Ei, cum să fim în noiembrie? Eşti culmea şi tu.

S.M.A.: NU! Hî (...) în (...) septembrie.

M.E.: [(...)neinteligibil(...)] nu ştiu ce, vine inopinat. O să vină şi inopinat, te trezeşti cu ei în casă, că [(...)neinteligibil(...)]. Aşa că o să vie echipă mobilă, adică să vină: un asistent social, un kinetoterapeut, un psiholog, un [(...)neinteligibil(...)].

S.M.A.: Asistenta socială îi [(...)neinteligibil(...)] la S.

M.E.:(...) La S.

S.M.A.: Asistenta socială.

M.E.: Şi atunci să vină acolo. Şi dacă vine la S., [(...)neinteligibil(...)], tu te trezeşti cu echipa mobilă la poartă. Cu maşină, cu trei-patru tineri. Clar? [(...)neinteligibil(...)]

S.M.A.: Şi(...)

M.E.: Deci te rog frumos, din pământ din iarbă verde, deci nu vorbi cu nimeni, şi nu mă pune într-o situaţie aşa [(...)neinteligibil(...)]

S.M.A.: Ştiu, ştiu.

M.E.: Ţi-am zis!

S.M.A.: Da, da

M.E.: Deci (...) face monitorizare (...)! O să-ţi (...) au nişte planuri care trebuie să le completeze şi-ţi pune o mulţime de întrebări.

S.M.A.: Aha (...) Mi-aţi dat reţeta, nu?

S.M.A.: (...) Dacă nu, să-i mai daţi o lună reţetă, să [discută la telefon, cu soţia: Auzi? Da" noi avem vreo reţetă de la doamna doctor, cu (...) medicamente, ce trebuie să avem?(...) Îm, nu avem, nu? Nu-i nimic (...) Hai, bine.]

M.E.: S-o terminat?

S.M.A.: Nu o avut reţetă.

S.M.A.: (...) Şi daţi-mi o reţetă, ca să iau şi o am în casă.

M.E.: Iei (...) aşa. încă ceva: ai ştiut unde să te duci?

S.M.A.: Da.

M.E.: Deci la Direcţia Muncii, la (...) lângă C.A.S., pentru Bugetul Suplimentar, ai fost?

S.M.A.: Pentru Bugetul (...)? Cum adică Bugetul Suplimentar?

M.E.: Nu ai fost. Deci trebuie să se ducă aşa: (...)

S.M.A. La I.T.M. acolo, o fost.

M.E.: La serviciul ei

S.M.A.: Da.

M.E.: La (...) ă (...) Direcţia Muncii (...)

S.M.A.: Da

M.E.: Şi lângă C.A.S., pentru Bugetul Suplimentar.

S.M.A.: Şi cu un extras de cont, ceva care cum să vadă ei că (...)

M.E.: Nu ştiu ce extras de cont. Se duce cu hârtiile astea şi spune ce trebuie să duci acolo. Că ei mai primesc nişte bănuţi, nişte (...)

S.M.A.: Am înţeles.

M.E.: Buget suplimentar. Şi ai scutire de telef(...) de î(...) abonament la telefon, abonament la televizor, bilete de călătorie, scutire de impozit şi o mulţime de chestii, nici eu nu le ştiu pe toate.

S.M.A.: Şi de unde unde le iau?

M.E.: De acolo.

S.M.A.: De la (...)? Dar nu (...)

M.E.: Îţi spune de-acolo. [(...)neinteligibil(...)].

S.M.A.: Am să mă duc, am să trimit mâine soţia, [(...)neinteligibil(...)].

M.E.: Şi [(...)neinteligibil(...)] ce-am scris. Da? Deci în patru locuri Şi pentru alocaţie dublă.

M.E.: La televizor îi ţii?

S.M.A.: Da.

M.E.: Ce-am vorbit cu tine?

S.M.A.: Î?

M.E.: Eu ce-am vorbit cu tine?

S.M.A.: Fără (...)?

M.E.: Deci nu vreau să văd televizoru" în calea acestor copii! Ori vrei copii sănătoşi, şi-ţi spun, dacă nu-i ţii şi nu asculţi ce-ţi spun eu, o să fie autişti, chiar o să fie bolnavi!

S.M.A.: (...) ?

M.E.: l-am îmbolnăvit noi acuma că nu ştiu ce. Da" chiar o să fie bolnavi dacă nu m-asculţi, (...)!

S.M.A.: Deci fără televizor.

M.E.: A, şi încă mai am o problemă.

S.M.A.: Ce (...)?

M.E.: Bine că n-am uitat. Bine că mi-am adus aminte. Trebuie să-ţi faci copii din astea, toate, şi să faci o fişă în policlinică.

M.E.: Aşa. Gata. Acuma, ce ziceai că întreabă? (în şoaptă) [(...)neinteligibil(...)] am zis noi la comisie ce [(...)neinteligibil(...)] se întâmplă aicea?

S.M.A.: Nu mai ştiu.

M.E.: Nu mai ştii, da" ai să ştii, trebuie să ştii.

S.M.A.: Nevastă-mea ştie (...)

M.E.: Da? Deci au doi ani şi(...)?

S.M.A.: Acuma au făcut doi ani, pe 5 octombrie.

M.E.: Deci T., sirop, N. (...) pentru astm, ce ai? (n.n. şoptit) Trebuie să ai acasă ceva pentru astm, măcar? Că-s şi cu astmul.

S.M.A.: (...) Nu prea, că n-am. Treceţi ceva şi pentru astm.

M.E.: (...) Dar cum să-ţi trec eu pentru asta? [(...)neinteligibil(...)] că vin alţii.

M.E.: Deci T. (...) spune că-i dă aşa câte o linguriţă seara, îi dă (...) îi dă un mililitru dimineaţa, îi dă (...)

S.M.A.: Le are scrise, acolo (...) Le are scrise. Săru-mâna!

Cu ocazia audierii învinuitinuitei S.R.M. aceasta a confirmat că prima reţetă medicală eliberată de inculpata M.E. datează din 15 octombrie 20112 când i s-au prescris pentru prima dată medicamentele T., N. şi A., astfel încât la data de 11 septembrie 2012 când s-a întocmit raportul de evaluare complexă a copilului, aceştia nu erau în tratament cu neuroleptice, respectiv N. şi T., aşa cum este consemnat în acest raport.

Totodată, referitor la afirmaţia inculpatei M.E., făcută către soţul acesteia, în sensul că „I-am îmbolnăvit noi acum (...) că nu ştiu ce (...) dar chiar o să fie bolnavi dacă nu mă asculp!”, inculpata S.R.M. a declarat că nu are nimic de spus.

Având în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauză apreciem că şi în cazul minorilor S., inculpata M.E. a realizat încadrarea lor în grad de handicap contra cost, însă în lipsa altor probe, se va reţine ca obiect al mitei produsele achiziţionate de aceştia şi remise comisiei, în baza solicitării prealabile exprese în acest sens a învinuitinuitei M.E.

21. În cursul lunii septembrie 2012, inculpata M.E. a primit suma de 20 RON de la inculpata E.L., în scopul de a elibera documente medicale în baza cărora s-a realizat încadrarea în grad de handicap a minorei E.M.L.

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că în data de 8 septembrie 2012, inculpata M.E. este contactată telefonic de reprezentantul legal al minorei E.M.L., identificat în persoana învinuitinuitei E.L., pentru a se programa la cabinetul din policlinică, în vederea eliberării unui certificat medical necesar pentru dosarul de evaluare din data de 14 septembrie 2012.

La data de 10 septembrie 02012, în baza programării, inculpata E.L., s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E., unde potrivit documentelor identificate a obţinut eliberarea certificatului medical, ocazie cu care, întrucât nu dispunea de bani, i-a promis „o mică atenţie”. Astfel, potrivit declaraţiei învinuitinuitei E.L., la data de 14 septembrie 2012, după terminarea activităţii comisiei, s-a prezentat la cabinetul din policlinică al inculpatei M.E. şi i-a remis suma de 20 de RON.

Cele expuse mai sus sunt confirmate de procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.E. cu inculpata E.L., în datele de 8 septembrie, 10 septembrie, 13 septembrie şi 14 septembrie 2012.

22. Cu ocazia percheziţiei efectuate în cabinetul din ambulatoriu de specialitate copii din cadrul Spitalului Judeţean Bacău, pe masa de lucru a inculpatei M.E., a fost identificată fişa de evaluare psihologică a minorului M.N.C., în original, datată 20 august 2012, întocmită de către psiholog L.F., din municipiul Oneşti.

Efectuându-se verificări la Comisia pentru Protecţia Copilului s-a constatat că minorul este încadrat în gradul I de handicap, începând cu luna august 2012, propunerea de încadrare în acest grad fiind efectuată cu ocazia reevaluării de către inculpata M.E., după ce anterior fusese încadrat în gradul II, iar toate documentele medicale fuseseră obţinute de la specialiştii din municipiului Oneşti.

De asemenea, cu ocazia examinării dosarului s-a constatat că la evaluarea din august 2012 era anexată o altă fişă psihologică, întocmită de specialistul N.M.A., la data de 23 august 2012, ce atesta un IQ 35, corespunzător retardului psihic sever, pe baza căruia se poate realiza încadrarea legală în gradul I de handicap, în timp ce pe fişa de evaluare eliberată de psihologul L.F. era menţionat IQ 43, cu ocazia evaluării din 20 august 2012, corespunzător retardului psihic mediu, încadrabil în gradul II de handicap.

Precizăm că valoarea IQ-ului minorului M.N.C. a fost în mod constant mai mare sau egală cu 40, atât cu ocazia evaluărilor psihologice din martie 2012, efectuate de medici de specialitate din Iaşi, cât şi de evaluările ulterioare efectuate de psihologul L.F., la cabinetul său particular din municipiul Oneşti, localitate în care nu există psiholog încadrat în serviciul public de asistenţă medicală.

Fiind audiată pentru elucidarea împrejurărilor în care a fost necesară întocmirea unei noi evaluări psihologice în luna august 2012, numita M.G.C., în calitate de reprezentant legal al minorului M.N.C., a declarat că, la data de 23 martie 2011 s-a internat cu copilul la Spitalul Clinic de Urgenţă din Iaşi, unde i s-a confirmat diagnosticul de encefalopatie cronică, cu recomandare de tratament permanent şi însoţitor, conform biletului de ieşire din spital, anexat în xerocopie la dosar.

După cum i s-a recomandat de la spitalul din Iaşi, a căutat să obţină pentru copilul său încadrarea într-un grad de handicap. Astfel, a contactat-o pe d-na dr. R. de la Spitalul Oneşti care i-a indicat să se prezinte cu documentele necesare la comisia din municipiul Bacău.

În luna martie 2011, minorul a fost examinat în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi şi, pe baza documentelor medicale ce atestau retard psihic mediu, a fost încadrat în gradul II de handicap, pentru o perioadă de 6 luni. La expirarea acestei durate, martora M.G.C., a revenit la comisie cu copilul pentru o nouă reexaminare în luna august 2011, când a fost menţinută decizia de încadrare în gradul II de handicap, certificatul primit, fiind valabil 1 an.

În luna august 2012, a efectuat demersurile necesare întocmirii dosarului pentru prezentarea copilului M.N.C. din nou la comisie pentru reevaluarea stării de handicap. Printre altele, martora M.G.C. a mers din nou la d-na dr. R. la Spitalul Oneşti, pentru a-i elibera certificatul medical necesar la dosar, însă întrucât aceasta era în concediu, nu a putut obţine documentul. În aceste condiţii, a venit la Bacău, la sediul comisiei, unde i s-a spus că dosarul era incomplet, neavând acel document de la doamna dr. R. şi a fost sfătuită de către secretara comisiei să se prezinte la inculpata M.E. pentru a obţine documentul respectiv şi pentru a completa dosarul pe care apoi să îl depună la comisie.

Astfel, în aceeaşi zi a mers la cabinetul medical al învinuitinuitei M.E. din Policlinica de copii, ocazie cu care, solicitând eliberarea documentului, s-a plâns acesteia că în anul 2011 copilul său a fost încadrat doar în gradul II de handicap şi fără însoţitor, deşi de la Spitalul din Iaşi se recomandase însoţitor pentru acesta.

I-a explicat totodată şi situaţia financiară grea a familiei sale, că soţul este şi el bolnav şi că ar vrea ca fiul său să o aibă drept însoţitor, la care inculpata M.E. i-a spus „haide că se rezolvă”. Cunoscând procedura de lucru a învinuitinuitei M.E. şi conştientizând din comportamentul său că aşteaptă să i se dea ceva pentru a o ajuta cu încadrarea fiului său în gradul I de handicap cu însoţitor, martora M.G.C., convinsă fiind că are dreptul la gradul I şi că dacă nu dădea ceva risca să nu primească gradul I, a întrebat-o dacă se poate descurca cu produse sau cu bani, iar inc. M.E. i-a răspuns „cu bani”. La întrebarea martorei „dacă 500 RON ajung” inculpata M.E. a afirmat că „trebuie 600 RON”, neeliberându-i certificatul medical şi solicitându-i să-i lase întregul dosar care era complet, cu excepţia certificatului medical, până îi va aduce banii.

După câteva zile, martora M.G.C. a revenit la inculpata M.E., tot la cabinetul medical din Policlinică, unde i-a dat suma de bani pretinsă, respectiv cei 600 RON, primind în schimb dosarul complet pe care, fără a-l mai verifica l-a depus la comisie.

După evaluare, inculpatei M.E. a consemnat în raport, la rubrica, concluziile şi recomandările medicului, gravitatea afectării funcţionale, atestând astfel necesitatea încadrării în gradul I de handicap.

Din probele administrate, este evident că inculpata M.E. a procedat la recomandarea unei noi evaluări psihologice, astfel încât IQ minorului M.N.C. să fie stabilit la o valoare pe baza căreia să poată fi încadrat în gradul I, demers pe care l-a efectuat în considerarea sumei de bani primite fără drept pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu.

23. În luna septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la D.T. suma de 200 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de orientare şcolară, pentru minora M.A., aflată în întreţinerea acesteia.

Din probele administrate în cauză, rezultă că punerea în legătură a numitei D.T. cu inculpata M.E. a fost realizată de martora D.M., o pacientă mai veche de-a învinuitinuitei M.E., care avea cunoştinţă despre practicile acesteia, respectiv că pretindea sume de bani, pentru eliberarea de documente necesare încadrării în grad de handicap sau orientării şcolare şi că aceste sume trebuiau date înainte de a ajunge la comisie.

Aceeaşi persoană, D.M. a depus spre examinare, la inculpata M.E., şi documentele necesare evaluării în vederea încadrării în grad de handicap a minorei A.G.A., la solicitarea martorei A.M.A., reprezentantul legal al acestui din urmă copil.

Situaţia de fapt expusă mai sus rezultă din declaraţiile martorilor D.T., D.M., A.M.A., procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.E. cu martora D.T., la datele de 5 septembrie, 12 septembrie, 14 septembrie 2012, documentele pe numele A.G.A., inclusiv certificatul de naştere în original al acesteia, identificate cu ocazia percheziţiei efectuate în cabinetul din policlinică în care îşi desfăşura activitatea inculpata şi nu în ultimul rând cu declaraţiile învinuitinuitei G.A.A. şi înregistrările audio-video în mediu ambiental din data de 22 octombrie 2012, când martora D.M. intră în cabinetul învinuitinuitei şi o întreabă dacă a avut timp să se uite pe documentele lui A.G.A., lăsate anterior.

24. Modul de acţiune al învinuitinuitei M.E., constând în pretinderea directă de bani premergător evaluării minorilor şi acceptarea remiterii efective ulterior, din primul salariu de însoţitor urmare a încadrării în gradul I de handicap, sub presiunea exercitată asupra mituitorului, în scopul de a o determina pe aceasta să săvârşească infracţiunea, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă şi din declaraţia martorei P.V.

Potrivit depoziţiei acesteia, rezultă că în calitate de reprezentant legal al minorei P.G.A., începând cu anul 2009, după fiecare evaluare era contactată telefonic de inculpata M.E. care îi preciza că minora nu este de gradul I, ci de gradul II şi că ar putea face o concesie prin atestarea unei deficienţe grave încadrabile în gradul I, contra sumei de 800 RON.

Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anii 2010, 2011 şi 2012, însă la această din urmă evaluare, inculpata M.E. i-a pretins 1.000 RON.

Declaraţia martorei P.V. se coroborează perfect cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirii telefonice purtate cu inculpata M.E., în condiţiile în care postul telefonic fix pe care a fost contactată de învinuitinuită este înregistrat pe numele socrului său P.T., la data de 22 septembrie 2012 ora 14:44:45, din care redăm sintetic:

„ M.E.: Alo ?

C.: Alo?

M.E.: Bună ziua.

C.: Bună ziua.

M.E.: Ce faci, domnişoară?

C.: (...) Da" cine sunteţi?

M.E.: Da cine-ţi zice ţie domnişoară? Ia gândeşte-te.

C.: (...) Nu ştiu, că-i familia P.

M.E.: Da. Şi cine-ţi zice ţie domnişoară?

C.: (...) Nu ştiu cine să(...) hî (...) n-am (...)

M.E.: Nu (neinteligibil)? îi doctoriţa, fată! Eşti într-o (...) dungă?

C.: Săru-mâna, doamna doctor. Hî, hî (...)

M.E.: Păi nu-ţi zic eu ţie domnişoară? Eşti culmea.

C.: Nu vă cunoşteam după voce, hî (...)

M.E.: Ce te-ai blocat aşa?

M.E.: Da, deci asta am făcut (...) ă (...) adică sper să nu se schimbe nimic. Da?

C.: Da, doamnă.

M.E.: Deci o să te pregăteşti vârtos.

C.: Da. Eu când o să vină dosarul şi asta (...)

M.E.: Ne-am înţeles?

C.: (...) eu o să vin la dvs.

M.E.: Da. Deci (...) ţi-am zis atunci, nu ştiu dacăţi-am zis.

C.: Da.

M.E.: Da" o să-ţi spun.

C.: Da, doamna doctor.

M.E.: Da?

C.: Da.

M.E.: Că nu, şi nu, şi nu, şi nu. Să nu te-ajut.

M.E.: Deci o să primeşti acasă, deci eu sper că rezolv şi sus.

C.: Da.

M.E.: Da?

C.: Da, doamna doctor.

M.E.: Deci aşa sper, cu totul, cu ajutorul lui Dumnezeu, roagă-te şi tu, şi pregăteşte, că probabil o să fie 10.

C.: (...)

M.E.: Da?

C.: Da, da.

M.E.: Hai, bine. Hai, te pup.

C.: Bine, săru-mânal

25. În cursul lunii august 2012, inculpata M.E. a pretins de la numita A.M. suma de 1.000 RON, în vederea încadrării în grad de handicap a minorului D.M.S., aflat în creşterea şi întreţinerea acesteia.

Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat că, în cursul lunii iunie 2012, în baza trimiterii de la medicul de familie, martora A.M. a mers în Policlinica Bacău, la inculpata M.E., în vederea examinării minorului ca specialist, în raport de afecţiuni pe care le avea, fiind diagnosticat cu autism.

Cu acea ocazie, inculpata i-a eliberat reţetă şi totodată i-a vândut din cabinet un sirop, în vestitul recipient inscripţionat R., în schimbul sumei de 15 RON, recomandându-i să vină lunar după tratament, ceea ce s-a şi întâmplat.

Astfel, inculpata M.E. i-a vândut acel sirop martorei A.M., contra sumei de 15 RON, lunar şi în iulie şi august 2012.

În cadrul consultaţiei acordate în această din urmă lună, inculpata i-a spus că o poate ajuta să încadreze copilul într-un grad de handicap cu asistent permanent, precizându-i că ea este medicul de la comisie şi totodată că acest ajutor din partea ei „o să o coste”. La întrebarea martorei cu privire ce ar însemna acest lucru, inculpata M.E. i-a spus că ar costa-o 10 milioane ROL, bani pe care poate să-i dea şi în două tranşe, în condiţiile în care nu dispunea de această sumă.

Totodată, i-a pus la dispoziţie un bileţel tipărit ce conţinea lista documentelor necesare pentru constituirea dosarului, spunându-i să le pregătească iar când va avea banii, să vină la ea, să se programeze la comisie, până la momentul flagrantului martora A.M. nereuşind să facă rost de suma pretinsă.

Situaţia de fapt relatată mai sus rezultă din declaraţia martorei A.M., coroborată cu bileţelul intitulat „notă informativă” ce i-a fost înmânat de inculpata M.E. şi copiile fişei medicale sintetice şi adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie pe numele minorului şi ale anchetei sociale întocmite de Primăria comunei A., judeţul Bacău la data de 12 septembrie 2012, documente solicitate de martoră în baza discuţiei cu inculpata M.E. şi necesare pentru constituirea dosarului de încadrare în grad de handicap.

Existenţa acestei discuţii este dovedită şi de procesul verbal de redare în formă scrisă a convorbirii telefonice pe care martora A.M. a avut-o cu inculpata M.E. la data de 12 septembrie 2012, ora 19:24:17.

Este elocvent de menţionat şi faptul că note informative similare celor depuse de martora A.M. au fost identificate şi cu ocazia percheziţiei efectuate în cabinetul din policlinică al inculpatei M.E., mijloace materiale de probă ce au fost ataşate la dosarul cauzei, după desigilare.

26. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în cursul lunii august 2012, în cadrul demersurilor efectuate pentru constituirea dosarului de reevaluare a minorului T.D.S., martora T.M. a contactat-o pe inculpata M.E., în contextul în care se apropia perioada limită fixată pentru reevaluare şi nu obţinuse încă ancheta socială, astfel încât dosarul nu era complet.

După terminarea şedinţei de evaluare din data de 25 septembrie 2012, în cadrul căreia a fost examinat şi minorul T.D.S., inculpata M.E. a contactat-o telefonic pe martora T.M. şi i-a precizat că „o să trebuiască să se vadă” întrucât „şi-a făcut temele cu prisosinţă”, ceea ce echivalează cu o pretindere indirectă a unui folos material, aspect înţeles neechivoc şi de martora T.M., aşa cum rezultă din declaraţia acesteia care se coroborează cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice dintre acestea din datele de 13, 21 şi 26 septembrie 2012.

Este de menţionat că deşi în anul 2011, minorul a fost încadrat în gradul III de handicap, la reevaluarea din 25 septembrie 2012, s-a propus şi ulterior s-a decis pe baza acestei recomandări încadrarea minorului în gradul I de handicap.

Potrivit declaraţiei martorei T.M., ulterior datei de 26 septembrie 2012, având drum prin Bacău, a remis inculpatei M.E. suma de 150 RON.

Este elocvent de precizat că aceeaşi expresie utilizată de inculpata M.E. în sensul că „şi-a făcut temele cu prisosinţă”, corelată cu invitaţia de a se întâlni, aşa cum au stabilit anterior, a fost identificată şi în cazul numitei S.I., cu ocazia evaluării minorului S.D.R.

27. În data de 27 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la C.G.A. suma de 50 de RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar la comisia pentru evaluarea gradului de handicap a minorului C.S.M., situaţie care rezultă din declaraţia martorei C.G.A., care se coroborează cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirii telefonice purtate de aceasta cu inculpata din data de 25 septembrie 2012, ora 15:18:44, precum şi documentele medicale din care rezultă acordarea consultaţiei la data de 27 septembrie 2012,

În cadrul căreia s-a eliberat certificatul medical.

Susţinerea numitei C.G.A., în sensul că a remis suma de bani cu titlu de contravaloare a consultaţiei, în contextul în care de regulă mergea la cabinetul particular unde pentru acelaşi serviciu plătea această sumă, nu este de natură să exonereze de răspundere penală pe inculpata M.E., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită. În argumentarea acestui punct de vedere, invocăm faptul că certificatul medical se eliberează de la secretariatul ambulatoriului de specialitate, semnat de medicul specialist şi contrasemnat de directorul ambulatoriului de specialitate, în cadrul asistenţei medicale publice, gratuite, astfel încât nu se justifica acceptarea primirii nici unei sume de bani cu titlu de contravaloare a consultaţiei, cu atât mai mult cu cât, în schimb, nu s-a eliberat nici o chitanţă.

28. Din cercetările efectuate a rezultat că un alt pacient al inculpatei M.E., nevoit să achite, în aceleaşi condiţii ca şi celelalte persoane, cu ocazia fiecărei reevaluări a gradului de handicap, diferite sume de bani pretinse de aceasta, a fost şi numita H.F., în calitate de reprezentant legal al minorului H.B.G.

Potrivit declaraţiei martorei H.F., în perioada 2007-2012 (ultima dată în cursul lunii mai 2012), a remis inculpatei M.E. diferite sume de bani (în total 1.500 RON), în vederea încadrării/menţinerii în grad de handicap a miorului H.B.G.

29. Probaţional s-a dovedit şi că o altă pacientă veche a inculpatei M.E., a fost şi minora B.C.A., diagnosticată cu sindromul Down.

Lunar, începând cu anul 2002 şi până în ziua de 22 octombrie 2012, martora B.E.A., mama minorei, se prezenta la cabinetul inculpatei M.E. din policlinica de copii pentru prescrierea de tratament medical, ocazie cu care inculpata îi vindea şi medicamente sau sirop inscripţionat R., din cabinet.

Începând cu anul 2010, cu ocazia solicitării eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de reevaluare a minorei, inculpata M.E. a atenţionat-o pe martora B.M.A. cu privire la faptul că ar trebui să împartă salariul (referindu-se la ajutorul plătit de stat pentru asistent personal al unei persoane minore încadrată în gradul I de handicap) şi că dacă nu-i dă ceva nu o va ajuta să obţină în continuare gradul de handicap, deşi cunoştea situaţia socio-familială precară a acesteia.

Sub imperiul acestei constrângeri, martora B.M.A. a remis inculpatei M.E. suma de 50 de RON, cât avea, bani pe care aceasta din urmă i-a luat şi i-a pus într-un sertar de sub blatul biroului său de lucru. Situaţia s-a repetat şi în cursul anului 2011 şi ulterior în cursul anului 2012, cu ocazia reevaluărilor gradului de handicap al minorei B.C.A., însă de aceste daţi reprezentantul legal a remis învinuitinuitei câte 100 RON.

Potrivit declaraţiei dată de martora B.M.A., cunoscând necesitatea motivării financiare a inculpatei M.E., datorită lipsei de bani, obişnuia să-i ducă din când în când produse din gospodărie (făină, ceapă, fasole, ouă, nuci), atât cât putea să transporte cu sacoşa.

30. În luna august 2012, inc. M.E. a pretins şi primit de la numita I.A.M. suma de 30 RON în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.S.C.

S-a reţinut din probele administrate în cauză că medicul curant al acestui copil este doctorul R.S., de la Oneşti, care a eliberat anual (încă din anul 2002) certificatul medical necesar pentru constituirea dosarului de evaluare sau reevaluare.

În cursul lunii august 2012, întrucât medicul curant al copilului se afla în concediu de odihnă, aşa cum rezultă şi din declaraţiile altor pacienţi de-ai acestuia, martora I.A.M. s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E. din Policlinica Bacău, solicitându-i eliberarea certificatului medical necesar reevaluării gradului de handicap.

Cunoscând că la Oneşti există o decizie internă cu privire la achitarea unei taxe modice pentru emiterea acestui certificat, inculpata M.E. a pretins indirect pentru eliberarea acestui certificat o sumă similară.

Concret, aceasta a întrebat-o pe martora I.A.M. „cât te costă la Oneşti” şi pentru a potenţa determinarea martorei de a-i remite ceva, a afirmat că „ea este doctorul ce hotărăşte la comisie”.

Cunoscând această situaţie, având în vedere că parcurge procedura evaluării de 10 ani de zile, martora I.A.M., s-a văzut nevoită să dea inculpatei M.E. suma de 30 de RON, pentru a i se elibera certificatul.

31. În cursul anului 2008, a pretins şi primit de la numita A.G.E. suma de 100 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei A.S.D.

Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat că, minora A.S.D. este pacienta doctorului D.

În cursul anului 2008, după evaluarea copilului, inculpata M.E. a contactat-o telefonic pe mama acestuia, martora A.G.E., la numărul de telefon ce era menţionat pe cererea de evaluare, invitând-o la cabinetul din policlinică, sub pretextul de a discuta cu referire la actele de la dosarul de la evaluare.

Deşi cunoştea despre obiceiul inculpatei M.E., de a pretinde atenţii de la pacienţi, martora A.G.E., a dat curs acestei invitaţii, pentru a se elucida dacă într-adevăr este vreo problemă cu actele sau într-adevăr inculpata aştepta să-i dea ceva.

În cadrul întrevederii, inculpata M.E. i-a spus că afecţiunile de care suferă fetiţa sa sunt de gradul III spre II şi că „cu mare indulgenţă i-a dat gradul I”. De asemenea, i-a sugerat să se mute cu copilul de la doamna doctor D. în supravegherea sa, explicându-i că i-ar fi mult mai uşor întrucât face parte din comisie.

Deşi a refuzat, inculpata M.E. a continuat să insiste cu discuţia referitoare la indulgenţa pe care i-a acordat-o şi întrucât discuţia nu avea nici o finalitate şi dura de aproximativ o oră, martora A.G.E. a înţeles că inculpata aşteaptă ceva, sens în care, pentru a pune capăt acestei situaţii jenante, a scos din geantă suma de 100 RON, pe care i-a remis-o, afirmând „că atât am şi că mai mult nu pot să vă dau”, iar inculpata a luat acea bancnotă, a pus-o în sertar şi a afirmat „e bun şi atât când ai doi copii la facultate la Bucureşti”.

Din declaraţia martorei A.G.E. rezultă că şi după evaluarea din anul următor, a primit un apel de la inculpata M.E., însă cunoscând procedura utilizată de aceasta, care i se confirmase personal, a refuzat să-i mai dea curs.

32. În perioada 2009-2012 (ultima dată pe data de 14 septembrie 2012), a pretins şi primit de la numita C.L. diferite sume de bani (total 3.400 RON) în vederea menţinerii gradului de handicap al minorului C.R.I.

Din înregistrările audio în mediu ambiental efectuate în cabinetul particular al inculpatei M.E., la data de 15 septembrie 2012, cu reprezentantul legal al minorului C.R.I., identificat în persoana martorei C.L., rezultă, încă o dată, modalitatea utilizată de învinuitinuită în vederea determinării la dare de mită.

În extras, redăm discuţia purtată, după evaluarea minorului, cu mama acestuia, după cum urmează:

C.L.: Vreau să zic că am dat ieri numărul greşit la (...) comisie, acolo, da" fără să vreau, hî, hî (...) Numărul de telefon (...)

M.E.: Numărul tău?

M.E.: Ei, şi ce?

C.L.: Eu am zis că eu ştiu (...) să nu fie vreo problemă şi (...) M.E.: Care problemă? îi problemă, îi spui că (...)

C.L.: Fără să (...) N-am avut nici mobilul la mine (...) şi când m-am uitat, Doamne iartă-mă (...)

M.E.: (...) Da" aveai emoţii, ai avut emoţii?

C.L.: (...)

M.E.: Ţi-am pus gradul unu, cum să nu-ţi pun gradul unu?? Da" se pune problema?

C.L.: Că (...)

M.E.: Poftim?

C.L.: Asta care vorbeşte, nu ştiu, hî (...)

M.E.: Ei, da" cum? Da" (...) le-am (neinteligibil) la alţii, da" pe tine care te ştiu de o veşnicie, cum? M-o întrebat aşa, că nu ştiu ce, şi (...) Te-ai gândit vreo clipă?

C.L.: Nu, am (neinteligibil), hî, hî, hî (...)

M.E.: (neinteligibil). Te-ai gândit că n-ai vorbit înainte cu mine.

C.L.: Î?

M.E.: Te-ai gândit că n-ai vorbit înainte (...) Doamne fereşte, cum poţi să (neinteligibil) aşa ceva?

Din cercetările efectuate ulterior în cauză a rezultat că, în cursul anului 2009, dorind prelungirea concediului pentru creşterea copilului de la 2 la 3 ani, martora C.L., în lipsa medicului curant al copilului de la vremea respectivă, a luat legătura cu inculpata M.E., care i-a solicitat, ca pentru această problemă, să o caute la cabinetul său particular.

În cadrul discuţiei, lăsându-i-se să se înţeleagă de către inculpata M.E., că va fi nevoită să-i remită o sumă de bani, martora C.L. a întrebat-o „cât o costă” iar aceasta a spus că îi va preciza suma după comisie.

După evaluare, inculpata a contactat-o pe martora C.L. şi a invitat-o la cabinetul său particular, ocazie cu care i-a pretins suma de 1.500 RON, afirmând că îl încadrase pe minor în gradul de handicap.

Potrivit declaraţiei martorei C.L., aceasta a remis pe loc suma de 500 RON şi ulterior a remis şi diferenţa pretinsă.

Această situaţie s-a perpetuat şi în anii următori, când după acelaşi tipar, a remis inculpatei suma de 800 RON în anul 2010, 600 RON în anul 2011 şi 500 de RON în anul 2012.

33. În cursul lunii octombrie 2012, în calitate de medic specialist în neurologie pediatrică, a primit suma de 50 de RON de la numita S.C.A., în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a persoanei aflată în întreţinerea acesteia, S.R.I.

Din declaraţia martorei S.C.A. rezultă că în anul 2012, a hotărât să reîncadreze copilul în grad de handicap, din motive financiare.

Deşi anterior medicul curant al copilului a fost dr. D., întrucât în luna octombrie 2012, aceasta nu era la cabinet, martora S.C.A. s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E. şi fără ca aceasta să-i pretindă ori să-i dea de înţeles că trebuie să-i dea ceva, din proprie iniţiativă, în timp ce-i completa certificatul medical, i-a remis suma de 50 de RON.

34. În perioada anilor 2011-2012, inculpata M.E. a pretins câte 1.000 RON anual de la numita S.I. în vederea încadrării/menţinerii în grad de handicap a copilului minor al acesteia S.D.R. şi a primit efectiv în aceeaşi perioadă suma totală de 1.600 RON (1.000 RON în anul 2011 şi 600 RON în anul 2012).

Din probele administrate în cauză a rezultat că un alt pacient al învinuitinuitei M.E. a fost şi minorul S.D.R., începând cu anul 2011.

În anul 2011, în cadrul consultaţiei acordată de inculpată, înainte de evaluare, cu prilejul eliberării certificatului medical necesar la dosar, aceasta a precizat martorei S.I. că ea este şefa comisiei şi i-a solicitat ca după ce comisia va încheia examinarea, să o caute pentru a-i remite suma de 1.000 RON, întrucât „atâta face ca să o treacă prin comisie”.

Auzind şi de la alţi părinţi că pentru a obţine o încadrare corectă în grad de handicap trebuie să dai bani inculpatei, precum şi poveşti relatate în sensul că cei care nu au dat au avut de suportat consecinţele reducerii gradului de handicap la un nivel inferior afecţiunii copilului, martora S.I. a remis inculpatei, ulterior examinării dar în baza pretinderii prealabile, suma solicitată.

Cu ocazia reevaluării din iunie 2012, martora S.I. a solicitat inculpatei M.E. eliberarea certificatului medical necesar constituirii dosarului de menţinere a gradului de handicap, ocazie cu care inculpata M.E. i-a pretins suma de 600 RON, pentru a o trece prin comisie.

Parcurgând aceeaşi procedură ca şi în anul precedent, după evaluare, martora S.I. a mers la cabinetul inculpatei, aşa cum i se ceruse, ocazie cu care i-a remis suma de 600 RON.

Cu acelaşi prilej, având în vedere că pe parcursul evaluării unul dintre membrii comisiei i-a recomandat ca în viitor să meargă cu copilul la un spital universitar din ţară pentru a i se atesta un diagnostic clar, inc. M.E. i-a pretins să-i mai dea 400 RON, pentru ca prin ceea ce va face ea să nu mai fie nevoită să meargă la vreo clinică universitară.

Întrucât nu dispune de această sumă, inculpata M.E. i-a solicitat să i-o aducă pe parcurs şi nu a precupeţit nici un efort să-i reamintească în mod repetat de această datorie în cadrul convorbirilor pe care le-a purtat cu martora S.I. în datele de 5, 10 şi 30 septembrie 2012, afirmând că „şi-a făcut temele”.

Această diferenţă nu a mai fost achitată ca urmare a realizării acţiunii flagrante.

Concomitent cu acţiunea flagrantă, au fost efectuate percheziţii domiciliare la locuinţele deţinute de inculpata M.E., precum şi în alte locaţii ce prezentau interes pentru cauză, fiind identificate însemnate sume de bani şi mijloace materiale de probă, ce au reconfirmat şi conturat pe deplin aspectele sesizate.

Mai mult decât atât, cu ocazia percheziţiei efectuate în baza autorizaţiei din 2012 a Tribunalului Bacău în cabinetul medical situat în municipiul Bacău, ce funcţionează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, în care îşi desfăşura activitatea în regim privat inculpata M.E., activitate care a început la ora 16:45, după finalizarea percheziţiei efectuate în cabinetul din Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Pavilion Ambulatoriu de Specialitate Copii, au fost identificate însemnate cantităţi de medicamente, atât în încăperea cu destinaţie cabinet de consultaţii, cât şi în celelalte trei încăperi, aşa cum rezultă şi din filmarea video judiciară efectuată cu acest prilej.

La finalizarea activităţii de inventariere a medicamentelor şi a celorlalte produse farmaceutice de uz uman identificate cu ocazia percheziţiilor efectuate în cabinetele medicale, atât din ambulatoriul de specialitate cât şi cel particular în care îşi desfăşura activitatea inculpata, au fost constatate o serie de aspecte cu privire la care avem indicii temeinice să considerăm, prin prisma legislaţiei în vigoare, că prezintă suspiciuni rezonabile ale încălcării

Codului de etică şi deontologie profesională şi nu în ultimul rând chiar ale celor referitoare la siguranţa calităţii şi eliberării medicamentelor, conform prevederilor legale în vigoare.

Concret, au fost identificate mai multe pungi în care se aflau medicamente, neinscripţionate, fără etichetare, denumire, concentraţie, mod de administrare, termen de valabilitate, ce erau vândute pacienţilor direct din cabinet, în această formă, aşa cum rezultă din declaraţiilor acestora, audiaţi în cauză în calitate de martori, care se coroborează perfect cu celelalte înscrisuri şi datele rezultate din monitorizările intruzive autorizate în cauză.

Astfel, din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă că inculpata M.E., în vederea obţinerii de foloase necuvenite, comercializa medicamente pacienţilor săi.

Au fost identificate situaţii în care, pe lângă medicamentele prescrise pe bază de reţetă, inculpata recomanda pacienţilor achiziţionarea unor produse similare direct de la ea, fie ca şi o condiţie pentru exercitarea atribuţiilor sale de serviciu legale pe care le avea în virtutea funcţiei, fie ca o favoare pe care o făcea pacienţilor cu venituri reduse.

În ambele situaţii, inculpata M.E. specula situaţia socială a pacientului şi inducea reprezentanţilor legali ai minorilor o stare de anormalitate, în situaţia în care nu ar fi achiziţionat aceste medicamente, creându-le convingerea, fie că dacă nu vor achiziţiona şi nu vor administra copiilor medicamentele respective, le va crea o înrăutăţire a stării de sănătate, fie că dacă nu cumpără aceste medicamente refuză pe viitor să le mai acorde consultaţii.

Din probele administrate în cauză se conturează ideea că obţinerea de venituri din această activitate reprezintă în fapt o mită mascată, pentru care însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatei M.E., decât sub aspectul comiterii infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, în condiţiile în care vânzarea de medicamente nu este o prerogativă privitoare la îndatoririle sale de serviciu.

Sunt îndeplinite toate condiţiile pentru realizarea elementului material al acestei infracţiuni, în condiţiile în care inculpata M.E., a efectuat acte specifice profesiei de farmacist, cu caracter de îndeletnicire, fără drept şi în alte condiţii decât cele legale, iar potrivit Legii speciale a sănătăţii se prevede că săvârşirea unei astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale.

Potrivit art. 553 din Legea nr. 95/2006, profesia de farmacist se exercită pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, de către persoanele fizice posesoare a unui titlu oficial de calificare în farmacie, iar potrivit prevederilor art. 563 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu profesia de medic.

În conformitate cu prevederile art. 634 din Legea nr. 95/2006, practicarea profesiei de farmacist de o persoană care nu are această calitate, constituie infracţiune şi se pedepseşte conform C. pen.

Potrivit prevederilor art. 766 din aceeaşi lege, pe ambalajul secundar al medicamentului sau în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar, trebuie să apară informaţii cu referire la denumirea medicamentului, urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică, substanţele active exprimate calitativ şi cantitate pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare, pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune, forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului, o lipsă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu, modul de administrare şi dacă este cazul calea de administrare, o atenţionare specială privind sfatul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor, data de expirare în termeni clari (lună/an), condiţii speciale de păstrare dacă este cazul, precauţii medicale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente dacă este cazul, precum şi referinţe la orice sistem adecvat de colectare existent, numărul autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentului, numele şi adresa deţinătorului acestei autorizaţii, numărul seriei de fabricaţie, iar în cazul medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală, instrucţiunile de utilizare.

Includerea în ambalajul tuturor medicamentelor a unui prospect este obligatorie cu excepţia cazului în care toate informaţiile anterior menţionate sunt direct inscripţionate pe ambalajul secundar sau primar, în conformitate cu prevederile art. 768 din lege.

Ambalajul primar este cel aflat în contact direct cu medicamentul, iar ambalajul secundar este cel în care este introdus ambalajul primar.

Mostrele gratuite se oferă de către distribuitorii de medicamente, în conformitate cu prevederile art. 807 din Legea nr. 95/2006, în mod excepţional numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de medicamente în baza unei solicitări scrise, semnată şi datată de medic, într-o cantitate care nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă, fiecare mostră trebuind marcată cu menţiunea „mostră medicală gratuită, nu este destinată vânzării”.

Faţă de prevederile legale anterior menţionate, apreciem că activitatea desfăşurată de inculpata M.E., de procurare en-gros de medicamente, depozitare în condiţii necorespunzătoare, desigilare din ambalajele primare, urmată de reambalare în pliculeţe de hârtie sau cutii de la alte medicamente şi vânzare cu amănuntul a acestora, în funcţie de forma farmaceutică de prezentare a fiecăruia în parte, este în afara prevederilor legale, dar şi în alte condiţii decât cele legale peste limitele admise chiar şi în ipoteza în care ar fi fost una autorizată.

Au fost încălcate toate normele referitoare la funcţionarea cabinetelor medicale, aşa cum sunt ele prevăzute în O.G. nr. 124/1998, modificată şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 153/2003, cât şi cele referitoare la deşeurile medicale, astfel cum sunt acestea reglementate în mod detaliat prin H.G. nr. 856/2002, cu atât mai mult cu cât probele administrate în cauză au dovedit în mod neechivoc că majoritatea medicamentelor identificate erau expirate şi comercializate ca atare pacienţilor.

Această situaţie de fapt este dovedită de procesul-verbal de inventariere al medicamentelor întocmit cu avizul şi sprijinul de specialitate al unui reprezentant din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, ca instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, abilitată să contribuie la protejarea şi promovarea sănătăţii publice, prin evaluarea la cel mai înalt nivel de competenţă ştiinţifică a documentaţiei de autorizare, în vederea punerii pe piaţă a medicamentelor de uz uman de bună calitate, sigure şi eficace, supravegherea siguranţei medicamentelor de uz uman aflate în circuitul terapeutic, de înregistrările audio-video în mediu ambiental şi nu în ultimul rând de declaraţiile cumpărătorilor acestor produse.

Astfel, din declaraţiile majorităţii covârşitoare a reprezentanţilor legali ai pacienţilor inculpatei M.E. rezultă că lunar aceasta le solicita să achiziţioneze din cabinet comprimate despre care le spunea că sunt vitamine, protectoare hepatice sau substanţa inscripţionată R. care prezintă indicii certe şi temeinice că era un substitut al produsului original, pe care inculpata îl ţinea depozitat într-un bidon din plastic şi pe care îl vindea prin dozarea în flacoanele originale ale produsului sau în alte recipiente similare, culoarea acestui conţinut diferind de la lună la lună, cu recomandarea de administrare zilnică de câte 1 ml/dimineaţa.

Astfel, din declaraţia martorilor I.M.D. şi I.E.A., în calitate de mamă şi respectivă bunică a minorului I.D.D. rezultă că în perioada iulie-septembrie 2012, lunar, inculpata M.E. le-a vândut, din cabinet, contra sumei de 30 RON/sticluţă, flacoane inscripţionate R., conţinând un sirop de culori diferite. Astfel, în cursul lunii iulie 2012, au achiziţionat 6 astfel de flacoane, pentru care au achitat la cererea inculpatei M.E. suma de 180 RON, iar în lunile august şi septembrie câte 10 sticluţe, pentru care au achitat de fiecare dată suma de 300 RON. Depoziţiile martorilor I.M.D. şi I.E.A. se coroborează cu declaraţiile celorlalte persoane audiate în cauză cu privire la medicaţia vândută de inculpată, cu mijloacele materiale de probă identificate în cabinetele în care îşi desfăşura activitatea inctivitatea, cu flaconul depus la dosar de învinuitinuitul T.G. şi nu în ultimul rând cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptat autorizat purtate de inculpata M.E. cu martora I.E.A. la datele de 8 septembrie şi respectiv 25 septembrie 2012, referitoare la pregătirea medicamentului R. de către inculpata M.E.

Din declaraţia martorei M.M.C., în calitate de reprezentant legal al minorului M.M.G., care se coroborează cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceasta sau soţul său cu inculpata M.E., la datele 3 octombrie 2012 şi 9 septembrie 2012, rezultă că în perioada iunie-octombrie 2012, lunar, a cumpărat de la inculpata M.E., fie ea, fie soţul său, între timp decedat, flacoane cu R. pentru care i s-a pretins şi a achitat de fiecare câte 20 de RON.

Din declaraţia martorei A.M. rezultă că în perioada iunie-august 2012, lunar a cumpărat flacoane cu aşa zisul R. pentru care inculpata i-a solicitat şi i-a achitat câte 15 RON de fiecare dată.

Din declaraţia martorei B.M.A. rezultă că începând cu anul 2002 şi până la data de 22 octombrie 2012, lunar a achiziţionat câte o fiolă conţinând un sirop, inscripţionat R., pentru care plătea câte 10 RON.

Din declaraţiei martorei G.I.A., în calitate de reprezentant legal al minorului G.F.I., care nu este încadrat în grad de handicap, rezultă că din vara anului 2008 şi până la data de 22 octombrie 2012, a achiziţionat lunar contra sumei de 30 de RON, câte un flacon din acelaşi produs.

Din declaraţia martorei C.A. rezultă că începând cu luna octombrie 2011 şi până în luna iunie 2012, inclusiv, inculpata M.E. i-a vândut lunar contra sumei de 20 de RON, câte 2 cutii cu M.

Din declaraţia învinuitinuitei N.N. rezultă că, din februarie 2012 şi până la data de 22 octombrie 2012, lunar, inculpata i-a vândut contra sumei de 10 RON, medicamente pentru a potenţa pofta de mâncare a copilului său N.G.M., iar o lună în loc de acele comprimate roz, inculpata M.E. i-a remis, în acelaşi preţ, un sirop pe care administrat copilului acesta a avut simptome negative, motiv pentru care l-a restituit medicului, care i-a dat în schimb din nou capsule.

Din declaraţia martorei P.M. rezultă că de aproximativ 3 ani de zile, lunar, până la data de 15 octombrie 2012, ultima dată, a achiziţionat flacoane inscripţionate R. nesigilate, de la inculpata M.E., pentru care achita câte 30 de RON/lună.

Din înregistrarea audio-video în mediu ambiental rezultă că la data de 15 octombrie 2012, martora P.M. remite inculpatei M.E., cu ocazia consultaţiei acordate pentru eliberarea tratamentului, o sacoşă cu vinete şi una cu ardei gras.

Din declaraţia martorei C.E.L., în calitate de reprezentant legal al minorului T.G.A., rezultă că în toamna anului 2007, inculpata M.E. i-a vândut 10 fiole inscripţionate R., nesigilate, contra sumei de 100 euro. Ulterior aceasta a întreprins demersuri de achiziţionare a produsului original din Germania, context în care, în baza dovezii ataşate la dosar a achitat suma de 30 de euro pentru 30 de fiole.

Din declaraţia martorei C.I.A. rezultă că de la vârsta de 8 ani a minorei C.C., respectiv din anul 2004, primeşte medicamente contra cost, lunar, din cabinetul inculpatei M.E. pe carele ridică ea sau sora ei V.L. Depoziţia acestei martore se coroborează cu înregistrarea audio-video din mediu ambiental din data de 18 octombrie 2012, din care rezultă că la această dată sora ei V.L. a plătit suma de 20 de RON, pentru 10 pastile.

Din declaraţia martorei Z.T., în calitate de curator al minorei S.D.E., rezultă că în luna august 2010, mama minorei a achiziţionat de la inculpata M.E. 10 fiole de R., nesigilate, în schimbul sumei de 200 euro.

Aspecte similare, cu referire la vânzarea de medicamente, atât pe specialitatea sa, cât şi pentru alte specialităţi, inclusiv pentru adulţi, s-au reliefat şi din declaraţiile martorilor B.I.M., B.L.A., B.C.B., A.G., S.M.C., P.D., I.S., B.L., J.R., L.P.

Se poate concluziona astfel că, în cadrul consultaţiilor acordate de către inculpata M.E., dacă nu pretindea pacienţilor bani pentru încadrarea copiilor în grad de handicap, le impunea să cumpere medicamente din cabinetul său, în vederea obţinerii de venituri ilicite.

În ceea ce priveşte, provenienţa acestor medicamente, în împrejurarea în care inculpata M.E. a refuzat să dea declaraţia prevalându-se de dreptul la tăcere, potrivit probelor administrate, rezultă că acestea erau procurate en-gros de la Biserica P. din Bacău, care le primea periodic din străinătate cu titlu de donaţie de la C.A.M.R., din F., judeţul Cluj şi expediate în mod direct inculpatei, în calitate de colaboratoare şi responsabilă a programului de distribuire a medicamentelor, colaborare care în baza fişei de membralitate identificată în cabinetul particular al învinuitinuitei, rezultă că aceasta o avea cu Biserica P. Bacău pentru donaţiile de medicamente prin M.D.P.R., desfăşurat de Fundaţia C.A.M.R.

Este elocvent de menţionat că, potrivit adresei din 27 octombrie 2009, a C.A.M.R., depozit F., judeţul Cluj, document identificat în cabinetul particular al inculpatei, rezultă obiectivele propuse colaboratorilor pentru o mai bună şi operativă colaborare în cadrul programului medical de distribuire medicamente, prin care se solicită: punerea de acord cu privire la cantitatea de medicamente solicitate, în raport de numărul consultaţiilor şi tratamentelor comunicate la sfârşitul anului (exemplu: „solicitaţi zeci sau sute de flacoane din diverse produse lunar, iar la sfârşitul anului comunicaţi 100-200 de pacienţi. Diferenţa nu o putem justifica sponsorilor noştri”); se solicită să se menţioneze cantitatea maximă de medicamente pe care se crede că o puteau folosi în termenul de expirare şi numărul de pacienţi sau de tratamente pentru anul 2009, atât din registru, cât şi din donaţii, precum şi eventualele subdonaţii făcute terţelor cabinete, asociaţii, fundaţii, spitale.

Într-o adresă similară, din data de 28 aprilie 2010, se precizează expres ca, în punctul farmaceutic să nu existe nici un medicament expirat, că medicamentele şi celelalte materiale primite nu pot fi vândute sau schimbate în vederea obţinerii vreunui avantaj material, precum şi că fiecare membru colaborator al programului este responsabil să folosească medicamentele în cel mai eficient mod.

Potrivit avizelor de expediţie, listelor de ofertă şi evidenţelor cu referire la medicamentelor provenind din sistemul de distribuire a medicamentelor iniţiat de C.A.M.R., rezultă că inculpata M.E. procura medicamente prin acest program, încă din anul 2006, astfel încât se justifică pe deplin cantitatea însemnată de medicamente expirate identificată şi depozitată în contra prevederilor legale, în cabinetele învinuitinuitei.

Probele administrate în cauză au oferit indicii certe şi temeinice că inculpata M.E., în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpata N.C.E., în calitate de asistent farmacist la SC F. SRL Bacău, dar şi cu alţi farmacişti, angajaţi ai SC S.F. SRL, în perioada 2011-2012, prin manopere dolosive, respectiv fals şi uz de fals, au prejudiciat bugetul de stat pe componenta decontărilor de medicamente realizate de C.A.S. Bacău.

Concret, s-a evidenţiat că, inculpata M.E. prescria medicamente din sublista C3, decontate integral de C.A.S., pe numele pacienţilor aflaţi în evidenţa sa, de care aceştia nu beneficiau în totalitate, pe care şi le constituia într-un depozit personal, din care ulterior erau comercializate sau distribuite pe nedrept, contribuind la punerea în circulaţie de medicamente fără respectarea prevederilor legale în domeniu.

Aceasta s-a dovedit a constituit o altă modalitate ilicită de procurare a medicamentelor ce au fost identificate în cabinetele inculpatei, aflate în termen de valabilitate, cel puţin cu referire la medicamentul S., care a fost găsit în ambalaje, fie primare, fie secundare, dar nu numai existând indicii că, în această manieră au fost procurate şi alte tipuri de medicamente din aceeaşi categorie.

Precizăm că sublista C3 din Ordinul Preşedintelui C.N.A.S. nr. 696/2009 cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă listă de medicamente cu procent de compensare 100%, conform D.C.L.-urilor din C.A.N.A.M.E.D., altele decât cele din sublistele A, B, C1, C2, indicate pentru copiii până la 18 ani, tineri de la 18-26 ani dacă sunt elevi, studenţi sau ucenici, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lăuze din H.G. nr. 720/2008 cu modificările şi completările ulterioare, iar preţul acestora este foarte mare, tratamentul cu S. pentru o lună de zile, în cazul unui pacient, fiind de minim 320 RON.

Concret, inculpata M.E. preciza reprezentanţilor legali ai pacienţilor cărora le recomanda personal sau aveau recomandări de la alţi medici pentru iniţierea sau prelungirea tratamentului cu S., că acest medicament se procură greu şi se oferea să efectueze ea aceste demersuri, urmând ca pacienţii să-l ridice direct din cabinet.

Astfel, inculpata M.E. completa reţetele cu acest medicament în concentraţia recomandată, le comunica farmaciştilor în vederea efectuării comenzii la depozit, care după ce le primeau i le livrau personal în cabinet.

Inculpata M.E. contacta pacienţii şi-i anunţa că le-a procurat medicamentul, iar în momentul în care aceştia veneau să-l ridice le solicita să completeze ambele exemplare ale reţetei (roz şi alb), ce se depun în farmacii, la rubrica de primire şi le înmâna medicamentele cu reţinerea reţetelor. Ulterior, inculpata M.E. completa acele reţete şi cu alte medicamente fie S. în concentraţii superioare, fie alte produse farmaceutice, a căror procurare se realiza cu ajutorul farmaciştilor, după care reţetele rămâneau în farmacii care efectuat formalităţile de decontare cu C.A.S.

Stocul de medicamente constituit în această modalitate, era ulterior distribuit de regulă contra cost pacienţilor, după modalitatea descrisă anterior, iar în unele cazuri cu referire expresă la medicamentul S. era distribuit în condiţiile în care nu se obţinuse aprobarea Comisiei speciale pentru continuarea tratamentului în cazul unora dintre pacienţi, deoarece inculpata ocupându-se personal de întocmirea formalităţilor necesare aprobărilor, uita perioada aprobată pentru fiecare pacient în parte.

Această situaţie rezultă în mod neechivoc din mijloacele materiale de probă constând în ambele exemplare ale reţetelor medicale prescrise de inculpata M.E., identificate în cabinetele acesteia, împreună cu referatele de necesitate, stocul de S. identificat atât în cabinetele inculpatei M.E., cât şi în farmacia în care îşi desfăşura activitatea inculpata N.C.E., declaraţia acestea din urmă, procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de cele două învinuitinuite cu referire la această modalitate de lucru, precum şi a discuţiilor în mediu ambiental din cabinetul particular al învinuitinuitei M.E., toate coroborându-se cu declaraţiile martorilor P.M.A., C.M., C.A., R.F., M.M.D., D.M.A., M.A.A., A.L.A., B.I.A., P.D., E.N. şi H.E.A.

Având în vedere însă existenţa dovezilor certe care conferă suspiciuni rezonabile cu privire la prescrierea în fals a medicamentului anterior menţionat şi nu numai, unor pacienţi, încă din anul 2011 şi decontarea acestora prin intermediul Farmaciei D. Bacău (SC S.F. SRL), precum şi numărul mare al acestor prescripţii şi încălcarea procedurii de depunere şi avizare a iniţierii sau continuării acestui tratament de către Comisia specială ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul C.A.S. Bacău şi cu concursul, cel puţin neglijent al unor funcţionari din cadrul acestei instituţii, urmează a se dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor în vederea lămuririi complete a situaţiei de fapt şi tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate.

Aceeaşi situaţie, este valabilă şi în cazul concursului dat de inculpata M.E. în comiterea infracţiunilor de înşelăciune, fals şi uz de fals, pe componenta decontării dispozitivelor medicale în detrimentul titularilor semnatari ai cererilor de acordare a acestora, cu favorizarea intereselor financiare ale reprezentanţilor societăţilor furnizoare de dispozitive medicale şi cu prejudicierea bugetului C.A.S. Bacău.

Cercetările efectuate pe această componentă au evidenţiat dincolo de orice îndoială rezonabilă că numiţii T.M.A., D.M.M., B.T., S.P., B.A.A., D.P.V., C.D.V., A.I.S., N.A.M., M.R.B., D.A.V., G.V.A. nu au beneficiat de fotoliile rulante pentru care există întocmită şi depusă cerere la C.A.S. Bacău, cel puţin conform datelor referitoare la livrare existente în evidenţa C.A.S. Astfel, deşi o parte dintre aceştia au declarat că au primit în cursul anului 2012, câte un fotoliu rulant, acesta a fost unul pentru adulţi, confonn certificatelor de garanţie eliberate de SC A.O. SRL, la data livrării, din relaţiile şi documentele depuse la dosarul cauzei de C.A.S. Bacău (ordine de plată, facturi şi certificate de garanţie) rezultă că s-au livrat de două ori, fie de către SC A.O. SRL, de fiecare dată, fie de această societate şi de SC A.M. SRL.

Instanţa de fond a reţinut că situaţia de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă:

VOLUMUL II

Proces-verbal de sesizare din oficiu

Procese-verbale de completare a sesizării din oficiu P.T. Bacău,

Proces-verbal de investigaţii în baza delegării procurorului S.J.A. Bacău,

Proces-verbal de identificare,

Procese-verbale de percheziţie,

Un CD din 24 octombrie 2012 Dosar penal nr. 1514/P/2012 al S.J.A. Bacău, filmări judiciare cu ocazia acţiunii flagrante

Copie act identitate L.S. şi vize asistent personal

Legitimaţie H.E.

Procese-verbale de efectuare a percheziţiei domiciliare,

Adresa către C.A.S. Bacău şi răspunsul acesteia cu privire la relaţiile solicitate

Adrese către D.G.A.S.P.C. Bacău şi răspunsul acestora cu privire la relaţiile solicitate,

Adresa Consiliului Judeţean Bacău şi documentele aferente acesteia cu referire la deciziile de numire/încadrare şi fişele de post ale salariaţilor existenţi la Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi şi legislaţia aferentă.

VOLUMUL III

Procese-verbale desigilare a mijloacelor materiale de probă, bunuri, înscrisuri, sume de bani, ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare

Proces-verbal de inventariere a medicamentelor, listele de inventariere anexe şi planşa fotografică cu aspecte fixate cu această ocazie

Înscrisuri relevante cauzei identificate cu ocazia percheziţiei ce au fost ataşate la dosar,

Proces-verbal de efectuare a percheziţiei informatice,

Un CD B.C.C.O. Bacău „Copyme” cu înregistrare percheziţie informatică

Planşe fotografice cu plicurile şi mijloacele materiale de probă ambalate în acestea cu prilejul desigilărilor.

VOLUMUL IV

Procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de către inculpata M.E., interceptate în baza autorizaţiei, în perioada 3 septembrie-2 octombrie 2012.

VOLUMUL V

Procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.E. în baza autorizaţiei, în perioada 3 octombrie-22 octombrie 2012;

Proces-verbal privind redarea în formă scrisă a activităţii de supraveghere operativă a inculpatei M.E. din data de 24 septembrie 2012 şi planşa fotografică cu principalele momente ale acestei activităţi

Procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata H.C.G., interceptate în baza ordonanţei provizorii din 11 octombrie 2012, confirmată prin încheierea Tribunalului Bacău nr. 598 din 12 octombrie 2012 şi prelungită pe mai departe cu autorizaţia din 12 octombrie 2012.

VOLUMUL VI

Procese-verbale de redare în formă scrisă a discuţiilor purtate în datele de 15, 17, 20, 23, 24, 25, 26, 27 septembrie 2012, 1, 6, 11, 14, 15, 16, 17, 18 octombrie 2012 de inculpata M.E., înregistrate în mediu ambiental în baza autorizaţiei de interceptare a Tribunalului Bacău, din cabinetul particular;

Procese-verbale de redare în formă scrisă a discuţiilor purtate în perioada 15-19 octombrie 2012 şi 2 octombrie 2012, de inculpata M.E., înregistrate în mediu ambiental în baza autorizaţiei, în cabinetul din policlinică.

VOLUMUL VII

Adresa Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău prin care se înaintează înregistrările video ale camerelor de supraveghere interioare şi exterioare de la sediul U.P.U. Bacău din ziua de 11 octombrie 2012, împreună cu cele trei DVD-uri, conţinând aceste înregistrări.

Procesul-verbal de redare în formă scrisă a discuţiilor înregistrate în mediu ambiental de camerele de supraveghere de la sediul U.P.U. Bacău din data de 11 octombrie 2012 purtate e inculpata M.E. cu învinuitinuita S.C. şi H.C.G. şi planşa fotografică capturi cu imagini relevante.

Relaţiile solicitate de la C.A.S.J. Bacău cu referire la dosarele supuse aprobării Comisiei de specialitate pentru sublista de medicamente compensate C3, pentru perioada ianuarie 2011-22 octombrie 2012 şi situaţia decontărilor efectuate sau aflate în curs de decontare pe baza prescripţiilor medicale eliberate de inculpata M.E., precum şi a relaţiilor solicitate cu referire la atribuirea dispozitivelor medicale, documente xerocopiate, în condiţiile în care originalul s-a dezataşat în vederea continuării cercetărilor în cauza disjunsă.

Corespondenţa purtată cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului cu date de interes pentru cauză, atât în ceea ce priveşte Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi, cât şi Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău.

Procesul-verbal de dezataşare a originalelor documentelor ridicate de la SC S.F. SRL Bucureşti, Farmacia D. Bacău.

VOLUMUL VIII

Declaraţie martor A.M.B.

Declaraţie martor C.L.A.

Declaraţie martor I.F.

Anchetă socială efectuată la familia I.F. şi documentele anexă

Declaraţie martor S.M.C.

Declaraţie martor C.A. şi copii documentele anexate de aceasta cu ocazia audierii

Declaraţie martor R.F. şi copii documentele anexate de aceasta cu ocazia audierii,

Declaraţie martor M.M.D.,

Reţetă medicală,

Declaraţie martor M.G.C.,

Xerocopia dosarului de încadrare în grad de handicap M.N.C.,

Declaraţie martor A.M.A.

Declaraţie martor D.M.A.

Declaraţie martor M.A.A.

Scrisoare medicală

Declaraţie martor A.L.A.

Scrisoare medicală

Xerocopia dosarului de încadrare în grad de handicap A.M.C.

VOLUMUL IX

Declaraţie martor C.L.M.

Fişa psihologică

Declaraţie martor H.P.

Declaraţie martor D.M.

Declaraţie martor B.I.A.

Declaraţie martor A.G.E.

Referat de justificare

Plan de recuperare a copilului cu dizabilităţi,

Bilet de ieşire,

Certificat medical,

Declaraţie martor P.M.

Certificat de naştere,

Declaraţie martor P.V.

Declaraţie martor L.R.S.

Declaraţie martor D.T.

Certificat de garanţie SC A.O. SRL

Declaraţie martor C.M.A.

Declaraţie martor B.L.S.

Declaraţie martor P.D.

Declaraţie martor C.E.L.

înscrisuri reprezentant legal al minorului T.G.A.

Declaraţie martor C.I.A.

Declaraţie martor D.M.B.

Adresa D.G.A.S.P.C. Bacău,

Sentinţa civilă nr. 1804/2012 a Tribunalului Bacău,

Sentinţa civilă nr. 1805/2012 a Tribunalului Bacău şi comunicare

Declaraţie martor I.M.

Adeverinţă medicală

Reţetă medicală

Declaraţie martor P.A.

Declaraţie martor C.R.C.

Declaraţie martor M.M.G.A.

Proces-verbal primire înscrisuri

Declaraţie martor T.M.

Recomandare privind acordarea dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale

Declaraţie martor C.G.A.

Adresă către Primăria municipiului Bacău

Ancheta psiho-socială a copilului

Certificat de naştere,

Scrisoare medicală şi plic expediere

Declaraţie martor H.F.

Declaraţie martor B.M.A.

Declaraţie martor H.A.

Declaraţie martor N.M.

Declaraţie martor G.I.A.

Declaraţie martor I.E.

Declaraţie martor B.C.B.

VOLUMUL X

Declaraţie martor A.G.

Declaraţie martor B.I.M.

Declaraţie martor C.M.

Referat de justificare

Declaraţie martor M.M.C.

Declaraţie martor I.E.A.

Declaraţie martor I.M.D.

Declaraţie martor A.M.

Nota informativă

Fişă medicală sintetică

Adeverinţă medicală

Ancheta socială a comunei A.

Declaraţie martor S.M.D.

Declaraţie martor S.M.E.

Declaraţie martor I.A.M.

Declaraţie martor S.C.A.

Declaraţie martor B.E.A.A.

Adresa către D.G.A.S.P.C. Bacău prin care se solicită dosarul de încadrare în grad de handicap a numitei H.L.A. şi copia dosarului înaintată

Declaraţie martor Z.T. şi scrisoare medicală

Declaraţie martor L.V.

Declaraţie martor I.S.

Declaraţie martor P.F.

Declaraţie martor N.F.

Declaraţie martor E.N.

Declaraţie martor B.L.

Declaraţie martor H.E.A.

Declaraţie martor U.I.

Declaraţie martor S.I.

Declaraţie martor C.E.

Declaraţie martor M.A.

Declaraţie martor C.L.

VOLUMUL XI

Declaraţie învinuit L.S.

Declaraţie învinuit B.C.

Declaraţie învinuit H.C.G.

Declaraţie învinuit N.C.E.

Documente depuse de învinuit N.C.E.

Referat de justificare

Facturi fiscale,

Declaraţie învinuit V.A.

Declaraţie învinuit S.C.

Declaraţie martor B.C.D.

Documente medicale ale minorului B.D.

Declaraţie învinuit M.E.A.

Adresa D.G.A.S.P.C. Bacău,

Hotărârea din 2007 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Bacău

Certificat de încadrare într-un grad de handicap

Hotărârea privind încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap a copilului

Plan de servicii personalizat,

Contract cu familia,

Declaraţie învinuit S.M.A.

Declaraţie învinuit S.R.M.

Declaraţie învinuit T.G.

Proces-verbal predare primire

Planşe fotografice

Declaraţie învinuit E.L.

Declaraţie învinuit B.A.M. şi acte depuse în circumstanţiere de aceasta

Declaraţie învinuit N.N.

Declaraţie învinuit A.A.M.

Declaraţie învinuit C.I.

Declaraţie învinuit C.G.

Declaraţie învinuit I.M.C.

Declaraţie de martor/învinuit G.A.

Proces-verbal de constituire planşă fotografică

Declaraţie învinuit P.S.C.

Declaraţie învinuit G.A.A.

Declaraţie învinuit B.M.

Proces-verbal prevalare de dreptul la tăcere învinuit M.E.

Fiind prezenţi, în instanţă, inculpaţii M.E., S.C., B.C., H.C.G., V.A., B.A.M., şi G.A., în conformitate cu art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, au fost întrebaţi dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoasc şi le însuşeşte, s-a procedat la audierea acestora; au declarat că recunoasc în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe.

Pe cale de consecinţă, instanţa de judecată a soluţionat cauza, deoarece, din probele administrate, aşa cum au fost precizate mai sus, rezultă că faptele inculpaţilor sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana acestora pentru a permite stabilirea unei pedepse.

La termenul din data de 9 mai 2013, instanţa a pus în discuţie, în baza art. 3201 alin. (6) coroborat cu art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 33 şi art. 34 C. pen. într-o singură infracţiune trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, s-a dispus punerea în discuţie a scliimbării încadrării juridice din infracţiunile de:

1. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

2. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

3. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

4. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

5. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

6. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

7. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

8. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

9. de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

10. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

11. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

12. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

13. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

14. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

15. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

16. luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000

17. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

18. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

19. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

20. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

21. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

22. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000

23. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

24. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

25. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

26. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

27. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen

28. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

29. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

30. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

31. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

32. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

33. luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune de luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanţa de fond a considerat că, în cauză se impune schimbarea de încadrare juridică a faptelor din infracţiunile comise în concurs în infracţiuni comise sub formă continuată deoarece, atât infracţiunile de trafic de influenţă cât şi infracţiunile de luare de mită au fost comise în baza aceeloraşi rezoluţii infracţionale.

Astfel, în art. 41 alin. (2) C. pen. se arată că infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Ori, de fiecare dată, inculpata, în calitatea sa de membru la Comisia pentru Protecţia Copilului, cât şi ca medic specialist, a purtat discuţii repetate cu mai multe persoane pentru ca să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului. De asemenea, a purtat discuţii în vederea încadrării unor persoane bolnave într-un anumit grad de handicap şi eliberarea de certificate medicale cu un diagnostic fictiv pe baza căruia să se realizeze această încadrare, urmate de primirea unor foloase de la mituitori în acelaşi loc, atribuie faptei semnificaţia unei infracţiuni continuate de trafic de influenţă, şi de luare de mită caracterizată prin săvârşirea repetată a unor acţiuni care prezintă fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni; această unitate nu este incompatibilă cu existenţa unei pluralităţi de acte materiale, cu condiţia ca acestea, considerate în ansamblul lor, prin legătura firească dintre ele, să alcătuiască mai multe acte materiale în vederea aceluiaşi rezultat şi în baza aceleeaşi rezoluţii infracţionale, acte comise ori de câte ori exista o situaţie premiză, ca cea iniţială.

În consecinţă, s-a reţinut că fapta inculpatei M.E. care, la data de 17 septembrie 2012, a primit suma de 500 de euro de la H.C.G., pentru ca să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica cumpărătoarei de influenţă, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, a remis suma de 300 RON învinuitinuitului S.C., preşedintele comisiei menţionate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influenţă, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat; la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, de la inculpata B.C., pentru ca să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap. Întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi ale infracţiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a solicitat de apărătorul inculpatei schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul absorbţiei infracţiunii de dare de mită comisă faţă de inculpatul S.C. în cele două infracţiuni de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

Instanţa nu a împărtăşit această opinie deoarece, în afară de faptul că inculpata a lăsat impresia că are influenţă asupra celuilalt membru al comisiei a promis rezolvarea favorabilă a solicitării, a primit bani pentru sine iar o parte din aceştia i-a dat celulalt inculpat; practica judiciară, dar şi literatura de specialitate, a stabilit în mod constant că dacă făptuitorul infracţiunii de trafic de influenţă face în mod efectiv intervenţia pentru a-l determina pe funcţionar la o acţiune ilicită şi cumpără favoarea funcţionarului, răspunderea sa penală se stabileşte atât pentru infracţiunea de trafic de influenţă cât şi pentru infracţiunea de dare de mită. Pe cale de consecinţă cererea de schimbare de încadrare juridică a fost respinsă.

De asemenea, s-a reţinut că fapta aceleaşi inculpate care, la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, de la învinuitinuita B.C., pentru ca pe lângă exercitarea influenţei la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrării într-un anumit grad de handicap a minorei B.M.I., să elibereze un certificat medical cu un diagnostic fictiv pe baza căruia să se realizeze această încadrare; la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuita L.S. o pungă de cafea, o pungă cu patru pere şi suma de 20 de RON, în schimbul cărora a eliberat o adeverinţă medicală şi un bilet de trimitere la psiholog, în vederea realizării formalităţilor necesare pentru evaluarea anuală a gradului de handicap a minorei H.E.; la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuita I.M.C. produse alimentare (un curcan, 30 de ouă şi un caş), în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minora I.I.K., la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuitul C.G. suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.P., a primit de la învinuitinuita A.A.M. suma de 50 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul A.E.G.; la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuita C.I. suma de 100 RON, în scopul de a-i elibera reţetă cu tratament medical pentru minorul C.A.G., şi anterior începând cu luna octombrie 2011, lunar, până în septembrie 2012 inclusiv, a primit diferite sume de bani de la aceeaşi învinuitinuită, în vederea eliberării de reţete. În data de 15 octombrie 2012, a pretins suma de 80 de RON, în schimbul eliberării unei reţete cu titlu de contravaloare a consultaţiei acordate în cadrul cabinetului din Policlinica Bacău, de la numita C.L. şi a primit suma de 100 RON; în data de 16 octombrie 2012, a primit suma de 30 de RON de la numita L.V., în schimbul eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de reevaluare a gradului de handicap în cazul minorei L.S.A. constând în aceea că, în perioada anilor 2011-2012 (ultima dată la 16 octombrie 2012), a primit, în mod repetat, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, în trei rânduri, diferite sume de bani de la M.A. şi C.E., în total 160 RON, în vederea încadrării sau menţinerii în grad de handicap a copilului acestora, la data de 16 octombrie 2012, a pretins de la numita N.F. sume de bani (50 de RON sau măcar 30 RON) în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru încadrarea în grad de handicap a minorului N.I.C., refuzând eliberarea documentului în condiţiile în care reprezentantul legal al minorului nu a dispus de suma de bani pretinsă; la data de 16 octombrie 2012, a pretins şi primit de la numita U.I. suma de 25 de RON, cu titlu de contravaloare a consultaţiei, motivat de faptul că nu avea bilet de la medicul de familie, în schimbul căreia a eliberat un certificat medical necesar pentru încadrarea minorului U.N.S. în grad de handicap, constând în aceea că, a pretins şi primit de la învinuitinuitul B.M., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, începând cu anul 2009 şi ultima dată la 18 octombrie 2012, sume de bani, în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorei B.C.M., precum şi pentru prescrierea tratamentului necesar a fi administrat acesteia a pretins şi a primit diferite sume de bani, de la învinuitinuita G.A.A., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, începând cu anul 2007 şi ultima dată la data de 18 octombrie 2012 (1.700 RON şi 100 euro), în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de evaluare a gradului de handicap atribuit minorei G.A.B. constând în aceea că, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2012 (ultimul act material datând din vara anului 2012), a pretins şi primit sume de bani de la numita P.A., în vederea eliberării de certificate medicale necesare constituirii dosarului de încadrare/menţinere în grad de handicap a minorei I.B.I., constând în aceea că, în toamna anului 2011, a pretins şi ulterior a primit de la învinuitinuita B.A.M. suma de 3.000 RON, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. şi ulterior în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în data de 16 octombrie 2012, a pretins aceeaşi sumă, de la aceeaşi învinuitinuită, în acelaşi scop, pentru reevaluarea gradului de handicap al minorului din februarie 2013; în perioada mai-iunie 2012, a primit de la învinuitinuita G.A. suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentaţiei fictive necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I., constând în aceea că, a primit, de la învinuitinuita M.E.A. în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anilor 2011 şi 2012 (ultima data la 25 septembrie 2012), de fiecare dată produse alimentare în vederea acordării de consultaţii şi tratament pentru minorul S.M. a primit, de la învinuitinuitul T.G., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în datele de 26 septembrie 2012 şi ulterior 17 octombrie 2012, produse alimentare în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A. (nepot după fiu al învinuitinuitului T.G.) şi în vederea eliberării de prescripţii medicale numitului B.V.I. (nepot după fiică al învinuitinuitului T.G., în cursul lunii septembrie 2012, a pretins foloase necuvenite învinuitinuiţilor S.M.A. şi S.R.M., în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. şi S.R.M.A., în condiţiile în care aceştia nu erau în evidenţă cu tratament de specialitate. În cursul lunii septembrie 2012, a primit suma de 20 RON de la învinuitinuita E.L., în scopul de a elibera documente medicale în baza cărora s-a realizat încadrarea în grad de handicap a minorei E.M.L., în cursul lunii august 2012, a pretins şi primit de la M.G.C. suma de 600 RON, în vederea întocmirii documentaţiei medicale necesare încadrării într-un grad superior de handicap, a minorului M.N.C. În luna septembrie 2012, a primit de la D.T. suma de 200 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de orientare şcolară, pentru minora M.A., aflată în întreţinerea acesteia. În perioada 2009-septembrie 2012, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual a pretins şi primit de la P.V. diferite sume de bani, în total 2.300 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei P.G.A. În cursul lunii august 2012, a pretins de la numita A.M. suma de 1.000 RON, în vederea încadrării în grad de handicap a minorului D.M.S., aflat în creşterea şi întreţinerea acesteia; în cursul lunii septembrie 2012, a pretins şi ulterior datei de 26 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la T.M., suma de 150 RON, în vederea încadrării minorului T.D.S. într-un grad de handicap superior celui acordat în cursul anului 2011. În data de 27 septembrie 2012, a primit de la C.G.A. suma de 50 de RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar la comisia pentru evaluarea gradului de handicap a minorului C.S.M.; în perioada 2007-2012 (ultima dată în cursul lunii mai 2012), a pretins şi primit de la numita H.F., diferite sume de bani (în total 1.500 RON), în vederea încadrării/menţinerii în grad de handicap a miorului H.B.G.; în perioada 2010-2012, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, anual, a pretins şi primit de la numita B.M.A. diferite sume de bani, în total 250 RON, pentru menţinerea gradului de handicap a minorei B.C.A.; în luna august 2012, a pretins şi primit de la numita I.A.M. suma de 30 RON în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.S.C.; în cursul anului 2008, a pretins şi primit de la numita A.G.E. suma de 100 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei A.S.D.; în perioada 2009-2012 (ultima dată pe data de 14 septembrie 2012), a pretins şi primit de la numita C.L. diferite sume de bani (total 3.400 RON) în vederea menţinerii gradului de handicap al minorului C.R.I.; în cursul lunii octombrie 2012, a primit suma de 50 de RON de la numita S.C.A., în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a persoanei aflată în întreţinerea acesteia, S.R.I.; în cursul anului 2011, premergător evaluării în vederea încadrării în grad de handicap a minorului S.D.R., a pretins şi ulterior a primit 1.000 RON de la numita S.I., reprezentantul legal al minorului, în vederea obţinerii gradului de handicap şi ulterior în cursul anului 2012, a pretins suma de 600 de RON în vederea menţinerii deciziei de încadrare în grad de handicap, cu prilejul reevaluării şi după evaluare a mai pretins suma de 400 de RON, în scopul de a îndeplini un act contrar îndatoririlor sale în calitate de medic şi membra al comisiei, lăsând impresia că-i poate atesta o internare fictivă într-o clinică universitară întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., 33 acte materiale.

De asemenea , fapta comisă de inculpata M.E., constând în aceea că, începând cu anul 2007 şi până la data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiilor acordate în calitate de medic specialist în neurologie şi psihiatrie pediatrică, a comercializat efectiv medicamente atât din cabinetul particular, ce funcţiona în cadrul SC A.I. SRL Bacău, cât şi din cabinetul public situat în Policlinica Bacău, în condiţiile în care nu era autorizată pentru exercitarea acestei activităţi în conformitate cu Legea nr. 95/2006, în vederea obţinerii de venituri necuvenite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută şi pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu referire la art. 281 C. pen.

II. Fapta inculpatului S.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, deoarece la data de 11 octombrie 2012, în calitate de preşedinte al Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău a primit de la inculpata M.E. şi învinuitinuita H.C.G. suma de 300 RON, pentru ca, în schimbul acesteia să elibereze certificatul de încadrare a persoanei adulte H.L.A., în grad de handicap.

III. Faptele inculpatei H.C.G., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de cumpărare de influenţă, prevăzute şi pedepsite de art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., deoarece la data de la data de 17 septembrie 2012, a oferit şi remis suma de 500 de euro inculpatei M.E., pentru ca aceasta să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica sa, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, în conlucrare cu traficanta de influenţă, a remis suma de 300 RON numitului S.C., preşedintele comisiei menţionate, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat.

IV. Faptele inculpatei B.C., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că: la data de 18 octombrie 2012, cu sprijinul învinuitinuitei V.A., a dat suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranşă, inculpatei M.E., în vederea eliberării unui certificat medical pentru fiica sa minoră, B.M.I., pe baza căruia, ulterior, să-şi exercite influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap.

V. Faptele inculpatei V.A., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raporatat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012, a sprijinit-o pe inculpata B.C. prin acordarea de sfaturi, punerea la dispoziţie a unor documente medicale privind copilul său şi intermedierea punerii în legătură a acesteia cu inculpata M.E. care să îşi exercite, contra unei sume de bani, influenţa la membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului, în vederea obţinerii unui certificat de încadrare în grad de handicap a numitei B.M.I. în baza căruia, învinuitinuita B.C. să poată beneficia de prelungirea concediului de creştere a copilului până la vârsta de 3 ani.

VI. Fapta comisă de inculpata B.A.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada cuprinsă între toamna anului 2011-februarie 2012, a remis inculpatei M.E., în două tranşe, suma de 3.000 RON, pretinsă de aceasta, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. şi ulterior la data de 16 octombrie 2012, acţionând în baza continuării activităţii infracţionale, a promis învinuitinuitei M.E. aceeaşi sumă de bani, în vederea menţinerii gradului de handicap cu prilejul următoarei evaluări.

VII. Fapta comisă de inculpata G.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru că în cursul anului 2012, a remis inculpatei suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentaţiei necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatei M.E. care, aşa cum s-a reţinut pe larg cu prilejul analizării situaţiei de fapt, se face vinovată de comiterea infracţiunilor menţionate, instanţa de fond a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor, raportat la modalitatea de comitere a acestora dar şi scopul urmărit, acela de obţinere pentru sine de sume importante de bani şi foloase materiale. Se va avea în vedere şi valoarea a sumelor date sau a sumelor promise dar şi atitudinea inculpatei care a recunoscut faptele şi s-a prevalat de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.

S-a avut în vedere că inculpata nu posedă antecedente penale este căsătorită, are doi copii majori, este medic specialist în neurologie şi psihiatrie pediatrică, desfăşurându-şi activitatea atât în asistenţa medicală publică (din ambulatoriul de specialitate copii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, începând cu data de 1 februarie 2012, în baza contractului individual de muncă încheiat cu această instituţie, urmare a H.G. nr. 51/2012, prin care s-a realizat fuziunea Spitalului de Pediatrie cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, cât şi anterior acestei date, în cadrul Spitalului de Pediatrie Bacău), cât şi în asistenţa medicală privată, cu acordarea asistenţei de specialitate unei instituţii publice, cum este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău, cu rol în participarea la luarea deciziilor.

S-a avut în vedere faptul că inculpata în calitate de medic primar specialist, şef de secţie şi membru cu rol decizional în cadrul unei instituţii publice, a săvârşit fapte grave în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu.

Ori, inculpata M.E. a săvârşit infracţiunile cu intenţie directă, având atât reprezentarea faptului că foloasele nu i se cuvin, cât şi a faptului că prin activitatea de pretindere sau primire a acestora, creează o stare de pericol pentru buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu, aşa cum rezultă din ansamblul probelor adniinistrate în cauză, conduita inculpatei fiind evidentă în acest sens (vorbea în şoaptă, se preocupa de „ştergerea urmelor infracţiunii", acorda „asistenţă" în acelaşi scop, recomanda să nu se discute la telefon).

În ceea ce priveşte împrejurarea că, ocazionat de reevaluarea unora dintre minorii încadraţi în grad de handicap, pentru care există probe certe că nu sufereau cel puţin de afecţiunile neuropsihiatrice ce cădeau în competenţa sa potrivit specialităţii medicale, comisia a precizat că pe baza actelor de la dosare, încadrarea s-a făcut în conformitate cu criteriile medico-psiho-sociale, această situaţie nu este de natură să exonereze inculpata de responsabilitate penală, deoarece legea nu cere ca scopul urmărit prin săvârşirea faptei să fie efectiv realizat, iar dacă scopul urmărit se realizează şi prin efectuarea unui act contrar îndatoririlor de serviciu,

Cu privire la inculpatul S.C. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este medic în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău şi a fost până la finele anului 2012 preşedinte al Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău, este căsătorit şi nu posedă antecedente penale. S-a avut în vedere şi calitatea acestuia de preşedinte a comisei sus menţionate, calitate pentru care se impunea o corectitudine exemplară, cu atât mai mult cu cât acesta se pronunţa cu privire la evaluările unor persoane cu dezabilităţi-handicapuri majore.

Cu privire la inculpata B.C. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este căsătorită, având un copil minor şi nu posedă antecedente penale

Cu privire la inculpata H.C.G. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este căsătorită, însoţitor al persoanei cu handicap H.L.A. şi nu posedă antecedente penale.

Cu privire la inculpata V.A. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este căsătorită, având un copil minor, este referent social la Primăria comuna P. municipiul Bacău şi nu posedă antecedente penale.

Cu privire la inculpata B.A.M. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele este consilier senior la Banca C.R. Asigurări de Viaţă, este căsătorită, are un copil minor şi nu posedă antecedente penale.

Cu privire la inculpata G.A. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este elevă la Şcoala Post Liceală Sanitară Bacău, este căsătorită, are un copil minor şi nu are antecedente penale.

S-a aplicat inculpatei M.E. pedeapsa închisorii, pentru fiecare faptă cât şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv cea prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., respectiv cu privire la exercitarea profesiei de medic, calitate de care s-a folosit în comiterea acestor fapte.

S-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, iar faţă de multitudinea faptelor comise se va aplica şi un spor de pedeapsă.

S-a solicitat de către apărătorii incupaţilor B.C., H.C.G., V.A., B.A.M. şi aplicarea prevederilor art. 181 C. pen., faptele nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.

Instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Conform art. 181 C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile aparate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Pentru ca o pedeapsă să-şi atingă scopul preventiv, aceasta trebuie să fie astfel aleasă şi dozată încât, prin fiecare din funcţiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim. Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infracţiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, ţinând cont de importanţa valorii sociale lezate şi de gravitatea vătămării la care e supusă aceasta, dar individualizarea judecătorească se face post delictum de instanţa judecătorească şi constă în adecvarea pedepsei la o anumită faptă concretă şi la un infractor care trebuie reeducat.

Este de necontestat faptul că o pedeapsă, de acelaşi gen şi cuantum, nu produce acelaşi efect educativ asupra tuturor infractorilor, instanţa fiind datoare să ţină seama de elementele care caracterizează persoana infractorului: starea psihofizică a acestuia, mediul în care s-a dezvoltat şi trăieşte, comportarea sa înainte şi după săvârşirea infracţiunii.

Însă, faţă de modalitatea de comitere a faptelor a gravităţii acestora prin darea şi primirea de bani, instanţa a considerat că faptele comise de inculpaţii, B.C., H.C.G., V.A., B.A.M. sunt grave şi nu se impune achitarea în condiţiile solicitate şi nici achitarea conform art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru inculpata V.A.

S-a aplicat inculpatului S.C. pedeapsa închisorii orientată spre minim căt şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, inclusiv dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap.

Pentru celelalte inculpate s-au reţinut circumstanţele pesonale prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi s-a dat eficienţă prevederilor art. 76 C. pen.

Avându-se în vedere prevederile art. 72 C. pen., respectiv cele privitoare la circumstanţele reale şi personale ale inculpaţilor instanţa a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate pentru inculpata M.E. şi cu aplicarea măsurii suspendării condiţionate pentru ceilalţi inculpaţi.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen s-au interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării principale, respectiv şi lit. c) pentru inculpata M.E., dreptul de a fi medic, iar pentru inculpatul S.C., dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap.

S-a reţinut că, aplicarea pedepselor accesorii inculpaţilor trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei C.E.D.O. care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” (aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst.). Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că art. 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în conformitate cu jurisprudenţa C.E.D.O., instanţa de fond nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

S-a reţinut că, în acelaşi sens este şi decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 74 din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I-lit. c) C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen.

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia a determinat instanţa să aprecieze că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi medic pentru inculpata M.E. şi dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap pentru inculpatul S.C.

Instanţa de fond a apreciat că se impune menţinerea măsurii sechestrului asigurător asupra sumei de 280 de RON, aparţinând inculpatei M.E., consemnată la C.E.C. din 6 noiembrie 2012.

În acest sens, s-a reţinut că, la efectuarea percheziţiei domiciliare în cabinetul particular în care îşi desfăşura activitatea inculpata M.E. au fost identificate, printre altele, şi un număr de 66 de certificate de trezorerie, pe numele titularilor M.E., inculpata din prezenta cauză, M.M., soţul inculpatei, respectiv pe M.I., mama inculpatei, titluri de valoare ce au fost depuse spre păstrare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. pen., la Ministerul Finanţelor Publice, Structura de Securitate, respectiv următoarele certificate:

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutulde stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 16 mai 2000, cu răscumpărare la data de 14 august 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 1.125.000 ROl.

- certificat de trezorerie, titular M.M., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 17 mai 2000, cu răscumpărare la data de 15 august 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 562.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 19 mai 2000, cu răscumpărare la data de 17 asugust 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 562.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 iunie 2000, cu răscumpărare la data de 17 septembrie 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 2.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 iunie 2000, cu răscumpărare la data de 7 septembrie 2000, dobândă 42%/an, în sumă de 525.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 18 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 16 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 2.200.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 18 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 16 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 2.200.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 1.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 1 august 2000, cu răscumpărare la data de 31 octombrie 2000, dobândă 40%/an, în sumă de 1.000.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 1 august 2000, cu răscumpărare la data de 30 octombrie 2000, dobândă 40%/an, în sumă de 2.000.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 7 martie 2000 cu răscumpărare la 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 147.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 7 martie 2000 cu răscumpărare la 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 147.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 7 martie 2000 cu răscumpărare la 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 147.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 martie 2000 cu răscumpărare la 12 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 145.000 ROL.

-certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 21 martie 2000 cu răscumpărare la 19 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 145.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 21 martie 2000 cu răscumpărare la 19 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 145.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 21 martie 2000, cu răscumpărare la data de 19 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 725.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 24 martie 2000, cu răscumpărare la data de 22 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 2.900.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 24 martie 2000, cu răscumpărare la data de 22 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 1.450.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 4 aprilie 2000, cu răscumpărare la data de 3 iulie 2000, dobândă 55%/an, în sumă de 2.750.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 4 mai 2000, cu răscumpărare la data de 2 august 2000, dobândă 49%/an, în sumă de 1.225.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 22 decembrie 2000 cu răscumpărare la 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 110.000 RON.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 22 decembrie 2000 cu răscumpărare la 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 110.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 22 decembrie 2000 cu răscumpărare la 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 110.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 1.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 1.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.M., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 5 mai 2000, cu răscumpărare la data de 3 august 2000, dobândă 49%/an, în sumă de 1.225.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 1.425.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 13 aprilie 2000 cu răscumpărare la 12 iulie 2000, dobândă 50%/an, în sumă de 625.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 13 aprilie 2000 cu răscumpărare la 12 iulie 2000, dobândă 50%/an, în sumă de 1.250.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 martie 2000 cu răscumpărare la 12 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 2.900.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 martie 2000 cu răscumpărare la 12 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 2.900.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 712.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 1.425.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 7 martie 2000, cu răscumpărare la data de 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 2.950.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 17 mai 2001, cu răscumpărare la data de 15 august 2001, dobândă 40%/an, în sumă de 2.000.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 17 mai 2001, cu răscumpărare la data de 15 august 2001, dobândă 40%/an, în sumă de 500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 mai 2001, cu răscumpărare la data de 7 august 2001, dobândă 41%/an, în sumă de 2.050.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 mai 2001, cu răscumpărare la data de 7 august 2001, dobândă 41%/an, în sumă de 512.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 9 martie 2001 cu răscumpărare la 7 iunie 2001, dobândă 43%/an, în sumă de 2.150.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 9 martie 2001 cu răscumpărare la 7 iunie 2001, dobândă 43%/an, în sumă de 5.375.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 525.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 5.250.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 105.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 105.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 105.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 mai 2004 cu răscumpărare la 10 noiembrie 2004, dobândă 15,5%/an, în sumă de 3.875.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.M., prin care subscrie 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 20 iunie 2001 cu răscumpărare la 18 septembrie 2001, dobândă 39%/an, în sumă de 4.875.000 ROL.

- certificat de trezorerie aniversar la purtător, prin care se subscrie suma de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, în data de 20 aprilie 2000 cu răscumpărare la data de 19 iulie 2000, dobânda 55%/an, în sumă de 687.500 ROL.

- certificat de trezorerie aniversar la purtător, prin care se subscrie suma de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, în data de 20 aprilie 2000 cu răscumpărare la data de 19 iulie 2000, dobânda 55%/an, în sumă de 687.500 ROL.

- certificat de trezorerie aniversar la purtător, prin care se subscrie suma de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, în data de 20 aprilie 2000 cu răscumpărare la data de 19 iulie 2000, dobânda 55%/an, în sumă de 687.500 ROL.

Din analiza acestor certificate rezultă că acestea au fost dobândite în cursul anului 2000 cum faptele reţinute în sarcina inculpatei au fost comise în perioada anilor 2011-2012, instanţa a constatat că nu se impune confiscarea acestora motiv pentru care a respins cererea de confiscare a 66 certificate de trezorerie ce au fost depuse spre păstrare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. pen., la Ministerul Finanţelor Publice, Structura de Securitate, certificate pe numele titularilor M.E., inculpata din prezenta cauză, M.M., soţul inculpatei, respectiv M.I., mama inculpatei.

Având în vedere că o parte din aceste certificate sunt pe numele M.M., soţul inculpatei, respectiv M.I., mama inculpatei, s-a dispus restituirea către aceştia a certificatelor respective.

De asemenea, ţinând cont că inculpata M.E. a fost obligată atât la restituirea de bani către denunţătorii constrâşi cât şi la plata unor importante cheltuieli de judecată s-a apreciat că se impune menţinerea sechestrului asigurător asupra certificatelor la care titular apare aceasta, până la achitarea sumelor confiscate de la inculpată şi a cheltuielilor de judecată.

Având în vedere poziţia inculpatei care a recunoscut în totalitate faptele, în condiţiile art. 3201 C. proc. pen.; că măsura confiscării speciale ţine de latura penală a cauzei; că inculpata, începând cu anul 2007 şi până la data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultaţiilor acordate în calitate de medic specialist în neurologie şi psihiatrie pediatrică, a comercializat efectiv medicamente atât din cabinetul particular, ce funcţiona în cadrul SC A.I. SRL Bacău, cât şi din cabinetul public situat în Policlinica Bacău, în condiţiile în care nu era autorizată pentru exercitarea acestei activităţi în conformitate cu Legea nr. 95/2006, în vederea obţinerii de venituri necuvenite, instanţa în baza art. 118 lit. a) C. pen. cu referire la prevederile art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu referire la art. 281 C. pen., a dispus confiscarea sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene şi 40 de lire sterline, ce se prezumă a fi obţinute din această activitate.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra acestor sume, dispusă prin ordonanţa din data de 29 noiembrie 2012, sume consemnate la C.E.C.

Având în vedere faptul că, în cursul cercetărilor nu s-a făcut nicio dovadă că suma de 141.500 RON ar fi fost dată de inculpata M.E. spre păstrare mamei sale; a faptului că mama inculpatei a depus la dosar două declaraţii autentice, a numiţilor M.C., R.A. şi R.M., din care rezultă că au dat acesteia sume de bani, respectiv de 60.000 RON, şi de 46. 000 RON, instanţa de fond a dispus restituirea către numita M.I. a sumei de 141.500 RON, consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011

De asemenea, s-a admis cererea formulată de petentul M.M. şi s-a dispus restituirea către acesta a 1 latop marca X. şi un hard disk capacitate 320 GB, deoarece acest bun îi aparţine, aşa cum rezultă din adeverinţa din 11 martie 2013 a Facultăţii de Ştiinţe Economice Bacău.

S-a dispus restituirea către inculpata M.E. a următoarelor bunuri: Stetoscop şi adaptor Littmann-1 buc; Tensiometru cu afisaj electronic Littmann-1 buc; Aparat tensiometru brăţara-1 buc; Ciocan de reflexe-1 buc; Seringa Ghion 50 ml-1 buc; Stetoscop-7 buc; Membrana rezerva stetoscop-5 buc; Pompa tensiometru-1 buc; Oftalmoscop (inclusiv piese rezerva)-3 buc; Otoscop-1 buc; Termocupla pentru ureche-1 buc; Laringoscop-1 buc; Beculeţe rezervă laringoscop-3 buc; Aparat oftalmoscop Keeler-1 buc; Casolete inox-3 buc; Termometru digital-8 buc; Cutie iceberg metalica-2 buc; Foarfecă-pensetă-34 buc: Termometru simplu-16 buc; Aparat masaj cu ventilator-1 buc; Clopoţei pentru auz (metalici-inox)-1 buc; Garou-4 buc; Glucomerru-1 buc; Leder transformator-1 buc; Aparat cold-lite-1 buc; Accusan-1 buc; Forfecuţe metalice inox-137 buc; Aparat Otto Beck-1 buc; Camera new safe borcanas 250 ml-1 buc; Parafe-7 buc; Fibra optica-1 buc; Scaun rulant-1 buc; Centuri medicale-6 kg; Genunchiere Nexcare-5 buc; Seringi 10 ml-11 kg; Manuşi chirurgicale-3,7 kg; Pleduri adulţi-2,10 kg; Strugurel-35 buc; Măşti chirugicale-(7 cutii)-50 buc; Comprese sterile-12,5 kg; Ciorapi medicinali Conforma (negri şi maro)-13 buc; Plasturi Nexcare-35 buc; Feşe Nexcare-4 buc; Faşe elastice-22 buc; comprese absorbante, vată medicinală-10 pungi, tampoane vaginale, pastă de dinţi-30 cutii plicururi iche hot 4 kg, deoarece aceste bunuri nu au legătură cu cauza.

Având în vedere faptul că, cu ocazia percheziţiilor a fost confiscată cantitatea totală de 1.160 kg, constând în medicamente, substanţe chimice neidentificate şi alte materiale medicale ridicate şi inventariate în baza listelor existente la dosarul cauzei, cu sprijinul de specialitate al reprezentantului desemnat în acest sens de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a fost predată în conformitate cu prevederile art. 109 C. proc. pen., spre păstrare în condiţii legale de securitate, având în vedere natura acestora (în majoritate deşeuri medicale), precum şi prevederile legale în vigoare cu referire la gestionarea şi eliminarea acestora SC A. SRL Piatra-Neamţ, firmă autorizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, conform autorizaţiei de mediu din 15 martie 2012 şi certificată ISO, autorizată şi pentru transport ADR în conformitate cu cerinţele Consiliului Uniunii Europene din 26 martie 200; având în vedere că aceste bunuri au fost deţinute tocmai pentru exercitarea fără drept a profesiei de farmacist, instanţa a dispus confiscarea acestor produse, ce au fost predate în conformitate cu prevederile art. 109 C. proc. pen., spre păstrare în condiţii legale de securitate, şi eliminarea acestora către SC A. SRL Piatra-Neamţ.

Faţă de adresa primită la dosar cu privire la obligarea inculpatei M.E. la plata de cheltuieli necesare pentru conservare şi eliminarea mijloacelor de probă, a fost obligată inculpata M.E. la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamţ reprezentând aceste cheltuieli.

S-a dispus păstrarea ca mijloace de probă a bunurilor consemnate la dosar fond şi aflate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că inculpaţii au apărători angajaţi şi din oficiu.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpata M.E. şi la plata cheltuielilor efectuate la urmărirea penală reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia punerii în exploatare a mijloacelor intruzive autorizate în cauză, cheltuieli birotică şi deplasări efectuate de D.G.A.S.J.A. Bacău, precum şi celelalte servicii judeţene care au conlucrat la formarea echipelor operative pentru realizarea cu succes a momentului operativ, dar şi pentru realizarea activităţilor dispuse prin ordonanţele de delegare şi cheltuieli birotică.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii M.E., S.C., V.A. şi B.C.

Procurorul a criticat sentinţa apelată sub următoarele aspecte:

I. S-a invocat nelegalitatea sentinţei penale pentru următoarele considerente:

1. Pedeapsa de 1 an închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II lit. b), lit. c) C. pen. aplicată inculpatei M.E. pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 2541 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. este nelegală, fiind sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reducerii cu 1/3 potrivit art. 3201 alin. (7) teza I C. proc. pen. întrucât infracţiunea este pedepsită de lege cu închisoare de la 3 la 12 ani, în urma reducerii cu 1/3, conform art. 3201 C. proc. pen., minimul special este de 2 ani închisoare. Ca atare, instanţa de judecată nu putea aplica o pedeapsă mai mică de 2 ani închisoare în condiţiile în care nu au fost reţinute circumstanţe atenuante în cazul inculpatei.

Totodată, raportat la pedeapsa principală aplicată de doar 1 an închisoare, s-au încălcat şi dispoziţiile art. 65 alin. (1) C. pen., potrivit cărora aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor nu poate fi dispusă decât pentru o pedeapsă principală de minim 2 ani închisoare.

2. S-a apreciat de către Parchet că este că nelegală schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 C. proc. pen. din două infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o singură infracţiune prevăzută de art. 257 alin. (1) C.pen, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. şi din cele 33 de infracţiuni de luare de mită într-o singură infracţiune prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În literatura de specialitate şi în practica judiciară s-a statuat că infracţiunea de trafic de influenţă nu este susceptibilă, în principiu, de a fi săvârşită în formă continuată, deoarece infracţiunea, presupunând nu numai rezoluţia infractorului, ci şi acordul unei alte persoane, implică o nouă rezoluţie la fiecare repetare a actului de traficare a influenţei, ceea ce înlătură forma continuată de săvârşire. Ca atare, chiar dacă inculpata a avut reprezentarea generală a acţiunilor sale repetate de traficare, de fiecare dată a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă în forma concursului de infracţiuni.

Inculpata M.E. a primit la data de 17 septembrie 2012 suma de 500 euro de la H.C.G. pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vedere menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., după majoratul acesteia, iar la data de 18 octombrie 2012 a primit suma de 1.000 RON cu titlu de primă tranşă de la inculpata B.C. pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor Comisiei pentru Protecţia Copilului în vederea încadrării într-un anumit grad de handicap a minorei B.M.I. Considerăm că din modul de săvârşite a faptelor, diversitatea persoanelor şi a domeniilor în care inculpata a pretins că are influentă, rezultă neîndoielnic existenţa unor rezoluţii infracţionale distincte, astfel că încadrarea juridică dată prin rechizitoriu este corectă.

De asemenea, având în vedere că inculpata a pretins şi a primit sume de bani sau alte foloase necuvenite de la diferite persoane, fără a exista vreo legătură între acestea, pentru realizarea actului medical ce intra în atribuţiile sale, s-a apreciat că infracţiunile de luare de mită au fost comise în forma concursului de infracţiuni. De altfel, dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. au fost reţinute prin actul de sesizare în cazul acelor infracţiuni de luare de mită în care pacienţii se aflau în evidenţa inculpatei de mai multe vreme, cunoşteau maniera de lucru a inculpatei şi, periodic, în cadrul consultaţiilor dădeau bani şi/sau bunuri în schimbul eliberării de reţete sau de acte medicale necesare pentru efectuarea investigaţiilor, acte ce ulterior erau utilizate în cadrul procedurii de evaluare în scopul încadrării sau menţinerii în grad de handicap.

3. Restituirea către M.M. a laptop-ului marca X. şi hard disk capacitate 320 GB este nelegală. Chiar dacă din adresa din 11 martie 2013 a Facultăţii de Ştiinţe Economice Bacău depusă la instanţa de judecată rezultă că acest laptop îi aparţine lui M.M., din percheziţia informatică efectuată în cursul urmăririi penale rezultă cu certitudine că acesta se afla în cabinetul particular al inculpatei şi era folosit de aceasta întrucât conţinea date referitoare la activitatea sa medicală, fiind identificate un fişier denumit „Lista bolnavilor existenţi 6 ianuarie 2012-11 07” ce conţine datele unor persoane şi 6 fişiere cu extensia „pdf”, reprezentând desfăşurătoare lunare de consultaţie şi servicii medicale.

4. S-a considerat de către Parchet că în mod greşit instanţa de judecată a dispus restituirea sumei de 141.500 RON către numita M.I. (mama inculpatei M.E.), apreciind că în cursul cercetărilor nu s-a făcut nicio dovadă că această sumă ar fi fost dată de inculpată spre păstrare mamei sale. Faptul că inculpata deţinea o parte din banii primiţi din faptele de corupţie la adresa unde locuieşte mama sa M.I., situată în municipiul Bacău, fără ştirea soţului, rezultă din convorbirile telefonice ale celor două coroborate cu documentele identificare cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la adresa susmenţionată, referitoare la constituirea depozitelor, ordinele de retragere în numerar, înscrisuri olografe identificate asupra inculpatei cu referire la conturi, numele persoanei pe care sunt constituite aceste depozite, datele retragerilor şi sumele aferente. Faţă de probele existente nu pot fi reţinute cele două declaraţii notariale depuse la instanţa de judecată date de M.C. şi R.A., fiul şi respectiv fratele numitei M.I., prin care aceştia i-ar fi dat 60.000 RON, respectiv 46.000 RON.

5. S-a invocat că hotărârea este nelegală atât pentru inculpata M.E. cât şi pentru inculpatul S.C., întrucât instanţa a omis să dispună comunicarea ei, după rămânerea definitivă, Colegiului Medicilor din România, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 387 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

II. S-a invocat de către Parchet netemeinicia sentinţei penale, întrucât pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei M.E. de instanţa de judecată nu corespunde gradului de pericol social al faptelor deduse judecăţii.

Astfe, s-a arătat că inculpata M.E., în calitatea de medic specialist în neurologie-psihiatrie pediatrică şi membră a Comisiei Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C., uzând de prerogativele pe care le avea în această din urmă calitate-rol decizional din punct de vedere medical necesar încadrării/menţinerii în grad de handicap a minorilor cu dizabilităţi, condiţiona, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce-i reveneau în acest sens, de pretinderea unor sume de bani. Inculpata pretindea bani sau foloase necuvenite atât în situaţia în care copilul suferea de afecţiuni pe baza cărora se putea încadra în grad de handicap, cât şi în situaţie în care copilul nu suferea de asemenea afecţiuni, însă reprezentanţii lor legali doreau să uzeze de această calitate pentru a-şi prelungi concediul de creştere de la 2 la 3 ani sau pentru că în lipsa altor venituri, de pe urma unui certificat de încadrare în grad de handicap puteau obţine foloase lunare (a se vederea cazul B.C., G.A., S.M.A. şi S.R.M.)

Activitatea infracţională a inculpatei a fost amplă, s-a derulat pe o perioadă îndelungată de câţiva ani, în ultimul timp cu o frecvenţă zilnică, condiţionând îndeplinirea actului medical de primirea unor sume de bani sau bunuri, de regulă produse alimentare (varză, ciuperci, pere, nuci etc).

De asemenea, în cadrul consultaţiilor acordate inculpata M.E., dacă nu pretindea pacienţilor bani pentru încadrarea copiilor în grad de handicap, le impunea să cumpere medicamente din cabinetul său, obţinând şi în acest mod venituri ilicite. Probatoriul administrat în cauză a dovedit faptul că medicamentele erau procurate en-gros de la Biserica Penticostală din Bacău, care le primea periodic din străinătate cu titlul de donaţie de la Fundaţia C.A.M.R. din F., judeţul Cluj, că erau depozitate în condiţii necorespunzătoare, majoritatea medicamentelor identificate fiind expirate şi comercializate ca atare pacienţilor.

Modalitatea de săvârşire a faptelor, repetabilitatea, faptul că pacienţii erau persoane cu dizabilităţi şi proveneau din familii nevoiaşe şi ar fi trebuit să beneficieze de gratuitatea actului medical, dovedesc nu doar încălcarea de către inculpată a normelor deontologice şi legale, ci şi încălcarea celor mai elementare norme de convieţuire socială.

Este adevărat că inculpata a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., însă acest lucru s-a datorat mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei care susţin acuzaţiile aduse, ea neavând nici o contribuţie la aflarea adevărului, necooperând cu organele de urmărire penală.

Raportat la gravitatea faptelor pentru care este judecată inculpata M.E., aşa cum rezultă din modalitatea şi împrejurările comiterii, s-a apreciat că se impune majorarea pedepselor principale, a sporului de pedeapsă cât şi a pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b), lit. c) C. pen. (dreptul de a fi medic).

Faţă de cele precizate, s-a solicitat de către Parchet în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 181/D din data de 28 mai 2013 pronunţată în Dosarul nr. 1033/110/2013 al Tribunalului Bacău privind pe inculpaţii M.E. şi S.C. şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

Apelul inculpatei M.E., a vizat, sub un prim aspect încadrarea juridică reţinută deprima instanţă.

Apărătorii inculpatei au solicitat schimbarea încadrării juridice din trei infracţiuni de trafic de influenţă, dare de mită şi complicitate la luare de mită reţinută de prima instanţă în două infracţiuni de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

În susţinerea acestei teze, apărătorii inculpatei au arătat că în mod greşit s-a reţinut în sarcina inculpatei şi infracţiunea de dare de mită, apreciind că remiterea sumei de 300 RON către inculpatul S.C. nu poate fi asimilată infracţiunii de dare de mită, întrucât inculpatul ultim menţionat a avut reprezentarea faptului că suma de bani provenea de la inculpata H.C.G., care era de faţă, fiindu-i doar înmânată de inculpata M.E.

Sub un alt aspect, apelul inculpatei M.E., a vizat şi netemeinicia soluţiei atacate, din perspectiva pedepselor principale aplicate de către instanţa de fond, care în opinia apărătorilor sunt excesive în raport gravitatea moderată a faptelor, modalitatea de săvârşire, persoana inculpatei şi circumstanţele personale ale acesteia.

În considerarea acestor argumente, apărătorii inculpatei au soliciat reducerea pedepselor principale şi suspendarea condiţionată sau sub supraveghere a pedepsei rezultante obţinută ca urmare a aplicării dispoziţiilor 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

Un ultim motiv de apel se referă la cuantumul excesiv al cheltuielilor judiciare avansate de stat, la care inculpata a fost obligată de către instanţa de fond. în dezvoltarea acestei critici s-a arătat că suma de peste 500.000 RON la care inculpata a fost obligată nu este însoţită de suport justificativ, organele judiciare nepunând la dispoziţie baza legală care a fondat efectuarea acestor cheltuieli.

S-a criticat de asemenea şi dispoziţia de obligare a inculpatei la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamţ cu titlu de cheltuieli de conservare şi eliminare a mijloacelor de probă. Pe de o parte, s-a reproşat că instanţa în mod unilateral a ales această societate, fără să consulte părţile, iar pe de altă parte s-a criticat cuantumul excesiv al sumei menţionate raportat la activitatea întreprinsă sau care urmează a fi întreprinsă de SC A. SRL.

Apelurile inculpaţilor V.A. şi B.C. au vizat netemeinicia soluţie de condamnare pronunţată împotrivă acestora. În dezvoltarea acestei critici, apărătorii inculpatelor au apreciat, în principal, că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni, fiind lipsite de importanţă, în raport cu circumstanţele concrete de săvârşire, gravitatea moderată a acestora şi persoana inculpatelor care au avut o conduită anterioară săvârşirii faptelor exemplară şi se bucură de o reputaţie bună în societate şi locurile de muncă.

În secundar, apărătorii inculpatelor lor au criticat cuantumul pedepselor principale aplicate, pe care le apreciază a fi excesive în raport cu împrejurările concrete de comitere, atitudinea de recunoaştere a faptelor şi persoana inculpatelor, prin prisma aspectelor care le caracterizează în mod pozitiv.

Inculpatul S.C. a criticat cuantumul pedepsei principale aplicate pe care l-a apreciat a fi excesiv, în raport cu implicarea sa infracţională minoră (participând la un singur act material), atitudinea de recunoaştere a faptelor şi persoana sa, care se bucură de o bună reputaţie în rândul colectivităţii în care trăieşte.

În raport de aceste critici, s-a solicitat reducerea pedepselor principale aplicate inculpaţilor, prin reţinerea de circumstanţe atenunate.

Prin decizia penală nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpata M.E. împotriva sentinţei penale nr. 181/D din 28 mai 2013 a Tribunalului Bacău pronunţată în Dosarul nr. 1033/110/2013, cu privire la încadrarea juridică dată faptelor inculpatei M.E., cuantumul uneia dintre pedepse principale şi omisiunii aplicării măsurii de siguranţă a confiscării extinse.

A fost desfiinţată sentinţa apelată sub aceste aspecte, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi, în fond:

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice reţinută de instanţa de fond în ceea ce o priveşte pe inculpata M.E., dintr-o singură infracţiune de trafic de influenţă comisă în formă în continuată, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 C. pen. alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 334 C. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice reţinută de instanţa de fond în ceea ce o priveşte pe aceeaşi inculpată din infracţiunea de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în de complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

A fost condamnată inculpata M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. (faptă din data 17 septembrie 2012) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

A fost condamnată inculpata M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. (faptă din data 18 octombrie 2012) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

A fost condamnată inculpata M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost majorată pedeapsa principală aplicată inculpatei M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. de la de 1 an închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele principale de mai sus cu pedepsele de 5 ani, respectiv 5 luni închisoare, aplicate de prima instanţă pentru celelalte infracţiuni concurente, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni, la care se adaugă pedeapsa complementară aplicată inculpatei.

S-a stabilit că inculpata M.E. va executa pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 1182 C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 141.500 RON de la inculpata M.E., consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatei M.E.

În baza art. 381 C. proc. pen. s-a dedus în continuare starea de arest a inculpatei M.E. de la 28 mai 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Il. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.C., V.A. şi B.C. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 192 alin. (2), alin. (4) C. proc. pen. au fost obligaţi apelanţii să plătească statului fiecare câte 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a decide astfel, examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, instanţa de apel a constatat că starea de fapt reţinută de instanţa de fond este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în faza de urmăririre penală, dat fiind faptul că inculpaţii apelanţi au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la încadrarea juridică dată faptelor inculpatei M.E. de către instanţa de fond, formulate de procuror şi apărătorii, s-a apreciat că sunt în parte întemeiate.

Astfel, s-a constatat că în mod corect instanţa de fond a procedat la schimbarea încadrării juridice reţinută prin actul de sesizare al instanţei, din 33 de infracţiuni de luare de mită comise în concurs real într-o infracţiune unică de luare de mită comisă în formă continuată.

Pentru existenţa unităţii de rezoluţie, ca element definitoriu al infracţiunii continuate, nu este necesar ca reprezentarea activităţii infracţionale ce urmează a fi desfăşurată ulterior să implice o imagine exactă a acţiunilor sau inacţiunilor şi a condiţiilor în care ele vor fi săvârşite, fiind suficientă prevederea în linii generale a activităţii infracţionale şi a rezultatelor sale, o cunoaştere generică a condiţiilor în care acţiunile sau inacţiunile ulterioare vor fi comise.

În speţă, inculpata M.E. a avut de la început reprezentarea, în linii generale, a activităţii infracţionale pe care o va desfăşura, fiind conştientă că datorită funcţiei deţinute, aceea de medic cu competenţe în acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap a minorilor, putea condiţiona îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu de primirea unor foloase materiale injuste sau că putea primi astfel de foloase pentru acte îndeplinite în exercitarea funcţiei sale.

În aceste condiţii, în contrast cu opinia procurorului, toate faptele inculpatei ce prezintă fiecare în parte, conţinutul infracţiunii de luare de mită au fost săvârşite cu aceeaşi rezoluţie infracţională, astfel că în sarcina acesteia, în mod corect instanţa de fond a reţinută o infracţiune unică, continuată, cea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte critica procurorului, referitoare la greşita schimbare a încadrării juridice dată de instanţa de fond, din două infracţiuni de trafic de influenţă comise în concurs real într-o singură infracţiune de trafic de influenţă comisă în formă în continuată, s-a apreciat că este fondată.

Instanţa de apel a apreciat că, spre deosebire de comiterea faptelor de luare de mită, care, aşa cum s-a arătat, inculpata le-a săvârşit în baza unei rezoluţii infracţionale unice, cele două fapte de trafic de influenţă, comise de inculpata M.E., nu sunt rezultatul unei cunoaşteri anticipate a condiţiilor în care acţiuni ilicite vor fi comise.

Dacă în cazul faptelor de luare de mită, inculpata era conştientă că datorită atribuţiilor sale de serviciu specifice, putea pretinde şi/sau primi foloase materiale injuste cu titlu de regularitate, în cazul celor două fapte de trafic de influenţă reţinute în sarcina acesteia, acest element de previzibilitate apriorică a hotărârii infracţionale lipseşte, întrucât pentru săvârşirea traficului de influenţă este necesară şi participarea unei alte persoane, cumpărătorul de influenţă, a cărui intervenţie nu era previzibilă la momentul anterior săvârşirii celor două acte de executare.

În ceea ce priveşte critica formulată de unul din apărătorii inculpatei M.E., referitoare la încadrare juridică, în sensul greşitei reţineri a infracţiunii dare de mită, s-a apreciat că este fondată, însă nu în modalitatea invocată.

Astfel, s-a constatat că, în mod greşit instanţa de fond a reţinut infracţiunea de dare mită în forma autoratului în sarcina inculpatei, apreciindu-se că activitatea inculpatei se circumscrie formei de participaţie a complicităţii la această infracţiune.

Fapta inculpatei M.E. de a înlesni, atât darea unei sume de bani de către inculpata H.C.G., cât şi primirea acestei sume de bani de către inculpatul S.C., în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de dare de mită prevăzută în art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi ale complicităţii la infracţiunea de luare de mită prevăzută în art. 26 C. pen. raportat la art. 254 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, în concurs.

În lumina celor arătate mai sus, instanţa de apel a constatat că se impune aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. în sensul schimbării încadrării juridice reţinută de instanţa de fond în ceea ce o priveşte pe inculpata M.E., dintr-o singură infracţiune de trafic de influenţă comisă în formă în continuată, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 C. pen. alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. De asemenea, se impune schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. în cauză în modalitatea arătată, s-a apreciat că se impune condamnarea inculpatei M.E. pentru cele 3 infracţiuni, având în vedere la individualizarea pedepselor, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

În raport de aceste criterii generale şi mai ales de materialul probator administrat în cauză, instanţa de apel, la individualizarea pedepselor aplicate, în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., a avut în vedere pericolului concret ridicat al faptelor, constând în comiterea unor infracţiuni de luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la dare de mită şi luare de mită, modalitatea concretă de săvârşire, numărul mare de acte de executare, valoarea obiectului faptelor de corupţie, persoana inculpatei şi finalitatea preventivă a sancţiunii penale stabilite prin art. 52 C. pen., dispunând condamnarea inculpatei la pedepse cu închisoarea, orientate la un cuantum care asigură atingerea scopului educativ, preventiv al pedepselor.

S-a apreciat că, pericolul social concret al faptelor comise de inculpata M.E., este deosebit de mare, decurgând din faptul că inculpata, care prin calitatea sa de medic fost chemată să servească intereselor bolnavilor, a săvârşit ea însăşi fapte de natură penală, ce au avut drept consecinţă directă, producerea unei grave vătămări valorilor sociale referitoare la buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu, activitate incompatibilă cu suspiciunea uzitării funcţiei în scopuri ilicite. Instanţa de apel a apreciat că faptele comise de inculpată au produs un negativ ecou social, lezând astfel prestigiul, autoritatea şi credibilitatea de care trebuie să se bucure personalul medical, fiind totodată prejudiciate interesele legitime ale altor persoane. În calitatea sa de medic cu atribuţii în acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap a minorilor, inculpatei îi revenea obligaţia să respecte şi să îndeplinească atribuţiile de serviciu cu probitate şi fără a întreprinde acţiuni care să pună la îndoială sau să creeze suspiciuni asupra corectitudinii, imparţialităţii şi legalităţii actelor sale de serviciu.

S-a constatat că motivul de apel al procurorului cu privire la nelegalitatea cuantumului pedepsei aplicate inculpatei M.E., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, este fondat.

În raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea menţionată (închisoarea de la 3 ani la 12 ani) care se reduc cu o treime potrivit incidenţei în speţă a dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pedeapsa de 1 an închisoare aplicată de instanţa este fond este nelegală, aflându-se în afara limitelor reduse cu o treime (închisoare de la 2 ani la 8 ani).

În atare condiţii, s-a constatat că se impune a se majora pedeapsa principală aplicată inculpatei M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, la un cuantum orientat la minimul special, prevăzut de textul incriminator, redus cu o treime, potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În raport cu remedierea acestei neregularităţi, s-a reţinut că motivul de apel relativ la nelegalitatea pedepsei complementare aplicate pentru infracţiunea sus menţionată, nu mai este actual, aplicarea acestei pedepse de către instanţa de fond, odată cu majorarea pedepsei principale la 2 ani închisoare, va deveni legală.

În ceea priveşte motivele de apel referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor, expuse de procuror (în ceea ce o priveşte pe inculpata M.E.) şi inculpaţii apelanţi deopotrivă, s-a apreciat că nu sunt fondate.

Contrar criticilor invocate de procuror şi apelanţii inculpaţi, referitoare la modalitatea de individualizare a pedepselor principale, instanţa de apel a considerat că pedepsele principale stabilite de prima instanţă sunt adecvate, corespunzând funcţiilor de constrângere şi reeducare precum şi scopului preventiv.

S-a apreciat că faptele inculpaţilor, în special cea de luare de mită comisă de inculpata M.E. în formă continuată, în al cărui conţinut intra 33 de acte materiale, sunt deosebit de grave, lezând astfel prestigiul, autoritatea şi credibilitatea de care trebuie să se bucure medicii. Contrar celor susţinute de incupaţi şi de procuror, s-a apreciat că resocializarea viitoare pozitivă a inculpaţilor este posibilă prin aplicarea unor pedepse în cuantumul stabilit de prima instanţă, care sunt în deplin acord cu dispoziţiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală apără (...) persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea precum şi întreaga ordine de drept”.

Astfel, în raport cu atitudinea inculpaţilor care au recunoscut şi regretat faptele, circumstanţele concrete de comitere, precum şi cele personale ale inculpaţilor (lipsa antecedentelor penale şi reputaţia bună de care se bucurau aceştia anterior săvârşirii faptelor) s-a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepselor poate fi realizat prin aplicarea unor pedepse în cuantumurile stabilite de instanţa de fond.

Instanţa de apel a apreciat că nu poate fi primită nici solicitarea apelantei inculpate de a i se suspenda condiţionat sau sub supraveghere executarea pedeapsei rezultante obţinută prin contopirea pedepselor aplicate pentru infracţiunile concurente, în conformitate cu dispoziţiile art. 81 sau art. 861 C. pen.

În raport cu modul în care inculpata a conceput şi a săvârşit infracţiunile de corupţie, implicarea şi perseverenţa infracţională vastă a acesteia, valoarea obiectului actelor de corupţie, precum şi rezonanţa socială deosebit de negativă a acestor activităţi ilicite, s-a apreciat, aşa cum în mod corect a constatat şi instanţa de fond, că nu se justifică suspendarea executării pedepsei rezultante în nici una dintre modalităţile prevăzute de art. 81 şi art. 861 C. pen.

Astfel, s-a apreciat că simpla împrejurare că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale şi că a recunoscut acuzaţiile aduse, nu justifică o soluţie contrară celor dispuse de instanţa de fond.

Instanţa de apel a apreciat că nu poate fi primită nici solicitarea apelantelor inculpate V.A. şi B.C. de a se dispune achitarea acestora, în baza art. 10 lit. b1) C. proc. pen. raportat la art. 181 C. pen.

S-a reţinut că, instanţa de fond a constatat în mod temeinic prezenţa uneia dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, pericolul social.

Pericolul concret al faptelor săvârşite de inculpate rezultă din analiza criteriilor cumulative prevăzute de art. 181 alin. (2) C. pen. şi raportarea acestora la situaţia de fapt reţinută în prezenta cauză.

Potrivit art. 181 C pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

În raport cu modul concret în care inculpatele au conceput şi au săvârşit infracţiunile, urmările produse (crearea unei stări de pericol ce a decurs din coruperea inculpatei M.E. prin oferirea unor avantaje materiale în schimbul conduitei ilicite ale acesteia şi asigurarea unor acte de complicitate materială şi morală la aceste activităţi de către inculpata V.A.), s-a apreciat că faptele comise prezintă un evident pericol social în raport cu circumstanţele concrete de săvârşire şi urmările produse.

S-a apreciat că motivul de apel al procurorului, relativ la greşita restituire a sumei de 141.500 RON către numita M.I. (mama inculpatei M.E.) este fondat.

Astfel, instanţa de apel nu a împărtăşit raţionamentul instanţei fond, conform căruia în cauză nu se poate stabili că suma de 141.500 RON i-a fost remisă de către inculpata M.E., mamei sale M.I., apreciind că bunurile mobile indisponibilizate (141.500 RON şi 22 de certificate de trezorerie în sumă de 112.196,10 RON) îi aparţin.

Raportat la probele existente la dosarul cauzei, instanţa de apel a constatat că aceste bunuri aparţin în realitate inculpatei M.E., iar nu mamei sale M.I., în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 1182 C. proc. pen. referitoare la confiscarea extinsă.

Având în vedere că suma de 141.500 RON a fost găsită cu ocazia percheziţiei domiciliare într-un imobil al cărui proprietar este inculpata, unde numita M.I. locuieşte fără forme legale, iar această sumă depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de inculpata M.E. în mod licit, s-a apreciat că bunurile sechestrate apar a aparţine inculpatei menţionate.

În consecinţă, fiind întrunite condiţiile art. 1182 alin. (2) C. proc. pen. [care se aplică şi infracţiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012, potrivit art. 12 alin. (2) C. pen.], s-a apreciat că se impune confiscarea sumei de 141.500 RON de la inculpata M.E., consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011.

În ceea ce priveşte critica procurorului relativă la greşita restituire către numitul M.M. a laptopului marca X. şi hard disk-ul, instanţa de apel a apreciat că nu îi poate da curs, însuşindu-şi opinia şi argumentele primei instanţe, conform căreia aceste bunuri îi aparţin.

Împrejurarea că laptopul şi hard disk-ul menţionat erau folosite de inculpata M.E., fiind stocate date referitoare la activitatea medicală a acesteia din urmă, nu justifică în nici un mod confiscarea acestor bunuri atât timp inculpata nu s-a folosit de acestea la săvârşirea infracţiunilor.

Referitor la critica apărătorilor inculpatei M.E., conform căreia cheltuielile judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale la care a fost obligată sunt excesive, instanţa de apel a apreciat că este neîntemeiată, constatând că procurorul a indicat detaliat actele procesuale efectuate în cursul urmăririi penale ce au ocazionat cheltuielile evidenţiate.

Astfel, s-a apreciat că, deşi suma de 496.600 RON este substanţială, totuşi această sumă îşi găseşte o deplină justificare, în raport cu volumul, perioada şi resursele umane şi materiale folosite de organul de urmărire penală la efectuarea înregistrărilor audio-video.

S-a apreciat că este nefondat şi motivul de apel referitor la dispoziţia de obligare a inculpatei la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamţ, cu titlu de cheltuieli de conservare şi eliminare a mijloacelor de probă, sumă apreciată a fi excesivă.

Nici susţinerea, în sensul că organele judiciare, în mod unilateral, au ales această societate, fără să consulte părţile, s-a apreciat că nu poate fi primită, în considerarea faptului că acestora nu le incumba o asemena obligaţie, potrivit normelor legale.

S-a apreciat că, suma la care inculpata a fost obligată către SC A. SRL Piatra-Neamţ este, de asemenea, justificată, fiind stabilită în raport de întreaga cantitate de medicamente, substanţe chimice şi alte materiale medicale primite în custodia societăţii comerciale menţionate.

Instanţa de apel a mai arătat că inculpata, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti din cauza pendinte, are deschisă calea formulării unei contestaţii la executare, prin care poate contesta suma la care a fost obligată către SC A. SRL, în raport cu cheltuielile efective făcute de acesta cu conservarea şi eliminarea materialelor medicale primite în custodie.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii M.E. şi S.C., precum şi petiţionara M.E.

Recurenta inculpată M.E. a invocat cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 3859 pct. 172 şi pct. 14 C. proc. pen., criticând hotărârile pronunţate în cauză sub următoarele aspecte: încadrarea juridică greşită dată faptelor; greşita individualizarea pedepsei; greşita stabilirea a cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligată de către instanţa de fond; greşita obligare la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamţ, reprezentând cheltuieli ocazionate de conservarea şi eliminarea mijloacelor de probă; greşita confiscare a sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene şi 40 de lire sterline.

Recurentul inculpat S.C. a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., solicitând reducerea cuantumului pedepsei, aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. şi înlăturarea pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.

Recurenta petiţionara M.I. a invocat dispoziţiile art. 385 pct. 17 C. proc. pen., solicitând restituirea cerificatelor de trezorerie, precum şi a sumei de 141.500 RON, care i-a fost confiscată.

Examinând hotărârile atacate, prin prisma criticilor de recurs invocate, cât şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele următoare:

Prealabil analizării motivelor de recurs, se impun a fi făcute câteva precizări pentru stabilirea limitelor analizării acestora.

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, care prevăd expres că, recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi (C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014), declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluţiei căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.

Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, art. 3856 C. proc. pen. stabileşte în alin. (2) că instanţa de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod. Astfel, recurenţii şi instanţa se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.

În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Bacău la 15 octombrie 2013, ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat.

1. Analizând recursul inculpatei M.E., Înalta Curte constată că, o primă critică formulată de aceasta, în temeiul dispoziţiilor art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., incident când „hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii”, vizează greşita încadrare juridică dată faptelor săvârşite, inculpata solicitând schimbarea încadrării juridice, astfel:

- din infracţiunea de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (33 de acte materiale), în infracţiunea de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În motivarea acestei solicitări, formulată pentru prima dată în faza procesuală a recursului, inculpata a arătat că, din materialul probator aflat la dosar, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, nu rezultă realizarea elementului material al infracţiunii de luare de mită, inculpata necondiţionând efectuarea actului medical de primirea de sume de bani sau alte foloase de la pacienţi, acestea fiind primite după îndeplinirea atribuţiilor la care era obligată în virtutea funcţiilor sale;

- din infracţiunile de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În susţinerea acestei solicitări, referindu-se la faptele săvârşite la data de 11 octombrie 2012, inculpata a arătat, în esenţă, că acţiunea de remitere a sumei de 300 RON s-a făcut în prezenţa inculpatei H.C.G., astfel că inculpatul S.C. a avut reprezentarea faptului că suma de bani provine de la inculpata H.C.G. şi, în consecinţă, în mod greşit s-a reţinut şi infracţiunea de complicitate la dare de mită.

Înalta Curte constată că, prin criticile formulate de inculpată, în sensul schimbării încadrărilor juridice menţionate, nu se invocă aspecte de nelegalitate, de restabilire a corespondenţei între normele de incriminare şi situaţia de fapt reţinută de către instanţele anterioare, ci se tinde la stabilirea unei alte situaţii de fapt, care să determine aceste schimbări de încadrare juridică, ceea ce nu este permis în calea de atac a recursului.

Raportat la situaţia de fapt reţinută în cauză-însuşită în totalitate de către inculpată prin declaraţia de recunoaştere şi de solicitare a aplicării procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., din care rezultă că inculpata, în calitatea de medic specialist în neurologie-psihiatrie pediatrică şi membră a Comisiei Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C., până la data de 22 octombrie 2012, când a avut loc prinderea în flagrant, profitând de calitatea sa profesională, fie a pretins, fie a primit, direct sau indirect, bani sau alte foloase care nu i se cuveneau, fie a acceptat promisiunea unor astfel de foloase sau nu a respins-o în scopul de a-şi îndeplini, a nu-şi îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririlor sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi nu cele ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite.

De asemenea, având în vedere că, la data de 17 septembrie 2012, inculpata a primit suma de 500 de euro de la H.C.G., pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menţinerii gradului de handicap al numitei H.L.A., după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, a remis suma de 300 RON inculpatului S.C., preşedintele comisiei menţionate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influenţă, pentru ca, în schimbul acesteia, să elibereze certificatul solicitat, în mod corect s-a reţinut că inculpata a săvârşit, în aceste împrejurări, infracţiunea de trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de luare de mită, dar şi complicitate la infracţiunea dare de mită, întrucât aceasta a înlesnit atât darea unei sume de bani de către inculpata H.C.G., cât şi primirea acestei sume de bani de către inculpatul S.C., în scopul menţionat.

Astfel, cele două solicitări de schimbare a încadrărilor juridice, formulate de inculpată în recurs, sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte celelalte motive de recurs formulate de inculpata M.E., întemeiate pe cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., respectiv: greşita stabilire a cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligată de către instanţa de fond; greşita obligare la plata sumei de 32.336, 90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamţ, întrucât cuantumul cheltuielior pretinse pentru conservarea şi eliminarea mijloacelor de probă este nejustificat; greşita confiscare a sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene şi 40 de lire sterline, întrucât s-au prezentat documente de provenienţă, Înalta Curte constată că, în susţinerea acestora, inculpata nu a formulat critici de nelegalitate, ci a învinuitederat aspecte de netemeinicie, solicitându-se instanţei de recurs să procedeze la o reapreciere a probatoriului, avut în vedere de instanţe, situaţie nepermisă în calea de atac a recursului, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/20013.

Astfel, Înalta Curte nu poate examina criticile formulate, întrucât acestea nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. invocat de inculpată şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte motivul de recurs formulat de inculpata M.E., în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aspectele invocate de aceasta, în sensul individualizării pedepsei, ar fi putut fi examinate doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul anterior al art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Potrivit vechii formulări a acestui text, hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege”.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, textul anterior menţionat a fost modificat de art. I pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situaţia când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.

Având în vedere natura criticilor invocate de către inculpată, respectiv greşita individualizare a pedepsei, rezultă că acestea nu se mai circumscriu cazului de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 385 alin. (3) C. proc. pen.

2. În ceea ce priveşte recursul inculpatului S.C., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în realitate, criticile formulate nu se circumscriu cazului de casare invocat, întrucât aspectele invocate de recurentul inculpat privind greşita individualizare a pedepsei principale şi a celei complementare, de către instanţa de fond, nu sunt legate de greşita aplicare a unor dispoziţii legale.

Astfel, criticile recurentului inculpat ar fi putut fi examinate de către instanţa de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul anterior al art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. din vechea reglementare, potrivit cu care hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege”.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, incidenţă în cauză, textul anterior menţionat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situaţiei când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.

În raport de aspectele anterior menţionate, se constată că susţinerile recurentului inculpat privind greşita individualizare a pedepsei aplicate nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

3. În ceea ce priveşte recursul petiţionarei M.I., Înalta Curte constată că, invocând dispoziţiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., aceasta a solicitat casarea deciziei şi restituirea cerificatelor de trezorerie, precum şi a sumei de 141.500 RON ce i-a fost confiscată, întrucât acestea îi aparţin în exclusivitate, neexistând nicio dovadă că au aparţinut inculpatei M.E.

În motivarea recursului, recurenta petiţionară nu a invocat critici referitoare la aspecte de nelegalitate a hotărârilor, ci chestiuni de netemeinicie, solicitând instanţei de recurs să procedeze la o reapreciere cu privire la hotărârile pronunţate de instanţele anterioare, raportat la probatoriul adminstrat, respectiv a înscrisurilor depuse de aceasta la dosarul cauzei, situaţie nepermisă în calea de atac a recursului, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/20013.

Astfel, Înalta Curte nu poate examina criticile formulate în recurs de petiţionara M.I., întrucât nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. invocat de aceasta şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

Examinând recursurile declarat de inculpaţii M.E. şi S.C., în raport cu prevederile art. 5 C. pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, Înalta Curte are în vedere că, în determinarea legii penale mai favorabile, în situaţii tranzitorii, nu pot fi combinate dispoziţii din legile succesive considerate mai favorabile inculpatului cu privire la fiecare instituţie aplicabilă, fiind posibilă doar aplicarea globală a uneia dintre legi, care permite o soluţie mai favorabilă situaţiei concrete a inculpatului, în raport cu instituţiile aplicabile.

În concret, în ceea ce o priveşte pe inculpata M.E., se constată că noul C. pen. a adus modificări ale limitelor speciale ale pedepsei închisorii pentru infracţiunile reţinute în sarcina acesteia, respectiv: s-au redus limitele maxime de pedeapsă pentru infracţiunile de luare de mită (de la 12 ani la 10 ani închisoare) şi de trafic de influenţă (de la 10 ani la 7 ani închisoare), s-au majorat limitele minime şi maxime pentru infracţiunea de dare de mită, art. 255 alin. (1) C. pen. anterior prevedea pedeapsa de la 6 luni la 5 ani închisoare, iar art. 290 alin. (1) C. pen. actual prevede sacţiunea pedepsei de la 2 la 7 ani închisoare, iar pentru infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi s-a majorat minimul pedepsei închisorii de la o lună (art. 281 C. pen. anterior) la 3 luni (art. 348 C. pen. actual), maximul pedepsei rămânând acelaşi (un an).

Reducerea limitelor maxime de pedeapsă pentru infracţiunile de luare de mită şi trafic de influenţă, deşi aparent favorabilă inculpatei, este lipsită de relevanţă, având în vedere atât faptul că pedepsele inculpatei nu au fost stabilite în cuantumuri orientate spre aceste limite maxime, dar mai ales incidenţa dispoziţiilor privind stabilirea pedepsei în cazul concursului de infracţiuni din noul C. pen., care ar determina majorarea pedepsei aplicată acesteia.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, pedepsele principale aplicate inculpatei (5 ani închisoare, 4 ani închisoare, 4 ani închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare, 5 luni închisoare) au fost contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, însă, dispoziţiilor legii noi, respectiv art. 39 lit. b) C. pen. actual, impun, în mod obligatoriu, în cazul concusului de infracţiuni, aplicarea unui spor de o treime, din totalul celorlalte pedepse, la pedeapsa cea mai grea.

În concluzie, prin aplicarea dispoziţiilor noului C. pen. s-ar ajunge, inevitabil, la stabilirea unei pedepse într-un cuantum majorat faţă de pedepsa de 5 ani şi 6 luni închisoare la care a fost condamnată inculpata M.E., astfel că legea penală mai favorabilă acesteia este legea veche, respectiv C. pen. anterior.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.C., se constată, de asemenea, că nu se impune aplicarea dispoziţiilor noului C. pen., având în vedere că limita minimă de pedeasă pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită a rămas aceeaşi (3 ani închisoare), pedeapsa aplicată acestuia de instanţa de fond (2 ani închisoare) fiind egală cu acest minim, redus cu o treime, ca urmare a reţinerii dispoziţiţiilor art. 3201 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.E. şi S.C. şi de petiţionara M.I. împotriva deciziei penale nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiţionară va fi obligată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata sumelor de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.E. şi S.C. şi de petiţionara M.I. împotriva deciziei penale nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei M.E. durata reţinerii de 24 ore din data de 22 octombrie 2012 şi a arestului preventiv de la 26 octombrie 2012 la 31 martie 2014.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1136/2014. Penal. Iniţiere, constituire de...  ICCJ. Decizia nr. 115/2014. Penal. Distrugerea şi semnalizarea... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1140/2014. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Luare de mită (art. 254 C.p.), dare de mită (art. 255 C.p.), infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs