ICCJ. Decizia nr. 1369/2014. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA PENALĂ
Decizia nr. 1369/2014
Dosar nr. 7509/30/2013
Ședința publică din 17 aprilie 2014
Prin sentinţa penală nr. 441/PI din 09 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul de fond, în baza art. 20 alin. (1) C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul K.L. la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen., pe o durată de 6 (şase) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2), (3) C. pen., art. 66 C. pen.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., art. 160b alin. (1), (3) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului K.L. şi în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive începând cu 18 iunie 2013 şi până la zi.
În baza art. 3, 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic al inculpatului în S.N.D.G.J.
În baza art. 14, 17 C. proc. pen., art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 şi următ. C. civ. a fost admisă acţiunea civilă exercitată din oficiu de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş şi a fost obligat inculpatul K.L. la plata sumei de 20.000 euro - în echivalent în lei la data executării, cu titlu de daune morale faţă de partea vătămată minoră K.A.M.B. - prin reprezentant legal G.M.F. (mama minorei).
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 6.923,50 lei cheltuieli de spitalizare faţă de Spitalul Clinic de Urgenţă L.Ţ. Timişoara.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare faţă de stat, din care suma de 38 lei, reprezentând costul raportului de constatare medico legală.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 542/P/2013 din 08 iulie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, înregistrat la prima instanţă la data de 10 iulie 2012 sub număr unic dosar de fond, a fost trimis în judecată în stare de arest K.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 20 alin. (1) C. pen. rap. la art. 197 alin. (1), alin. 2 lit. b)1 şi alin. (3) C. pen. – tentativă la viol, şi s-a reţinut că inculpatul în noaptea de 17/18 iunie 2013 prin constrângere morală şi profitând de imposibilitatea de a se apăra, a încercat să întreţină raport sexual cu fiica sa minoră K.A.M.B. (în vârstă de 7 ani) fiind surprins de către numiţii S.P. şi P.G.R.
La dosar s-a ataşat dosarul de fond al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, s-au administrat probe cu înscrisuri, s-a luat declaraţie inculpatului (care a negat comiterea faptei), au fost audiaţi martorii A.B.A., P.G.R., S.P., S.R., S.G. şi K.A.F.C., în prezenţa psihologului P.M.
Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar, prima instanţă a constatat că ansamblul probelor dosarului confirmă starea de fapt arătată în rechizitoriu, prima instanţă reţinând următoarele:
În noaptea de 17/18 iunie 2013 inculpatul K.L. se afla la locuinţa sa din Biled împreună cu cei patru copii minori care i-au fost lăsaţi în grijă de către concubina sa, numita G.M.F. - mama minorilor, care se afla la spital pentru naşterea celui de-al cincilea copil minor.
După ce minora K.A.M.B. a adormit la un moment dat s-a trezit pentru nevoile fiziologice şi după ce minora s-a aşezat din nou în pat, tatăl ei - inculpatul K.L., s-a aşezat lângă ea pe pat, a început să o mângâie şi să o sărute pe burtică şi pe gură, a atins-o în zona organelor genitale (băgându-i degetul în păsărică), şi în acest timp inculpatul fiind cu organul genital în erecţie, minora când a observat s-a speriat şi a trântit o cană lângă pat. În acel moment au intrat în cameră martorii P.G.R. şi S.P., şi când au aprins becul, l-au văzut pe inculpat aşezat peste minora care era întinsă pe spate cu tricoul ridicat, cu picioarele desfăcute şi plângea, martorii observând şi că inculpatul avea penisul în erecţie. Martora P.G.R. a luat-o pe minoră în braţe, minora spunându-i martorei că tatăl ei a sărutat-o şi a vrut să facă sex cu ea.
Au fost anunţate organele de poliţie şi ambulanţa iar până la sosirea acestora atât minora K.A.M.B. cât şi ceilalţi trei copii minori care s-au trezit între timp din somn au fost luaţi de către cei doi martori şi de fiica acestora P.V. şi duşi într-o altă încăpere a locuinţei lui S.P.
Minora K.A.M.B. a fost luată şi dusă cu ambulanţa la spital, iar în discuţiile purtate cu persoana care a venit cu ambulanţa, minora i-a spus acesteia că se numeşte A. şi i-a povestit despre cele întâmplate cu tatăl ei.
În cursul aceleiaşi nopţi inculpatul a fost dus la poliţie, ulterior fiind reţinut.
Concludente în sensul celor arătate sunt raportul de constatare medico-legală, raportul de evaluare psihologică a copilului, coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi declaraţia minorei.
Astfel, în declaraţia martorei P.G.R., aceasta susţine că în noaptea de 17/18 iunie 2013, în jurul orei 24.00, concubinul ei, martorul S.P. i-a spus să meargă în camera unde stă inculpatul K.L. pentru a vedea ce face acesta cu fiica sa. Când au intrat în cameră ea a aprins becul şi l-a văzut în pat pe inculpat dezbrăcat aşezat peste fiica sa care era şi ea dezbrăcată (avea doar un tricou roşu care era ridicat), era întinsă pe spate cu picioarele desfăcute. Minora a început să plângă şi când martora a luat-o în braţe i-a spus martorei că tatăl ei „a pipăit-o în zona genitală şi a vrut să facă sex cu ea” după care a luat-o în camera ei. Tot cu acea ocazie martora a observat că inculpatul avea penisul în erecţie, martora reproşându-i inculpatului că îşi bate joc de fetiţa lui şi să-i fie ruşine. În declaraţia sa martora a mai precizat că a observat că inculpatul era peste fată în pat şi avea pantalonii scurţi traşi până la genunchi şi fetiţa plângea.
Martorul S.P. a declarat faptul că este proprietarul imobilului situat în Biled unde locuiesc cu chirie inculpatul cu soţia şi copii iar în noaptea de 17/18 iunie 2013, în jurul orei 24.00, s-a trezit ocazie cu care a trecut pe lângă geamul camerei unde se afla inculpatul împreună cu copii săi minori iar în momentul în care s-a uitat pe geam l-a văzut pe acesta cum a ridicat tricoul minorei K.A.M.B. după care acesta a început să o sărute pe burtă. Pentru că martorului nu-i venea să creadă că a văzut aşa ceva, pentru a fi sigur de cele observate, s-a întors în camera lui (a martorului) unde i-a spus şi martorei P.G.R. ce a văzut şi împreună cu aceasta a mers în camera inculpatului. Au intrat în cameră, martora P.G.R. a aprins lumina, şi l-au observat pe inculpat dezbrăcat aşezat peste fetiţa sa minoră, inculpatul având pantalonii scurţi traşi până la genunchi, iar fetiţa plângea. Martorul a precizat că a observat că inculpatul avea penisul în erecţie. Martorul a luat imediat fetiţa în braţe, i-a dat-o concubinei lui şi în acele momente fetiţa plângea spunând că tatăl ei i-a pus mâna la „păsărică” (în declaraţia martorului de la instanţă fiind consemnată în detaliu expresia folosită de minoră în acele moment). Martorul a declarat şi că a observat că şi minora K.A.M.B. era dezbrăcată. Minora a fost luată de P.G.R. iar martorul S.P. a rămas în cameră cu inculpatul şi a sunat la 112, la faţa locului venind poliţia şi ambulanţa. În aceeaşi cameră ceilalţi trei copii minori dormeau aceştia trezindu-se după ce au intrat ei în cameră fiind luaţi de către P.G.R. şi duşi în altă cameră.
În declaraţia martorei P.V. aceasta arată că în noaptea de 17/18 iunie 2013 s-a deplasat împreună cu părinţii ei în camera unde locuieşte inculpatul cu soţia sa şi copii observându-l pe inculpatul K.L. că avea chiloţii daţi jos până la genunchi iar minora A.M.B. era întinsă pe pat şi nu avea pantaloni, doar o bluză. După ce aceasta a fost dusă din cameră minora i-a spus că tatăl ei a vrut să facă sex cu ea.
Minorul K.A.F.C., fratele minorei K.A.M.B. a declarat la urmărirea penală că în seara de 17 iunie 2013 în jurul orei 23.00 el împreună cu surorile sale şi tatăl lui s-au culcat, moment în care sora sa A.M. era îmbrăcată cu pantaloni şi bluză. La un moment dat s-a trezit şi l-a văzut pe tatăl lui pe patul unde dormea el cu sora lui care era dezbrăcată, nu mai avea pantaloni, moment în care au intrat în cameră S.P. şi P.V. după care el şi surorile au fost mutaţi în altă cameră.
Martora A.B.A. a declarat faptul că în noaptea respectivă s-a aflat pe ambulanţa solicitată la locuinţa minorei din Biled. Martora a precizat că a găsit-o pe fetiţa de aproximativ 7 ani parţial dezbrăcată, în sensul că avea doar un tricou pe ea, astfel că martora a învelit-o pe minoră într-o pătură, a dus-o în ambulanţă şi a îmbrăcat-o. Martora a menţionat că în timp ce o îmbrăca pe fetiţă aceasta în discuţiile purtate i-a spus că se numeşte A., că s-a trezit să se ducă la toaletă, şi-a dat jos chilotul de pe ea pentru că era ud şi după ce s-a aşezat în pat, tatăl ei s-a aşezat lângă ea şi a început să o mângâie pe burtică timp în care minora văzând organul genital al tatălui, s-a speriat, moment în care au intrat în cameră proprietarul locuinţei.
Din raportul de constatare medico legală din 2013 emis de I.M.L. Timişoara a rezultat că minora K.A.M.B. este virgină, iar din actele medicale întocmite la examinarea făcută la spital la internare, reiese că minora prezenta un moderat şoc traumatic.
În cauză s-a procedat şi la examinarea psihologică a minorei în cadrul D.G.A.S.P.C. Timiş - Serviciul Consiliere Psihologică, concluziile evaluării psihologice fiind cuprinse în raportul din 28 iunie 2013. Prin acest raport se reţine că prin evaluarea psihologică se poate afirma că minora K.A.M.B. a fost abuzată fizic, emoţional şi sexual în familia biologică, prezentând semne specifice: comportament reactiv, sentimente de inadecvare, stimă de sine scăzută, perpetuarea modelelor agresive(a menţionat că mama o loveşte şi de aceea şi ea îi loveşte pe ceilalţi copii), anxietate, tulburări de ataşament şi teamă sexuală.
Inculpatul K.L. a negat săvârşirea faptei susţinând că se afla pe patul minorei A.M. şi stătea de vorbă pentru a o liniştii, moment în care au intrat proprietarii casei.
Această susţinere a inculpatului K.L. nu poate fi reţinută fiind contradictorie ansamblului probelor administrate în cauză mai sus menţionate, probe pe baza cărora se reţine cu certitudine că în noaptea de 17/18 iunie 2013, în împrejurările mai sus arătate inculpatul a încercat să întreţină un act sexual cu fiica sa minoră în vârstă de 7 ani, prin constrângere morală (calitatea sa de tată favorizând exercitarea unei presiuni psihologice asupra minorei) şi profitând de imposibilitatea ei de a-şi exprima voinţa datorită vârstei, prin probele administrate în cauză.
Aşadar, tribunalul procedând la o evaluarea completă şi justă a probelor întemeiată pe o analiză minuţioasă a materialului probator şi apoi pe o sinteză raţională a evaluărilor făcute pe examinarea probelor în ansamblul lor, nefiind omisă de la apreciere niciuna din probele administrate, şi aprecierea fiecărei probe fiind astfel efectuată încât convingerea formulată să corespundă adevărului, a constatat că ansamblul probelor mai sus analizate dovedesc neîndoielnic vinovăţia inculpatului K.L. pentru fapta mai sus arătată.
Având în vedere starea de fapt mai sus descrisă, prima instanţă a reţinut că fapta inculpatului K.L. de a încerca să întreţină un act sexual cu fiica sa minoră în vârstă de 7 ani, prin constrângere morală şi profitând de imposibilitatea ei de a-şi exprima voinţa datorită vârstei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la viol, în formă agravată, prev. de art. de art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1 şi alin. (3) C. pen.
Nu poate fi reţinută susţinerea în apărarea inculpatului în sensul achitării în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., motivat de faptul că inculpatul nu a comis fapta, întrucât această susţinere este infirmată de materialul probator aflat la dosar mai sus analizat de instanţă, astfel că relatările făcute de inculpat în cuprinsul declaraţiei că nu a comis fapta nu sunt credibile în raport de depoziţiile martorilor care confirmă în mod cert că inculpatul a încercat să întreţină un act sexual cu fiica sa minoră în vârstă de 7 ani, prin constrângere morală şi profitând de imposibilitatea ei de a-şi exprima voinţa datorită vârstei, fiind surprins de cei doi martori mai sus indicaţi.
Având în vedere dispoz. art. 52 C. pen., şi criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen., împrejurările concrete în care inculpatul a comis fapta, gradul extrem de ridicat de pericol social al faptei inculpatului (faptă care afectează dezvoltarea fizică şi psihică a minorei – aspecte atestate prin evaluarea efectuată în dosar), şi ţinând cont de persoana inculpatului, poziţia procesuală nesinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, precum şi de faptul că inculpatul a mai comis anterior fapte penale, are antecedente penale (conform fişei de cazier din care reiese că la 20 februarie 2013 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru o infracţiune de furt calificat şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ), văzând limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta comisă, tribunalul a procedat la soluţionarea cauzei, conform dispozitivului prezentei sentinţei penale.
Împotriva sentinţei penale nr. 444 din 09 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Timiş, a declarat apel în termen legal inculpatul K.L., apel înregistrat la Curtea de Apel Timişoara la data de 24 decembrie 2013.
Analizând sentinţa penală apelată, din prisma motivelor de apel, precum şi din oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de apel a apreciat că hotărârea penală atacată este legală şi temeinică în deplină concordanţă cu starea de fapt şi ansamblul probator administrat în cauză.
Aşa cum rezultă din dosarul de urmărire penală în noaptea de 17/18 iunie 2013, inculpatul a încercat să întreţină raport sexual cu fiica sa minoră K.A.M. în vârstă de 7 ani, fiind surprins de către martorii S.P. şi P.R. Inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa - fila 41 dosar fond, arătând că se afla pe patul în care dormea minora la momentul la care au intrat martorii în cameră, dar că a fost găsit acolo întrucât minora împreună cu fratele ei au început să plângă după mama lor. Inculpatul arată că dormea în celălalt pat împreună cu alţi doi copii mai mici şi s-a dus să o liniştească pe minoră din plâns, mângâindu-o fără a o descoperi de plapumă. Inculpatul arată că în momentul în care au intrat S.P. şi S.G. în cameră el se afla la picioarele patului în care se afla minora, în poziţie de şezut, fără a exercita acte specifice derulării raporturilor sexuale. Inculpatul explică comportamentul martorilor şi a soţiilor acestora, pe seama unei datorii pe care o avea faţă de martori, care au început să-l agreseze până când a leşinat. Inculpatul neagă afirmaţiile martorilor în sensul că în momentul în care aceştia au intrat în cameră era dezbrăcat iar penisul era în erecţie, recunoscând însă că fiica sa nu avea chiloţi.
Instanţa de apel a apreciat că poziţia nesinceră a inculpatului este combătută de depoziţiile martorilor audiaţi în cauză. Astfel, martora P.R. - fila 53 dosar fond - arată că în momentul în care a intrat în camera unde se afla inculpatul acesta avea nişte chiloţi negri, traşi până la genunchi, cu penisul în erecţie şi se afla peste fiica sa minoră care era întinsă pe pat şi plângea. Martora arată că a luat-o pe minoră din cameră şi a dus-o într-o cameră înlăturată, aceasta spunându-i că tatăl său a dorit să facă sex cu ea. Aceeaşi stare de fapt este relatată şi de martorul S.P. - fila 54 dosar fond - care în noaptea incidentului intenţionând să meargă la toaletă pentru a-şi satisface nevoile fiziologice, a trecut pe lângă camera în care se afla inculpatul şi a observat prin geam lumina aprinsă. Martorul s-a uitat pe geam şi l-a observat pe inculpat stând pe pat, iar fetiţa acestuia stătea întinsă cu bluza ridicată, inculpatul lingând-o pe burtă. Martorul arată că s-a întors în cameră şi a chemat-o pe concubina sa Petrovici Ramona, iar în momentul în care au intrat în cameră acesta se afla peste fiica sa minoră în pat, având chiloţi traşi la genunchi iar minora plângea. Martorul arată că a observat că penisul inculpatului era în stare de erecţie şi umed şi că fetiţa i-a povestit cele întâmplate. Cei doi martori care sunt concubini, neagă afirmaţiile inculpatului în sensul că acesta le-ar datora o sumă de bani.
Declaraţiile celor doi martori oculari se coroborează cu depoziţia părţii vătămate minore K.A.M.B. - fila 20 dosar urmărire penală - care povesteşte că în noaptea de 17/18 iunie 2013, tatăl său s-a dezbrăcat de pantaloni sărutând-o pe burtă şi pe gură, băgându-şi degetul în organul sexual al minorei. Aceasta arată că a observat că organul sexual al tatălui era umflat, ea speriindu-se şi doborând o cană care se afla lângă pat, fapt ce a condus la sesizarea martorilor care au început să-l bată pe tatăl său.
Instanţa de apel a apreciat, prin urmare, că vinovăţia inculpatului în ceea ce priveşte săvârşirea tentativei la infracţiunea de viol asupra fiicei sale minore în vârstă de 7 ani, era pe deplin dovedită, neputându-se vorbi despre o răzbunare a martorilor oculari generată de o datorită neonorată, chiar fiica minoră a inculpatului de care acesta a încercat să abuzeze sexual descriind cele întâmplate.
Reţinând vinovăţia inculpatului, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prev.de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Fapta comisă de inculpat aduce atingere relaţiilor sociale referitoare la libertatea sexuală a persoanei şi posibilitatea liberei exprimări a acesteia, valoare socială încălcată de către inculpat. Instanţa de apel apreciază că, fapta comisă de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social întrucât a fost comisă tentativă la întreţinerea actului sexual chiar cu fiica minoră a inculpatului care la vârsta de 7 ani este în imposibilitatea de a se apăra şi de a-şi exprima în mod liber dorinţa. Aşa cum rezultă din referatul de evaluare, fapta comisă de inculpat a avut urmări asupra victimei minore care a perceput agresivitatea tatălui atât în ceea ce o priveşte pe mamă cât şi asupra ei, manifestând dorinţa de a fi ajutată şi protejată urmare a nesiguranţei resimţite.
Instanţa de apel a apreciat că pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată inculpatului este corect individualizată şi în măsură să asigure reeducarea acestuia şi prevenirea comiterii de noi fapte antisociale.
Astfel fiind, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul K.L., împotriva sentinţei penale nr. 441/PI din 09 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Timiş.
Împotriva Deciziei penale pronunţată în acest sens nr. 4/A din 16 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, în termen legal s-a exercitat recurs de către inculpatul K.L.
Inculpatul a invocat cazul de casare de la pct. 12 al art. 3859 C. proc. pen. susţinând că din probele administrate nu rezultă vinovăţia sa, iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine însă că, î n contextul în care hotărârea atacată, respectiv Decizia penală nr. 4/A din 16 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, a fost pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, care cantonează controlul judiciar realizat de instanţa supremă pe calea recursului ordinar la sfera chestiunilor de drept, critica subsidiară a recurentului, circumscrisă practic vechiului art. 3859 pct. 14 în partea vizând “când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen.” nu mai poate fi primită.
În acelaşi plan fiind, jurisprudenţa secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cristalizată de mult timp raportat la cazul de casare de la pct. 12 teza I al art. 3859 C. proc. pen. în sensul că este incident doar dacă instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare, reţinând o situaţie de fapt corectă, însă în mod greşit a apreciat că fapta constituie o anumită infracţiune, deşi în realitate lipseşte unul din elementele constitutive ale acesteia, soluţia fiind astfel contrară legii.
Aşadar, exercitarea controlului judiciar cu privire la situaţia de fapt şi stabilirea unei alte situaţii de fapt nu este permis în cadrul unui astfel de recurs, ci numai cu privire la chestiunile de drept.
Or, inculpatul recurent tocmai acest lucru îl contestă, respectiv că din probele administrate nu rezultă acea situaţie de fapt concretă reţinută de instanţele de judecată, ce în mod cert a implicat vinovăţia sa.
A bordarea juridică de profunzime pentru inculpatul recurent, derivă din analiza „aplicării legii penale mai favorabile” - art. 5 actual C. pen.
Din această perspectivă, realizând o corespondenţă juridică pe marginea dispoziţiilor vizând infracţiunea de tentativă de viol prev. de art. 20 alin. (1) rap. la art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului recurent, este de constatat că fapta adiacentă era pedepsită, la momentul comiterii sale, cu pedeapsa principală a închisorii de la 10 la 25 de ani, pentru ca, pe parcursul derulării procesului penal să intervină Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului C. pen., care pentru aceeaşi faptă, cu o nouă încadrare juridică, în sensul reţinerii dispoziţiilor vizând infracţiunea de tentativă de viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. (1), (3) lit. b), c) C. pen., să se expliciteze o pedeapsă principală a închisorii redusă, de la 5 la 12 ani.
O astfel de discrepanţă dă naştere la un proces de individualizare a pedepsei în recurs, grefat tocmai pe incidenţa art. 5 C. pen. în speţă, în cuprinsul căruia criteriul formulei de stabilire a duratei pedepsei închisorii avut în vedere în toată complexitatea sa de către instanţa de fond (însuşit şi în apel) este important.
Observând orientarea instanţelor ierarhic inferioare, în funcţie de forma juridică de comitere a infracţiunilor, instanţa de recurs preia concepţia, şi raportat la noile limite de pedeapsă micşorate, va cuantifica sancţiunea la 6 ani pedeapsă principală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. (1), (3) lit. b), c) C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), e) şi f) C. pen.
În consecinţă, potrivit dispoziţiile art. art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. a fost admis recursul formulat de inculpat, în formula mai sus individualizată, cu aplicarea pedepselor accesorii clasice şi cu menţinerea celorlalte dispoziţii ce nu sunt contrare prezentei, cu deducerea perioadelor executate.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de inculpatul K.L., împotriva Deciziei penale nr. 4/A din data de 16 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.
Casează în parte decizia penală atacată și în parte ședința sentința penală nr. 441/P din 9 decembrie 2013 a Tribunalului Timiș și rejudecând,
Reduce pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 32 C. pen., raportat la art. 218 alin. (1), (3), lit. b) și c) C. pen. cu reținerea art. 5 C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), c), C. pen. pe o durătă de 3 ani, potrivit art. 68 C. pen.
Dispune aplicarea art. 65, art., 66 ali. (1), lit. a), b), c), C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 18 iunie 2013 la 17 aprilie 2014.
Onorariul apărătorului, desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, în sumă de 150 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședința publică, azi 17 aprilie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 932/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1015/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
|---|
