ICCJ. Decizia nr. 140/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 323 C.p.), infracţiuni de evaziune fiscal

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 140/2014

Dosar nr. 1396/103/2012

Şedinţa publică din 16 ianuarie 2014

Asupra recursurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 140/P din data de 18 decembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Neamţ în Dosarul nr. 1396/103/2012 s-au dispus următoarele:

I. Condamnarea inculpatei A.C., fără antecedente penale:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) - 76 lit. c) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) - 76 lit. d) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) - 76 lit. d C. pen.;

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate şi inculpata execută pedeapsa mai grea de 1 an şi 6 (şase) luni închisoare.

2. Condamnarea inculpatei S.V., fără antecedente penale:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) - 76 lit. d) C. pen.;

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate şi inculpata execută pedeapsa mai grea de 1 an şi 6 (şase) luni închisoare.

În temeiul art. 81 şi 82 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepselor aplicate inculpatelor A.C. şi S.V., pe durata termenului de încercare de câte 3 ani şi 6 luni.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatelor drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., iar în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., suspendă executarea pedepselor accesorii, pe durata termenelor de suspendare condiţionată a pedepselor închisorii.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatelor asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa aplicată fiecărei inculpate, durata reţinerii de la 27 septembrie 2011 la 28 septembrie 2011.

3. Condamnarea inculpatului V.G., fără antecedente penale:

- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) - 76 lit. d) C. pen.;

- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) - 76 lit. c) C. pen.;

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate şi inculpatul execută pedeapsa mai grea de 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 81 şi 82 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei închisorii aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 8 luni.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., iar în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii, pe durata termenului de suspendare condiţionată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului, asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În temeiul art. 1381 şi 1382 C. civ., cu referire la art. 119 C. proc. fisc., s-a admis acţiunea civilă formulată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ şi au fost obligat inculpatele A.C. şi S.V., în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC L.L. SRL S., judeţul Neamţ, la plata sumei de 75.441 RON reprezentând despăgubiri civile, actualizate la data plăţii efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de C. proc. fisc.. A fost obligată inculpata A.C. să plătească cu acelaşi titlu, şi suma de 70 RON, actualizată la data plăţii efective prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de C. proc. fisc.

În temeiul art. 163 C. proc. pen. cu referire la art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile şi mobile ale inculpatelor A.C. şi S.V., până la concurenţa sumei de 75.501 RON, şi în consecinţă:

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit asupra imobilului casă de locuit şi teren aferent situat în comuna S., str. C.S. nr. 26, judeţul Neamţ, proprietatea inculpatei A.C., precum şi asupra unui autoturism D. şi autoturism marca O.V.C., dispus prin ordonanţa nr. 64/D/P din 21 octombrie 2011.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit asupra imobilului casă de locuit şi teren aferent situat în comuna S., str. C.L. nr. 129, judeţul Neamţ, proprietatea inculpatei S.V., dispus prin ordonanţa nr. 64/D/P din 21 octombrie 2011.

S-a ridicat măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa parchetului nr. 64/D/P din 16 ianuarie 2012, asupra sumelor de 6.020 euro şi 5.000 RON aparţinând inculpatei A.C., şi în temeiul art. 169 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpată a sumelor de bani menţionate.

În temeiul art. 118 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea în folosul statului, de la inculpata A.C. a unui număr de 6 pachete şi 29 ţigarete marca V., şi de la inculpata S.V. a 2.000 pachete ţigarete D., 1.520 pachete ţigarete P., 1.030 pachete ţigarete C., 1.830 pachete ţigarete V.R., 150 pachete ţigarete L.M. şi cantitatea de 607,5 l alcool, bunuri aflate la Direcţia Regională Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi - Serviciul Tehnici de Vămuire şi Tarif Vamal Neamţ. S-a constatat că inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii A.C., S.V. şi V.G., să plătească statului câte 2.300 RON, cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului - DIICOT - Biroul Teritorial Neamţ, nr. 64/D/P/2011 din 23 ianuarie 2011 şi înregistrat la această instanţă sub nr. 398/103 din 23 ianuarie 2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor S.D.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere a unei asocieri infracţionale prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., A.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de: aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., S.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, contrabandă în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, contrabandă în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi V.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor B.G. şi O.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu reţinerea art. 33 lit. a) C. pen. şi aplicarea sancţiunii administrative a amenzii, în cuantum de câte 1.000 RON fiecare. În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, în perioada mai - septembrie 2011, inculpatul S.D.M. a iniţiat o asociere infracţională având ca obiect distribuirea unor cantităţi importante de ţigarete de contrabandă către mai mulţi agenţi economici din judeţul Neamţ în scopul obţinerii unor venituri ilicite, scop în care s-a aprovizionat cu cantităţi importante de ţigări, pe care le-a transportat cu un mijloc de transport, special adaptat în acest scop, comercializându-le inculpatelor A.C., B.A. şi învinuiţilor B.G. şi O.I.

Inculpatele A.C., S.V. şi B.A. au aderat la asocierea infracţională iniţiată de S.D.M. şi au depozitat la domiciliu baxuri de ţigări achiziţionate de la acesta, precum, şi cantităţi-de alcool, pe care ulterior le-au vândut fără documente de provenienţă, operaţiuni economice ce nu au fost evidenţiate în acte contabile. Pentru inculpatul V.G., s-a reţinut că în perioada mai - septembrie 2011, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpata A.C., i-a asigurat acesteia condiţiile propice pentru desfăşurarea infracţiunilor de contrabandă cu ţigarete şi alcool în formă continuată, prin exceptarea de la controale şi avertizarea cu privire la verificări ale altor organe judiciare ori fiscale, şi astfel, având cunoştinţă de activitatea de contrabandă cu ţigarete şi alcool desfăşurată de către inculpata A.C., şi-a încălcat grav atribuţiile de serviciu atât prin omisiunea de a sesiza cu privire la activitatea infracţională arătata dar şi prin protejarea acesteia, anunţând inculpata A.C. cu privire la acţiuni de control desfăşurate de alte organe judiciare ori fiscale, în scopul de a-i permite inculpatei să îşi desfăşoare în continuare activitatea infracţională şi să obţină beneficii materiale importante.

La termenul de judecată din 21 martie 2012, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii S.D.M. şi B.A. au solicitat judecarea cauzei pe baza procedurii simplificate prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen., precizând că recunosc în totalitate comiterea faptelor, cunosc şi îşi însuşesc probele administrate la urmărirea penală şi solicită ca judecarea cauzei să se facă pe baza acestora. În baza art. 70 C. proc. pen. au fost audiaţi inculpaţii sus-menţionaţi, aceştia recunoscând în totalitate comiterea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, inculpata B.A. precizând că este de acord cu plata sumelor solicitate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu titlu de despăgubiri.

Fiind întrunite condiţiile prevăzute de lege, instanţa a admis cererile formulate de judecare în procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, iar prin Sentinţa penală nr. 45/P din 11 aprilie 2012 rămasă definitivă, a dispus condamnarea inculpatului S.D.M. la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, cu suspendare sub supraveghere în condiţiile art. 86¹ - 86² C. pen., iar inculpata B.A. a fost condamnată la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendare condiţionată conform art. 81 C. pen., fiind disjunsă cauza faţă de inculpaţii A.C., S.V. şi V.G.

În urma aplicării prevederilor art. 38 C. proc. pen. privind disjungerea, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Neamţ sub nr. 1396/103/2012.

Analizând materialul probator administrat în cauză la urmărirea penală respectiv, procesul-verbal de sesizare din oficiu şi documentele anexate, ordonanţă de autorizare a investigatorului sub acoperire, a colaboratorului acestuia şi de autorizare a procurării de ţigarete de contrabandă, procese-verbale încheiate de investigatorul autorizat, procese-verbale de redare a convorbirilor înregistrate în mediu ambiental şi planşe fotografice, note de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de către instanţă, procese-verbale de recunoaştere după planşa fotografică, declaraţiile făptuitorilor S.L.C., declaraţiile învinuiţilor B.G. şi O.I., procesele-verbale de efectuare a percheziţiei domiciliare la inculpata B.A. şi la magazinul administrat de aceasta, procesul-verbal de prindere în flagrant a inculpaţilor S.D.M. şi B.A., procesul-verbal de percheziţie la învinuita B.C. şi declaraţia acesteia, procesul-verbal de percheziţie domiciliară la inculpatul S.D.M., procesul-verbal de percheziţie domiciliară la inculpata A.C. la magazinul aparţinând societăţii administrate de către aceasta, nota şi planşa fotografică cu privire la supravegherea operativă a inculpatei A.C. în baza autorizaţiei emisă de către instanţă, procesul-verbal de percheziţie domiciliară la inculpata S.V., ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător şi documentele anexate, procese-verbale întocmite în urma aplicării măsurii asigurătorii şi documentele aferente acestora, note de redare ale convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de către instanţă, adresele nr. 4472 din 14 decembrie 2011 şi nr. 4300 din 24 noiembrie 2011 ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor, procesele-verbale de redare ale convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiei emisă de instanţă, planşele fotografice cu ţigaretele fără timbru achiziţionate de colaboratorul autorizat în cauză, adresa nr. 159165 din 20 noiembrie 2011 a Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Neamţ precum şi probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti respectiv declaraţiile martorilor A.L., I.V.M., B.C.D., S.L.C., P.I., declaraţiile martorilor cu identitate protejată D.F., Ţ.F. şi Z.I., coroborate cu declaraţiile inculpaţilor, tribunalul a reţinut următoarele:

La începutul anului 2011, inculpatul S.D.M. a iniţiat o asociere infracţională având drept principal scop distribuirea pe raza judeţului Neamţ a unor cantităţi importante de ţigarete fără timbru, provenite din Ucraina şi Republica Moldova şi introduse prin contrabandă pe teritoriul României.

În realizarea scopului infracţional arătat, inculpatul a procedat la identificarea unor persoane care să fie dispuse a cumpăra de la el, în mod regulat, cantităţi mari de ţigarete de contrabandă, la rândul lor aceste persoane urmând să le distribuie ulterior către consumatori.

Specificul activităţii infracţionale iniţiate şi organizate de către inculpatul S.D.M., precum şi natura bunurilor de contrabandă pe care acesta le procura, transporta şi apoi distribuia către ceilalţi inculpaţi şi învinuiţi cercetaţi în cauză, presupunea o asociere între mai multe persoane, fiecare aducându-şi o contribuţie esenţială la funcţionarea angrenajului infracţional. Astfel, inculpatul S.D.M. avea acces rapid la cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, bunuri pe care le putea prelua, depozita şi transporta rapid în funcţie de necesităţile de distribuţie identificate în rândul celorlalţi inculpaţi şi învinuiţi cercetaţi.

Modalitatea prin care inculpatul S.D.M. se aproviziona cu ţigaretele de contrabandă şi sursa acestor bunuri nu au putut fi identificate cu certitudine în cursul cercetărilor efectuate în prezenta cauză, din declaraţia inculpatului rezultând că acesta le achiziţiona din bazarul din municipiul Suceava. La rândul lor, inculpaţii şi învinuiţii care cumpărau marfa de contrabandă de la inculpatul S.D.M. aveau posibilitatea de a o comercializa mai departe către consumatorii finali, în special prin intermediul magazinelor ori barurilor care îşi desfăşurau activitatea în comunităţile rurale din partea de est a judeţului Neamţ. Asocierea infracţională astfel creată, depindea ca funcţionalitate de participarea şi implicarea atât a inculpatului S.D.M., care asigura sursa bunurilor de contrabandă şi transportul clandestin al acestora, cât şi de inculpaţii şi învinuiţii domiciliaţi pe raza judeţului Neamţ care achiziţionau în cantităţi importante aceste bunuri, iar ulterior le distribuiau către consumatorii finali.

Monitorizarea de către organele de urmărire penală a asocierii infracţionale iniţiate de către inculpatul S.D.M. a permis obţinerea într-o fază iniţială a unor date şi indicii cu privire la făptuitorii care cumpărau în mod constant ţigarete de contrabandă de la inculpat şi care apoi le distribuiau prin intermediul unităţilor comerciale ai căror administratori de drept ori de fapt erau. În baza acestor date şi indicii, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de mai mulţi învinuiţi, dar administrarea ulterioară a probatoriului în cauză a dus la confirmarea datelor şi indiciilor iniţiale doar cu privire la o parte dintre învinuiţii cercetaţi, respectiv cu privire la inculpatele A.C., S.V. şi B.A..

1. Inculpatele A.C. şi S.V., sunt surori şi domiciliază pe raza comunei S., jud. Neamţ.; A.C. este administrator al SC "L.L." SRL din comuna S., societate comercială având ca principal obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a bunurilor, în special alimentare, prin punctul de lucru situat pe raza comunei S., judeţul Neamţ.

Punctul de lucru al societăţii, respectiv magazinul în care erau comercializate bunurile, a fost organizat într-un spaţiu situat pe o porţiune din terenul aferent locuinţei învinuitei B.C., mama inculpatelor A.C. şi S.V. Deşi spaţiul de lucru avea o magazie proprie, unde erau depozitate mărfurile neexpuse în spaţiul principal al magazinului, inculpata A.C. folosea pentru depozitarea bunurilor de contrabandă ce urmau a fi comercializate o altă magazie, situată în curtea aceluiaşi imobil, însă amplasată distinct faţa de punctul de lucru. La acea magazie aveau acces numai inculpatele A.C. şi S.V., aşa cum rezultă din declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală de către inculpata B.C..

Comercializarea ţigaretelor de contrabandă era făcută de către inculpatele A.C. şi S.V., aceasta din urmă fiind angajată ca vânzătoare la SC "L.L." SRL, în principal prin magazinul care funcţiona în spaţiul de lucru. Având în vedere însă că spaţiul comercial era susceptibil de a fi controlat frecvent de către organele judiciare ori fiscale cu atribuţii în combaterea contrabandei şi a evaziunii fiscale, pentru a diminua riscul unei eventuale identificări în posesia lor a bunurilor de contrabandă, inculpatele A.C. şi S.V. au luat decizia ca în magazie să păstreze doar cantităţi foarte mici de ţigarete fără timbru. Pe măsură ce aceste cantităţi erau epuizate prin comercializarea lor către diverşi clienţi, inculpatele procedau la aducerea unor noi pachete de ţigarete din magazia situată în curtea locuinţei învinuitei B.C. Nici magazia respectivă nu era însă spaţiul principal de depozitare al tuturor bunurilor de contrabandă pe care le deţinea în posesie inculpata A.C., tot în considerarea proximităţii magaziei de barul aparţinând SC "L.L. SRL şi a potenţialului pericol prezentat de o eventuală percheziţie în toate clădirile amplasate în curtea locuinţei învinuitei B.C. Aşa cum a rezultat din datele şi indiciile obţinute iniţial, şi care au fost confirmate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în data de 26 septembrie 2011, locul principal de depozitare al tuturor bunurilor de contrabandă, ţigarete şi alcool, îl reprezenta domiciliul inculpatei S.V.

Sursa principală de aprovizionare cu ţigarete de contrabandă a inculpatei A.C. a fost identificată în persoana inculpatului S.D.M., acesta efectuând, deplasări constante pe raza comunei S. cu scopul infracţional arătat. Inculpatul S.D.M. nu era însă singura sursă de aprovizionare cu ţigarete a inculpatei A.C., însă cea mai mare parte a bunurilor de contrabandă respective, comercializate de către inculpată în perioada de timp de la sesizarea organelor judiciare şi până la data de 26 septembrie 2011, a provenit de la inculpatul S.D.M.

Momentul exact în care a început colaborarea infracţională între inculpaţii S.D.M. şi A.C. nu a putut fi stabilit cu precizie, însă tranzacţionarea de către cei doi inculpaţi a bunurilor arătate era în plină desfăşurare la momentul sesizării organelor judiciare, în cursul lunii mai 2011, aşa cum rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de către cei doi inculpaţi. Din declaraţia dată de către martorul A.L. la urmărirea penală la data de 26 septembrie 2011, rezultă că aprovizionarea cu ţigarete a inculpatei A.C. de la S.D.M. se realiza de cel puţin 3 - 4 luni anterior datei respective.

Activitatea zilnică de comercializare a mărfurilor de contrabandă în spaţiul aparţinând SC "L.L." SRL S. este probată şi de cumpărările autorizate efectuate de către colaboratorul autorizat în cauză de către procuror în acest scop, sub identitatea atribuită de C.I. Astfel, la data de 04 august 2011, colaboratorul autorizat a cumpărat de la barul aparţinând societăţii comerciale administrate de către inculpata A.C., două pachete de ţigarete marca "D.", contra sumei de 7,5 RON fiecare. Examinarea ulterioară a celor două pachete de ţigarete a arătat faptul că acestea sunt produse în Republica Moldova şi nu au aplicat timbru fiscal emis de către autorităţile române, fiind introduse în ţară prin contrabandă.

Din audierea înregistrării în mediul ambiental a discuţiei purtate de către colaboratorul autorizat în cauză cu vânzătoarea de la barul respectiv, rezultă cu certitudine că în acel moment se puteau achiziţiona două tipuri de ţigarete de contrabandă de mărci diferite, respectiv "D.", la preţul de 7,5 RON pachetul şi "V." la preţul de 8 RON pachetul.

La data de 02 septembrie 2011, colaboratorul C.I. a cumpărat tot de la barul aparţinând SC "L.L." S.R.L S. un alt pachet de ţigarete marca "D.", provenind din contrabandă, bun pentru care a achitat suma de 7,5 RON. La data de 19 august 2011, sub supravegherea investigatorului autorizat în cauză, colaboratorul C.I. a cumpărat de la barul aparţinând SC "L.L." SRL S. două pachete de ţigarete de contrabandă marca "D.", înregistrarea în mediul ambiental efectuată cu această ocazie, confirmând împrejurările achiziţionării autorizate a bunurilor de contrabandă, precum şi preţul practicat la vânzare. La data de 06 septembrie 2011, în împrejurări similare, colaboratorul autorizat în cauză a achiziţionat de la barul aparţinând societăţii administrate de către inculpata A.C. un alt pachet de ţigarete de contrabandă marca "D.", contra sumei de 7,5 RON.

Cumpărarea în mod repetat a ţigaretelor de contrabandă de către colaboratorul autorizat în cauză, arată faptul că vânzarea bunurilor de contrabandă avea un caracter permanent în punctul de lucru respectiv. Rulajul rapid al bunurilor de contrabandă comercializate ilicit în locaţia deţinută de inculpată este indicat şi de deplasările dese pe care inculpatul S.D.M. le făcea pe raza comunei S., în scopul de a preda cantităţi importante de ţigarete.

Notele de redare ale convorbirilor telefonice purtate de către inculpaţii S.D.M. şi A.C. şi interceptate în baza autorizaţiilor emise de către instanţa de judecată, sunt relevante pentru stabilirea modalităţilor în care inculpaţii acţionau în vederea realizării scopului infracţional comun şi anume obţinerea de venituri ilicite importante prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă cu ţigări.

Deşi ambii inculpaţi au adoptat în discuţiile purtate un limbaj camuflat, convenit anterior, necesitatea de a stabili telefonic detalii legate de momentul deplasării, cantitatea de ţigarete ce urma a fi predată, locul tranzacţiei, momentul plăţii, tipul de ţigarete, a făcut ca aceştia să ofere numeroase detalii cu privire la împrejurările respective. Astfel, contactele dintre inculpatul S.D.M. şi A.C. se realizau de cele mai multe ori telefonic, primul aspect discutat fiind disponibilitatea inculpatei A.C. de a achiziţiona ţigarete la momentul conversaţiei.

Cu această ocazie, de cele mai multe ori, inculpata A.C. preciza şi tipul de ţigarete dorite, conform unui limbaj camuflat convenit anterior ("nepoţii" erau ţigările provenite din Ucraina, în majoritatea cazurilor marca "V. iar "nepoatele" erau ţigaretele produse în Republica Moldova, marca "D.").

După ce stabileau cantitatea de ţigarete ce urma a fi livrată, inculpatul S.D.M. efectua deplasarea şi, înainte de a ajunge la punctul de întâlnire sau chiar la locul respectiv, o contacta pe inculpata A.C. Locul de întâlnire era, în majoritatea cazurilor, un punct situat în apropierea Restaurantului "R.", amplasat tot pe raza comunei S., în apropierea drumului european E 85. Folosirea acestui punct pentru predarea mărfurilor de contrabandă dar în special pentru remiterea de către inculpata A.C. către inculpatul S.D.M. sau persoanelor trimise de acesta a sumelor de bani, reprezentând preţul ţigaretelor predate anterior, este dovedit atât de discuţiile telefonice purtate de către cei doi inculpaţi dar şi de către notele de supraveghere operativă cu privire la activitatea infracţională a inculpaţilor, înregistrate în baza autorizaţiilor emise de către instanţa de judecată. În unele ocazii, inculpatul S.D.M. se deplasa direct în comuna S. şi îi preda acolo inculpatei A.C. ţigaretele de contrabandă ori primea preţul acestora.

Din convorbirile telefonice purtate de către inculpatul S.D.M. cu inculpata A.C., rezultă că la data de 30 mai 2011, inculpatul S.D.M. s-a deplasat către punctul de întâlnire, iar inculpata A.C. îl aştepta acolo (vol. II dosar urmărire penală). De asemenea, tot din nota de redare a convorbirilor telefonice rezultă că la data de 3 iunie 2011, inculpatul S.D.M. a fost solicitat de către inculpata A.C. să aducă ţigarete de ambele mărci ("nepoate" şi "nepoţi"), întrucât a rămas fără marfă (vol. II dosar urmărire penală). În aceeaşi zi, inculpatul s-a deplasat la S. cu marfa, aşa cum rezultă din redarea convorbirilor, aflată în vol. II dosar de urmărire penală.

Tot din convorbirile telefonice rezultă că la data de 09 iunie 2011, inculpatul S.D.M. a dorit să se întâlnească cu inculpata A.C. pentru a primi, parţial, preţul ţigaretelor livrate anterior, dar aceasta i-a comunicat că nu dispune de bani în acel moment, întrucât a avut de achitat mai multe facturi şi mai are de efectuat o plată de 2.000 RON (proces-verbal de transcriere, vol. II dosar urmărire penală). În ziua următoare, inculpatul S.D.M. dorea din nou să vină pentru a ridica banii, însă inculpata A.C. îi comunică că nu a strâns încă suma necesară (vol. II dosar urmărire penală). În datele de 17 iunie 2011 şi 18 iunie 2011, inculpaţii au negociat vânzarea, respectiv cumpărarea a 2 baxuri cu ţigări netimbrate marca "V.", după care s-au întâlnit pentru predarea şi preluarea mărfii (vol. II dosar urmărire penală).

La data de 28 iunie 2011, inculpatul S.D.M. s-a deplasat cu marfa la domiciliul inculpatei A.C. A doua zi, inculpatul S.D.M. a dorit să-i predea inculpatei A.C. patru baxuri de ţigarete "V.", însă aceasta acceptă doar trei. Ulterior, până la venirea inculpatului S.D.M., A.C. i-a solicitat soţului ei să-i aducă o suma de bani pentru a o folosi la plata ţigaretelor. La data de 04 iulie 2011, inculpatul S.D.M. a venit cu două baxuri de ţigarete "D." la inculpata A.C., însă aceasta a acceptat să ia doar unul (dosar urmărire penală).

La momentul în care inculpatul S.D.M. a ajuns cu marfa, la domiciliul inculpatei se afla doar fiul acesteia, A.L. Acesta a primit indicaţii telefonice de la mama sa, să-l lase pe inculpatul S.D.M. să descarce marfa de contrabandă şi să revină după trei zile pentru plata contravalorii acesteia (proces-verbal de transcriere, vol. II dosar urmărire penală). Imediat după ce a descărcat marfa, inculpatul S.D.M. a sunat-o pe inculpata A.C., pentru a o întreba când primeşte banii. Inculpata i-a comunicat faptul că îi poate da o parte din bani miercuri seara (06 iulie 2011) sau joi dimineaţă (07 iulie 2011) în funcţie de cât din marfa de contrabandă poate să vândă mai departe. La data de 07 iulie 2011, inculpaţii s-au întâlnit pentru plata mărfii (proces-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice, existent în vol. II dosar urmărire penală).

La data de 11 iulie 2011, inculpatul S.D.M. a efectuat o nouă deplasare la S., pentru a-i lăsa inculpatei A.C. două baxuri de ţigarete "V." ("nepoţi"). Predarea mărfii s-a făcut de inculpatul S.D.M. lui A.L., fiul inculpatei A.C., trimis de aceasta în scopul respectiv.

La data de 23 iunie 2011, inculpatul S.D.M. care efectua o livrare de ţigarete către alţi distribuitori, din zona respectivă, a contactat-o pe inculpata A.C. pentru a o anunţa că mai are un bax de ţigări "D." nelivrat ("o nepoată rămasă în vacanţă") iar inculpata acceptă să îl ia (vol. II dosar urmărire penală).

La data de 28 iunie 2011, inculpatul S.D.M. a solicitat împrumut de la A.C. o sumă de 3.000 sau 5.000 RON, de care avea nevoie urgent, urmând ca apoi să-i restituie ori să facă "o compensare". Cu această ocazie, inculpata A.C. i-a comandat inculpatului S.D.M. livrarea mai multor baxuri de "nepoţi" (ţigarete marca "V.") (proces-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice, existent în vol. II dosar urmărire penală).

La data de 22 iulie 2011, inculpatul S.D.M. a livrat o nouă cantitate de marfă, însă inculpata A.C. nu i-a putut achita preţul. Cei doi au convenit ca inculpata să predea doar o parte din preţ, respectiv suma pe care o avea la dispoziţie în acel moment, urmând ca în săptămâna ce urma, să achite şi restul de bani.

La data de 28 iulie 2011, inculpatul S.D.M. a primit acordul inculpatei de a aduce marfă, însă doar puţină, întrucât mai întâi trebuie să fie vândută consumatorilor cantitatea adusă anterior. La data de 08 august 2011, inculpatul. S.D.M. a adus mai multe baxuri de ţigarete ("nepoate") şi i le-a predat inculpatei A.C. în locul obişnuit de întâlnire, la "S.". Şi la data de 13 august 2011, inculpatul S.D.M. a efectuat o deplasare pentru a se întâlni cu inculpata A.C. La data de 22 august 2011, inculpatul S.D.M. a venit la S. pentru a prelua preţul unor cantităţi de marfă livrate anterior, însă i s-a cerut de inculpata A.C., să aducă şi două baxuri de ţigarete D. ("nepoate").

La data de 23 august 2011, inculpatul S.D.M. a efectuat o deplasare la S., însă la locul de întâlnire a fost trimis fiul inculpatei. Acest aspect rezultă din examinarea corelată a convorbirilor purtate în împrejurarea respectivă de către inculpatul S.D.M., inculpata A.C., învinuitul A.L., şi o anume "D.", aceasta din urmă dorind să achiziţioneze şi ea ţigarete fără timbru de la inculpat, însă A.C. îi explică că acesta s-a grăbit, a căutat-o pe "D." şi nu a găsit-o.

La data de 13 septembrie 2011, inculpatul a venit iar cu marfă la S. şi din nou este trimis pentru a prelua marfa martorul A.L. În discuţiile dintre acesta şi mama sa, inculpatul S.D.M. este denumit "C.", însă din conţinutul convorbirilor şi corelarea conţinutului acestora, inclusiv a celor purtate în împrejurarea respectivă de către inculpatul S.D.M., rezultă cu certitudine că acesta este "C.". La data de 20 septembrie 2011, inculpatul S.D.M. trimite un prieten pentru a colecta de la inculpata A.C. suma de 10.000 de RON, reprezentând preţul unei cantităţi de ţigarete livrate anterior.

La data de 26 septembrie 2011, inculpatul S.D.M. s-a aprovizionat cu cantitatea de octombrie baxuri de ţigarete marca "V." netimbrate, pe care le-a ascuns într-un spaţiu camuflat, special amenajat în podeaua autovehiculului folosit de către inculpat în perioada respectivă şi anume o autoutilitară înmatriculată în Bulgaria sub numărul X. În concret, sub podeaua spaţiului de depozitare al autovehiculului respectiv era amenajat un spaţiu special, accesul la acesta realizându-se prin ridicarea unei părţi din podea, decupate special în acest scop. Partea respectivă era fixată prin mai multe şuruburi, iar de fiecare dată când livra unul sau mai multe dintre baxurile respective, inculpatul folosea o bormaşină pentru a scoate şuruburile şi a ridica placa de acces în compartimentul special, după care fixa şuruburile şi placa în poziţia iniţială. Fiecare dintre baxuri era ambalat în folie din material plastic de tip scotch, de culoare neagră.

După amplasarea baxurilor cu ţigarete în compartimentul special, inculpatul s-a deplasat din municipiul Fălticeni către municipiul Roman, cu intenţia de a distribui ţigaretele respective cumpărătorilor obişnuiţi de pe traseul respectiv, împreună cu inculpatul a mai efectuat deplasarea şi martorul L.T.C., un cunoscut al său, acesta intenţionând să achiziţioneze materiale de construcţii din zona municipiului Roman.

Prima oprire a fost făcută de către inculpatul S.D.M. în comuna T., judeţul Neamţ, unde a predat câte un bax de ţigarete de contrabandă învinuiţilor O.I. şi B.G. Ulterior, inculpatul a continuat deplasarea spre municipiul Roman, întâlnindu-se conform înţelegerii anterioare, cu inculpata A.C. în locul obişnuit, respectiv în parcarea Restaurantului "R.", unde i-a predat patru baxuri cu ţigări, aspect confirmat şi de martorul L.T.C.

De altfel, cele 4 baxuri ambalate identic cu baxurile identificate ulterior la inculpata B.A. şi învinuiţii O.I. şi B.G. (şi care au fost predate de inculpat tot în data de 26 septembrie 2011, aspect ce rezultă inclusiv din declaraţiile sale) au fost identificate în aceeaşi zi la locuinţa inculpatei S.V., cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în locaţia respectivă. După livrarea celor 4 baxuri, inculpatul şi-a continuat deplasarea către comuna T., sat A., unde a predat 3 baxuri de ţigarete inculpatei B.A., fiind surprins în flagrant în momentul respectiv. După surprinderea în flagrant a inculpatului S.D.M., organele de urmărire penală au procedat la efectuarea de percheziţii, atât la barul aparţinând SC "L.L." SRL S., cât şi la domiciliile inculpatelor A.C. şi S.V., precum şi la domiciliul învinuitei B.C., fiind descoperite 772 pachete ţigarete de diverse mărci, cu timbru de acciză Moldova şi Ucraina, 121 litri alcool, fără acte de provenienţă, ridicate de la învinuita B.C., 6.530 pachete ţigarete de diverse mărci, cu timbru de acciză Moldova şi Ucraina şi 593,5 litri alcool fără acte de provenienţă, ridicate de la inculpata S.V. Faptul că, în limbajul codificat adoptat de către inculpaţi, ţigaretele fiind denumite "nepoate" sau "nepoţi", în funcţie de marca lor, este dovedit de conţinutul convorbirii purtate la data de 17 septembrie 2011, orele 18:59:18, de către inculpatele A.C. şi S.V. (vol. IV dosar urmărire penală).

2. Comercializarea în mod constant a unor cantităţi mari de mărfuri de contrabandă, constând în ţigarete netimbrate provenite din Ucraina şi Republica Moldova dar şi de cantităţi importante de alcool, pentru care nu existau documente de provenienţă, a fost posibilă şi ca urmare a complicităţii morale a inculpatului V.G., anterior şef al Postului de Poliţie S., iar ulterior, după reorganizarea poliţiei rurale, agent în cadrul Secţiei de Poliţie S.. Datele şi indiciile obţinute în acest sens de către lucrătorii de poliţie din cadrul D.G.A. - Biroul Judeţean Anticorupţie Neamţ şi care au stat de altfel la baza constituirii prezentului dosar penal, au fost confirmate de probele administrate ulterior în cauză, stabilindu-se faptul că inculpatul nu numai că tolera intensa activitate de contrabandă derulată de către inculpatele A.C. şi S.V. dar şi proteja această activitate, prin exceptarea punctului de lucru al SC"L.L." SRL S. de la controale, dar mai ales prin anunţarea inculpatei A.C., cu privire la orice altă acţiune de control desfăşurată pe raza comunei S. de către alte organe judiciare ori fiscale, cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei,

Relevante pentru probarea legăturilor de natură infracţională dintre inculpata A.C. şi V.G. şi, în special a atenţionării inculpatei cu privire la acţiunile de control desfăşurate pe raza localităţii S. de către alte organe judiciare ori fiscale, sunt notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de către aceştia, atât în relaţia directă, cât şi cu alte persoane. Examinarea acestor note trebuie făcută în considerarea împrejurării că inculpata A.C. şi în special inculpatul V.G. aveau un comportament deosebit de precaut, aceştia apelând la comunicarea prin intermediul telefonului doar în situaţii excepţionale, când apărea o situaţie urgentă, iar o discuţie personală directă nu era posibilă. În aceste împrejurări, frecvenţa redusă a convorbirilor dintre inculpata A.C. şi inculpatul V.G., precum şi durata mică a acestor convorbiri, precum şi folosirea unor termeni conveniţi anterior (de exemplu "musafiri" pentru organele de control), denotă o înţelegere prealabilă a acestora. Faptul că inculpatul V.G. tolera activitatea de contrabandă desfăşurată de către inculpata A.C. este dovedit şi de cumpărarea de către V.G., de la inculpată, a unei cantităţi mari de alcool rafinat, respectiv 10 litri. Astfel, la data de 25 iunie 2011 inculpatul V.G. o contactează pe A.C., solicitându-i să-i facă rost de o cantitate de cel puţin 10 litri de alcool concentraţie 90 de grade (proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice existent la vol. II dosar urmărire penală). În ziua următoare, inculpata A.C. îl contactează pe V.G. pentru a-i comunica faptul că a rezolvat, în sensul că se află în posesia cantităţii de alcool solicitate (proces-verbal de redare a convorbirii telefonice existent la vol. II). Alcoolul livrat, inculpatului V.G. făcea parte dintr-o cantitate mai mare, pe care inculpata A.C. o depozita la domiciliul inculpatei S.V., şi unde la percheziţia din data de 26 septembrie 2011 au şi fost găsite aproximativ 700 litri de alcool, o parte a mărfii respective provenind de la un anume "C.R.". Aceste împrejurări rezultă din discuţiile pe care inculpata A.C. le are în ziua respectivă cu fiul său, martorul A.L., înainte ca acesta să predea cantitatea de 10 litri alcool fiului inculpatului V.G., trimis special în acest scop, ca urmare a indicaţiilor anterioare date de către inculpata A.C.

Inculpatul V.G. avea cunoştinţă despre faptul că alcoolul de 90 de grade este un produs supus unui regim de comercializare deosebit, în sensul că se poate comercializa numai cu documente de provenienţă şi după plata unei accize care are o valoare mare. Ca şi în cazul ţigaretelor, acciza aplicată în conformitate cu normele fiscale creşte foarte mult preţul produsului comercializat în condiţii legale, ceea ce face ca aceste bunuri să facă în cele mai multe cazuri obiectul infracţiunilor de contrabandă. Împrejurarea că inculpatul V.G. a acceptat să achiziţioneze o cantitate importantă de alcool de 90 de grade de la inculpata A.C., în condiţii de nelegalitate, în considerarea plăţii unui preţ net inferior celui oficial pentru produsul accizabil (20 de RON pe litru faţă de 50 de RON litrul), rezultă cu certitudine din discuţia pe care acesta o are la data de 28 iunie 2011, după cumpărarea alcoolului (proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice existent la vol. II). Discuţia este relevantă sub aspectul dovedirii împrejurării că inculpatul V.G. a avut în mod evident cunoştinţă de preocupările inculpatei A.C. pe linia comercializării ilicite a produselor accizabile, preocupări pe care nu numai că le-a tolerat dar le-a şi protejat.

Astfel, la data de 07 septembrie 2011, orele 16:33, inculpatul V.G. este sunat de către inspectorul G.E. din cadrul I.P.J. Neamţ - Serviciul de Investigare a Fraudelor, care îi comunică faptul că are o sesizare cu privire la A.C. şi G.I., că va merge să facă un control în locaţiile comerciale deţinute de aceştia şi că are nevoie de indicaţii pentru a ajunge la punctele de lucru respective (proces-verbal de redare a convorbirii telefonice, vol. II). Imediat după încheierea conversaţiei anterioare, inculpatul V.G. o sună pe inculpata A.C. şi o avertizează cu privire la controlul iminent (redare convorbire telefonică existentă la vol. II). Solicitarea făcută de către V.G. inculpatei A.C. "da nu închizi" are în vedere tocmai înlăturarea oricărei suspiciuni de avertizare a inculpatei de către agentul de poliţie şi care ar fi putut apărea în ipoteza în care organul de poliţie care mergea în control ar fi găsit punctul de lucru închis.

Imediat după acest moment, inculpata A.C. o sună pe martora S.C., fiică inculpatei S.V. şi în acelaşi timp nepoata şi fina lui A.C., spunându-i să ascundă de urgenţă ţigaretele şi băutura de contrabandă (a se vedea proces-verbal de redare a convorbirii telefonice existent la vol. II dosar urmărire penală). După un minut, inculpata A.C. o sună din nou pe martoră, pentru a se asigura că aceasta a îndepărtat din bar toate produsele de contrabandă, precum şi sumele de bani în exces (convorbire telefonică redată prin proces-verbal existent în vol. II).

La orele 17:45, inspectorul de poliţie din cadrul I.P.J. - S.I.F. Neamţ ajunge la locul controlului, fără a identifica însă elemente de natură să conducă la stabilirea unei sancţiuni contravenţionale ori date sau indicii cu privire la săvârşirea vreunei infracţiuni. În contextul celor arătate, se poate trage concluzia certă că, şi într-o împrejurare anterioară, având informaţii despre o potenţială acţiune de control a I.P.J. Neamţ la agenţii comerciali care-şi desfăşurau activitatea pe raza comunei S., inculpatul V.G. a avertizat-o pe inculpata A.C. cu privire la eventualul pericol (convorbire telefonică redată prin proces-verbal existent în vol. II dosar urmărire penală).

Limbajul codificat, convenit anterior între inculpata A.C. şi inculpatul V.G., pentru a anunţa potenţialele controale, arată existenţa unei înţelegeri prealabile între aceştia, de natură a-i conferi inculpatei A.C. convingerea că poate desfăşura într-o relativă siguranţă activitatea de comercializare a ţigaretelor şi alcoolului de contrabandă. Această înţelegere are, în contextul modului în care se desfăşura activitatea infracţională, valoarea unei complicităţi morale, fiind cert că, fără ajutorul dat direct (prin avertizarea asupra controalelor) ori indirect (prin nesesizarea activităţilor ilicite de care avea cunoştinţă) de către inculpatul V.G., inculpata A.C. nu ar fi reuşit să organizeze decât într-o mică măsură sau chiar deloc activitatea de aprovizionare, transport, depozitare şi comercializare cu amănuntul a bunurilor de contrabandă. Acţiunile de sprijin oferite de către inculpatul V.G. în favoarea inculpatei A.C., rezultă şi din depoziţiile martorilor cu identitate protejată audiaţi la urmărirea penală. Astfel, martorul D.F., arată că barul aparţinând SC "L.L." SRL S. era exceptat de către agentul-şef de poliţie V.G. de la controale, iar în momentul în care în localitate urma să apară o echipă de control de la o altă instituţie ori de la organele de poliţie superioare ierarhic, inculpata A.C. era anunţată înainte şi închidea punctul de lucru. Activitatea de protecţie a inculpatei A.C. desfăşurată de către inculpatul V.G. este confirmată şi de depoziţia martorului cu identitate protejată Ţ.F., acesta afirmând că are cunoştinţă de la mai multe persoane că activitatea de protecţie era realizată de către învinuitul V.G. în considerarea unor venituri ilicite sau foloase materiale de altă natură, care îi erau remise de către administratorii societăţilor comerciale "protejate". Aspectele referitoare la protecţia acordată de către învinuitul V.G. activităţilor infracţionale desfăşurate de către inculpatele A.C. şi S.V. în schimbul unor sume plătite periodic de către inculpată agentului de poliţie, rezultă şi din depoziţia martorului cu identitate protejată Z.I.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii şi martorii A.L., P.A., I.F., I.V.M., B.C.D., S.L.C., P.I., G.E., U.V.N., C.I.C., martorii cu identitate protejată D.F., Ţ.F., şi Z.I. În apărarea sa, inculpatul V.G. a depus înscrisuri în circumstanţiere referitoare la activitatea desfăşurată la locul de muncă, mai multe declaraţii de susţinere a unor persoane ce desfăşoară activităţi comerciale pe raza comunei S. judeţul Neamţ, de asemenea fiind admisă de către instanţă şi cererea inculpatului de audiere a unor suporţi informatici ce conţin înregistrări a convorbirilor telefonice, ce nu se regăseau în procesele-verbale de transcriere de către parchet. Inculpatele A.C. şi S.V. au depus la dosar memorii cu privire la exprimarea poziţiei procesuale de recunoaştere în parte şi regret a faptelor pentru care au fost trimise în judecată.

Inculpatul V.G., fiind prezent în instanţă s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu dorit să facă declaraţii cu privire la faptele pentru care a fost trimis în judecată (a se vedea declaraţia existentă la dosar fond).

Prevalându-se de dreptul procesual prevăzut de art. 70 C. proc. pen., prin declaraţiile date în instanţă, inculpatele A.C. şi S.V., au recunoscut în parte faptele pentru care au fost trimise în judecată. Astfel, inculpata A.C. a recunoscut că a achiziţionat o singură dată ţigări de contrabandă de la inculpatul S.D.M., respectiv atunci când a fost prinsă în flagrant de către organele de anchetă. Arată că, ocazional mergea în bazarul de la Suceava de unde achiziţiona ţigări aduse din Republica Moldova şi Ucraina, produse care nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a firmei şi nu a plătit taxele aferente. Arată că nu este de acord cu plata sumei pentru care ANAF s-a constituit parte civilă, deoarece nu o datorează. Susţine că nu a avut nicio înţelegere cu inculpatul V.G.,- nu a fost favorizată de către acesta prin anunţarea în prealabil cu privire la controalele ce urmau să se efectueze de către organele abilitate. Cu privire la alcoolul pe care l-a dat inculpatului V.G., a susţinut că acest produs a fost cumpărat din piaţa municipiului Roman, şi din această cantitate i-a dat şi lui V.G. 10 litri (a se vedea declaraţia existentă la dosar fond vol. I).

În declaraţia dată la urmărire penală, la data de 27 septembrie 2011 inculpata A.C., a precizat că îl cunoaşte pe inculpatul S.D.M. din cursul lunii martie 2011, când acesta s-a prezentat la magazinul administrat de către inculpată şi i-a propus acesteia să îi furnizeze ţigarete de contrabandă contra sumei de 7 RON pachetul. A.C. a acceptat să primească periodic de la S.D.M. cantităţi de ţigarete fără timbru, pe care ulterior să le comercializeze prin magazinul pe care îl administra, la preţul de 7,5 RON pachetul. Aşa cum rezultă din declaraţia inculpatei, aceasta convenise cu inculpatul să-i plătească preţul bunurilor de contrabandă livrate, după ce inculpata reuşea să distribuie către consumatori întreaga cantitate primită.

Prin declaraţia dată de către inculpata S.V., aceasta arată că a lucrat ca vânzătoare la magazinul administrat de sora sa inculpata A.C., şi recunoaşte că a vândut ţigări de contrabandă pe care le găsea în magazin. Susţine că nu avea cunoştinţă de unde erau aduse aceste ţigări, iar în legătură cu bunurile de contrabandă ce au fost găsite la locuinţa sa, arată că a acceptat propunerea unor persoane necunoscute de a le depozita aceste bunuri în schimbul sumei de 5.000 RON. În aceste cutii ce au fost depozitate în curtea locuinţei sale, se aflau ţigări şi alcool, bunuri ce au fost descoperite de către organele de anchetă la data efectuării percheziţiei. Arată că nu a mai încasat suma promisă de 5.0000 RON, şi nu este de acord cu plata sumei solicitată de către ANAF (a se vedea declaraţia existentă la dosar fond vol. I).

Situaţia de fapt reţinută de către tribunal, rezultă din probele administrate în cauză şi infirmă apărările invocate de inculpaţi. Martorii audiaţi în cauză, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, precum şi recunoaşterile inculpatului S.D.M., nu susţin ipotezele relatate de către inculpatele A.C. şi S.V., iar susţinerile invocate în apărare, nu se coroborează cu nicio altă probă.

Astfel, din declaraţia dată de către martorul A.L. la urmărirea penală data de 26 septembrie 2011, rezultă că aprovizionarea cu ţigarete a inculpatei A.C. de la S.D.M. se realiza de cel puţin 3 - 4 luni anterior datei respective. Prin declaraţia dată în instanţă (dosar fond vol. II), martorul A.L. fără a justifica o motivaţie obiectivă, arată că nu mai susţine declaraţia dată la urmărirea penală, deoarece la data respectivă era obosit şi stresat, iar procurorul i-a dictat să scrie declaraţia. Martora S.L.C. (fiica inculpatei S.V.), care lucra la acelaşi magazin administrat de către A.C., arată că în luna septembrie 2011 când s-a efectuat un control la magazin, într-un spaţiu adiacent care aparţine bunicii sale B.C., s-au găsit mai multe pachete de ţigări care nu aveau aplicat timbru fiscal (declaraţie dosar fond vol. II).

Declaraţia dată de către inculpatul S.D.M. (dosar fond vol. I), confirmă că în cursul anului 2011 în acord cu acceptul inculpatei A.C., asigura distribuirea ţigărilor de contrabandă aduse din Republica Moldova, către magazinul administrat de către A.C. De asemenea convorbirile telefonice purtate între S.D.M. şi A.C., confirmă pe deplin faptul că aceasta din urmă avea cunoştinţă despre faptul că bunurile ce erau acceptate a fi valorificate prin vânzare, nu corespundeau prevederilor legale, în sensul că nu erau fiscalizate şi în consecinţă prin acţiunile de comercializare se sustrăgea de la plata accizelor datorate către bugetul de stat. Activitatea de comercializare a ţigărilor de contrabandă în spaţiul comercial aparţinând de SC "L.L." SRL S. judeţul Neamţ este confirmată şi de către colaboratorii autorizaţi în cursul urmăririi penale sub identitate atribuită, în persoana numitului C.I., care în perioada 04 august 2011 - 06 septembrie 2011 a cumpărat ţigări de contrabandă marca "D." şi "V." la preţul de 7,5 RON respectiv 8 RON pachetul (planşe foto existente în vol. V dosar urmărire penală). De asemenea, depoziţiile martorilor sub identitate protejată D.F., Ţ.F. şi Z.I., confirmă faptul că la magazinul administrat de către inculpata A.C. situat în comuna S. judeţul Neamţ se desfăşurau activităţi de comercializare a ţigărilor de contrabandă, personal cumpărând astfel de mărfuri, în comunitate fiind acreditată ideea că acest agent economic poate să desfăşoare astfel de activităţi interzise de lege, deoarece avea protecţia aparentă a organelor de poliţie din localitate (declaraţii existente la vol. I dosar urmărire penală şi dosar fond vol. II).

În scopul conturării acţiunilor de comercializare a bunurilor de contrabandă de către inculpatele A.C. şi S.V., relevante sunt şi procesele-verbale de percheziţie domiciliară efectuate în cursul urmăririi penale la magazinul aparţinând societăţii administrată de către A.C., precum şi la locuinţa inculpatei S.V., unde au fost descoperite ţigări şi alcool care nu erau fiscalizate corespunzător (procese-verbale şi planşe fotografice existente la vol. III dosar urmărire penală).

Prin depoziţiile martorilor P.A. şi I.F. audiaţi în apărare şi circumstanţiere, se relatează aspecte legate de viaţa de familie a inculpatelor A.C. şi S.V. în sensul că au o conduită bună în societate şi nu au avut alte abateri de la regulile de convieţuire socială (declaraţii dosar fond vol. II).

Având în vedere situaţia de fapt reţinută şi analiza probelor enunţate în precedent, tribunalul reţine că faptele inculpatelor A.C. şi S.V., care în perioada mai - septembrie 2011, au aderat la asocierea infracţională iniţiată de către inculpatul S.D.M., în scopul obţinerii unor venituri ilicite importante din săvârşirea infracţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceloraşi inculpate care, în perioada mai - septembrie 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au achiziţionat de la inculpatul S.D.M. cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, pe care ulterior le-a comercializat ori depozitat în vederea comercializării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei A.C. care, în perioada mai - septembrie 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a comercializat ori deţinut în vederea comercializării prin punctele de lucru ale SC "L.L." SRL S. judeţul Neamţ, cantităţi importante de ţigarete, operaţiune economică neevidenţiată în vreun mod în documentaţia contabilă, în complicitate cu inculpata S.V., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Constatând vinovăţia inculpatelor, în baza textelor de lege menţionate, tribunalul a dispus condamnarea la pedepse cu închisoarea, la individualizarea cărora a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor, urmările produse şi persoana acestora. Referitor la conduita inculpatelor A.C. şi S.V. anterior săvârşirii infracţiunilor, s-a reţinut că acestea nu posedă antecedente penale având o bună conduită, au avut o poziţie procesuală de recunoaştere în parte a faptelor, astfel ca în favoarea lor au fost reţinute şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., coborând pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, corespunzător cerinţelor impuse de art. 76 lit. d) C. pen. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracţiunile comise de fiecare inculpată sunt în concurs real şi în baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea. În condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatelor exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., neimpunându-se interzicerea celorlalte drepturi civile.

Pedeapsa aplicată, trebuie să reflecte un echilibru atât sub aspectul naturii ei, cât şi al cuantumului şi a modalităţii de executare şi să nu arate un efect intimidant datorită severităţii excesive, astfel încât tribunalul urmează să o stabilească într-un cuantum moderat şi de natură a-şi atinge scopul preventiv sancţionator prevăzut de art. 52 C. pen. Fiind întrunite toate condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen. şi constatând că reeducarea inculpatelor se poate realiza şi fără executarea pedepselor închisorii, tribunalul a dispus suspendarea condiţionată a executării, pe durata termenelor de încercare prevăzute de art. 82 C. pen., aceasta fiind o modalitate mai adaptată nevoilor de represiune şi de apărare socială.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatelor asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărei inculpate" perioada reţinerii de la 27 septembrie 2011 la 28 septembrie 2011.

În ce priveşte pe inculpatul V.G., acesta a adoptat o poziţie procesuală de negare a faptelor pentru care a fost acuzat prin actul de sesizare a instanţei, susţinând că probele administrate nu pot să confirme vinovăţia sa. Contrar poziţiei procesuale adoptată de către inculpat, având în vedere situaţia de fapt reţinută şi probele administrate în cauză, tribunalul a reţinut implicarea inculpatului, sub aspectul protejării acţiunilor de comercializare a mărfurilor de contrabandă de către inculpatele A.C. şi S.V., prin încălcarea în acest mod a atribuţiilor de serviciu.

Relevante sunt depoziţiile martorilor cu identitate protejată audiaţi atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, în persoana numiţilor D.F., Ţ.F. şi Z.I. Astfel, martorul D.F. arată că la magazinul administrat de către A.C. situat în comuna S. judeţul Neamţ se vindeau ţigări de contrabandă şi aceste activităţi se desfăşurau sub directa protecţie a inculpatului V.G., care îndeplinea funcţia de şef de post al Poliţiei din comuna S. Arată martorul că V.G. le sprijinea pe A.C. şi S.V., în sensul că erau anunţate în prealabil atunci când trebuia să se desfăşoare activităţi de control de către organele abilitate, iar de la persoanele care cumpărau ţigări de contrabandă a aflat că A.C. chiar a afirmat că are cine să o susţină şi că poate să vândă în continuare astfel de mărfuri nefiscalizate, iar pentru protecţia asigurată, şeful de post era răsplătit cu diverse produse, respectiv ţigări şi alcool. Arată martorul că agentul de poliţie V.G. avea un comportament ameninţător atunci când efectua controale în trafic, iar de la mai mulţi agenţi economici sau comercianţi din comuna S. cunoştea că aceştia "au cotizat" la şeful de post pentru a fi protejaţi. Arată martorul că, cunoaşte aceste aspecte legate de activităţile desfăşurate de către V.G., deoarece venea cu produse de la Chişinău ori Suceava, pe care le vindea în târgul de la S. (a se vedea declaraţia existentă la dosar instanţă vol. II).

Martorul Ţ.F. arată că pe raza comunei S. mai mulţi agenţi economici vindeau ţigări de contrabandă, însă cea care era protejată de către şeful de post V.G., era A.C. Aspectele relatate de către martor le cunoaşte de la o prietenă a lui A.C. care mergea la magazinul acesteia, cumpăra ţigări, consuma cafea, căreia A.C. i-a relatat că, dacă i se întâmplă ceva "îl sună pe şefu, şi mai departe dacă este nevoie". Arată martorul că, cu aproximativ 4 ani în urmă a cunoscut o persoană ce venea cu ţigări de contrabandă pe care le vindea în târgul de la S., aspect ce era cunoscut de către şeful de post V.G., iar după ce vindea astfel de produse, persoana respectivă trecea pe la postul de poliţie, unde poliţistul era răsplătit pentru faptul că îl lăsase să vândă ţigările. De asemenea, arată martorul că ştie de la mulţi agenţi economici, că poliţistul V.G. le pretindea diverse produse, dar acestora le este teamă să declare acest lucru (a se vedea declaraţia existentă la dosar instanţă vol. II).

Prin depoziţia martorului Z.I., se arată că în bazarul din comuna S. se vindeau chiar la vedere ţigări de contrabandă, iar după ce s-au intensificat controalele aceste activităţi se desfăşurau în locuri mai retrase. De la magazinul administrat de către inculpata A.C. personal a cumpărat astfel de ţigări, dar şi alte persoane cunoscute veneau şi cumpărau ţigări de la aceasta. Arată martorul că ştie de la mai multe persoane că patronul de la SC "L.L." ar fi plătit şefului de post sume de bani, în scopul de a-i permite să vândă ţigări de contrabandă. Nu poate preciza numele persoanelor de la care a cunoscut aceste aspecte, deoarece atât lui cât şi acelor persoane le-ar fi teamă de comportamentul lui V.G., care s-ar putea răzbuna. Arată martorul că ştie de asemenea o persoană cu numele de P.I.M., care venea cu ţigări de contrabandă aduse de la Târgu Frumos, pe care le vindea în bazarul din comuna S. "chiar sub ochii" şefului de post V.G. (declaraţie existentă la dosar instanţă vol. II).

Din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în mod legal, rezultă la data de 07 septembrie 2011 după discuţia avută cu inspectorul G.E., care a comunicat că va efectua un control la spaţiile comerciale deţinute de către A.C. şi G.I., inculpatul V.G. o sună pe inculpata A.C. şi o avertizează cu privire la controlul, iminent ce urma să se efectueze, iar limbajul codificat ce este utilizat de către aceştia, evidenţiază existenţa unei înţelegeri prealabile ce-i conferă convingerea lui A.C. că poate desfăşura în siguranţă activităţi de comercializare a mărfurilor de contrabandă, respectiv alcool şi ţigări (a se vedea procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice existente în vol. II dosar urmărire penală). După discuţia telefonică avută cu V.G., A.C. o anunţă pe martora S.L.C. care se afla la magazin, "să dea afară ţigările şi băutura pe care o are aşa (...)" (a se vedea procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice existente în vol. II dosar urmărire penală).

Acţiunile de favorizare manifestate de către V.G., faţă de contrabanda desfăşurată de către inculpata A.C., sunt dovedite şi de faptul că, la data de 25 iunie 2011 i-a solicitat lui A.C. să-i facă rost de 10 litri alcool de concentraţie 90°, având cunoştinţă despre faptul că alcoolul este un produs accizabil supus unui regim de comercializare deosebit. Acceptarea de către inculpatul V.G. şi achiziţionarea în condiţii de nelegalitate a cantităţii de 10 litri alcool la preţul de 20 RON/litru, evidenţiază faptul că acesta avea cunoştinţă de preocupările inculpatei A.C. în scopul comercializării ilicite a produselor accizabile. De altfel, cantitatea de alcool achiziţionată de către V.G., făcea parte din cantitatea de 700 litri alcool, ce a fost identificat în urma percheziţiei efectuată la data de 26 septembrie 2011 la locuinţa inculpatei S.V. (a se vedea şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice existente în vol. II dosar urmărire penală).

În apărare, s-a solicitat de către inculpatul V.G. audierea martorilor G.E., P.I. care îşi desfăşoară activitatea în cadrul IPJ Neamţ - Serviciul de investigare a fraudelor, prin depoziţiile cărora se relatează aspecte legate de îndeplinirea unor atribuţiuni de colaborare pe linie de serviciu cu inculpatul V.G. Astfel martorul P.I. arată că în cursul anilor 2010 şi 2011 agentul de poliţie V.G. l-a informat că pe raza comunei S. ar exista anumite persoane ce desfăşoară activităţi de contrabandă cu alcool şi tutun, printre acestea fiind menţionate numele de C., A.C. şi altele. Arată că în primăvara anului 2011 activităţile întreprinse de către IPJ Neamţ au fost finalizate cu autorizarea, unor percheziţii domiciliare, iar în structura IPJ Neamţ au fost desemnate ofiţerul G. împreună cu agentul V.G., ce au efectuat deplasări şi controale la circa 10 spaţii comerciale de pe raza comunei S.. Arată martorul că nu a avut sesizări referitoare la faptul că inculpatul V.G. ar fi favorizat anumiţi agenţi economici, ori ar fi favorizat pe alţii (declaraţie dosar instanţă vol. II). Martorul G.E.P., în calitate de ofiţer la IPJ Neamţ - Serviciul de investigare a fraudelor, arată că în luna martie 2011 a fost informat de către V.G. - şef de post la poliţia comunei S. judeţul Neamţ, că ar deţine informaţii cu privire la faptul că ar exista persoane ce desfăşoară activităţi ilegale privind contrabanda cu ţigări şi alcool. Ulterior, având aceste informaţii s-a deplasat în comuna S., unde împreună cu V.G., au mers în teren în scopul de a identifica locaţiile la care acele persoane erau administratori de firme comerciale. Arată martorul că, în cursul lunii septembrie 2011 a efectuat un control inopinat la magazinul administrat de către A.C., dar nu s-au găsit mărfuri de contrabandă. Ulterior acestei date în baza unei autorizaţii de percheziţie, la imobilul lui A.C. s-au găsit ţigări şi alcool de contrabandă, în alte spaţii decât cel de lucru. Arată martorul că, în relaţiile de serviciu pe care le-a avut cu V.G., a beneficiat din partea acestuia de un sprijin real şi operativ, în scopul identificării agenţilor economici suspecţi în desfăşurarea unor activităţi comerciale ilegale (declaraţie existentă la dosar instanţă vol. II).

Din cuprinsul declaraţiilor date de către martorii U.V.N. şi C.I.C., agenţi de poliţie în cadrul Postului de Poliţie S. judeţul Neamţ (dosar instanţă vol. II), rezultă referinţe faţă de activitatea desfăşurată de către V.G., despre care se afirmă că este un bun profesionist, corect şi imparţial în aplicarea şi respectarea legii, fără a manifesta favoruri faţă de anumite persoane, în detrimentul altora. De altfel, în acest sens, s-au depus la dosar şi înscrisuri prin care se evidenţiază buna activitate profesională desfăşurată de către V.G., precum şi mai multe declaraţii extrajudiciare de susţinere a inculpatului, din partea mai multor agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei S. judeţul Neamţ.

Coroborând depoziţiile martorilor cu identitate protejată cu conţinutul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice enunţate în precedent, tribunalul reţine că, prin acţiunile manifestate de către V.G., care în calitate de şef de post la Poliţia comunei S. judeţul Neamţ, a cunoscut şi tolerat activităţile ilicite de contrabandă cu ţigări şi alcool de către inculpatele A.C. şi S.V., prin exceptarea de la controale şi avertizarea cu privire la eventualele controale ce puteau fi efectuate de către alte organe judiciare ori fiscale, având drept consecinţă încălcarea atribuţiilor de serviciu, constatată prin lipsa de fermitate în acţiunile de combatere şi prevenire a infracţionalităţii.

Din considerentele reţinute, s-a dovedit dincolo de orice dubiu că, cel puţin în cursul anului 2011 pe raza comunei S., mai mulţi agenţi economici au desfăşurat activităţi ilicite de comercializare a produselor din tutun sau alcool de contrabandă, şi tocmai lipsa de fermitate manifestată de către inculpatul V.G. în estomparea acestui fenomen, a creat în rândul comunităţii suspiciuni în legătură cu neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor sale de serviciu. În drept, tribunalul a reţinut că, faptele inculpatului V.G., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la contrabandă în formă continuată şi abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 248 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

Conform prevederilor art. 248 C. pen., infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, constă în fapta funcţionarului public, care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos. Rezultă astfel că, elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu comisă de către un funcţionar public, se poate realiza alternativ, fie printr-o acţiune de îndeplinire defectuoasă a unui act, ori printr-o inacţiune, în speţă prin omisiunea de a se sesiza cu privire la activitatea infracţională arătată dar şi prin protejarea acesteia, anunţând pe inculpata A.C. cu privire la acţiunile de control desfăşurate de alte organe judiciare ori fiscale, în scopul de a-i permite să îşi desfăşoare în continuare activitatea infracţională şi să obţină beneficii materiale importante.

Apărarea invocată de către inculpat, în sensul că nu avea în fişa postului competenţa de a instrumenta cauze penale de contrabandă, deoarece acestea intră în competenţa IPJ - Serviciul de Investigare a Fraudelor, nu poate fi reţinută, deoarece atribuţiile principale de serviciu, se circumscriu activităţii de prevenire şi descoperire a infracţiunilor în raza de competenţă teritorială unde agentul de poliţie îşi desfăşoară activitatea. În cauza de faţă, infracţiunile comise de inculpat, întrunesc elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective cât şi subiective.

Constatând vinovăţia inculpatului, în procesul de individualizare a pedepsei, tribunalul va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. privitoare la gradul concret de pericol social al faptelor comise, circumstanţele reale în care acestea au fost săvârşite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi persoana inculpatului. Inculpatul V.G., a îndeplinit funcţia de şef de post la Poliţia comunei S. judeţul Neamţ este căsătorit, şi are o conduită bună în societate şi familie. Din fişa de cazier rezultă că acesta nu posedă antecedente penale, însă a adoptat o poziţie procesuală de negare constantă a existenţei faptelor ce i s-au imputat.

Faţă de toate aceste elemente care se circumscriu activităţii de individualizare a pedepsei, tribunalul apreciază că în favoarea inculpatului se justifică a fi reţinute şi largi circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 - 76 lit. c), d) C. pen., astfel încât pedepsele aplicate au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege, iar pedeapsa rezultantă stabilită într-un cuantum moderat de 8 luni închisoare, şi de natură a-şi atinge scopul preventiv sancţionator prevăzut de art. 52 C. pen. Fiind întrunite toate condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen. şi constatând că reeducarea inculpatului se poate realiza şi fără executarea pedepsei închisorii, tribunalul a dispus suspendarea condiţionată a executării, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., iar în conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen., aceasta a fost suspendată pe durata termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa închisorii.

În latura civilă a cauzei, prin cererea precizată sub nr. 5346/IE/NB din 07 mai 2012, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ s-a constituit parte civilă, pentru suma totală de 75.511 RON, reprezentând despăgubiri civile precum şi plata accesoriilor fiscale datorate de către inculpatele A.C. şi S.V. în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC "L.L." SRL S. judeţul Neamţ. Prin cererea precizată de către partea civilă, s-a solicitat obligarea în solidar a inculpatelor pentru suma de 75.441 RON şi separat a inculpatei A.C. pentru suma de 70 RON, reprezentând valoarea ţigărilor de contrabandă ce au fost ridicate de la magazinul acesteia. De asemenea, a solicitat înfiinţarea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatelor.

Întrucât suma solicitată de partea civilă reprezintă prejudiciul produs statului ca urmare a neevidenţierii în documentele contabile ale SC "L.L." SRL S., a operaţiunilor economice efectuate cu produsele de contrabandă, instanţa a admis cererea părţii civile şi a dispus introducerea în cauză a societăţii sus-menţionate, ca parte responsabilă civilmente.

Analizând cererea în despăgubiri civile formulată de către partea civilă, tribunalul a constatat că este întemeiată, urmând a se avea în vedere modalitatea de calcul a drepturilor vamale şi fiscale întocmită în cursul urmăririi penale de către Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Neamţ, prin adresa nr. 4472 din 14 decembrie 2011 şi existentă la vol. V. Estimarea prejudiciului realizată de către Autoritatea vamală, a avut în vedere cantităţile de ţigări şi alcool de contrabandă ce au fost ridicate efectiv la data de 26 septembrie 2011 în urma percheziţiilor efectuate la locuinţele şi spaţiile comerciale ce aparţin inculpatelor A.C. şi S.V., şi pe care instanţa a apreciat-o ca fiind veridică, motiv pentru care nu a apreciat ca fiind utilă efectuarea unei noi expertize fiscale.

Astfel, pentru mărfurile de contrabandă ridicate de la locuinţa inculpatei S.V. constând în cantitatea de 2.000 pachete ţigări D., 1.520 pachete ţigări P., 1.030 pachete ţigări C., 1.830 pachete ţigări V.R., 150 pachete ţigări L.M. şi cantitatea de 607,5 litri alcool, au fost calculate taxele vamale constând în accize şi TVA datorate statului, fiind stabilit un prejudiciu total în sumă de 67.024 RON. Pentru bunurile ridicate de la magazinul administrat de către inculpata A.C. constând în 6 pachete şi 29 ţigarete, marca V., s-a calculat un prejudiciu în sumă de 70 RON.

Având în vedere că prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală inculpatele A.C. şi S.V. au cauzat statului un prejudiciu de 75.511 RON, în temeiul art. 1381 şi 1382 C. civ., cu referire la art. 119 C. proc. fisc., tribunalul a admis acţiunea civilă formulată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ şi a obligat pe inculpate, în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC "L.L." SRL S., la plata sumelor solicitate şi a accesoriilor fiscale, actualizate la data plăţii efective.

În temeiul art. 163 C. proc. pen. raportata la art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietate a inculpatelor A.C. şi S.V., până la concurenţa sumei de 75.511 RON, şi s-a menţinut sechestrul instituit în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr. 64/D/P din 21 octombrie 2011, cu privire la imobilele casă de locuit şi teren aferent situate în comuna S. judeţul Neamţ proprietate a inculpatelor, măsuri asigurătorii ce se justifică a fi menţinute în scopul recuperării prejudiciului datorat satului.

Având în vedere cuantumul prejudiciului reţinut în sarcina inculpatelor şi estimat la suma totală de 75.511 RON, tribunalul a constatat că măsura sechestrului asigurător instituit de către procuror prin ordonanţa nr. 64/D/P din 16 ianuarie 2012 (existent la vol. V dosar urmărire penală), pentru sumele de 6.020 euro şi 5.000 RON ce au fost ridicate de la inculpata A.C., nu se justifică a fi menţinută, întrucât pe de o parte valoarea de piaţă a imobilelor şi autoturismelor proprietate a inculpatelor pentru care s-a dispus sechestru, acoperă prejudiciul datorat, iar pe de altă parte nu se poate reţine, cu titlu prezumtiv, că sumele de bani ce au fost ridicate de la inculpată provin din vânzarea bunurilor de contrabandă, nefiind dovedită provenienţa ilicită a acestora. Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 169 C. proc. pen., tribunalul a dispus restituirea către inculpata A.C. a sumelor de bani menţionate.

În baza art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatele A.C. şi S.V. a mărfurilor de contrabandă, constând în ţigări şi alcool, ce se află depuse la Direcţia Regională Accize şi Operaţiuni Vamale - Serviciul Tehnici de Vămuire şi Tarif Vamal Neamţ.

Ca o consecinţă a condamnării, în baza art. 191 C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.

Împotriva sentinţei au declarat apel inculpaţii A.C., S.V., V.G., partea responsabilă civilmente SC L.L. SRL S. şi partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F prin DGFP Neamţ.

În motivarea apelurilor, inculpatele A.C. şi S.V. au invocat următoarele:

- hotărârea de fond nu este diferită de rechizitoriu, neregăsindu-se motivele apărărilor formulate;

- sub aspectul laturii penale s-a apreciat pedepsele aplicate sunt prea mari, neţinându-se cont de poziţia fiecăreia şi gradul de participare;

- sub aspectul laturii civile s-a apreciat că prejudiciu a fost greşit calculat.

În motivarea apelului, inculpatul V.G. a invocat următoarele:

- restituirea cauzei la procuror în temeiul art. 332 C. proc. pen. având în vedere că la dosar nu există începerea urmăririi penale pentru una din infracţiuni. În volumul I, procesul-verbal de sesizare din oficiu, se referă la 7 - 8 infracţiuni, s-a început urmărirea penală pentru două infracţiuni; ulterior, în volumul 5, există ordonanţa de extindere a cercetărilor şi nu este menţionată începerea urmăririi penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen. De asemenea, nu s-au adus la cunoştinţă învinuirile. Pentru toţi ceilalţi inculpaţi pentru care s-a început urmărirea penală există procese-verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirii, dar pentru inculpatul V. nu există un astfel de act. Dacă organele de cercetare au procedat într-un fel cu ceilalţi de ce au procedat astfel cu acest inculpat.

- achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. şi în subsidiar art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivele fiind expuse pe larg în preambulul acestei decizii astfel că nu vor mai fi reluate ci numai analizate.

În motivarea apelului, partea civilă a invocat faptul că se impune inculpatelor A.C. şi. S.V. în solidar cu parte responsabilă civilmente la plata sumei de 75.511 RON şi a accesoriilor fiscale calculate în condiţiile legii şi instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatelor şi părţii responsabile civilmente până la concurenţa sumei de 75.511 RON şi a majorărilor de întârziere.

Apelul părţii responsabile civilmente nu este motivat.

Prin Decizia penală nr. 65 din 9 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de inculpaţii A.C., S.V., V.G. şi partea responsabilă civilmente SC L.L. SRL S. împotriva Sentinţei penale nr. 140/P din 18 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dos. 1396/103/2012.

S-a constatat că apelanţii inculpaţi au fost asistaţi de apărători aleşi.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis apelul formulat de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F prin DGFP Neamţ împotriva aceleiaşi sentinţe penale în ceea ce priveşte modul de soluţionare a cererii privind aplicarea sechestrului asigurător.

În baza art. 163 C. proc. pen. cu referire la art. 11 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor A.C., S.V. şi partea responsabilă civilmente SC L.L. SRL S., în vederea reparării pagubei produsă prin infracţiune, până la concurenta valorii acesteia (75.511 RON actualizată la data plătii prin calcularea accesoriilor fiscale prevăzute de C. proc. fisc.).

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

În ceea ce priveşte nemotivarea hotărârii de către instanţa de fond, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Trimiterea spre rejudecare la prima instanţă se poate dispune şi atunci când există vreunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute în art. 197 alin. (2), cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.

Aşadar încălcarea de către prima instanţă a dispoziţiilor relative la competenţa după materie sau calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia, la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea procurorului, prezenţa inculpatului şi asistarea acestuia de către apărător, când sunt obligatorii potrivit legii, precum şi la efectuarea referatului de evaluare cu infractori minori.

Aşa cum a reţinut Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în cauza Albina contra România dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenţie, include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, parag. 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa [Hotărârea Perez împotriva Franţei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].

Cu toate acestea, nemotivarea hotărârii este sancţionată cu nulitatea relativă, nefiind prevăzută în cazurile exprese ale art. 197 alin. (2) C. proc. pen., care să atragă trimiterea cauzei spre rejudecare de către instanţa de apel.,

Garantarea dreptului la apărare, garantat de art. 6.1 poată fi realizată de către instanţa de apel prin suplinirea motivării instanţei de fond, având în vedere că apelul are efect devolutiv integral, în sensul că promovează o reexaminare a cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept, nu numai cu privire la temeiurile şi cererile formulate de procuror şi de părţi, apelul promovând o nouă judecată, cu caracter autonom, care are ca obiect reexaminarea acelor dispoziţii din hotărâre care au fost greşit sau nelegal soluţionate.

Cu privire la apelul inculpatelor A.C., S.V. şi părţii responsabile civilmente, instanţa de apel a apreciat că sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:

S-a constatat că în cauză s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele inculpatelor A.C. şi S.V., care în perioada mai - septembrie 2011, au aderat la asocierea infracţională iniţiată de către inculpatul S.D.M., în scopul obţinerii unor venituri ilicite importante din săvârşirea infracţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.

Fapta inculpatei A.C. care, în perioada mai - septembrie 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a comercializat ori deţinut în vederea comercializării prin punctele de lucru ale SC "L.L." SRL S. judeţul Neamţ, cantităţi importante de ţigarete şi alcool, operaţiune economică neevidenţiată în vreun mod în documentaţia contabilă, în complicitate cu inculpata S.V., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În declaraţia dată la urmărire penală, la data de 27 septembrie 2011 inculpata A.C., a recunoscut că îl cunoaşte pe inculpatul S.D.M. din cursul lunii martie 2011, când acesta s-a prezentat la magazinul administrat de către inculpată şi i-a propus acesteia să îi furnizeze ţigarete de contrabandă contra sumei de 7 RON pachetul A.C. a acceptat să primească periodic de la S.D.M. cantităţi de ţigarete fără timbru, pe care ulterior să le comercializeze prin magazinul pe care îl administra, la preţul de 7,5 RON pachetul.

De asemenea inculpata S.V. a recunoscut că a vândut ţigări de contrabandă la magazinul administrat de sora sa, inculpata A.C.

Din probele administrate rezultă că această activitate de contrabandă cu ţigări avea un caracter organizat şi de durată: inculpatul S.D.M. fiind cel care se aproviziona cu cantităţi importante de ţigări de contrabandă, le transporta cu un mijloc de transport special adaptat în acest scop, iar inculpatele A.C. şi S.V. realizau comercializarea ţigărilor de contrabandă prin magazinul ce funcţiona ca spaţiu de lucru al SC L.L. S.

Inculpaţii stabileau telefonic, printr-un limbaj camuflat, momentul deplasării, cantitatea de ţigarete ce urma a fi predată, locul tranzacţiei, locul întâlnirilor fiind de regulă, în apropierea restaurantului "R.", iar unele cazuri inculpatul S.D.M. se deplasa direct în comuna S. şi îi preda acolo inculpatei A.C. ţigările de contrabandă ori primea preţul acestora.

Relevante în acest sens sunt declaraţiile inculpatului S.D.M., notele de redare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale încheiate de investigatorul autorizat, procesele-verbale de efectuare a percheziţiei domiciliare şi declaraţiile martorului A.L. date în cursul urmăririi penale.

În consecinţă, probele administrate pe parcursul procesului penal dovedesc dincolo de orice dubiu că inculpatele se fac vinovate de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimise în judecată şi condamnate de instanţa de fond.

În ceea ce priveşte valoarea prejudiciului instanţa de apel a reţinut următoarele:

În primul rând, critica inculpatelor cu privire conţinutul lichidului care a fost ridicat de la inculpate cu prilejul efectuării percheziţiei, este nefondată, în condiţiile în care inculpata A.C. a recunoscut că acel lichid reprezintă alcool, pe care l-a cumpărat din mun. Roman de la piaţă, neavând relevanţă dacă era alcool etilic, prejudiciul fiind calculat la o concentraţie alcoolică estimată de 30%.

Estimarea prejudiciului a fost realizată de către Autoritatea vamală, având în vedere cantităţile de ţigări şi alcool de contrabandă ce au fost ridicate efectiv la data de 26 septembrie 2011 în urma percheziţiilor efectuate la locuinţele şi spaţiile comerciale ce aparţin inculpatelor A.C. şi S.V., preţul de piaţă al tranzacţiei sau bunul impozabil, modalitatea de calcul fiind corect stabilită, conform art. 67 C. proc. fisc., astfel încât, obligarea inculpatelor la plata sumelor stabilite de instanţa de fond este pe deplin justificată, neimpunându-se efectuarea unei expertize contabile.

De asemenea, instanţa de apel a apreciat că sub aspectul individualizării pedepselor principale aplicate inculpatelor, pentru faptele comise, precum şi a modalităţii de executare a acesteia, prima instanţă a făcut o corectă adecvare a criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen., dând relevanţă gradului de pericol social în concret al faptelor comise, circumstanţelor reale în care aceştia a săvârşit-o, (au aderat la o asociere infracţională, au achiziţionat importante cantităţi de ţigări de contrabandă pe care le-au comercializat, au deţinut în vederea comercializării cantităţi importante de alcool, operaţiuni economice neevidenţiată în documentaţia contabilă) şi urmările produse ca şi consecinţă a săvârşirii acestor infracţiuni (prejudiciu în valoare de 75.511 RON nerecuperat), precum şi circumstanţelor personale ale inculpatelor, care nu au antecedente penale şi o bună conduită înainte de săvârşirea faptelor, instanţa de fond reţinând în favoarea circumstanţa atenuată prev. de art. 74 lit. a) C. pen., temei în care a coborât pedepsele sub minimul special.

Instanţa de apel a apreciat că pedepsele principale aplicate în cuantum de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunile comise, cu suspendarea condiţionată a executării, sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate şi cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatelor faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea lor viitoare pozitivă.

Instanţa de apel nu poate avea în vedere critica formulată de inculpate cu privire la greşita individualizare a pedepselor principale aplicate, întrucât, în cauză, prima instanţă a apreciat în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, cărora le-a dat eficienţă în mod concret, în funcţie atât de împrejurările faptice, cât şi de cele privind persoana inculpatelor, respectând prin cuantumul stabilit şi principiul proporţionalităţii, care asigură o reflectare justă între gravitatea faptelor comise şi profilul socio-moral şi de personalitate al inculpatelor, aşa încât nu se impune reducerea cuantumului pedepselor principale, întrucât ar fi excesiv în raport cu aspectele concrete ale cauzei şi ar afecta scopul pedepsei.

Infracţiunile de asocierea în vederea comiterii de infracţiuni, contrabandă şi evaziune fiscală aduc atingere unora dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv integritatea bugetului de stat, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalităţii organizate, cu impact social deosebit iar aplicarea unor pedepse foarte blânde, ar echivala cu încurajarea tacită a inculpaţilor şi a altora la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi, în plus, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional, şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

În aceste condiţii, instanţa de apel a apreciat că buna conduită a inculpatelor a fost reţinută de instanţa de fond ca circumstanţă atenuantă, producând deja efecte favorabile acestuia prin coborârea pedepsei sub minimul special, neimpunându-se cu evidenţă o reducere şi mai mare a pedepsei de către instanţa de apel.

Cu privire la apelul părţii civile, instanţa de apel a apreciat că acesta este fondat pentru următoarele motive:

Instanţa de fond a obligat inculpatele şi partea responsabilă civilmente la plata integrală a prejudiciului în sumă de 75.511 RON cât şi la plata accesoriilor fiscale prevăzute de C. proc. fisc.

Potrivit art. 119 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Potrivit art. 120 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Potrivit art. 120¹ alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.

Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că prejudiciul creat statului este compus din obligaţia principală şi accesoriile aferente acesteia, calculate începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Potrivit art. 163 alin. (2) C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa probabilă a pagubei.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 241/2005 în cazul infracţiunilor prevăzute de această lege luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Raportat la aceste dispoziţii se impunea instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale părţii responsabile civilmente iar valoarea probabilă a pagubei include pe lângă suma datorată şi accesoriile fiscale prevăzute de C. proc. fisc.

În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul V.G., instanţa de apel a apreciat că este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor înfăţişa în continuare.

În primul rând, instanţa de apel a apreciat că nu se impune trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

Potrivit art. 332 alin. (2) C. proc. pen. instanţa se desesizează şi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispoziţiilor privitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de către apărător.

Prin urmare, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale se poate dispune numai pentru nulităţi absolute.

Nerespectarea de către organul de urmărire penală a obligaţiilor privind începerea urmăririi penale şi aducerea la cunoştinţă a învinuirilor poate atrage nulitatea urmăririi penale.

Aceste nulităţi nu sunt însă absolute [pentru că nu este expres prevăzută între cazurile enumerate limitativ de legiuitor în dispoziţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen.], ci relative, ceea ce înseamnă că încălcarea unor dispoziţii legale ce reglementează desfăşurarea procesului penal (privind începerea urmăririi penale şi aducerea la cunoştinţă a învinuirilor) atrag nulitatea urmăririi penale, conform art. 197 alin. (1) C. proc. pen numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

În cauză, aceste vătămări constând în încălcarea dreptului la apărare, au putut fi înlăturate în cursul cercetării judecătoreşti, prin asistarea inculpatului de către apărătorul ales, prin posibilitatea de a lua cunoştinţă de probele administrate şi de a propune alte probe în apărare, precum şi posibilitatea de a da declaraţie.

În ceea ce priveşte netemeinicia sentinţei apelate, curtea consideră că în cauză s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele inculpatului V.G., care în perioada mai - septembrie 2011, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpata A.C., i-a asigurat acesteia condiţiile propice pentru desfăşurarea de către inculpată a infracţiunilor de contrabandă cu ţigarete şi alcool în formă continuată, prin exceptarea de la controale şi avertizarea cu privire la verificări ale organelor judiciare ori fiscale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, care în aceeaşi perioadă şi-a încălcat grav atribuţiile de serviciu, atât de sesiza cu privire la activitatea infracţională arătată dar şi prin protejarea acesteia, anunţând inculpata A.C. cu privire la acţiuni de control desfăşurate de alte organe judiciare ori fiscale, în scopul de a-i permite să îşi desfăşoare activitatea infracţională şi să obţină beneficii materiale importante, prin aceasta cauzând o tulburare însemnată bunului mers al organelor de poliţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen.

Deşi inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor, vinovăţia acestuia rezultă cu prisosinţă din probele administrate în cauză.

Relevante în acest sens sunt declaraţiile martorilor cu identitate protejată D.F. Ţ.F. şi Z.I. coroborate cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice

Astfel, martorul D.F. arată că la magazinul administrat de către A.C. situat în comuna S. judeţul Neamţ, se vindeau ţigări de contrabandă şi aceste activităţi se desfăşurau sub directa protecţie a inculpatului V.G., care îndeplinea funcţia de şef de post al Poliţiei din comuna S. Arată martorul că V.G. le sprijinea pe A.C. şi S.V., în sensul că erau anunţate în prealabil atunci când trebuia să se desfăşoare activităţi de control de către organele abilitate, iar de la persoanele care cumpărau ţigări de contrabandă a aflat că A.C. chiar a afirmat că are cine să o susţină şi că poate să vândă în continuare astfel de mărfuri nefiscalizate, iar pentru protecţia asigurată, şeful de post era răsplătit cu diverse produse, respectiv ţigări şi alcool.

Martorii Ţ.F. şi Z.I. au confirmat, de asemenea, că pe raza comunei S. mai mulţi agenţi economici vindeau ţigări de contrabandă, însă cea care era protejată de către şeful de post V.G., era A.C.

Aceste declaraţii sunt confirmate de procesele-verbale de redare al convorbirilor telefonice, potrivit cărora inculpatul nu numai că tolera activitatea inculpatei A.C. dar o şi atenţiona cu privire la controalele ce urmau să fie efectuate, folosind termeni conveniţi anterior (de exemplu "musafiri" pentru organele de control).

Relevantă pentru dovedirea activităţii de sprijinire a activităţii inculpatei A.C. este convorbirea din 07 septembrie 2011, orele 16:33, când inculpatul V.G. este sunat de către inspectorul G.E. din cadrul I.P.J. Neamţ - Serviciul de Investigare a Fraudelor, care îi comunică faptul că are o sesizare cu privire la A.C. şi G.I., că va merge să facă un control în locaţiile comerciale deţinute de aceştia şi că are nevoie de indicaţii pentru a ajunge la punctele de lucru respective (proces-verbal de redare a convorbirii telefonice, vol. II). Imediat după încheierea conversaţiei anterioare, inculpatul V.G. o sună pe inculpata A.C. şi o avertizează cu privire la controlul iminent (redare convorbire telefonică existentă la vol. II). Solicitarea făcută de către V.G. inculpatei A.C. "da nu închizi" are în vedere tocmai înlăturarea oricărei suspiciuni de avertizare a inculpatei de către agentul de poliţie şi care ar fi putut apărea în ipoteza în care organul de poliţie care mergea în control ar fi găsit punctul de lucru închis.

Imediat după acest moment, inculpata A.C. o sună pe martora S.C.R., fiica inculpatei S.V. şi în acelaşi timp nepoata şi fina lui A.C., spunându-i să ascundă de urgenţă ţigaretele şi băutura de contrabandă (a se vedea proces-verbal de redare a convorbirii telefonice existent la Vol. II dosar urmărire penală). După un minut, inculpata A.C. o sună din nou pe martoră pentru a se asigura că aceasta a îndepărtat din bar toate produsele de contrabandă, precum şi sumele de bani în exces (convorbire telefonică redată prin proces-verbal existent în vol. II).

În afara probelor în acuzare enunţate şi analizate mai sus, instanţa de apel a constatat şi existenţa unor fapte probatorii care conduce la stabilirea vinovăţiei inculpatului, şi anume: achiziţionarea de către inculpat a unei cantităţi de 10 litri alcool rafinat de la inculpata A.C. cu un preţ net inferior celui oficial pentru produsul accizabil (20 de RON litru faţă de 50 de RON litru), activitatea inculpatei s-a desfăşurat pe o perioadă îndelungată de timp fără ca inculpatul, şef de post, să ia vreo măsură împotriva acesteia, deşi foarte multe persoane aveau cunoştinţă că inculpata comercializa produse de contrabandă.

Instanţa de apel a apreciat că nu are nicio relevanţă pentru existenţa celor două infracţiuni faptul că nu s-a dovedit un folos pretins sau primit de către inculpat.

Pentru existenţa participaţiei sub forma complicităţii este necesar existenţa unei activităţi menite să înlesnească, să ajute pe autor la săvârşirea unei infracţiuni, lucru care în speţă a fost dovedit cu prisosinţă.

Prin activitatea sa inculpatul şi-a dat seama că îi asigură inculpatei A.C. condiţii propice pentru desfăşurarea activităţii de contrabandă şi că prin aceasta creează o pagubă bugetului de stat, prevăzând rezultatul faptelor sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acestor fapte, astfel încât vinovăţia lui îmbracă forma intenţiei directe.

Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public, care, în exerciţiu atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele care se referă art. 145. C. pen.

Inculpatul, în calitate de funcţionar public - Şef de Post al comunei S., avea ca atribuţii de serviciu activitatea de prevenire şi descoperire a infracţiunilor în raza de competenţă teritorială unde îşi desfăşoară activitatea, atribuţii pe care nu şi le-a îndeplinit, atât prin omisiunea de a sesiza cu privire la activitatea infracţională a inculpatei A.C. dar şi prin protejarea acesteia cu privire la acţiuni de control desfăşurate de alte organe judiciare, activitate prin care s-a cauzat o tulburare a bunului mers al IPJ Neamţ, constând în atingerea adusă funcţionării ireproşabile, care priveşte desfăşurarea în condiţii normale a activităţii de descoperire a infracţiunilor săvârşite şi de identificare a persoanelor care le-au săvârşit.

În consecinţă, instanţa de apel a apreciat că, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpatul V.G. a fost condamnat de instanţa de fond.

De asemenea, instanţa de apel a apreciat că sub aspectul individualizării pedepsei principale aplicată inculpatului, pentru faptele comise, precum şi a modalităţii de executare a acesteia, prima instanţă a făcut o corectă adecvare a criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen., dând relevanţă gradului de pericol social în concret al faptelor comise, circumstanţelor reale în care inculpatul le-a săvârşit şi urmările produse ca şi consecinţă a săvârşirii acestor infracţiuni, precum şi circumstanţelor personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale şi o bună conduită înainte de săvârşirea faptelor.

Instanţa de apel a apreciat că pedeapsa principală aplicată inculpatului în cuantum de 8 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate şi cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpaţii A.C., S.V., V.G., partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Neamţ şi partea responsabilă civilmente SC L.L. SRL S.

Motivele de recurs formulate de partea civilă au fost depuse la dosar la data de 10 mai 2013, iar motivele de recurs formulate de inculpatul V.G. au fost depuse la dosar la data de 25 octombrie 2013.

Motivele de recurs formulate de recurentele inculpate A.C. şi S.V. au fost invocate şi susţinute cu ocazia dezbaterilor la termenul fixat pentru judecarea cauzei, 16 ianuarie 2014.

Recurenta parte responsabila civilmente SC L.L. SRL S. nu a depus la dosar motive de recurs.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul V.G., acesta, invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 12 şi 17² C. proc. pen., a solicitat achitarea sa, în temeiul, art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., că toate probele de la dosar lasă loc unui dubiu profund, neexistând nicio probă care să susţină acuzarea, întreaga situaţie de fapt reţinută de rechizitoriu nefiind demonstrată de aceste probe.

În ceea ce le priveşte pe inculpatele A.C. şi S.V., acestea, invocând temeiul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁸ pct. 17² C. proc. pen., au solicitat casarea deciziei atacate şi menţinerea sentinţei primei instanţe.

În ceea ce priveşte recursul declarat de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală -Direcţia Generală a Finanţelor Publice.Neamţ, aceasta a solicitat, fără a indica niciunul dintre cazurile de casare prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 1 C. proc. pen., instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi părţii responsabile civilmente până la concurenţa sumei de 75.511 RON.

Recursurile declarate de inculpaţi, partea civilă şi partea responsabilă civilmente sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 385⁶ C. proc. pen. stabileşte în alin. (2) că instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385⁹ din acelaşi cod. Rezultă, aşadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurenţii şi nici instanţa nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate de art. 385⁹ C. proc. pen.

Instituind, totodată, o altă limită a devoluţiei recursului, art. 385¹⁰ C. proc. pen. prevede în alin. (2¹); că instanţa de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385⁹ C. proc. pen., dacă motivul de recurs, deşi se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum se prevede în alin. (2) al aceluiaşi articol, cu singura excepţie a cazurilor de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost pronunţată la data de 9 aprilie 2013, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti (15 februarie 2013).

În acest caz, decizia atacată este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385⁹ C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ sus-menţionat; trebuie precizat că în speţa dedusă judecăţii nu pot fi aplicate dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege (referitoare la aplicarea în continuare a cazurilor de care prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării), întrucât acestea vizează exclusiv cauzele penale aflate la data intrării în vigoare a legii, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului.

Prin Legea nr. 2/2013, unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial, controlul judiciar realizat prin intermediul recursului restrângându-se şi limitându-se doar la chestiuni de drept.

Cu privire criticile invocate de recurentul V.G., prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 12 şi 17² C. proc. pen., se observă că, aşa cum au fost susţinute oral cu ocazia dezbaterilor, acestea nu vizează, de fapt, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor ce au format obiectul acuzaţiei penale sau greşita aplicare a legii, contestându-se, în realitate, probele administrate în cauză şi situaţia de fapt reţinută de instanţele inferioare, aspecte care nu se încadrează în motivul de recurs menţionat, putând fi circumscrise, aşa cum s-a stabilit şi prin Decizia în interesul legii nr. 8 din 9 februarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, cazului de casare de la pct. 18 al art. 385⁹ C. proc. pen., în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013.

Însă, în realizarea scopului de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanţa de recurs numai aspecte de drept, motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. a fost abrogat expres prin actul normativ menţionat, situaţie în care criticile formulate de recurentul V.G. nu mai pot face obiectul examinării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecata în recurs limitându-se, aşa cum s-a arătat în dezvoltările anterioare, doar la chestiuni de drept, nu şi la erori de fapt cum sunt cele invocate de inculpat.

În ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen., invocat de recurentele inculpate A.C. şi S.V., se constată că, într-adevăr, acesta a fost menţinut şi nu a suferit nicio modificare sub aspectul conţinutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, fiind necesară, pentru a putea fi examinat de către instanţa de ultim control judiciar, respectarea condiţiilor formale prevăzute de art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea acestor cerinţe, se observă, însă, că ambele recurente inculpate, prin apărătorul desemnat din oficiu, au invocat şi susţinut motivele de recurs în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2014 (primul termen de judecată acordat în cauză fiind la data de 31 octombrie 2013), încălcându-şi, astfel, obligaţia ce le revenea potrivit art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. Ca urmare, faţă de această împrejurare, Înalta Curte, ţinând seama de prevederile art. 385¹⁰ alin. (2¹) C. proc. pen., precum şi de cele ale art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu şi pe cel reglementat de pct. 17² al art. 385⁹ C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor circumscrise de recurentele A.C. şi S.V. acestui motiv de recurs, nefiind îndeplinite condiţiile formale prevăzute de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte motivele de recurs invocate de partea civilă, Înalta Curte le va analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen.

Măsura asigurătorie a sechestrului are ca scop necesitatea de a conferi părţii civile ori statului protecţie împotriva insolvabilităţii debitorului şi de a garanta posibilitatea unei reparări eficiente a pagubei produse prin infracţiune, iar acest lucru se realizează prin indisponibilizarea bunurilor inculpatului sau ale părţii responsabile civilmente astfel încât proprietarul bunurilor să nu mai facă acte de dispoziţie până la soluţionarea definitivă a cauzei, la finalul procesului partea civilă având posibilitatea să-şi recupereze paguba prin valorificarea lor.

Măsurile asigurătorii, ca orice limitări ale unor drepturi ce ţin de persoană (dreptul de proprietate), trebuie să se supună unei cerinţe a proporţionalităţii şi mai ales previzibilităţii, acesta fiind motivul pentru care nu se poate dispune o măsură de sechestru, la modul general, asupra bunurilor ce vor intra în viitor în patrimoniul inculpatului.

Potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de evaziune fiscală, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, însă aceste dispoziţii trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 163 - 166 C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen., măsurile asigurătorii, în vederea reparării pagubei, se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi al persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 165 alin. (1) C. proc. pen., organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice şi să evalueze bunurile sechestrate.

Potrivit acestor prevederi legale, organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice/să evalueze bunurile sechestrate, putând dispune şi ridicarea bunurilor, iar procesul-verbal de sechestru cuprinde descrierea amănunţită a bunurilor sechestrate şi menţionarea valorii acestora. Pe cale de consecinţă, sechestrul nu poate purta decât asupra bunurilor existente, a căror descriere şi evaluare este posibilă la momentul înfiinţării acestei măsuri, nu şi asupra bunurilor viitoare; legea prevede şi excepţii această regulă, respectiv situaţia bunuri urmăribile, datorate debitorilor ori deţinute în numele lor de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, dar în temeiul unor raporturi juridice deja existente pe care organul de urmărire penală sau instanţa le cunoaşte.

Prin urmare, în mod corect, ambele instanţe, au constatat că, în cazul sechestrului, măsura nu poate purta decât asupra bunurilor existente la momentul înfiinţării acestuia şi că, nici pe parcursul urmăririi penale şi nici cu ocazia judecării cauzei de către instanţa de fond nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri mobile sau imobile asupra cărora să se poată institui măsura sechestrului, şi nici a unor bunuri urmăribile, datorate inculpaţilor ori deţinute în numele lor de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, dar în temeiul unor raporturi juridice deja existente pe care organul de urmărire penală sau instanţa le cunoaşte, la dosarul cauzei existând dimpotrivă acte din care rezultă că cei doi inculpaţi nu deţin bunuri mobile sau imobile şi că părţile responsabile civilmente se află în procedura lichidării judiciare.

Ca atare, criticile formulate de partea, civilă, analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., nu sunt întemeiate.

Faţă de considerentele arătate mai sus, nerezultând vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 385⁹ - alin. (3) C. proc. pen. aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, care să poată fi luat în considerare din oficiu, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) din acelaşi cod urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de partea civilă, inculpaţi şi partea responsabilă civilmente.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă şi recurenta parte responsabilă civilmente vor fi obligate la plata sumei de câte 200 RON cheltuieli judiciare către stat, recurenţii inculpaţi A.C. şi S.V. vor fi obligaţi la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar recurentul inculpat V.G. va fi obligat la plata sumei de 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, partea responsabilă civilmente SC L.L. SRL S. şi de inculpaţii A.C., S.V., V.G. împotriva Deciziei penale nr. 65 din 9 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

Obligă recurenta parte civilă şi recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de câte 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurenţii inculpaţi A.C. şi S.V. la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat V.G. la plata sumei de 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 16 ianuarie 2014.

Procesat de GGC - GV

#Evaziune Fiscala. Spete

← ICCJ. Decizia nr. 139/2014. Penal		ICCJ. Decizia nr. 1400/2014. Penal. Luare de mită (art. 254... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 140/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 323 C.p.), infracţiuni de evaziune fiscal