ICCJ. Decizia nr. 1415/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). şantajul (art.194 C.p.), nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (art. 279 C.p., Le

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1415/2014

Dosar nr. 44698/3/2012

Şedinţa publică din 23 aprilie 2014

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 495 din 18 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de fraudă informatică pentru care a fost trimis în judecată inculpatul V.S. şi a infracţiunii de complicitate la fraudă informatică pentru care au fost trimişi în judecată ceilalţi inculpaţi după cum urmează:

- din infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracţiunea de tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru inculpatul V.S.;

- din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. în infracţiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru inculpatul B.M.E.;

- din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracţiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în cazul inculpatul B.V.E.;

- din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 în infracţiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 în cazul celorlalţi inculpaţi.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.V. din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracţiunea de complicitate la şantaj în formă simplă, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpaţilor M.A. şi M.T. de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată pentru care au fost trimişi în judecată în infracţiunea de complicitate la şantaj în formă simplă.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de şantaj reţinută în sarcina inculpatului B.M.E., respectiv de complicitate la şantaj reţinută în sarcina inculpaţilor B.V.E., M.A., M.T. şi D.F. în infracţiunile de ameninţare pentru inculpatul B.M.E., respectiv de complicitate la ameninţare pentru inculpaţii B.V.E., M.A., M.T. şi D.F.

1. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului B.M.E, domiciliat în Bucureşti, sector 4, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 39 alin. 4 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul B.M.E. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în final 7 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 31 iulie 2012 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

2. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.V.E., domiciliat în Bucureşti, sector 4, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

În baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate acordată inculpatului cu privire la restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

A fost contopit restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului B.V.E., rezultând o pedeapsă indivizibilă de 3 ani închisoare, o pedeapsă indivizibilă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi o pedeapsă indivizibilă de 810 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele indivizibile de 3 ani închisoare, 3 ani şi 6 luni închisoare şi 810 zile închisoare, dispunând ca inculpatul B.V.E. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

3. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.C.D., domiciliat în Bucureşti, sector 4, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul B.C.D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor săptămânal în primul an al termenului de încercare, respectiv lunar în restul acestei perioade;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 86³ alin. (3) C. pen., a fost obligat inculpatul să urmeze cursurile învăţământului şcolar obligatoriu, precum şi un curs de calificare profesională.

S-a atras atenţia condamnatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei - săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare şi nerespectarea măsurilor de supraveghere stabilite în sarcina sa.

În baza art. 88 C. pen., s-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012-23 noiembrie 2012.

A fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. Bucureşti luată faţă de inculpat prin încheierea din 22 noiembrie 2012 a Tribunalului Bucureşti.

4. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.A., domiciliat în Zimnicea, jud. Teleorman, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul M.A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

5. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.T., domiciliat în Zimnicea, jud. Teleorman, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul M.T. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul M.T. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 1 august 2012 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.

6. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului D.F., domiciliat în Bucureşti, sector 4, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.F. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul D.F. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul D.F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti conform programului ce se va stabili;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

7. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.S., domiciliat în Bucureşti, sector 5, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul M.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) şi (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004, a fost condamnat inculpatul M.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul M.S. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti conform programului ce se va stabili;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

8. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul V.S., domiciliat în Bucureşti, sector 3, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent.pen. nr. 802/3 decembrie 2010 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare menţionată mai sus, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. Bucureşti luată faţă de inculpat prin încheierea din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Bucureşti.

În baza art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea armelor şi muniţiilor menţionate în cuprinsul dovezilor din 2 octombrie 2012 (filele 285-288 vol. II d.u.p.), din 9 august 2012 (fila 89 vol. III d.u.p.), din 9 august 2012 (fila 112 vol. III d.u.p.), (fila 128 vol. III d.u.p.) toate depuse la camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O.

În baza art. 169 C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sigiliului aplicat asupra aparatului de joc (aflat în custodia SC M.B.O. SRL) şi restituirea unităţii centrale a acestuia (aflată la Camera de corpuri delicte a D.I.I.C.O.T.) şi a două chei (plic sigilat, fila 65 vol. II d.u.p.) către SC M.B.O. SRL.

În baza art. 169 C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator şi restituirea către inculpatul B.M.E. a sumei de 1.100 lei şi a patru bijuterii (un lanţ, un pandant şi două inele) depuse la casieria parchetului de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. cu procesul-verbal din 10 august 2012.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpatului B.M.E. de restituire a autoturismului.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpaţi la plata sumei de 3.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa fondului a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În seara zilei de 10 iulie 2012, acţionând după un plan prestabilit, inculpaţii s-au deplasat la discoteca din Zimnicea aparţinând SC H.M.C. SRL, administrată de numitul I.F.M., cu scopul de a obţine în mod ilicit un câştig semnificativ la ruleta aparţinând SC M.B.O. SRL amplasată în acea locaţie. Trecând la aducerea la îndeplinire a planului infracţional, după scoaterea din funcţiune a camerelor de luat vederi care supravegheau ruleta, mai întâi inculpatul V.S. a încercat o intervenţie exclusiv prin mijloace informatice asupra ruletei sau a altor aparate de joc aflate în discotecă, fără a reuşi însă realizarea acesteia. De asemenea, inculpaţii solicitaseră lui D.A.D., angajat al discotecii, să schimbe denominaţia ruletei de la paritatea 1:1 la paritatea 10:1 pentru a maximiza câştigul. După eşecul intervenţiei iniţiale a lui V.S., inculpaţii au acţionat direct asupra ruletei, astfel că, în timp ce inculpatul D.F. asigura paza, alţi inculpaţi au ridicat cupola ruletei, iar inculpatul V.S. a plasat bila cu mâna pe numerele jucate de inculpatul B.M.E., acesta realizând astfel un câştig de aproximativ 120.000 lei.

În dimineaţa zilei de 11 iulie 2012, inculpatul B.M.E., asistat de inculpaţii M.A., M.T., D.F. dar şi de alte persoane a proferat ameninţări grave la adresa lui I.F.M., sosit la discotecă, în scopul de a obţine plata câştigului fraudulos. Trebuie menţionat că, după venirea acestuia, inculpatul a continuat să joace la ruletă, de data aceasta fără a interveni asupra acesteia, ajungând la un câştig de 173.500 lei.

Deoarece nici I.F.M., nici proprietarii ruletei nu au putut achita în acea dimineaţă suma solicitată de B.M.E., în zilele următoare, acesta, în scopul de a obţine plata, a adresat telefonic ameninţări cu fapte extrem de grave lui I.F.M.. În acelaşi timp, B.M.E., însoţit de inculpaţii M.A., M.T., B.V.E., D.F., dar şi alte numeroase persoane, s-a deplasat în mai multe rânduri la magazinul deţinut în com. Zimnicele de numita I.A., mama lui I.F.M., solicitând plata sumei de 173.500 lei, iar în cel puţin una din aceste ocazii, inculpatul B.M.E. a adresat ameninţări acesteia din urmă.

Separat de aceste fapte, în urma percheziţiilor efectuate în cauză, s-a constatat că inculpatul B.M.E. deţinea, fără drept, o armă de foc letală (pistol) şi 10 cartuşe, inculpatul B.V.E. trei cartuşe de acelaşi tip cu cele deţinute de fratele său, iar inculpatul M.S. două pistoale cu încărcător şi un număr de 30 de cartuşe.

Instanţa de fond a detaliat situaţia de fapt, astfel cum aceasta a rezultat din probele administrate în cauză.

1. Evenimente petrecute anterior datei de 10/11 iulie 2012.

Cu câteva zile înainte de data menţionată, inculpatul B.M.E. a pierdut la ruleta electronică amplasată în discoteca „I.” din Zimnicea o sumă importantă de bani (2.200 lei, 400 euro şi 1.000 franci elveţieni, decl. D.D.An, filele 203-204 vol. 1 d.u.p., decl. B.M.E., fila 17 vol.4 d.u.p.). Enervat de această împrejurare, inculpatul a comunicat lui D.D.A., angajat al discotecii, că în zilele următoare se va reîntoarce la discotecă „cu cineva de la Bucureşti” şi „va face ceva la ruletă” ca să îşi recupereze pierderile (decl. D.D.A., decl. M.T., fila 158 verso vol. 4 d.u.p.).

În acest context, s-a precizat că inculpatul B.M.E., poreclit “M.N.”, a fost condamnat anterior pentru infracţiuni grave de violenţă (sentința penenală nr. 3637 din 14 noiembrie 2005 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, filele 214-222 vol. 1) şi este suspectat de faptul că ar fi un membru marcant al unei grupări infracţionale din Bucureşti denumită de organele de urmărire penală “C.S.”, inculpatul fiind de altfel trimis în judecată pentru apartenenţa la acest grup şi pentru infracţiuni de mare gravitate comise în această calitate.

Fără a face vreo apreciere cu privire la apartenenţa inculpatului la gruparea menţionată şi fără a analiza la acest moment săvârşirea sau nu a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în cauza de faţă, Tribunalul a reţinut că, în contextul în care inculpatul B.M.E. se deplasa des în oraşul Zimnicea, iar infracţiunile de care era suspectat fuseseră expuse pe larg în mass-media, „reputaţia” acestuia era cunoscută în zonă (declaraţii D.A.D., B.C., I.F.M., filele 17-18 vol. 1 d.u.p., D.I.M., fila 116 vol. 1 d.u.p.). În acelaşi timp însă, inculpatul s-a folosit de această „reputaţie” pentru a comite o parte din infracţiunile de care este acuzat în cauza dedusă judecăţii.

Revenind la desfăşurarea evenimentelor, Tribunalul a reţinut că, întors la Bucureşti, inculpatul B.M.E. a apelat, prin intermediul inculpatului M.S., la inculpatul V.S., despre care se ştia că s-ar pricepe la modul de funcţionare al ruletelor mecanice şi i-a cerut acestuia ajutorul pentru a interveni asupra ruletei din Zimnicea. S-a arătat că legătura dintre M.S. şi B.M.E. fusese făcută de numitul Ş.C.R., după cum rezultă din convorbirea interceptată la data de 11 iulie 2012 de organele de urmărire penală (fila 4 vol. 6 d.u.p.).

Deoarece inculpatul V.S. a fost de acord cu această propunere, în data de 10 iulie 2012, inculpaţii M.S., V.S., B.V.E., B.C.D., D.F., B.M.E. şi alte persoane s-au deplasat la Zimnicea în scopul de a efectua intervenţia frauduloasă asupra ruletei.

Aceste aspecte au rezultat din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de inculpaţii M.S. (filele 185-186 vol. 4 d.u.p.) şi V.S. (fila 238 vol. 4 d.u.p.).

2. Evenimentele din datele de 10 iulie 2012 şi 11 iulie 2012 de la discoteca din Zimnicea.

În seara zilei de 10 iulie 2012, inculpaţii s-au deplasat la discoteca „I.” din Zimnicea pentru a trece la punerea în executare a planului infracţional. În prealabil, martorul D.D.A. deconectase de la alimentarea cu curent electric camera de luat vederi care supraveghea ruleta (în jurul orei 16.30, proces-verbal, filele 215-216 vol. 2 d.u.p.) şi îi comunicase inculpatului M.T. tipul ruletei pentru a facilita intervenţia asupra acesteia (decl. D.A., filele 203-204 vol. 1 d.u.p., filele 42-47 vol. 2 dos. inst.).

După miezul nopţii, când majoritatea clienţilor discotecii plecaseră, inculpatul V.S. a cerut martorului D.A. informaţii cu privire la modul de funcţionare al ruletei şi a altor aparate de joc aflate în discotecă, iar ulterior, folosind un laptop, a încercat să intervină asupra unora din aceste aparate (decl. B.M.E., decl. M.T., fila 159 vol.4 d.u.p.). Potrivit celor arătate de B.M.E. în faza de urmărire penală, inculpatul V. intenţiona să înregistreze pe laptop memoria jocurilor pentru a putea prevedea pe ce să se parieze în vederea obţinerii unui câştig (fila 18 vol. 4 d.u.p.).

Deoarece V.S. nu a reuşit să intervină asupra niciunui aparat de joc, inculpaţii au decis să procedeze în alt mod, anume desfăcând cupola ruletei (prin înlăturarea panourilor de protecţie şi a dispozitivelor de prindere), iar ulterior punând efectiv bila cu mâna pe numerele mizate. De asemenea, s-a solicitat martorului D.A.D. să modifice denominaţia ruletei de la paritatea 1:1 la paritatea 10:1.

Deoarece „avea mâna subţire” (fila 239 vol. 4 d.u.p.), inculpatul V.S. a fost cel desemnat să manevreze bila ruletei, în timp ce inculpatul B.M. juca la ruletă, iar alţi inculpaţi ţineau cupola ridicată.

Singura amprentă ridicată din partea interioară a cupolei aparţine lui B.C.D. (raport constatare dactiloscopică, filele 207-211 vol. 2 d.u.p.), însă, potrivit declaraţiilor inculpaţilor, au ţinut de cupolă numiţii M.S. şi B.C.D. (decl. V.S.), M.T., M.A. şi B.C.D. (decl. D.F., filele 265-266 vol. 4 d.u.p.), D.F. şi M.S. (decl. M.A., fila 125 vol.4 d.u.p.), D.F. şi M.S. (decl. M.T., filele 158-159 vol. 4 d.u.p.), M.S. şi D.F. (decl. B.V.E., fila 65 vol. 4 d.u.p.). Martorul D.A.D. a arătat că nu a văzut clar ce s-a întâmplat, însă în jurul ruletei se aflau atât fraţii Marin cât şi cei trei fraţi B. (fila 206 vol. 1 d.u.p.). Rezultă aşadar că s-a ridicat de cupola ruletei prin rotaţie, aspect precizat de altfel şi de inculpatul M.S. în faza de urmărire penală (fila 186 vol. 4 d.u.p.).

În acelaşi timp, inculpatul D.F. a arătat, tot în faza de urmărire penală, că, la solicitarea lui B.M., a stat în cea mai mare parte a nopţii în faţa discotecii pentru a se asigura „că nu vine cineva” (filele 265-266 vol. 4 d.u.p.).

Referitor la susţinerile din faţa instanţei ale inculpatului M.A., care a declarat că în perioada în care s-a intervenit asupra ruletei, el nu s-a aflat în discotecă, aceste apărări au fost înlăturate în raport cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi, deja înfăţişate.

Din probele administrate, Tribunalul a reţinut că intervenţia asupra ruletei a avut loc în intervalul orar 2.48 - 3 februarie În acest sens, din înregistrările realizate de memoria ruletei (filele 312-325 vol. 2 d.u.p.) rezultă că la postul unde a jucat B.M.E. (postul nr. 4 al ruletei), jocul a decurs normal, la paritatea 1:1 până la ora 2.47, moment în care inculpatul a retras suma câştigată până atunci, 7.011 lei. Din acel moment însă, denominaţia ruletei este modificată la paritatea 10:1, iar inculpatul începe o serie impresionantă de câştiguri - 4.320 unităţi de joc la ora 2:48:20, 10.080 unităţi de joc la ora 2:49:55, 43.200 unităţi de joc la ora 2:50:50, 7.200 unităţi de joc la ora 2:53:51, 28.800 unităţi de joc la ora 2:54:53, 32.400 unităţi de joc la ora 2:55:38 şi 18.000 unităţi de joc la ora 3 februarie 32, ajungând aşadar la un total de 120.960 unităţi de joc câştigate la ora 3 martie 33, adică 120.960 lei.

În interpretarea datelor înregistrate de memoria electronică a ruletei, Tribunalul a avut în vedere aspectele stabilite prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică realizat de Institutul pentru Tehnologii Avansate (filele 303-306 vol. 2 d.u.p.), precum şi analiza efectuată de organele de urmărire penală asupra acestor înregistrări în cuprinsul procesului-verbal din data de 12 noiembrie 2012 (filele 308-311 vol. 2 d.u.p.).

În acest context, Tribunalul a reţinut că una dintre principalele apărări ale inculpatului B.M.E., susţinută în faza de judecată şi de ceilalţi inculpaţi, a fost în sensul că intervenţia asupra ruletei a avut loc la paritatea de 1:1, înaintea modificării denominaţiei. Apoi, cupola ruletei a fost fixată la loc, iar inculpatul a continuat să joace, însă la denominaţia de 10:1, motiv pentru care a pierdut întregul câştig realizat anterior prin fraudă.

Apoi, continuând jocul la denominaţia la 10:1, jucând corect şi fără vreo influenţare a ruletei, inculpatul ar fi câştigat până dimineaţa aproximativ un miliard două sute milioane lei vechi (fila 19 vol. 4 d.u.p., filele 275-276 vol. 1 dos.inst.).

Tribunalul a constatat însă că susţinerile inculpatului sunt infirmate de declaraţiile coinculpaţilor, de înregistrările existente în memoria electronică a ruletei, precum şi de afirmaţii ale inculpaţilor făcute în cadrul unor convorbiri telefonice interceptate ulterior. Astfel, în faza de urmărire penală, inculpatul B.V.E. a precizat că fratele său câştigase peste un miliard de lei vechi după intervenţia asupra ruletei (fila 5 vol. 4 d.u.p.), inculpatul M.T. a arătat că s-a procedat la fraudarea ruletei până când B.M. a câştigat aproximativ 120.000 lei (fila 160 vol. 4 d.u.p.), inculpatul M.S. a declarat la rândul său că B.M. a câştigat aproximativ 700 milioane lei vechi în urma plasării bilei cu mâna pe numerele mizate de acesta (fila 186 vol. 4 d.u.p.), iar inculpatul V.S. a arătat că în urma intervenţiilor sale câştigul lui B.M. era de 120.000 lei (fila 240 vol. 4 d.u.p.).

De asemenea, şi înregistrările din memoria electronică a ruletei, la care instanţa a făcut deja referire, au confirmat faptul că, după ce a înregistrat câştigul de 120.960 lei, la ora 3:03:33 (fila 318 vol. 2 d.u.p.), ulterior inculpatul nu a pierdut această sumă, ci, continuând să joace sporadic până la ora 11:32:34, a atins un câştig de 175.350 lei (filele 318-325 vol. 2 d.u.p.) a observat că în toată această perioadă creditul existent (coloana nr. 5 din înregistrări), deşi a variat, nu a scăzut niciodată sub valoarea de 112.180 lei (valoare minimă, înregistrată la ora 5:41:47).

Totodată, în cadrul unor convorbiri interceptate, purtate la data de 11 iulie 2012 cu martorul Ş.C.R. (filele 1-3, 6-12 vol. 6 d.u.p.), inculpatul M.S. confirmă faptul că, în urma unei fraude („am băgat mâna”, „am ridicat ăla”), inculpatul B.M.E. a câştigat suma de 120.000 lei „la roată”, iar atât martorul cât şi inculpatul au estimat suma de bani pe care o vor primi ei în urma acestui „câştig”.

La fel, interceptările convorbirilor telefonice au demonstrat faptul că M.S., V.S. şi M.T. sperau să obţină diverse sume de bani după ce inculpatul B.M.E. urma să obţină plata sumei câştigate (în cazul inc. M. şi V., filele 9-12 vol. 6, în cazul inc. M., filele 227-228 vol. 6), ceea ce exclude varianta unui câştig realizat în mod legal la ruletă.

În acest context, Tribunalul a apreciat că trebuie făcute câteva consideraţii privind „câştigul” realizat de inculpatul B.M.. Astfel, după cum s-a arătat deja, inculpatul a obţinut ca urmare a fraudării ruletei un câştig de aproximativ 120.000 lei, diferenţa până la suma de 173.500 lei fiind câştigată fără a se mai interveni asupra ruletei. Aceasta nu înseamnă însă că numitul B.M.E. ar putea revendica diferenţa de aproximativ 50.000 lei, nici aceasta neputând reprezenta un câştig legal obţinut.

Practic, diferenţa menţionată a fost obţinută în condiţiile în care, ca urmare a unei fraude anterioare, inculpatul dispunea de un „capital de joc” impresionant, care nu era constituit din banii proprii, iar acest aspect era de natură a modifica întregul mod de a juca al acestuia (sub aspectul sumelor mizate şi al riscurilor asumate). Inculpatul îşi putea permite să piardă întreaga sumă, deoarece aceasta nu era reprezentată de banii proprii.

De asemenea, acesta a continuat jocul în contextul în care martorul I.F.M., proprietarul discotecii, îi solicitase să se oprească (aspect confirmat şi de martorul D.A.D.), iar denominaţia ruletei rămăsese schimbată la 10:1. În aceste condiţii, este evident că nici o parte din suma de 173.500 lei nu poate reprezenta un câştig legitim.

În jurul orelor 5:00-6:00, în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012, numitul I.F.M. a sosit la discotecă, anunţat fiind de martorul D.A.D. despre câştigul realizat de B.M.E.. Acesta i-a achitat lui B.M.E. suma de 8.000 lei, câştig realizat la un alt pupitru al ruletei, însă cu privire la câştigul de peste un miliard de lei vechi, i-a spus acestuia că obligaţia de plată revine SC M.B.O. SRL, firma proprietară a ruletei, adresându-i de asemenea rugămintea de a se opri din joc. În ciuda acestei cereri, inculpatul a continuat să joace, la denominaţia de 10:1, ajungând la câştigul final de 173.500 lei.

Până în jurul orei 11:00, când la discotecă au sosit reprezentanţii firmei proprietare a ruletei, însoţiţi de organele de poliţie şi de jandarmi, dar şi ulterior, inculpatul B.M.E., susţinut de ceilalţi inculpaţi prezenţi, i-a adresat lui I.F.M. o serie de ameninţări pentru a obţine plata sumei „câştigate”. În tot acest timp, B.M.E. a fost susţinut de inculpaţii M.T., M.A., D.F., dar şi de alte persoane din Zimnicea care sosiseră la faţa locului. Tribunalul a reţinut că, potrivit declaraţiilor tuturor celor audiaţi, inculpaţii V.S., M.S., B.V.E. şi B.C.D. plecaseră la Bucureşti înainte de sosirea la discotecă a lui I.F.M.

Cu privire la ameninţările proferate de inculpatul B.M. la adresa lui I.F.M., instanţa fondului a reţinut că acesta din urmă a arătat că inculpatul a aruncat cu un scaun în direcţia lui, l-a ameninţat cu moartea spunându-i că îl va împuşca, iar pe prietena lui, martora B.C., o va atârna într-un cârlig dacă nu i se vor plăti banii câştigaţi (filele 17-22 vol. 1 d.u.p., fila -5 vol. 2 dos. inst.).

Martorul D.D.A. a confirmat la rândul său că B.M. l-a ameninţat cu moartea pe I.F.M. atât înainte de sosirea poliţiei cât şi ulterior, spunându-i printre altele că îi va scoate un ochi, îi va da foc la casă şi îi va face rău lui B.C. (filele 207-208 vol. 1 d.u.p., fila 220 vol. 1 d.u.p. în cadrul confruntării cu B.M., fila 44 vol. 2 dos.inst.). De asemenea, martorul a confirmat gestul lui B.M.E. de a ridica un scaun înalt de la bar şi schiţarea gestului de lovi cu acesta.

Martora B.C., care a ţinut legătura în acea dimineaţă cu prietenul său, I.F.M., şi a fost persoana care a sesizat organele de poliţie şi jandarmeria cu privire la situaţia în care se afla acesta, a arătat că I.F.M. i-a comunicat faptul că este foarte speriat, cerându-i să alerteze poliţia, că B.M. nu îi permite să părăsească discoteca şi că proferează ameninţări la adresa lui şi a martorei (filele 67-68 vol. 1 d.u.p., filele 95-96 vol. 2 dos. inst.).

Şi martorul R.V.C., angajat al SC M.B.O. SRL, care a ajuns la discotecă în jurul orei 11.00, a arătat că inculpatul B.M. avea „o atitudine intimidantă” şi că el era „foarte speriat” atât de inculpat cât şi de cei care îl însoţeau (fila 143 vol. 1 d.u.p.). De altfel, trebuie precizat că martorul a suferit la acel moment un atac de panică, pierzându-şi cunoştinţa şi prezentând insuficienţă respiratorie.

Deşi inculpaţii au negat toate aceste acuzaţii, Tribunalul a apreciat declaraţiile acestora ca nesincere în raport de elementele probatorii deja prezentate. Oricum, instanţa a reţinut că la momentul declaraţiei date cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, inculpatul B.M.E. a admis că a adresat ameninţări lui I.F.M. în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012 (fila 143 vol. 5 d.u.p.).

După sosirea organelor de poliţie şi efectuarea unei cercetări la faţa locului, inculpatul B.M.E. a formulat o plângere penală împotriva lui I.F.M. şi a SC M.B.O. SRL pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune (fila 15 vol. 2 d.u.p.). În acest context, s-a arătat că la acel moment, deşi organele de poliţie au considerat necesar să îi „scoată din Zimnicea”, „pentru siguranţa lor” (decl. O.C., filele 134-136 vol. 1 d.u.p.) cu autoturismele din dotare pe martorii O.C. şi R.C., angajaţi ai SC M.B.O. SRL, şi au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune reclamate de B.M., nu au considerat necesar să analizeze şi susţinerile lui R.C. privind o posibilă fraudare a ruletei (f.66 vol.2 d.u.p.).

3. Evenimentele ulterioare datei de 11 iulie 2012.

După obţinerea „câştigului”, în zilele următoare, B.M.E. a efectuat demersuri susţinute pentru a obţine plata sumei de bani de la martorul I.F.M. În esenţă, aceste demersuri au constat în ameninţări cu fapte extrem de grave la adresa martorului şi a persoanelor apropiate lui, precum şi în trei deplasări pe care inculpatul B.M.E., însoţit de numeroase persoane, le-a efectuat la magazinul mamei lui I.F.M. din satul Zimnicele, aflat la mică distanţă de Zimnicea. Cu ocazia acestor vizite, făcute în scop de intimidare a martorului, inculpatul a adresat ameninţări mamei acestuia, tot în scopul de a obţine plata sumei de 173.500 lei. S-a arătat că după data de 11 iulie 2012, martorul I.F.M. şi prietena sa, B.C., părăsiseră localitatea Zimnicea şi se ascunseseră, fiindu-le teamă de inculpatul B.M.E.

Astfel, la data de 12 iulie 2012, în jurul orelor 20:00-21:00, inculpatul B.M.E., însoţit de un grup mare de persoane (aproximativ 10-15), între care se aflau inculpaţii B.E.V., M.A., M.T. şi D.F., martorii I.L. şi C.I., precum şi învinuitul D.I., s-a deplasat la magazinul din Zimnicele aparţinând martorei I.A., mama lui I.F.M., în scopul de a obţine plata sumei datorate.

Inculpatul şi martora I.A. au purtat o discuţie în magazinul acesteia, discuţie în decursul căreia B.M.E. a proferat ameninţări grave la adresa martorului I.F.M. şi a prietenei sale, B.C. Potrivit declaraţiei date de martora I.A. în faţa instanţei (filele 6-9 vol. 2 dos.inst.), inculpatul a spus că îl va bate pe I.F.M., a solicitat casa şi maşina martorei în contul datoriei şi a afirmat că pe B.C. „o va face paraşută”. La urmărire penală, martora a făcut afirmaţii mai grave cu privire la discuţia avută cu inculpatul, precizând că acesta ar fi declarat că îi va ucide, că le va da foc la discotecă şi la casă, că le va tăia mâinile şi picioarele şi că o va lovi pe ea cu palmele până va rămâne surdă (filele 48-49 vol. 1 d.u.p.).

Înainte ca martora şi inculpatul să intre în magazin pentru a discuta, o persoană din grupul său, cel mai probabil C.I. (decl. D.I.M., fila 36 vol. 1 d.u.p., filele 216-217 vol. 2 dos. inst.) a ţipat la martoră, solicitând să se facă plata.

A doua zi, la 13 iulie 2012, în jurul orei 12.00, inculpatul B.M.E. s-a deplasat din nou la Zimnicele, la magazinul martorei, pentru a discuta cu aceasta, însoţit din nou de un grup numeros de persoane (aproximativ 5-6, între ei inculpaţii M.T. şi D.F., decl. B.M., filele 20-21 vol. 4 d.u.p. şi martorul I.L., recunoscut de martora D.I.M. ca fiind prezent la toate vizitele lui B.M.). Deoarece la bar se afla doar martora D.I.M., angajată a lui I.A., inculpatul i-a solicitat acesteia să o cheme pe I.A., că altfel „el este mai nebunel şi ia pietre şi sparge geamurile” (filoa 117 vol. 1 d.u.p., fila 217 vol. 2 dos. inst.). După sosirea martorei, aceasta a discutat din nou cu B.M.E., care, potrivit declaraţiei lui I.A., a reiterat ameninţările la adresa fiului ei (ameninţări cu moartea şi incendierea bunurilor) şi a solicitat casa, barul sau magazinul martorei în contul datoriei (fila 99 vol. 1 d.u.p., fila 7 vol. 2 dos. inst.).

În seara aceleiaşi zile, în jurul orei 21:00, inculpatul B.M.E., însoţit de un grup mai numeros de persoane (aproximativ 20, raport încheiat de organele de poliţie, fila 243 vol. 1 d.u.p., între aceştia M.T., D.F., I.L.), s-a prezentat iarăşi la magazinul lui I.A.. De această dată însă, la faţa locului se aflau doi poliţişti din cadrul I.P.J. Teleorman, pentru a asigura protecţia martorei. Conform raportului de activitate întocmit de aceştia, grupul sosit avea „un comportament violent din punct de vedere verbal”, fiind necesar ca organele de poliţie să negocieze cu aceştia astfel încât în magazin să intre doar două persoane din grup. Între aceste persoane s-a aflat B.M.E., care s-a prezentat poliţiştilor inclusiv cu porecla “M.N.” (fila 244 vol. 1 d.u.p.).

Acesta le-a explicat poliţiştilor că este însoţit de foarte multe persoane „pentru că are mulţi duşmani”, că a câştigat la ruletă o sumă foarte mare şi că vrea măcar „o maşină-două, câteva sute de milioane, că el are o valoare şi se face de ruşine dacă pleacă fără bani” (fila 244 vol. 1 d.u.p.). După ce inculpatul a discutat la telefon cu I.F.M. de faţă cu cei doi poliţişti, a precizat că „dacă nu i se plăteşte suma câştigată va aduna mai mulţi ţigani şi va protesta în faţa barului din Zimnicea unde se află ruleta” (fila 245 vol. 1 d.u.p.), iar în final că „îşi va recupera suma câştigată la ruletă cu orice preţ”.

Deşi inculpaţii au susţinut că nu s-au deplasat în număr mare la magazinul lui I.A., susţinerile lor au fost infirmate de declaraţiile martorilor, procesul-verbal încheiat de organele de poliţie şi chiar de inculpatul B.M.E. în convorbirile interceptate, unde acesta face referire la numărul mare al persoanelor care îl însoţesc şi cărora trebuie să le achite cazarea, alimentaţia şi benzina.

Referitor la conţinutul celor două discuţii purtate de inculpat cu martora I.A. în particular (în seara zilei de 12 iulie 2012 şi în data de 13 iulie 2012), Tribunalul a apreciat ca veridice declaraţiile martorei, care a arătat că inculpatul a exprimat ameninţări grave la adresa fiului ei şi a martorei B.C., în contextul în care numitul B.M.E. a adresat acelaşi tip de ameninţări martorului I.F.M. în cuprinsul unor convorbiri telefonice purtate în aceeaşi perioadă şi interceptate de organele de urmărire penală.

Cu privire la aceste convorbiri (vol. 6 d.u.p.), Tribunalul a reţinut că prima dintre acestea, purtată la 13 iulie 2013, ora 21.36, a avut loc la momentul când inculpatul B.M.E. se afla la magazinul lui I.A., în prezenţa celor doi poliţişti (filele 36-57 vol. 6).

Evident, având în vedere că aceştia din urmă auzeau discuţia purtată telefonic, după cum rezultă din raportul redactat (filele 243-245 vol. 1 d.u.p.), iar inculpatul cunoştea acest aspect, atitudinea sa faţă de interlocutorul său, I.F.M., nu este foarte agresivă, deşi de-a lungul discuţiei pot fi distinse câteva ameninţări mai mult sau mai puţin voalate (de ex., „Păi vreţi să mă duc la puşcărie, să-ţi trag una în cap pe banii mei, să-mi iau 15 ani de puşcărie (…)”, filele 40-41 vol. 6 d.u.p., „(…) eu am voie să vin şi la tine acasă, nici miliţia nici nimeni nu-mi face, stau cu tine acasă până îmi dai banii, mănânc cu tine, dorm la tine, mă îmbrac la tine”, fila 47 vol. 6 d.u.p.). Oricum, chiar dacă inculpatul nu adresează ameninţări directe martorului, subliniază faptul că a fost condamnat, că are „dosar de crimă organizată”, că dispune de o avere importantă şi că nu va pleca până nu îşi va obţine banii. În final, inculpatul stabileşte să discute din nou la telefon cu martorul în aproximativ 30 de minute.

În această conversaţie, purtată fără ca organele de poliţie să se afle de faţă, atitudinea inculpatului se modifică radical (filele 80-93 vol. 6 d.u.p.). Acesta justifică mai întâi prezenţa sa la Zimnicele prin faptul că l-ar fi căutat pe martor „M-am dus să te caut pe tine să te găsesc (…) dacă tu eşti javră şi fugi.” (fila 81 vol. 6), apoi îi indică martorului modalităţi de a plăti datoria, prin vânzarea aparatelor de joc închiriate de la SC M.B.O. SA şi subliniază că acesta va trebui să plătească şi cheltuielile făcute de inculpat pentru obţinerea plăţii „Păi eu stau cu toată familia după mine (…) cu oameni. Cu benzină, cu hoteluri, cu mâncare. Cine crezi că plăteşte toate astea? Tot tu le plăteşti şi pe astea.” (fila 82 vol. 6).

Ulterior, inculpatul trece la ameninţări directe la adresa martorului şi a familiei sale - „Voi nu scăpaţi de mine până nu îmi daţi banii. Şi vă mai şi omor cu bătaia ca să vedeţi că nu mi-e frică nici de miliţie nici de nimic.” (fila 83 vol. 6); „Păi dacă o mai prind la jocuri şi la discotecă (n.n. pe martora B.C.) chiar că o bat. Să vezi ce-i fac.” (fila 87 vol. 6), „Pe tine te f (…) în cur ca să ştii. Te iau şi îţi bag m (…) în W.C. ca la femei. Păi vă f (…) în cur acum, cum v-oi prinde, vă f (…), să vedem ce zici „M-a violat M.!”. Te pun jos şi mă c. pe faţa ta (…)” (fila 89 vol. 6), „Am zis că vă las în căruţ, să mai mergeţi, decât să nu mai mergeţi, vă scot şi ochii pe urmă, cu acid sulfuric pe ochi, păi (…) cu seringa zub-zub (…)” (fila 91 vol. 6).

Pe parcursul discuţiei, inculpatul subliniază din nou că martorul va trebui să achite şi alte sume de bani „(…) uite câţi gealaţi am aici, aştia mănâncă mult, le consumă maşinile, ne ducem la hoteluri, la astea, iar la Bucureşti, iar benzină, 2 milioane zilnic dus-întors, benzina, atâtea maşini, atâţia oameni (…)” (fila 91 vol. 6).

În ziua următoare, 14 iulie 2012, inculpatul şi-a reluat presiunile la adresa martorului I.F.M. într-o nouă discuţie telefonică (filele 61-79 vol. 6 d.u.p.): „Eşti nebun la cap, te joci cu viaţa ta, cu libertatea ta, cu toate nebuniile.” (fila 62 vol.6), „(…) mă, băga-mi-aş p (…) în morţii tăi.” (fila 65 vol. 6) „Eu nu plec de aici, eşti nebun?.Fratele tău nu pleacă…eu plec viu ori mort cu banii mei.” (fila 66 vol.6), „Mâine mă duc la mă-ta în pielea goală (…) Mă-ta n-are şi ea aparate acolo, nu e mă-ta, ea nu trebuie să te ajute?” (fila 66 vol. 6), „Lasă că vezi tu ce-i trag eu, ei (…) (n.n.lui B.C.) Îi sparg timpanele să nu mai audă toată viaţa. Şi ei îi trag, să moară ce am mai scump, ei îi trag cel mai tare, numai la ureche îi trag ei. Trag pumni în ochi, până rămâne chioară.” (fila 67 vol. 6), „Ce mai faci tu cu mine, chiar că-ţi dau în cap atunci, chiar că vă omor.” (fila 79 vol. 6).

Din nou, pe parcursul întregii discuţii, pe un ton vădit ameninţător, inculpatul solicită insistent suma de bani, subliniind că nu este speriat de poliţie („Mă p. pe gaborii ăştia.”, fila 62 vol. 6, „bag p (…) în morţii lor”, „dă-i mă în p. mea de aici, de sclavi (…)”, fila 78 vol. 6) şi că va face totul pentru a obţine plata.

În fine, în cadrul ultimei conversaţii interceptate, din 17 iulie 2013 (filele 171-176 vol. 6), inculpatul, bănuind că martorul I.F.M. ar dori să îi organizeze un flagrant, îi spune acestuia „Bă, să-ţi bagi p (…) în familia mea dacă nu te omor (…)”, „(…) te pun în ciment, eşti nebun!” (fila 173 vol. 6), „Băi prostule, te nenorocesc, să moară familia mea, dacă nu te bag în ciment. Nu mai vreau nici un ban, tu eşti nebun, să-ţi iei lumânări de banii ăia.” (fila 174 vol. 6).

Raportat la acest material probator, Tribunalul a reţinut că ameninţările inculpatului B.M.E. au avut un caracter colectiv, fiind îndreptate atât împotriva lui I.F.M., cât şi a persoanelor apropiate acestuia (martorele B.C. şi I.A.). Astfel, ameninţările inculpatului vizează mai multe persoane („vă las în căruţ”, „vă scot ochii pe urmă” etc.) şi, de asemenea, acesta solicită plata sumei de 173.500 lei atât de la martor cât şi de la prietena şi mama acestuia, extinzând obligaţia de plată a „datoriei” asupra unui cerc foarte larg de persoane.

După aceste evenimente, organele de urmărire penală au intervenit reţinându-i pe o parte din inculpaţi şi efectuând percheziţii asupra domiciliilor şi autoturismelor acestora. În urma percheziţiilor, s-au descoperit următoarele cantităţi de arme şi muniţii:

- în autoturismul inculpatului B.M.E., sub scaunul din stânga faţă, un pistol de culoare neagră inscripţionat “Z.”, cu încărcător conţinând 9 cartuşe de culoare aurie, calibrul 9 mm P.A.K.”, un cartuş cu bilă din cauciuc, şi un cartuş calibrul 9 mm.”;

- în camera hotelului C.G. unde locuia inculpatul B.V.E., 1 cartuş 9 mm P.A.K.” şi 2 cartuşe inscripţionate „U.M.A. 9 mm”;

- la locuinţa inculpatului M.S., 1 pistol model 925, și calibru 9 mm P.A.K. cu încărcător si 9 cartușe” și 1 pistol calibru 9 mm P.A.K., cu încărcător și 21 de cartușe 9 mm P.A.K.”

Constatările tehnico-ştiinţifice efectuate în cauză (filele 241-245, 255-273, 274-284 vol. 2 d.u.p.) au stabilit că muniţiile descoperite au suferit modificări şi, deşi iniţial nu aveau caracter letal, în urma acestor modificări (montarea unor proiectile metalice de formă sferică în interiorul cartuşelor), au căpătat acest caracter. Referitor la arme, s-a reţinut că acestea pot avea caracter letal datorită faptului că permit tragerea proiectilelor metalice de diferite calibre.

În ce priveşte apărările inculpaţilor, Tribunalul a reţinut că, în faţa instanţei, aceştia au încercat să prezinte o situaţie de fapt care să îi exonereze complet de răspundere penală pe unii dintre ei şi să le diminueze semnificativ gradul de răspundere celorlalţi. În esenţă, apărările acestora au fost structurate astfel:

- intervenţia asupra ruletei nu a fost premeditată, ci rezoluţia infracţională a intervenit spontan, în noaptea de 11 iulie 2012, la propunerea lui D.A.D., care nu a fost constrâns în nici un fel să îi ajute pe inculpaţi;

- câştigul realizat de inculpatul B.M.E. în urma plasării bilei cu mâna de către inculpatul V. a fost pierdut în întregime, iar apoi, fără vreo intervenţie asupra ruletei, inculpatul a realizat câştigul de 173.500 lei;

- în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012 martorul I.F.M. nu a fost ameninţat în nici un fel;

- în cadrul convorbirilor telefonice purtate între inculpatul B.M.E. şi martorul I.F.M., inculpatul a adus mai mult injurii martorului, iar ameninţările au fost doar nişte exagerări care nu urmau să fie puse vreodată în aplicare, iar martorul era conştient de acest lucru;

- la deplasările la Zimnicele nu au participat niciodată 15-20 de persoane şi acestea au fost efectuate la invitaţia lui I.F.M. şi a mamei sale; în plus, inculpatul B.V.E. a arătat că a fost o singură dată la Zimnicele şi că a ajuns acolo din întâmplare, în timp ce se deplasa de la Giurgiu spre Bucureşti;

- cu privire la armele şi muniţiile găsite în locuinţele inculpaţilor, respectiv în autoturismul inculpatului B.M.E., s-a încercat acreditarea variantei că fie nu se ştia nimic despre existenţa lor (B.M.E.), fie că erau păstrate pentru a constitui mijloc de probă într-un proces penal (B.V.E.), fie că aparţin altor persoane (mai exact altor membri ai familiei, M.S.).

Tribunalul s-a referit la o parte din aceste apărări pe parcursul prezentei hotărâri (modul în care a evoluat câştigul inculpatului B.M.E. în noaptea de 10/11 iulie 2012 şi cele întâmplate la discotecă în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012 la pct. 2 al hotărârii, numărul celor prezenţi la Zimnicele şi cele petrecute acolo la pct. 3 al hotărârii) şi, de asemenea, a precizat care sunt probele pe care se întemeiază fiecare aspect al situaţiei de fapt reţinute, astfel că, la acest moment, va mai face doar câteva precizări referitoare la apărările inculpaţilor.

S-a reţinut că, este foarte posibil ca martorul D.A.D. să le fi acordat ajutor inculpaţilor în efectuarea intervenţiei asupra ruletei din noaptea de 10/11 iulie 2012 (schimbarea denominaţiei ruletei, scoaterea din funcţiune a camerelor de luat vederi) atât ca urmare a promisiunii unor avantaje materiale, cât şi ca urmare a temerii resimţite faţă de inculpatul B.M.E., însă, raportat la întregul material probator, este imposibil ca martorul să fi fost cel care i-a convins pe inculpaţi să săvârşească această faptă.

În acest sens, Tribunalul a expus deja declaraţiile date de mai mulţi inculpaţi care confirmă premeditarea faptei, iar la acestea se adaugă şi convorbirile interceptate dintre inculpatul M.S. şi martorul Ş.R. din data de 11 iulie 2012 (filele 1-12 vol. 6), din care rezultă cu claritate că martorul Ş. ştia că se va încerca obţinerea unui câştig fraudulos la ruletă şi chiar spera să obţină o parte din câştigul realizat ca răsplată pentru contribuţia sa (realizarea legăturii dintre inculpaţii B.M.E. pe de o parte şi M.S. cu V.S. pe de altă parte, aceştia din urmă fiind cei care aveau cunoştinţele necesare pentru fraudarea aparatelor de jocuri, fila 5 vol. 6, filele 9-12 vol. 6).

În ce priveşte ameninţările pe care inculpatul B.M.E. le-a adresat telefonic martorului I.F.M., Tribunalul a constatat că acestea aveau capacitatea de a crea o stare de temere oricărei persoane, fiind exclus ca acestea să fi fost făcute în glumă (violarea unei persoane, turnarea de acid pe ochi, distrugerea bunurilor, etc. nu pot fi considerate niciodată a avea un sens ludic) şi, totodată, proveneau de la o persoană despre care martorul I.F.M. credea că ar face parte dintr-un grup infracţional organizat (oricum, inculpatul i-a amintit acest aspect - „(…) am fost împuşcat (…) am stat câţiva ani pe la puşcărie, am dosar de crimă organizată”, fila 49 vol. 6).

Cu privire la circumstanţele prezenţei inculpatul B.V.E. la Zimnicele în data de 12 iulie 2012, probele administrate au dus la concluzia că acesta s-a deplasat acolo pentru a-l sprijini pe fratele său în presiunile exercitate asupra lui I.A. şi a fiului său. Astfel, instanţa nu a contestat că inculpatul s-a deplasat în acea zi de la Giurgiu la Bucureşti, însă oprirea în satul Zimnicele a fost efectuată pentru a-l ajuta pe fratele său în comiterea infracţiunii de şantaj.

În acest sens, au fost reţinute declaraţiile martorei I.A., care a precizat că inculpatul B.M.E. i-a arătat nişte persoane aflate în faţa magazinului despre care spus că sunt fraţii lui (fila 102 verso vol. 1 d.u.p., fila 101 vol. 1 d.u.p., filele 8-9 vol. 2 dos.inst.), ale inculpatul M.A. care a precizat că la Zimnicele „a venit B.V. cu doi prieteni de-ai lui din Giurgiu” (fila 127 vol. 4 d.u.p., fila 144 vol. 5 d.u.p.), ale inculpatului M.T., care a arătat că „din grupul nostru făceau parte M., V., fratele meu, eu şi alte persoane” (fila 140 vol. 5 d.u.p.) şi chiar declaraţia lui B.V. dată cu ocazia propunerii de arestare preventivă, când a învederat că „Am fost la locuinţa mamei părţii vătămate eu, B.M. şi fraţii M., dar fratele meu a fost chemat pentru a discuta de spre câştigul la ruletă” (fila 141 vol. 5 d.u.p.).

Nu s-a reţinut nici că I.F.M. sau mama sa i-ar fi invitat pe inculpaţi la Zimnicele raportat la declaraţiile martorilor audiaţi şi chiar la cele afirmate de B.M.E. în convorbirile telefonice interceptate, de unde rezultă că nu fusese chemat de nimeni la magazinul martorei (fila 81 vol. 6, fila 66 vol. 6).

Referitor la susţinerile inculpatului B.V.E. privind cele trei cartuşe găsite la locuinţa sa (acestea ar proveni dintr-un conflict survenit în urmă cu 2-3 ani când a fost agresat şi le-ar fi păstrat pentru a le folosi ca mijloace de probă), acestea au fost apreciate ca vădit necredibile. Nu s-a luat în considerare motivul pentru care inculpatul ar fi păstrat atâta vreme nişte cartuşe pe care, dacă dorea să le folosească într-un proces penal ca mijloc de probă, ar fi trebuit să le înainteze organelor judiciare. Tribunalul a observat şi că muniţia menţionată este de acelaşi tip cu cea găsită în autoturismul inculpatului B.M.E., aspect care face şi mai puţin plauzibile susţinerile inculpatului.

În ce priveşte declaraţia inculpatului M.S. referitoare la armele şi muniţia descoperite în locuinţa sa - acestea fuseseră achiziţionate în scop de autoapărare de tatăl său, iar acesta se află plecat la muncă, în Germania, neştiindu-se data întoarcerii - nici aceasta nu au înlăturat în vreun fel răspunderea penală a inculpatului. Raportat la numărul armelor descoperite, s-a apreciat că acestea urmau a fi folosite nu doar de tatăl inculpatului, ci şi de alţi membri ai familiei, iar, în condiţiile în care tatăl inculpatului plecase din ţară pentru o perioadă foarte lungă de timp, a apărut ca evident faptul că acestea erau deţinute de inculpat la momentul percheziţiei domiciliare. Oricum, declaraţia sa este în esenţă puţin credibilă şi neconfirmată de vreun mijloc de probă.

Inculpatul B.M.E. a furnizat o apărare mai elaborată cu privire la pistolul descoperit în autoturismul său. Astfel, inculpatul a solicitat audierea martorului D.F. (filele 89-90 vol. 2 dos. inst.), care a declarat că el a achiziţionat pistolul şi gloanţele la data de 18 decembrie 2011, le-a lăsat în autoturismul, pe care îl foloseau atât el cât şi B.M., însă, deoarece a fost arestat la data de 20 decembrie 2011, a uitat de aceste obiecte.

Tribunalul a înlăturat, însă, declaraţia acestui martor, care a conţinut aspecte vădit neplauzibile. Astfel, dacă cele arătate de martor ar fi acceptate, a rezultat că pistolul s-ar fi aflat în autoturism vreme de 7 luni, într-un loc unde putea fi găsit uşor, dar cu toate acestea nici o persoană care a folosit autoturismul nu l-a identificat, iar în toată această perioadă autoturismul nu a fost curăţat sau prezentat la un service auto (ocazie cu care ar fi fost descoperit de angajaţii service-ului sau spălătoriei auto). Dacă la aceste aspecte se adaugă şi ameninţările cu fapte de violenţă adresate de inculpatul B.M.E. lui I.F.M., nu a fost greu de crezut că inculpatul deţinea şi mijloacele pentru a pune în aplicare aceste ameninţări.

Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:

a. Infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 reţinută în sarcina inculpaţilor.

Mai întâi, Tribunalul a constatat că probele administrate nu confirmă acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, respectiv de aderare la un astfel de grup aduse inculpaţilor. În acest sens, Tribunalul a constatat că, în cauza de faţă, inculpaţii nu au constituit un astfel de grup şi nici nu s-au raliat unui grup preexistent. Practic, aceştia au urmărit să fraudeze ruleta electronică din discoteca lui I.F.M., reuşind obţinerea în mod fraudulos a unui câştig important, iar apoi, pe calea infracţiunii de şantaj, urmărind să obţină plata acestuia.

Nu a rezultat că inculpaţii aveau în plan comiterea unor alte fapte penale de acelaşi tip (de altfel, este puţin probabil ca pe raza localităţii Zimnicea să existe un număr foarte mare de rulete electronice care să poată fi fraudate) şi nici că aceştia aveau o organizare specifică unui grup infracţional astfel cum este definit acesta de disp. Legii nr. 39/2003.

Practic, inculpatul B.M.E. a hotărât să obţină în mod fraudulos un câştig la ruleta menţionată, iar, pentru a reuşi acest lucru, i-a cooptat pe ceilalţi inculpaţi, aspect specific unei participaţii penale clasice. Ulterior, văzând că nu reuşeşte să obţină plata câştigului, ajutat de unii dintre inculpaţi, dar şi de alte persoane din localitatea Zimnicea, inculpatul a realizat presiuni asupra victimei pentru a o determina să achite suma de 173.500 lei. Faptul că inculpatul B.M.E. a coordonat activitatea ilicită a celorlalţi inculpaţi s-a datorat faptului că acest inculpat a conceput întregul plan de acţiune, el avea rolul principal în cadrul ambelor infracţiuni (era „câştigătorul” sumei de 173.500 lei şi cel care realiza efectiv presiuni asupra victimei pentru a obţine plata) şi, totodată, se bucura de respectul celorlalţi participanţi la fapte datorită posibilităţilor materiale superioare şi reputaţiei de membru marcant al „Clanului S.”

Chiar dacă unii dintre inculpaţi ar putea, teoretic, face parte din gruparea denumită “C.S.”, probele administrate în cauza de faţă nu au dovedit acest lucru. Conversaţia interceptată purtată de B.M.E. şi numitul „S.” (martorul V.E.G. filele 91-92 vol. 2) a fost considerată lipsită de relevanţă sub aspectul constituirii unui grup infracţional organizat în cauza de faţă, atâta timp cât „Spadafora” nu a participat în vreun fel la infracţiunile de care este acuzat B.M.E.

Faţă de cele arătate, s-a constatat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 în sarcina nici unuia dintre inculpaţi, Tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a pronunţat achitarea inculpaţilor sub aspectul comiterii acestei fapte penale.

b. Cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţi.

În ce priveşte cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţi, Tribunalul a reţinut că o parte dintre acestea sunt întemeiate.

Astfel, în ce priveşte infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 reţinută în sarcina inculpatului V.S. (şi, implicit, infracţiunea de complicitate la fapta prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 reţinută în sarcina celorlalţi inculpaţi), instanţa a apreciat că aceasta nu a atins momentul consumării, rămânând în faza de tentativă.

În acest sens, art. 49 din Legea nr. 161/2003 prevede că „fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune”. Reiese aşadar cu claritate că infracţiunea menţionată este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată constând în crearea unui prejudiciu patrimonial unei persoane.

În speţă, deşi inculpaţii au dus până la capăt elementul material al laturii obiective, reuşind intervenţia asupra ruletei, rezultatul urmărit - prejudicierea numitului I.F.M. sau a SC M.B. SRL, societatea proprietară a ruletei şi, implicit, obţinerea unor beneficii materiale de către inculpaţi - nu s-a realizat datorită faptului că atât I.F.M. cât şi proprietarii ruletei au avut suspiciuni cu privire la corectitudinea câştigului şi, oricum, nu aveau nici mijloacele necesare pentru a plăti contravaloarea acestuia. Practic, este realizată ipoteza prev. de art. 20 alin. (1) teza ultimă C. pen., când executarea hotărârii de a săvârşi infracţiunea nu şi-a produs efectul. Situaţia este similară unei infracţiuni de înşelăciune la care autorul efectuează toate manoperele dolosive plănuite, însă victima nu este prejudiciată deoarece realizează că este indusă în eroare.

Drept urmare, atâta timp cât, ca efect direct al acţiunii inculpaţilor, nu s-a produs o pagubă nici lui I.F.M. nici SC M.B.O. SRL, infracţiunea nu s-a consumat. Nu a putut fi primită susţinerea parchetului în sensul că proprietarii ruletei ar fi fost prejudiciaţi prin deteriorările aduse ruletei prin desprinderea cupolei acesteia, deoarece prejudiciul patrimonial trebuie să fie efectul introducerii, modificării sau ştergerii de date informatice, nu să fie provocat prin manoperele necesare pentru a obţine accesul la acest sistem. Dacă în acest fel (ca urmare a desprinderii unor părţi componente ale dispozitivului ce conţine sistemul informatic pentru a obţine acces la sistemul respectiv) se produc stricăciuni unui bun, se săvârşeşte eventual o infracţiune de distrugere.

În aceste condiţii, Tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.S., cerere la care s-au raliat toţi ceilalţi inculpaţi, şi, în consecinţă, a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de fraudă informatică pentru care a fost trimis în judecată inculpatul V.S. şi a infracţiunii de complicitate la fraudă informatică pentru care au fost trimişi în judecată ceilalţi inculpaţi după cum urmează:

De asemenea, Tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată şi cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B.V.E. cu privire la infracţiunea de şantaj, în sensul reţinerii formei simple a acesteia în locul celei continuate. Astfel, în cuprinsul rechizitoriului, la capitolul „Încadrare juridică” (filele 67-68 rechizitoriu) s-a reţinut în cazul inculpatului B.V.E. că fapta acestuia, care, „în seara de 10/11 iulie 2012, împreună cu alţi membri ai grupului infracţional coordonat de B.M.E., l-a sprijinit moral pe acesta din urmă în acţiunea de pretindere a câştigului fraudulos de 175.350 de lei, revendicat prin ameninţări cu moartea şi cu distrugerea prin incendiere a bunurilor martorului I.F.M., şi care, în acelaşi scop, ca modalitate extrem de violentă de presare şi intimidare a sus-numitului, împreună cu mai mulţi membri ai grupării criminale din care face parte, a descins la domiciliul mamei acestuia, numita I.A., loc în care B.M.E. a proferat ameninţări extrem de agresive la adresa acesteia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 194 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.”

Însă, probele administrate în cauză au demonstrat că în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012 inculpatul B.V.E. nu se mai afla la discoteca lui I.F.M. atunci când acesta din urmă a ajuns la faţa locului. Acest aspect rezultă din declaraţiile concordante ale tuturor inculpaţilor, a martorului I.F.M., care nu l-a menţionat nici în faza de judecată nici în faza de urmărire penală pe B.V.E. printre persoanele care se aflau în discotecă la momentul când el a ajuns la faţa locului. De asemenea, şi martorul D.A.D. a avut o poziţie asemănătoare, declarând că B.V.E. a plecat de la discotecă în jurul orei 4.00 dimineaţa (fila 207 vol. 1 d.u.p.), implicit neparticipând la evenimentele petrecute ulterior.

Din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul B.V.E. a fost prezent doar la una din deplasările la Zimnicele, la numita I.A., ceea ce reprezintă o infracţiune de complicitate la şantaj în formă simplă.

Drept urmare, Tribunalul a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.V. din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracţiunea de complicitate la şantaj în formă simplă, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Referitor la celelalte cereri de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţi, Tribunalul a constatat netemeinicia acestora. Astfel, a fost respinsă - ca nefondată - cererea de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de şantaj reţinută în sarcina inculpatului B.M.E., respectiv de complicitate la şantaj reţinută în sarcina inculpaţilor B.V.E., M.A., M.T. şi D.F. în infracţiunile de ameninţare pentru inculpatul B.M.E., respectiv de complicitate la ameninţare pentru inculpaţii B.V.E., M.A., M.T. şi D.F.

Tribunalul a reţinut că art. 194 C. pen. incriminează încercarea de a obţine un folos în mod injust, prin constrângerea unei persoane, indiferent dacă folosul respectiv este datorat sau nu de persoana şantajată. Interpretând altfel dispoziţiile legale menţionate, s-ar ajunge la situaţia greu de acceptat în care şantajul ar fi permis cu condiţia ca folosul urmărit să fie datorat.

Inculpatul B.M. a revendicat de la martorul I.F.M. în mod injust (prin ameninţare) un folos obţinut în mod injust, anume prin comiterea unei infracţiuni. În aceste condiţii, fapta inculpatului s-a considerat că nu poate reprezenta decât o infracţiune de şantaj, iar ajutorul dat acestuia de ceilalţi inculpaţi menţionaţi, o infracţiune de complicitate la şantaj.

Drept urmare, Tribunalul a respins - ca nefondată - şi cererea inculpaţilor M.A. şi M.T. de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată pentru care au fost trimişi în judecată în infracţiunea de complicitate la şantaj în formă simplă.

Probatoriul administrat a dus la concluzia că cei doi inculpaţi au fost prezenţi în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012, la discoteca din Zimnicea, când B.M.E. a adresat ameninţări lui I.F.M., ulterior inculpatul M.T. a participat la toate deplasările la Zimnicele, iar fratele său la cel puţin una dintre ele (cea din data de 12 iulie 2012). În aceste condiţii, ambii inculpaţi au săvârşit mai multe acte materiale de complicitate la şantaj, astfel că se impune reţinerea formei continuate a infracţiunii în cazul amândurora.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul a arătat că, în drept:

Fapta inculpatului V.S. - care în noaptea de 10/11 iulie 2012, în scopul obţinerii unui beneficiu material, a efectuat o intervenţie neautorizată asupra ruletei amplasate în spaţiul comercial deţinut de martorul I.M.F. în Zimnicea, intervenţie ce a constat în prinderea cu mâna a bilei şi poziţionarea acesteia în zona în care inc. B.M.E. mizase anterior, fiind alterată astfel componenta electronică a aparatului de joc, care a generat în această manieră un câştig ilicit în cuantum de 175.350 de lei, care nu a fost însă achitat - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la fraudă informatică, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Fapta inculpatului B.M.E. - care a avut iniţiativa săvârşirii infracţiunii de tentativă la fraudă informatică descrisă mai sus, concepând întregul plan infracţional şi cooptându-i la comiterea faptei pe ceilalţi inculpaţi şi care, în noaptea de 10/11 iulie 2012, a mizat la ruleta electronică amplasată în spaţiul comercial deţinut de martorul I.M.F. în Zimnicea, în timp ce inculpatul V.S. aşeza bila cu mâna pe numerele jucate - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă la fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Faptele inculpaţilor B.V.E., B.C.D., M.T., M.A., M.S. şi D.F. - care în noaptea de 10/11 iulie 2012 l-au ajutat pe inculpatul V.S. să realizeze intervenţia frauduloasă asupra ruletei electronice amplasată în spaţiul comercial deţinut de martorul I.M.F. în Zimnicea, prin ridicarea şi susţinerea cupolei ruletei, desprinderea panourilor acesteia (toţi inculpaţii menţionaţi) şi asigurarea pazei (inc. D.F.) - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă la fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Tribunalul a reţinut că, dincolo de contribuţia expusă mai sus, inculpaţii B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.T., M.A., M.S. şi D.F. au săvârşit în acelaşi timp şi acte de complicitate morală la infracţiunea de tentativă la fraudă informatică comisă efectiv de inculpatul V.S., asistând la acţiunile acestuia şi, implicit, asigurându-se că, în cazul în care ar fi fost surprinşi de un terţ, acesta nu ar fi putut interveni.

A mai arătat Tribunalul că ruleta electronică menţionată este un sistem informatic care are, evident, are atât o parte electronică (pe care este instalat unul sau mai multe programe informatice: soft-uri), cât şi o parte mecanică (hardware). Se poate însă observa că cele două componente ale ruletei (partea de software şi cea de hardware) reprezintă un tot unitar, astfel că orice intervenţie asupra componentei mecanice influenţează şi modul de funcţionare al sistemului informatic. În speţă, îndepărtând dispozitivele de securitate ale ruletei şi plasând bila cu mâna pe anumite numere, inculpaţii au împiedicat funcţionarea normală a sistemului informatic, care a înregistrat date eronate, creând astfel un câştig fictiv în beneficiul inculpatului B.M.E.

Fapta inculpatului B.M.E. - care, urmărind să obţină de la martorul I.F.M. plata câştigului fraudulos în valoare de 173.500 lei realizat la ruletă, a adresat acestuia în perioada 11 iulie 2011-17 iulie 2012 ameninţări cu fapte de mare gravitate (ucidere, agresiuni extrem de violente, schingiuire, viol, acte de umilire extremă, distrugerea bunurilor, etc.) îndreptate împotriva sa şi a persoanelor apropiate lui şi, de asemenea, în scopul exercitării de presiuni asupra martorului, s-a deplasat însoţit de numeroase persoane la magazinul din satul Zimnicele, jud. Teleorman, deţinut de mama martorului, numita I.A., unde a proferat ameninţări de violenţă la adresa ei şi a fiului său - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj în formă continuată, prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpaţilor M.T., M.A. şi D.F. - care, împreună cu alte persoane, în perioada 11 iulie 2012-13 iulie 2012 l-au sprijinit moral pe B.M.E. în acţiunea de pretindere a câştigului fraudulos de 175.350 de lei, revendicat prin ameninţări extrem de grave la adresa martorului I.F.M. şi a celor apropiaţi lui, participând atât la ameninţările adresate direct martorului în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012, cât şi la deplasările din datele de 12 iulie 2012 şi 13 iulie 2012 la magazinul din Zimnicele al mamei martorului, numita I.A. - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la şantaj în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Tribunalul a precizat că, dintre cei trei inculpaţi menţionaţi, numiţii D.F. şi M.T. au participat la toate deplasările la Zimnicele (trei deplasări, una în 12 iulie 2012 şi două în data de 13 iulie 2012), iar inculpatul M.A. doar la cea din 12 iulie 2012.

Fapta inculpatului B.V.E. - care la data de 12 iulie 2012, l-a sprijinit moral pe fratele său, inculpatul B.M.E., în acţiunea de intimidare a martorului I.F.M. cu scopul de a obţine de la acesta plata sumei de 173.500 lei, câştigată fraudulos la ruletă, deplasându-se împreună cu B.M.E., M.T., M.A., D.F. şi numeroase alte persoane la magazinul din Zimnicele al mamei martorului, numita I.A., unde B.M.E. a adresat ameninţări de mare gravitate la adresa lui I.A. şi a fiului său - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la şantaj, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen.

Tribunalul a reţinut că inculpaţii M.T., M.A., D.F. şi B.V.E., deşi nu au adresat ameninţări martorului I.F.M. sau mamei sale, l-au susţinut prin prezenţa lor pe inculpatul B.M.E., conferind greutate ameninţărilor proferate de acesta. Totodată, prezenţa a numeroase persoane care l-au susţinut pe inculpat a contribuit la intimidarea martorului şi a mamei sale. De asemenea, toţi inculpaţii au cunoscut faptul că B.M.E. exercită presiuni asupra martorilor pentru obţinerea sumei de bani menţionate.

Fapta inculpatului B.M.E. - de a deţine fără îndeplinirea condiţiilor legale un pistol de culoare neagră inscripţionat “Z.”, cu încărcător conţinând 9 cartuşe de culoare aurie marca “O., calibrul 9 mm P.A.K.”, un cartuş cu bilă din cauciuc, marca U.A.G., calibrul 10 x 22T şi un cartuş marca “U.M.A. calibrul 9 mm P.A.K.”, muniţia fiind transformată în mod artizanal din cartuşe cu efect sonor - de zgomot- în cartuşe cu proiectil metalic, care pot avea caracter letal - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor”, faptă prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

Fapta inculpatului B.V.E. - de a deţine, fără îndeplinirea condiţiilor legale, 1 cartuş inscripţionat „O. 9 mm P.A.K.” şi 2 cartuşe inscripţionate „U.M.A. 9 mm P.A.K.”, muniţie destinată armelor de foc, care poate avea caracter letal şi care a fost găsită la data de 31 iulie 2012, cu ocazia percheziţiei efectuate în camera hotelului C.G. unde inculpatul locuia la acea dată - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

Fapta învinuitului M.S. - de a deţine, fără îndeplinirea condiţiilor legale, 1 pistol marca Z.,, și calibru 9 mm P.A.K. cu încărcător si 9 cartușe inscripționate ”G. 9 mm P.A.K.” și 1 pistol marca B., model S.W.A.T., și calibru 9 mm P.A.K., cu încărcător si 21 de cartușe inscripționate ”G. 9 mm P.A.K.”, armele făcând parte din categoria armelor de foc ce pot avea caracter letal, iar muniţia din categoria celei destinate armelor de foc ce poate avea caracter letal, toate fiind găsite la data de 31 iulie 2012, cu ocazia percheziţiei efectuate în locuinţa sa - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prev. şi ped. de art. 279 alin. (1) şi (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

Toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului B.M.E. (şantaj, complicitate la tentativă de fraudă informatică şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor) au fost săvârşite în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că prin sentinţa penală nr. 3637 din 14 noiembrie 2005 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti (definitivă prin Decizia penală nr. 103 din 22 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti) acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, din executarea căreia a fost eliberat la data de 29 ianuarie 2008 cu un rest de 333 de zile închisoare.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului B.V.E. (complicitate la şantaj, complicitate la tentativă de fraudă informatică şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor) au fost săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că prin sentinţa penală nr. 2708 din 08 decembrie 2006 a Judecătoriei sector 1 Bucureşti (definitivă prin Decizia penală nr. 1006 din 27 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti) inculpatul a fost condamnat la 7 ani închisoare, fiind liberat condiţionat la data de 18 ianuarie 2011, cu un rest de 810 zile închisoare.

De asemenea, infracţiunea de tentativă la fraudă informatică reţinută în sarcina inculpatului V.S. a fost săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că prin sentinţa penală nr. 802 dinj 03 decembrie 2010 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti acesta a fost condamnat la 8 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În fine, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor B.M.E., B.V.E., M.A., M.T., D.F. şi M.S. se află în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de disp. art. 72 C. pen.

În acest sens, instanţa de fond a apreciat faptele inculpaţilor, în mod special infracţiunea de şantaj, ca fiind de mare gravitate. Principalul rol în activitatea infracţională l-a avut, în mod incontestabil, inculpatul B.M.E.. Practic, acesta a fost cel care, enervat de faptul că a pierdut anumite sume de bani la ruleta din discoteca lui I.F.M., a avut iniţiativa fraudării acesteia. Tot el a fost persoana care, după realizarea câştigului fraudulos, profitând de „reputaţia” de membru marcant al clanului Sportivilor, a adresat ameninţări de o gravitate extremă lui I.F.M., I.A. şi B.C. în scopul de a obţine plata sumei „datorate”.

Între aceste ameninţări - cu moartea sau cu agresiuni grave, distrugerea bunurilor prin incendiere - se detaşează cele vizând veritabile acte de tortură sau de umilire extremă, anume turnarea de acid cu seringa pe ochii lui I.F.M. şi a persoanelor apropiate lui, agresarea sa sexuală, defecarea pe faţa acestuia.

Aceste ameninţări exprimate verbal au fost dublate de trei deplasări la magazinul deţinut de mama lui I.F.M., deplasări la care au participat de fiecare dată un număr mare de persoane (10-15) şi în cursul cărora B.M.E. a proferat ameninţări la adresa lui I.A. şi a fiului ei. A fost avut în vedere faptul că numitul I.F.M. suferise o operaţie la inimă în luna iunie 2012, iar numita I.A., mama sa, era în vârstă de 59 de ani la data faptelor.

Alt participant important la infracţiunea de şantaj a fost inculpatul M.T., acesta fiind prezent la ameninţările adresate lui I.F.M. în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012, însoţindu-l pe B.M.E. la toate deplasările efectuate în com. Zimnicele la mama lui I.F.M. şi fiind persoana de pe telefonul căreia inculpatul B.M. a purtat mai multe conversaţii cu persoana vătămată. Acest ultim aspect s-a apreciat că denotă faptul că acest inculpat a fost în măsură să cunoască genul de ameninţări adresate de B.M. lui I.F.M. şi, cu toate acestea, deşi era evident că situaţia devenise extrem de gravă, a continuat să îl sprijine pe inculpatul B. în acţiunile sale cu speranţa că acesta îi va da suma de 10.000 lei.

În autoturismul acestui inculpat a fost descoperit un adevărat arsenal de arme albe ( un picior de masă din lemn cu o lungime de aproximativ 70 cm, o bară metalică de culoare argintie, învelită în cauciuc, două săbii din metal cu lama ascuţită, lungă de aprox. 50 cm, o baionetă din metal, lungă de aprox. 30 cm, o bară din inox având în interior o lamă culisabilă lungă de cca 30 cm) care s-a considerat că nu putea fi destinat decât unor agresiuni îndreptate împotriva unor fiinţe umane şi care dovedeşte disponibilitatea inculpatului către comiterea de fapte violente.

Referitor la M.A., Tribunalul a reţinut că acesta a fost prezent atât la discoteca lui I.F.M. din Zimnicea, cât şi la una din deplasările la Zimnicele, fiind aşadar şi el unul dintre inculpaţii cu o contribuţie importantă la infracţiunea de şantaj săvârşită în cauză.

O participaţie mai redusă la această faptă a avut inculpatul B.V.E., aflat o singură dată la magazinul numitei I.A.

De asemenea, şi fapta de tentativă la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, este de mare gravitate, reflectată atât de prejudiciul semnificativ care s-ar fi putut produce, cât şi de modalitatea concretă în care au acţionat inculpaţii. În acest sens, Tribunalul a avut în vedere planul detaliat pus în aplicare de aceştia, plan ce a inclus aducerea unui „specialist” din Bucureşti (numitul V.S.), întreruperea camerelor de luat vederi, implicarea în infracţiune fie prin constrângere fie prin promisiunea unor avantaje materiale a martorului D.A., angajat al discotecii.

Trebuie de asemenea remarcat că, deşi în final modul de aducere la îndeplinire a rezoluţiei infracţionale a inculpaţilor a fost lipsit de orice subtilitate (desfacerea panourilor de protecţie şi a şuruburilor cupolei şi aşezarea bilei cu mâna pe numerele mizate de B.M.E.), totuşi, datorită securităţii precare a aparatului de joc (practic, singurul element de siguranţă faţă de modul primitiv de a acţiona al inculpaţilor erau camerele de luat vederi, care au fost scoase cu uşurinţă din funcţiune), nu se vede cum ar fi putut I.F.M. sau reprezentanţii SC M.B. SRL să demonstreze frauda săvârşită de inculpaţi pentru a evita plata sumei revendicate de B.M.

Cu toate acestea, Tribunalul a apreciat că, datorită elementelor deja expuse, dintre cele două infracţiuni principale reţinute în sarcina inculpaţilor, fapta de şantaj depăşeşte în gravitate tentativa de fraudă informatică. De altfel, infracţiunea de şantaj capătă un caracter şi mai revoltător în condiţiile în care suma de bani revendicată de la numitul I.F.M. provenea dintr-o datorie fictivă, creată ca urmare a comiterii unei alte fapte penale, anume tentativa de fraudă informatică.

Referitor la atitudinea procesuală a inculpaţilor, aceştia au încercat fie să evite răspunderea penală pentru unele din infracţiunile comise, fie să îşi diminueze pe cât posibil gradul de participaţie. Dacă în faza de urmărire penală, înainte de a-şi elabora o strategie comună, inculpaţii au dat declaraţii în care au recunoscut parţial infracţiunile de care erau acuzaţi, ulterior, în faza de judecată, aceştia au încercat să prezinte o situaţie de fapt în cadrul căreia să transfere responsabilitatea celor întâmplate către alte persoane - martorul D.A. care i-ar fi instigat la realizarea intervenţiei asupra ruletei sau martorul I.F.M., care i-ar fi acuzat de comiterea şantajului pentru a evita să achite câştigul realizat de B.M.E.

Astfel, instanţa de fond a apreciat că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea de şantaj în formă continuată comisă de inculpatul B.M.E. (5 ani închisoare) este vădit insuficient în raport de periculozitatea ieşită din comun a faptei şi de persoana inculpatului, aflat în stare de recidivă postexecutorie (condamnat anterior pentru fapte de mare violenţă - violare de domiciliu, distrugere, ultraj contra bunelor moravuri, sentința penală nr. 3637 din 14 noiembrie 2005 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, fila 215 vol. 1 dos.inst.). Drept urmare, Tribunalul a făcut aplicarea disp. art. 39 alin. (4) C. pen., care permit depăşirea maximului special prevăzut de lege în cazul recidivei postexecutorii şi a aplicat inculpatului o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracţiunea de şantaj.

Cu privire la inculpatul B.V.E., Tribunalul a apreciat că, datorită participaţiei sale mai reduse la infracţiunea de şantaj, aspect deja expus anterior, infracţiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică este mai gravă decât cea de complicitate la şantaj. În ce priveşte infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, aceasta are o gravitate relativ redusă, prin prisma numărului mic de cartuşe descoperite asupra inculpatului. În acelaşi timp însă, trebuie observat că aceste cartuşe sunt de acelaşi tip cu cele deţinute de fratele său, inculpatul B.M.E., fiind destinate, după toate probabilităţile, aceluiaşi pistol.

Şi acest inculpat a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa în stare de recidivă (în cazul său postcondamnatorie), suferind anterior numeroase condamnări la pedeapsa închisorii pentru infracţiuni de furt calificat.

Referitor la inculpatul B.C.D., Tribunalul a reţinut participarea sa la o infracţiune gravă, dar, în acelaşi timp, observă şi că inculpatul era în vârstă de doar 20 de ani la data comiterii faptei, fiind indiscutabil influenţat de cei doi fraţi ai săi în implicarea în activitatea infracţională. În consecinţă, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, însoţită de pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti a pedepsei principale şi a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani, având în vedere că inculpatul se află la prima pătrundere în câmpul infracţional, iar, cel puţin aparent, scopul pedepsei ar trebui să poată fi atins şi fără executarea sa efectivă.

În baza art. 86³ alin. (3) C. pen. inculpatul a fost obligat să urmeze cursurile învăţământului şcolar obligatoriu, precum şi un curs de calificare profesională, această măsură impunându-se în raport de situaţia educaţională precară a inculpatului - neşcolarizat, fără ocupaţie ori calificare profesională.

Inculpatului M.A. i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj şi o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de fraudă informatică.

În cazul acestui inculpat, s-a arătat că se impune executarea efectivă a pedepsei închisorii, având în vedere gradul său concret de participare la activitatea infracţională. De asemenea, inculpatul are o vârstă matură, 27 de ani, neputându-se susţine că ar fi fost influenţat de alte persoane pentru a se implica în activitatea infracţională care face obiectul cauzei de faţă.

Referitor la inculpatul M.T., Tribunalul a expus deja pe larg împrejurările care agravează faptele acestuia, în special infracţiunea de complicitate la şantaj, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru această infracţiune şi o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, arătându-se că nici acest inculpat nu poate beneficia de suspendarea executării pedepsei în raport de gravitatea deosebită a faptelor comise, care duce la concluzia că scopul pedepsei aplicate nu poate fi atins decât prin executarea sa efectivă.

În privinţa inculpatului D.F., instanţa de fond a reţinut contribuţia sa relativ redusă la infracţiunile de şantaj şi tentativă de fraudă informatică deduse judecăţii, la care s-a adăugat vârsta scăzută a inculpatului (20 de ani la data faptelor), lipsa antecedentelor penale şi aspectele favorabile reţinute în referatul de evaluare.

Drept urmare, instanţa a aplicat acestuia o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj şi o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de fraudă informatică, cu suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti a pedepsei principale şi a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani, având în vedere aspectele deja menţionate (contribuţia mai redusă la fapte, vârsta şi lipsa antecedentelor penale), care creează convingerea instanţei că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea sa efectivă.

În cazul inculpatului M.S., Tribunalul a reţinut calitatea sa de participant la infracţiunea de tentativă de fraudă informatică, acest inculpat fiind persoana care l-a cooptat pe V.S. în activitatea infracţională, însă, după eşecul încercării acestuia din urmă de a interveni asupra ruletei, ambii inculpaţi au devenit nişte simpli executanţi, M.S. fiind printre inculpaţii care au ridicat capacul ruletei, iar V.S. persoana care a pus bila cu mâna pe numerele jucate de B.M.E.

Totodată, s-a constatat că inculpatul nu are antecedente penale şi este încadrat în muncă, având mijloace licite de a-şi câştiga existenţa, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică şi o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, cu suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti a pedepsei principale şi a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani, având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum şi celelalte circumstanţe personale mai sus arătate, care creează convingerea instanţei că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea sa efectivă.

Referitor la inculpatul V.S., Tribunalul a reţinut că acesta ar fi trebuit să deţină un rol important în planul infracţional conceput de B.M.E., fiind persoana care, teoretic, deţinea cunoştinţele necesare pentru a interveni informatic asupra ruletei din discoteca lui I.F.M. Însă, deoarece inculpatul nu a reuşit să efectueze intervenţia informatică plănuită, în final, a fost persoana desemnată să aşeze bila cu mâna pe numerele jucate de B.M.E., deoarece „avea mâinile mai mici”. În aceste condiţii, inculpatul a devenit autor al infracţiunii de tentativă de fraudă informatică şi în noua modalitate de desfăşurare a faptelor.

Totodată, inculpatul are antecedente penale, suferind anterior o condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării acesteia, astfel că a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de tentativă de fraudă informatică, iar prin revocarea pedepsei anterioare, s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare menţionată mai sus, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare.

Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structură Centrală şi inculpaţii B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. şi V.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structură Centrală a criticat soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate, vizând:

- greşita achitare a inculpaţilor B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. şi V.S., în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a), rap.la art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.de art. 7 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4 şi 18 din Legea nr. 39/2003;

- greşita schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de fraudă informatică (art. 49 din Legea nr. 161/2003), în aceea de tentativă la fraudă informatică (art. 20 C. pen. rap.la art. 49 din Legea nr. 161/2003).

În susţinerea apelului, parchetul a învederat faptul că rolul coordonator al activităţii infracţionale aparţine inculpatului B.M.E. şi fiecare inculpat în parte avea contribuţia sa la săvârşirea infracţiunilor scop (fraudă informatică şi şantaj).

Probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpaţilor, ale martorilor, precum şi convorbirile telefonice interceptate autorizate au demonstrat fără echivoc faptul că inculpatul B.M.E. a constituit un grup criminal organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave, grup pe care-l coordonează şi-l conduce. Calitatea de lider a inculpatului B.M.E. este evidenţiată şi de atitudinea de superioritate pe care o abordează în faţa celorlalţi membrii ai grupării, cărora le trasează sarcini precise, pe care aceştia le aduc la îndeplinire fără obiecţiuni. De asemenea, din probele administrate rezultă că inculpatul îşi recompensa „locotenenţii" cărora le asigura, conform propriilor afirmaţii, confortul necesar traiului zilnic, împărţind cu aceştia sumele de bani obţinute în urma comiterii de infracţiuni.

Astfel, la solicitarea inculpatului B.M.E., martorul D.D.A., sub imperiul constrângerii morale, a deconectat de la alimentare camera de luat vederi care supraveghea ruleta.

Inculpatul M.T. a fost cel care l-a anunţat pe D.D.A. că inculpatul B.M.E. va veni seara în bar şi care s-a interesat de modelul ruletei pe care doreau să o fraudeze.

Inculpatul V.S., ca urmare a cooptării sale în grupul de criminalitate organizată, datorită cunoştinţelor avansate în domeniul jocurilor de noroc, s-a deplasat în seara zilei de 10 iulie 2012 la barul proprietatea martorului I.F.M., pentru a studia ruleta. De asemenea, acest inculpat a fost cel care a discutat cu martorul D.D.A. despre posibilităţile de accesare a aparatului de joc (martorul spunându-i că are doar cheia pentru impulsuri).

Ulterior acestor demersuri premergătoare, şi după ce s-au adunat în Zimnicea, inculpaţii s-au deplasat la discoteca Infinity pentru a trece la punerea în executare a planului infracţional. După miezul nopţii, când majoritatea clienţilor discotecii plecaseră, V.S., folosind un laptop, a încercat să intervină asupra unora din aparatele situate în local.

V.S. nu a reuşit să intervină asupra nici unui aparat de joc, astfel încât inculpaţii au decis să procedeze în alt mod, anume desfăcând cupola ruletei (prin înlăturarea panourilor de protecţie şi a dispozitivelor de prindere), iar ulterior punând efectiv bila cu mâna pe numerele mizate. De asemenea, s-a solicitat martorului D.A.D. să modifice denominaţia ruletei de la paritatea 1:1 la paritatea 10:1.

Deoarece „avea mâna subţire" (fila 239 vol. 4 D.U.P.), inculpatul V.S. a fost cel desemnat să manevreze bila ruletei, în timp ce inculpatul B.M. juca la ruletă, iar alţi inculpaţi ţineau cupola ridicată.

Singura amprentă ridicată din partea interioară a cupolei aparţine lui B.C.D. (raport constatare dactiloscopică, filele 207-211 vol. 2 D.U.P.), însă, potrivit declaraţiilor inculpaţilor, au ţinut de cupolă numiţii M.S. şi B.C.D. (declaraţia lui V.S.), M.T., M.A. şi B.C.D. (declaraţia lui D.F., filele 265-266 vol. 4 D.U.P.), D.F. şi M.S. (declaraţia lui M.A., fila 125 vol. 4 D.U.P.), D.F. şi M.S. (declaraţia lui M.T., filele 158-159 vol. 4 D.U.P.), M.S. şi D.F. (declaraţia lui B.V.E., fila 65 vol. 4 D.U.P.). Martorul D.A.D. a arătat că nu a văzut clar ce s-a întâmplat, însă în jurul ruletei se aflau atât fraţii M. cât şi cei trei fraţi B. (fila 206 vol. l D.U.P.). Rezultă aşadar că s-a ridicat de cupola ruletei prin rotaţie, aspect precizat de altfel şi de inculpatul M.S. în faza de urmărire penală (fuila 186 vol. 4 D.U.P.).

Scopul grupării a fost acela de a frauda ruleta.

Ulterior fraudării ruletei şi exercitării ameninţărilor faţa de martorul I.F.M., în dimineaţa zilei de 11 iulie 2012, inculpatul B.M.E. a organizat nu mai puţin de trei deplasări la magazinul martorei I.A. (mama martorului I.F.M.), cu ocazia cărora, însoţit de un număr impresionant de persoane (10-15) a continuat să profereze ameninţări în vederea obţinerii sumei de bani câştigată în mod ilicit.

Convorbirea dintre inculpatul B.M.E. şi "S." (martorul V.E.G.), apreciată de instanţă ca fiind nerelevantă întrucât nu a fost implicat în activitatea infracţională ce face obiectul cauzei, este totuşi utilă pentru a circumstanţia atitudinea şi rolul pe care inculpatul B.M.E. îl are.

Parchetul a apreciat ca relevante convorbirile purtate de inculpaţii M.T., M.S. şi D.F., membrii ai grupului de criminalitate organizată, care discută cu privire la sumele de bani pe care trebuie să le primească de la liderul grupării în schimbul participării la săvârşirea infracţiunilor de fraudă informatică şi şantaj. Rezultă astfel cu claritate faptul că cel care avea roiul de a decide sumele de] bani care se cuvin fiecăruia dintre inculpaţi şi cel care împărţea o parte din beneficiul obţinut fraudulos era inculpatul B.M.E.

De asemenea, ar fi trebuit să se dea cuvenita relevanţă şi faptului că la o parte din membrii grupului de criminalitate organizată a fost găsit un arsenal impresionant conţinând atât arme albe cât şi arme de foc letale, împrejurare de natură a reliefa că acest grup era apt şi pregătit să pună în practică ameninţările proferate.

Chiar dacă nu toţi membrii grupului au participat la comiterea infracţiunilor deduse judecăţii, fiind evident că este vorba despre un grup mai mare decât cei opt inculpaţi trimişi în judecată, faptul că nu a fost posibilă tragerea la răspundere penală a tuturor (D.A.) sau a fost necesară disjungerea cauzei faţă de alţii (M.M.B., D.I., D.M.F., E.F.D., I.L. şi C.I.) nu echivalează cu neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 39/2003.

Deplasările repetate ale unui grup impresionant de persoane (10-15) sub coordonarea inculpatului B.M.E., atât în discoteca deţinută de martorul I.F.M., cât şi la magazinul martorei I.A., demonstrează coeziunea existentă între membrii grupului, cât şi subordonarea acestora liderului grupării de criminalitate organizată, răspunzând prompt comenzii primite.

În motivele scrise, Parchetul a solicitat condamnarea inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., pentru ca în final să solicite condamnarea pentru art. 7, alin. (1), (3), raportat la art. 2 lit. b), pct. 4 şi 18 din Legea nr. 39/2013.

Oral, reprezentantul Ministerului Public a susţinut că, în mod greşit s-a dispus achitarea, în cauză „s-ar îndeplini cel puţin condiţiile prevăzute de art. 323 C. pen. (…).”

În susţinerea celui de-al doilea motiv de nelegalitate, Parchetul a arătat că, în declaraţiile sale, martorul I.F.M., ajuns la barul pe care îl deţinea, a fost ameninţat de către inculpatul B.M.E., care era însoţit de mai multe persoane.

În aceeaşi declaraţie, martorul a mai arătat că ştia că B.M.E. este liderul grupării “C.S.” şi i-a remis mai multe sume de bani pe care le „câştigase” la ruletă, cu toate că observase că sigiliile erau rupte şi avea suspiciuni că aparatul de joc fusese fraudat. În declaraţia sa, martorul mai arată că nu a înmânat suma de 175.000 lei, pe care de altfel nici nu o avea la dispoziţie.

În convorbirea dintre I.F.M. şi B.M.E. din data de 13 iulie 2012, 22.55.10 (filele 84-85, vol. 6 d.u.p.), chiar inculpatul B.M.E. este cel care recunoaşte că a primit alte sume de bani decât cele pe care le realizase la alte posturi decât postul 4 al ruletei. Inculpatul îi reproşează martorului I.F.M. că nu a primit decât suma de 100 de milioane lei vechi, din care doar 20 de milioane din ceea ce pretinde că I.F.M. îi datorează (175.000 lei): „Mi-ai dat banii mei, 80 de milioane i-am pierdut eu şi 20 de milioane peste. 100 de milioane mi i-ai dat toţi banii. 100 de milioane mi i-ai dat: 80 banii mei şi 20 de milioane peste." În cadrul aceleiaşi discuţii, I.F.M. afirmă că i-a înmânat inculpatului toţi banii de care dispunea în dimineaţa respectivă: „Păi ţi-am dat toate încasările pe care le-am avut."

Din analiza jocurilor efectuate la celelalte posturi ale ruletei în noaptea de 10/11 iulie 2012, în intervalul 00:00 - 07:00, reiese că s-a jucat simultan sau succesiv la mai mult de un post, fiind efectuate mai multe retrageri de numerar. În concluzie, instanţa a reţinut că, în fapt, doar unul dintre posturile ruletei a fost fraudat, în vreme ce, la celelalte s-ar fi jucat în mod corect, fiind realizate câştiguri legitime, care de altfel au fost şi retrase de inculpat, ceea ce este absurd.

Inculpatul B.M.E. a câştigat şi a încasat atât înainte cât şi după venirea martorului I.F.M. mai multe sume de bani, sume pe care le-a revendicat prin proferarea de ameninţări, atât la adresa martorului D.A.D., cât şi a patronului acestuia.

Prin apelurile declarate, inculpaţii B.M.E., B.V.E., B.D.C., M.A. şi M.T. au criticat soluţia fondului vizând:

1). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.M.E.:

- achitarea în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a) rap.la art. 10 lit. c) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.de art. 279 alin. (1) C. pen., rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 (nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor);

- redozarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 20 C. pen., rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, orientată spre minimul prevăzut de lege, iar în situaţia în care se va admite apelul Parchetului, a solicitat achitarea în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, rap.al art. 10 lit. d) C. proc. pen., cât şi redozarea pedepsei aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

2). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.V.E.:

- cât priveşte infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, achitarea în baza art. 10 lit. b)¹ C. proc. pen.;

- în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 20 C. pen., rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a solicitat o pedeapsă orientată spre minimul special, iar dacă se admite apelul parchetului, achitarea în temeiul prev.de art. 10 lit. d) C. proc. pen.;

- achitarea în baza art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special, iar ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiţionată;

3). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.D.C., vizează modalitatea de executare a pedepselor aplicate prin reţinerea prevederilor art. 81 C. pen., în loc de art. 86¹ C. pen.;

4). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul M.A.:

- admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice din art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 26 C. pen., rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. şi achitarea sa în baza art. 11 pct. 2, lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., vizând noua încadrare juridică; în subsidiar, aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege;

-cât priveşte infracţiunea de complicitate la tentativă la fraudă informatică, solicită aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special şi ca modalitate de executare aplicarea art. 81 C. pen.;

5). În ceea ce îl priveşte pe inculpatul M.T.:

- pentru infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., se solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2, lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege;

- redozarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea prev.de art. 49 din Legea nr. 161/2003;

- aplicarea prevederilor art. 81 C. pen. sau art. 86¹ C. pen., în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate.

Inculpaţii au solicitat respingerea apelului parchetului ca fiind nefondat şi menţinerea soluţiei fondului în ceea ce priveşte soluţiile de achitare şi de schimbare a încadrării juridice, aceasta fiind legală şi temeinică, cu următoarea motivare:

În înţelesul art. 2 din Legea nr. 39/2003, pentru a fi grup organizat, acesta trebuie să fie bine structurat, format din trei sau mai multe persoane, să acţioneze în vederea obţinerii unui beneficiu financiar, material, ori în cauza dedusă judecăţii, grupul este unul social, familial, membrii acestuia fiind rude între ei. Nu au acţionat în mod coordonat, hotărârea a fost luată ad-hoc, săvârşirea infracţiunilor a fost un act spontan, nu a fost premeditat.

S-a mai susţinut că au mers la acea discotecă pentru că era singura deschisă non-stop din Zimnicea şi acolo puteau petrece şi juca biliard, ping-pong. Inculpatul B.M. şi ceilalţi au decis să umble la ruletă din curiozitate şi să vadă, dacă reuşesc nefiind pregătiţi pentru a o frauda. S-a mai susţinut că singurul din grup care era pasionat de jocuri de noroc, era B.M. Pe de altă parte, s-a motivat faptul că petreceau mai mult în Zimnicea, pentru că inculpatul B.M.E. era într-o relaţie de concubinaj cu fiica martorului C.

Cât priveşte schimbarea încadrării juridice din fraudă informatică (forma consumată), în tentativă la fraudă informatică, inculpaţii, prin apărătorii lor, au învederat că soluţia fondului pe acest aspect este legală şi temeinică, întrucât nu s-a creat niciun prejudiciu, neîncasându-se nicio sumă de bani câştigată din fraudă. Nimeni nu s-a constituit parte civilă în cauză. Societatea comercială sau I.F.M. (martorul din acte), care a plătit câştigurile lui B.M. din încasările din ziua respectivă şi care inculpaţii presupun că au avut loc anterior fraudării ruletei.

S-a solicitat achitarea inculpaţilor B.V.E. şi M.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la şantaj, cu motivarea că martorul I.F.M. nu a declarat că ar fi fost ameninţat sau că i s-au adus injurii, că I.A. a declarat că nu a vorbit cu băieţii care îl însoţeau pe B.M.E. şi că aceştia nu s-au comportat în niciun fel ameninţător la adresa ei. S-a mai susţinut că inculpaţii au stat la o distanţă mare de magazinul în care inculpatul B.M.E. purta discuţii cu I.A. şi, deci, nu ştiau despre ce discută cei doi şi nici nu au avut cunoştinţă despre ce s-a discutat cu martorul I.F.M. (fiul lui I.A.). Aşadar, nu se consideră complici la infracţiunea de şantaj.

S-a mai susţinut că, în mod greşit au fost condamnaţi inculpaţii B.M.E. şi B.V.E. pentru săvârşirea infracţiunilor la regimul armelor şi muniţiilor, întrucât primul inculpat a susţinut că a intrat în posesia autoturismului de puţin timp (câteva zile) şi, deci, nu avea cunoştinţă ce se află ascuns sub scaunul din stânga faţă a acestuia şi că susţinerile martorului D.F. posesorul pistolului a recunoscut că l-a ascuns acolo înainte de a fi arestat. Se solicită aplicarea principiului „in dubio pro reo” şi achitarea inculpatului B.M.E.

Faptul că, la percheziţia domiciliară, inculpatul B.V.E. deţinea 3 cartuşe (el însuşi fusese împuşcat şi că le-a păstrat cu scopul de a le prezenta la judecata staborului, ca probe) nu prezintă pericol social şi nu puteau fi folosite în absenţa unui pistol.

Se solicită sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate de către instanţa fondului inculpaţilor M.A. şi M.T. (fraţi), schimbarea modalităţii de executare a acestora, prin aplicarea prevederilor art. 81 C. pen. sau art. 86¹ C. pen., întrucât sunt la primul conflict cu legea penală, aportul lor la fraudarea ruletei a fost unul minor, faţă de al inculpaţilor aflaţi în libertate (V.S., M.S. şi B.D.C.).

Pentru inculpatul B.D.C. s-a solicitat suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate de către instanţa fondului, întrucât suspendarea sub supraveghere este o măsură destul de aspră.

S-a solicitat redozarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată de instanţa fondului pentru infracţiunea prev.de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. inculpatului B.M.E., întrucât atitudinea acestuia faţă de martorul I.F.M. şi I.A. (mama martorului) a fost determinată de către aceştia pentru că refuzau să-i dea banii câştigaţi la ruletă (~ 170.000 lei).

6). Prin apelul declarat inculpatul V.S. a criticat soluţia fondului pentru nelegalitate, apreciind că odată ce i s-a schimbat încadrarea juridică în tentativă la infracţiunea de fraudă informatică, greşit aceasta nu a apreciat cuantumul pedepsei în raport de tentativă, luând în calcul minimul şi maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea consumată.

Greşit instanţa fondului nu a făcut aplicarea circumstanţelor atenuante prev.de art. 74 alin. (1), lit. b) şi ) C. pen.

S-a mai învederat faptul că nu s-a creat un prejudiciu (art. 49 din Legea nr. 161/2003) şi, prin urmare, lipsind un element constitutiv al infracţiunii, greşit instanţa fondului nu a dispus achitarea sa sub aspectul săvârşirii unei astfel de infracţiuni (art. 49 din Legea nr. 161/2003).

Sub aspectul netemeiniciei soluţiei fondului, critica se referă la modalitatea de executare a pedepsei, aceea a aplicării prevederilor art. 86¹ C. pen., fiind infractor care a recunoscut fapta de fraudare informatică a ruletei, a avut o poziţie procesuală constantă, însă ar fi dorit să fie judecat pe procedura simplificată (art. 320¹ alin. (1) şi alin. (7) C. pen.), în situaţia în care nu s-ar fi reţinut de către parchet infracţiunea de aderare la un grup organizat prev.de art. 7 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 lit. b), pct. 4 şi 18 din Legea nr. 39/2003.

A mai învederat în motivele scrise de apel că, la data de 11 iulie 2012, nu a activat ca un grup organizat, ci grupul respectiv s-a format ocazional (întâmplător), nefiind o structură determinată şi nimeni nu a avut rol prestabilit. Se afla în zonă întâmplător, împreună cu inculpatul M.S., necunoscând niciun alt inculpat din dosarul cauzei.

7). În apelul său, inculpatul D.F. a criticat soluţia fondului pentru nelegalitate, solicitând achitarea sa în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, întrucât actele materiale desfăşurate nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracţiuni (latura subiectivă).

În concluziile sale scrise, a arătat că nu a existat un grup organizat, lipsind ierarhia şi rolul fiecăruia (art. 7 din Legea nr. 39/2003).

A existat un grup social, familial compus din fraţi şi prietenii acestora care s-au întâlnit într-o seară pentru a petrece şi a avut un caracter ocazional, inculpatul D.F. fiind nou în acest grup, după cum a susţinut în declaraţiile sale.

Complicitatea la infracţiunea de şantaj în formă continuată apare ca o ameninţare, inculpatul stând în autoturism, fiind şoferul inculpatului B.M.E. şi nu a asistat la discuţia cu I.A.

În ceea ce priveşte complicitatea sa la infracţiunea de fraudă informatică, apreciază că aceasta nu a existat, întrucât ruperea sigiliilor şi poziţionarea bilei pe o cifră anume nu reprezintă împiedicarea acestui sistem să funcţioneze.

A mai susţinut că el nu a aderat conştient la un grup organizat sau că a avut cunoştinţă de fapte sociale ce urmau a fi săvârşite.

În mod greşit nu s-au reţinut în favoarea sa circumstanţe atenuante (necunoscut cu antecedente penale, tânăr, lipsit de experienţă) prev. de art. 74 lit. b) şi c) C. pen.

În subsidiar, a criticat soluţia pentru netemeinicie, solicitând aplicarea unor pedepse într-un cuantum care să permită ca modalitate de executare suspendarea condiţionată (art. 81 C. pen.).

8). Prin apelul declarat, inculpatul M.S. a solicitat respingerea ca nefondat a căii de atac formulată de către parchet pe aspectele de nelegalitate invocate, vizând soluţia de achitare pentru art. 7 din Legea nr. 39/2003, învederând faptul că rolul său a fost acela de a ţine cupola ruletei ridicată, această activitate a fost recunoscută.

Sub aspectul fraudării informatice a ruletei, a relatat că în soft-ul acesteia nimeni nu a intrat, programul era acelaşi numai că se oprea mecanic ruleta, pentru ca bila să cadă într-o „anumită zonă”.

Sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 279 C. pen., apreciază că, în mod greşit a fost condamnat, în domiciliul său unde mai locuiau alte persoane şi la percheziţie s-au găsit arme, asta nu înseamnă că aparţin lui, neexistând nicio legătură, sens în care apreciază că soluţia fondului este nelegală, solicitând achitarea sa în baza art. 11 pct. 2, lit. a) rap.la art. 10 lit. c) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.de art. 279 alin. (1) şi (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei aplicate, cu posibilitatea ca executarea acesteia să se facă prin aplicarea prevederilor art. 86¹ C. pen.

Prin Decizia penală nr. 267/A din 31 octombrie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală împotriva sentinţei penale nr. 495 din 18 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I-a penală.

A desfiinţat în parte sentinţa penală şi în fond:

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4,18 din Legea nr. 39/2003 în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B.M.E., B.A.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. şi V.S. în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., text de lege în baza căruia i-a condamnat pe inculpaţi astfel:

1. Inculpat B.M.E.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare în pedepse componente de 7 ani închisoare, 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, spor 6 luni prin înlăturarea art. 33 lit. a) C. pen. şi 34 lit. b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.E., domiciliat în Bucureşti, sector 4, la 6 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în formă continuată.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, inculpatul B.M.E., domiciliat în Bucureşti, sector 4, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, sporită cu 1 an, în final execută pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.M.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 381 din C. proc. pen. cu ref. la art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la zi.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu ref. la art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.

2. Inculpatul B.V.E.

A descontopit pedeapsa rezultantă de în pedepsele componente - pedepsele indivizibile de 3 ani închisoare, 3 ani şi 6 luni închisoare şi 810 zile închisoare prin înlăturarea prev. de art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V.E., domiciliat în Bucureşti, sector 4, la 6 ani închisoare cu aplic. art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.V.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 61 C.pen, a revocat liberarea condiţionată acordată inculpatului cu privire la restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele indivizibile de 3 ani închisoare, 3 ani şi 6 luni închisoare şi 810 zile închisoare, cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului B.V.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu ref. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la zi.

În baza art. 381 C. proc. pen. cu ref. la art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.

3. Inculpatul B.C.D.:

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.C.D., domiciliat în Bucureşti, sector 4, la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.C.D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul B.C.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate şi a dispus ca inculpatul B.C.D. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţiile prev. de art. 86¹, art. 86², art. 86³ şi art. 71 alin. (5) C. pen.

A constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012-23 noiembrie 2012.

A menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. Bucureşti luată faţă de inculpat prin încheierea din 22 noiembrie 2012 a Tribunalului Bucureşti, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

4. Inculpatul M.A.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse componente, de câte 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.A., domiciliat în Zimnicea, jud. Teleorman, la 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a condamnat pe inculpatul M.A. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu referire la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 31 iulie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.

5. Inculpatul M.T.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în pedepsele componente, de 4 ani închisoare şi de 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.T., domiciliat în Zimnicea, jud. Teleorman, la 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.T. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.T. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul M.T. la o pedeapsă de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu referire la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 1 august 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului.

6. Inculpatul D.F.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse componente, de câte 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.F., domiciliat în Bucureşti, sector 4, la 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului D.F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.F. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul D.F. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţiile prev.de art. 861, art. 862, art. 863 şi art. 71 alin. (5) C. pen.

7. Inculpatul M.S.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse componente, de câte 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.S., domiciliat în Bucureşti, sector 5, la pedeapsa de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul M.S. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 279 alin. (1) şi (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 a condamnat pe inculpatul M.S. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţiile prev.de art. 86¹, art. 86², art. 86³ şi art. 71 alin. (5) C. pen.

8. Inculpatul V.S.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.S., domiciliat în Bucureşti, sector 3, la pedeapsa de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului V.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 6 ani închisoare menţionată mai sus, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziţia privind reţinerea tentativei la infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul V.S. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare menţionată mai sus, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71 -art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele astfel aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 8 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 –art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. Bucureşti luată faţă de inculpat prin încheierea din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Bucureşti, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. şi V.S. împotriva aceleiaşi sentinţe.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F. şi M.S. la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, câte 100 lei - onorariu parţial cuvenit avocaţilor din oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiţiei, iar pe inculpatul V.S. la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de prim control judiciar, în urma examinării probelor administrate în cauză a constatat că inculpatul B.M.E. a iniţiat constituirea unei asocieri, în sensul art. 323 alin. (1) C. pen. în scopul de a fiinţa în timp şi a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire planurile de comitere a unor infracţiuni. Gruparea infracţională constituită de acest inculpat împreună cu alte persoane (inculpaţi în cauză) avea drept scop deplasarea la o discotecă din Zimnicele şi prin fraudarea informativă a ruletei, să obţină, în mod fraudulos, un folos pecuniar.

Înţelegerea prealabilă dintre inculpaţi a rezultat din declaraţiile inculpatului M.S. care se coroborează cu cea a inculpatul V.S., B.M.E., cu ale martorilor D.D.A.

S-a considerat că nu poate fi reţinută infracţiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 în forma tentativei, deoarece infracţiunea de fraudă informatică s-a consumat la momentul agresiunii fizice a cupolei ruletei şi a manevrării manuale a bilei ruletei, astfel ca inculpatul B.M.E. să câştige, indiferent dacă nu s-a plătit întreaga sumă sau suma cea mai mare de peste 1 miliard de roni.

Cu privire la ameninţările inculpaţilor asupra martorului I.F.M., relevante au fost considerate procesul verbal de redare a convorbirii purtate de către inculpatul B.M.E. şi declaraţiile martorilor D.D.A., B.C.C., D.V., I.A., din care a rezultat maniera intimidantă în care a acţionat inculpatul B.M.E.

Nefondate au fost apreciate cererile inculpaţilor de achitare în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., soluţia de condamnare pronunţată de instanţa fondului fiind corespunzătoare probatoriului administrat.

La individualizarea pedepselor aplicate au fost avute în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen., apreciindu-se că în raport de gravitatea faptelor şi de atitudinea procesuală a inculpatului, de gravitatea acestora în a-şi atinge scopul activităţii infracţionale nu pot fi reţinute circumstanţe atenuante, iar scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins numai în regim de detenţie.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat prezentele recursuri inculpaţii B.C.D., D.F., M.S., V.S., B.M.E., B.V.E., M.A. şi M.T.

Inculpatul B.C.D. a criticat hotărârea prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. anterior şi totodată a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen.

A apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, de fraudă informatică, întrucât lipseşte percheziţia informatică, care trebuia urmată de o expertiză tehnică-ştiinţifică, care să constate contravenţia asupra sistemului informatic.

Inculpatul a mai arătat că nu există obiectul material al infracţiunii, întrucât acţiunea acestuia a fost o acţiune mecanică asupra cupolei ruletei, de ridicare şi de sprijinire şi nu are nicio legătură cu infracţiunea de fraudă informatică, în sensul că nu a introdus, modificat sau şters date informatice în acel sistem informatic. Obiectul material al infracţiunii de fraudă informatică îl reprezintă sistemul informatic, asupra căruia nu s-a intervenit, în cauză neexistând prejudiciu.

De asemenea, apreciază că s-a făcut o greşită aplicare a legii, deoarece i s-a agravat situaţia în propria cale de atac prin pronunţarea unei soluţii de condamnare la o pedeapsă a cărei executare a fost stabilită în regim de executare, deşi iniţial modalitatea de executare a pedepsei fusese suspendarea sub supraveghere.

Inculpatul a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, raportat la dispoziţiile art. 5 C. pen.

Inculpatul D.F. şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. anterior şi, în subsidiar art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior, apreciind că a avut o participare tangenţială, din probele administrate nu rezultă rolul său, contribuţia la săvârşirea faptei, lipsind elementul subiectiv, intenţia.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei, reţinerea circumstanţelor atenuante şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Inculpatul M.S. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 C. pen., invocând şi cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen.

A considerat că, în mod greşit, s-a reţinut forma consumată a infracţiunii de fraudă informatică, întrucât autorii acesteia au încercat să intervină asupra ruletei de la discoteca Zimnicele, însă încercările au eşuat, iar expertiza efectuată asupra sistemului informatic a relevat că asupra sistemului informatic nu s-a intervenit.

De asemenea, nu a exista un prejudiciu, motiv pentru care apreciază că nu a fost probată forma consumată a acesteia.

În ceea ce priveşte condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiei, s-a arătat că s-a făcut în mod greşit, acestea nu aparţineau inculpatului, ci tatălui său, motiv pentru care solicită achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. anterior.

Inculpatul V.S. a apreciat că, în mod greşit, s-a reţinut infracţiunea consumată de fraudă informatică, în cauză fiind vorba de o tentativă. A solicitat şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen.

Inculpaţii M.A. şi M.T. au invocat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12, 14 şi 17² C. proc. pen. anterior, cât şi aplicarea art. 5 C. pen., solicitând reţinerea tentativei la infracţiunea de fraudă informatică, reducerea proporţională a pedepselor şi executarea lor în regim neprivativ de libertate.

Inculpaţii B.M.E. şi B.V.E. au solicitat aplicarea legii penale mai favorabile şi au invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 şi art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior. S-a apreciat că funcţionarea ruletei nu era autorizată, art. 49 din Legea nr. 161/2003 se referă la prejudiciul creat furnizorilor de serviciu care funcţionează legal şi nicidecum la cel produs celor care funcţionează fără drept, întrucât nu există subiect pasiv. Legea nr. 161/2003 prin incriminarea de la art. 49 nu apără persoane furnizoare de servicii care funcţionează ilegal, motiv pentru care nu sunt întrunite elementele constitutive ale respectivei infracţiuni.

Întrucât în cauză nu a fost produs nici un prejudiciu, în mod greşit s-a reţinut în sarcina inculpaţilor forma continuată la infracţiunea de fraudă informatică, în realitate trebuia reţinută forma tentativei.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 279 C. pen. anterior, raportat la probatoriul administrat, inculpatul B.M.E. s-a aflat într-o eroare de fapt, necunoscând că pistolul se afla sub scaunul autoturismului, astfel sunt aplicabile dispoziţiile art. 51 C. pen. anterior şi pe cale de consecinţă trebuie să se dispună achitarea inculpatului.

Inculpaţii, în faţa instanţei de recurs şi-au exprimat acordul de a da declaraţii care au fost consemnate la termenul din 8 aprilie 2014 şi ataşate dosarului. De asemenea, au depus acte în circumstanţiere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând cauza prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, conform art. 386⁹ alin. (3) C. proc. pen. apreciază recursurile inculpaţilor fondate numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, aplicare prevăzută de art. 5 C. pen., pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la critica recurenţilor inculpaţi, întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. anterior, prin care se arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fraudă informatică, întrucât nu s-a intervenit asupra sistemului informatic al ruletei, instanţa de recurs o consideră nefondată.

Criminalitatea informatică reprezintă un fenomen ce a luat amploare în ultimii ani. Prin infracţiune informatică, în sens restrâns, se înţelege orice infracţiune în care făptuitorul interferează, fără autorizare, cu procesele de prelucrare automată a datelor.

Frauda informatică reprezintă fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţia, ţinerea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scop de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul.

Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale ce protejează patrimoniul unei persoane.

Obiectul material este dat de sistemele informatice care conţin datele informatice alterate sau care sunt împiedicate să funcţioneze ca urmare a activităţii făptuitorului.

Prin sistem informatic se înţelege un dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor cu ajutorul unui program informatic.

Subiectul activ poate fi orice persoană, iar subiectul pasiv orice persoană fizică sau juridică, afectată patrimonial prin acţiunea asupra sistemelor informatice pe cale le deţine sau utilizează.

Subiectul activ poate fi orice persoană responsabilă penal, subiectul pasiv poate fi persoana fizică sau juridică prejudiciată în propriile interese ori faţă de care se produce o pagubă în urma împiedicării în orice mod a funcţionării unui sistem informatic.

Elementul material al laturii obiective al infracţiunii constă în activitatea de a:

- introduce date informatice

- modifica date informatice

- şterge date informatice

- restricţiona accesul la date informatice

- împiedica funcţionarea unor sisteme informatice.

Latura subiectivă este caracterizată de intenţie.

Consumarea se realizează în urma acţiunii ce are ca rezultat cauzarea prejudiciului patrimonial.

Ruleta electronică, prin modalitatea în care este concepută, reprezintă un sistem informatic, în sensul textului de lege, care poate constitui obiectul material al infracţiunii de fraudă informatică, conţinând, inerent, pe lângă suportul informatic (software) şi o parte mecanică (hardware), aceasta din urmă realizând un tot unitar cu partea de software a ruletei, astfel încât orice intervenţie asupra componentei mecanice este de natură să influenţeze şi pe cea a componentei informatice.

Deşi inculpaţii au susţinut că nu s-a intervenit asupra componentei informatice a ruletei pentru a fi în prezența infracţiunii de fraudă informatică, în realitate, prin îndepărtarea dispozitivelor de securitate ale ruletei şi plasarea bilei cu mâna pe anumite numere automat, s-a intervenit şi asupra suportului informatic (soft-ului), împiedicându-se funcţionarea normală a acestuia (acţiune ce realizează elementul material al laturii obiective al infracţiunii de fraudă informatică), care a înregistrat date eronate, creând un câştig fictiv în beneficiul inculpatului B.M.E.

Împiedicarea funcţionării sistemului informatizat/informatic presupune înfăptuirea oricărui act de natură să ducă la imposibilitatea utilizării, parţial sau total, temporar sau permanent a respectivului sistem în condiţiile prestabilite de producător ori de beneficiarul-cumpărător.

Susţinerea inculpaţilor privind posibilitatea funcţionării separate a celor două componente (software şi hardware) şi inexistenţa interdependenţei între ele este, astfel, vădit eronată.

De altfel, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 iulie 2012 care a analizat posibilitatea efectuării de intervenţii neautorizate asupra sistemului informatic de natură să modifice funcţionarea componentei electronice, confirmă teza potrivit căreia, acţionând manual asupra ruletei, automat, se acţionează şi asupra sistemului informatic, acesta înregistrând date eronate şi creând un câştig fictiv.

De asemenea, în aprecierea instanţei de recurs, contrar tezei susţinute de către apărare, nu prezintă relevanţă pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de fraudă informatică faptul că ruleta era sau nu autorizată să funcţioneze conform dispoziţiilor legale. Ceea ce este relevant în reţinerea infracţiunii este intenţia inculpatului de a frauda ruleta în scopul de a obţine un câştig, întrucât, o persoană când acţionează asupra sistemului informatic nu are în vedere, şi nici nu cunoaşte, dacă acesta avea autorizaţie sau nu.

Faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, nu înseamnă că nu a existat prejudiciu material, atâta timp cât s-a intervenit asupra sistemului informatic al ruletei, iar câştigul realizat a fost consecinţa acestui fapt.

Astfel, sunt întrunite, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi laturii subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de fraudă informatică.

De asemenea, în mod corect, s-a reţinut forma consumată a infracţiunii de fraudă informatică, având în vedere momentul consumării acestei infracţiuni, acela când s-a intervenit fizic asupra bilei ruletei, fapt ce a dus la câştigarea unei sume de bani de către inculpatul M.M., împiedicându-se funcţionarea normală a sistemului informatic şi, pe cale de consecinţă, prejudicierea părţii vătămate.

2. Invocând cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior, inculpaţii solicită achitarea pentru infracţiunile de şantaj şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, arătând că nu au avut nicio contribuţie la realizarea infracţiunii de şantaj, activitatea lor limitându-se doar la a-l însoți pe B.M.E., iar, totodată respectivele arme nu le aparţineau sau nu aveau cunoştinţă despre existenţa lor.

Înalta Curte reţine că prin invocarea cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., ca urmare a adoptării Legii nr. 2/2013, dar şi a expunerii de motive a adoptării acesteia, nu se poate ajunge la repunerea în discuţie a existenţei faptelor în materialitatea lor, adică - în sinteză - la constatarea inexistenţei faptelor în materialitatea lor sau a reţinerii altor fapte în locul celor deja reţinute de instanţele anterioare deoarece, conform voinţei legiuitorului (exprimată prin abrogarea expresă a cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.), instanţa de recurs - ulterior judecării apelului de către instanţa de prim control judiciar - nu mai este îndrituită să reexamineze probatoriul administrat şi să modifice situaţia de fapt în cauza penală, controlul judiciar în recurs - după adoptarea Legii nr. 2/2013, limitându-se doar la aspecte de drept, astfel încât solicitarea de achitare pentru cele două infracţiuni este nefondată din această perspectivă.

3. De asemenea, critica inculpaţilor referitoare la agravarea situaţiei în propria cale de atac este neîntemeiată, atâta timp cât în cauză a existat apelul Parchetului, declarat în defavoarea inculpaţilor, prin care s-a solicitat majorarea cuantumului pedepselor şi schimbarea modalităţii de executare.

4. În ceea ce priveşte critica inculpaţilor referitoare la greşita individualizare a sancţiunilor aplicate, în raport cu criteriile de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. anterior, instanţa constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunţării apelurilor, respectiv art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen. anterior, exclude posibilitatea analizei criticii formulate din perspectiva temeiniciei, ci doar a legalităţii pedepsei aplicate.

De asemenea instanţa de recurs nu poate examina în cauza de faţă critica referitoare la individualizarea pedepselor în cadrul cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., care este limitat doar la aspecte de drept.

Nici chiar în cadrul aplicării legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancţiunii, fiind obligată să reducă proporţional sancţiunea stabilită de instanţa de apel (către minimum, mediu sau maximul special) în raport cu limitele prevăzute de legea nouă (către minim, mediu sau maximul special).

Recursurile inculpaţilor sunt însă fondate numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile (art. 5 C. pen.).

În aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate însă stabili o sancţiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanţa de apel a stabilit aceeaşi sancţiune către maximul special prevăzut de legea veche, aşa cum nu este posibilă nici situaţia inversă.

În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În speţă, de la data pronunţării deciziei în apel, 25 septembrie 2013 şi până la data soluţionării recursului a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de faţă, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp, a fost abrogat C. pen. anterior şi a intrat în vigoare un alt C. pen.

În examinarea legii incidente cu privire la acuzaţia formulată faţă de recurent, instanţa de recurs urmează să analizeze:

a) Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanţa verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă, cu privire la încadrarea juridică;

b) Consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării recursului. În examinarea acestui criteriu, instanţa va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport cu încadrarea juridică dată faptei;

c) Instituţiile autonome în raport cu incriminarea şi sancţiunea.

Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat.

Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât şi ca situaţie premisă pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune.

Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare cât şi ca situaţie premisă pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune.

Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante sau atenuante, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanţa trebuie să analizeze consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă şi cum anume este încadrată juridic acuzaţia în legea nouă.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege.

Dezincriminarea faptelor operează in rem, înlăturând răspunderea subiecţilor prin aceea că fapta nu mai e prevăzută de legea penală.

Spre deosebire de vechea legislaţie, care presupunea o analiză in abstracto pentru a se verifica incidenţa dezincriminării, actualul C. pen. presupune o apreciere in concreto a intervenţiei legii de dezincriminare, în sensul că se poate vorbi de dezincriminare atunci când fapta concretă, reţinută potrivit legii vechi, nu mai atrage răspunderea penală potrivit legii noi. Această interpretare este consacrată expres de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/2012.

O astfel de analiz ă presupune verificarea uneia din următoarele două ipoteze: dacă legea nouă suprimă incriminarea anterioară, care nu se mai regăseşte nici în partea specială a C. pen., nici în legile speciale, chiar şi sub o altă denumire; dacă, potrivit legii noi, se restrânge sfera de incidenţă a unui anumit text de o aşamanieră încât fapta concretă pentru care o persoană a fost condamnată nu mai întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, potrivit legii noi.

În aceste limite, verificând incidenţa uneia din cele două ipoteze, instanţa reţine că pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968 pentru care inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea, a intervenit la data de 1 februarie 2014 dezincriminarea, în concret, a infracţiunii.

Aparent, infrac ţiunea prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968 se regăseşte în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 C. pen., constând în iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

Cu toate acestea, defini ţia legală a „grupului infracţional organizat" care se regăseşte la alin. (6) al normei de incriminare, exclude asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, care era incriminată anterior de art. 323 C. pen. din 1968. Conform alin. (6) prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni, calităţi şi structură care nu se regăseau în cazul asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni.

De asemenea, din punct de vedere al structurii, „grupul infrac ţional organizat" prevăzut de art. 367 C. pen. este similar grupului infracţional organizat care era reglementat anterior de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi definit de art. 2 lit. a) din aceeaşi lege ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Legea anterioar ă excludea expres din sfera de aplicare a noţiunii de „grup infracţional organizat", infracţiunea prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968, aspect care a rezultat din art. 8 din Legea nr. 39/2003 care incrimina iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, faptă care se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau art. 323 C. pen. anterior.

Altfel spus, între art. 7 din Legea nr. 39/2003 pe de-o parte şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 C. pen. din 1968 pe de altă parte, a existat o deosebire din punct de vedere structural, calitativ, ultimele două incriminând toate celelalte forme de grupări şi asocieri, care nu se regăseau în definiţia de la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, această din urmă definiţie preluată în prezent, sub aspectul structurii, de art. 367 C. pen.

Un alt argument este dat de no ţiunile diferite de „grup", „grupare" şi „asociere" care se regăseau în legislaţia anterioară intrării în vigoare a Codului penal actual, cod care a preluat, în art. 367, atât sub aspectul terminologiei, cât şi sub aspectul condiţiilor de existenţă, doar prima din cele trei noţiuni.

Astfel, pentru a verifica existen ţa unui grup infracţional organizat, raportarea se făcea la prevederile art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003, care folosea noţiunea de „grup", pentru a verifica existenţa unei asociații constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni raportarea se făcea la prevederile art. 323 C. pen., care folosea noţiunea de „asociere", iar pentru a verifica existenţa unei grupări constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni raportarea se făcea la prevederile art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Aceast ă triplă enumerare era cuprinsă şi în art. 12 din Legea nr. 508/2004, corespunzând celor trei incriminării expuse, intenţia legiuitorului de a le separa rezultând şi din faptul că atunci când s-a dorit să limiteze competenţa D.I.I.C.O.T. doar pentru cazul incriminărilor de la art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 39/2003, a prevăzut-o în mod expres, chiar în cuprinsul aceluiaşi art. 12 din Legea nr. 508/2004, lit. a).

Chiar dac ă s-ar aprecia că în prezent infracţiunea prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968 se regăseşte în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 C. pen., în concret, fapta de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, pentru care au fost condamnaţi inculpaţii nu se regăseşte în infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen., motiv pentru care se va dispune achitarea inculpaţilor pentru această infracţiune.

Cu privire la celelalte infracţiuni, instanţa va compara efectele acuzaţiei din legea veche (art. 49 din Legea nr. 161/2003) cu efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 249 C. pen.). Legea veche prevedea o sancţiune de la 3 la 12 ani, iar legea nouă prevede o sancţiune de la 2 la 7 ani.

Legea nouă prevede un minim de 2 ani care este mai favorabil faţă de legea veche care prevede un minim de 3 ani, astfel că legea nouă va retroactiva.

Cu privire la infracţiunea de şantaj, legea veche, respectiv art. 194 alin. (1) C. pen. anterior prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, iar legea nouă prevede în art. 207 C. pen., pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.

Cum legea veche prevedea un minim mai mic decât legea nouă, instanţa apreciază că legea veche este lege favorabilă.

Referitor la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor, legea veche în art. 279 alin. (1) C. pen. raportat la art. 141 din Legea nr. 295/2004 prevedea o pedeapsă de la 2 la 8 ani, iar legea nouă în art. 342 C. pen. o pedeapsă de la 1 la 5 ani, motiv pentru care, comparând limitele de pedeapsă, instanţa constată că legea nouă este lege mai favorabilă.

Ca urmare a stabilirii legii mai favorabile (nouă sau veche), conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

Instituţiile autonome, în raport cu incriminarea şi sancţiunea, decurgând din incriminare, sunt art. 37 lit. a) sau b) C. pen. anterior, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 33-35 C. pen. anterior.

Aplicarea legii penale mai favorabile în raport cu instituţiile care funcţionează autonom a fost discutat ă în doctrină şi practică încă din anul 1936. V.D., în C. pen. adnotat din 1936, arăta că „aplicarea legii mai blânde exclude implicit legea mai severă. Nu este deci îngăduit a se îmbina dispoziţiunile unei legi cu ale celeilalte pentru a se obţine un rezultat mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicaţiune a unei a treia lege (lex tertia), ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită şi pedeapsa fixată conform uneia din legi se poate recurge la instituţiunile care funcţionează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului." Aceeaşi idee este regăsită şi în C. pen. comentat şi adnotat - 1969, T. Vasiliu, D. Pavel etc. şi este dezvoltată de doctrină - George Antoniu, Costică Bulai în Practica judiciară penală, vol. I, pag. 32-41, Constantin Mitrache în Explicaţii preliminare ale noului C. pen., pag. 76 parag. 1, pag. 77).

Aplicarea legii penale mai favorabile în cadrul fiecărei instituţii autonome nu contravine principiului legalităţii, nu este creată o lex tertia. Lex tertia apare atunci când sunt preluate condiţiile de existenţă ale unei instituţii dintr-o lege, iar efectele aceleiaşi instituţii sunt preluate dintr-o altă lege. Lex tertia presupune combinarea dispoziţiilor de favoare în cadrul aceleiaşi instituţii juridice din legi diferite. Prin lex tertia se au în vedere acele situaţii prin care condiţiile unui fapt juridic sunt separate de efectele aceluiaşi fapt juridic, nu şi aplicarea unor legi diferite cu privire la instituţii juridice diferite (fapte juridice diferite), dar în mod unitar cu privire Ia condiţiile de existenţă ale unei instituţii (faptul juridic) şi efectele acelei instituţii (faptul juridic).

Conform Constitu ţiei României, legea penală mai favorabilă retroactivează. În aplicare acestui principiu, legea nouă nu trebuie să devină sub niciun aspect una defavorabilă, pentru că legea penală mai favorabilă se apreciază în raport cu situaţia persoanei acuzată într-o cauză penală sau contravenţională, după caz.

Referitor la existen ţa recidivei, instanţa constată că legea nouă ar fi fost mai favorabilă doar dacă sancţiunea aplicată anterior era închisoarea mai mică sau egală cu un an, caz în care, conform art. 41 C. pen., ar fi dispărut starea de recidivă. Având în vedere că anterior inculpatul a
fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dispoziţiile legii noi nu sunt mai favorabile şi nu pot retroactiva.

Cu privire la efectele revocării suspendării condiţionate, conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969. Faţă de norma tranzitorie, instanţa va face aplicarea art. 83 C. pen. anterior în ceea ce priveşte pe inculpatul V.S., va revoca suspendarea condiţionată a pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 802 din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei sector 3, care nu se va contopi cu sancţiunea din prezenta hotărâre.

De asemenea, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.V.E., efectele revocării liberării condiţionate urmează regimul prevăzut de art. 61 C. pen. anterior, astfel încât va menţine această revocare a liberării condiţionate acordate inculpatului cu p rivire la restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicat prin sentinţa penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 1, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în prezenta cauza.

Astfel, raportat la condiţiile de existenţă şi de tratamentul penal, instanţa constată că dispoziţiile prevăzute de art. 37 lit. a) sau b C. pen. anterior, art. 33 C. pen. anterior, precum şi art. 41 alin. (2) C. pen. anterior sunt mai favorabile decât cele cuprinse în legea nouă, în art. 41 C. pen./recidivă), art. 39 C. pen. (concurs de infracţiuni) şi art. 35 C. pen. (infracţiune continuată).

Pentru aceste considerente, instanţa va admite recursurile declarate de inculpaţi, va casa în parte decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 495 din 18 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen. şi rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pentru toți inculpații pedepsele rezultante în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, precum şi sporurile aplicate.

1.Cu privire la inculpatul B.M.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru infracţiunea prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Va menţine pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 41 alin. (2) şi art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care va adăuga sporul de 1 an închisoare, spor aplicat prin decizia penală atacată, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

2. Cu privire la inculpatul B.V.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Va menţine pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Va menţine revocarea liberării condiţionate dispusă conform art. 61 C. pen., pentru restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei Sector 1.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, astfel cum au fost reduse sau menţinute, precum şi restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

3. Cu privire la inculpatul B.C.D.:

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare şi va menţine pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Ca constata că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012 - 23 noiembrie 2012.

4. Cu privire la inculpatul M.A.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 lit. a), art. 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

5. Cu privire la inculpatul M.T.:

Va menţine pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Conform art. 33- 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 1 august 2012 la 23 aprilie 2014.

6. Cu privire la inculpatul D.F.:

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

7. Cu privire la inculpatul M.S.:

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

8. Cu privire la inculpatul V.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 249 C. pen., cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Va menţine revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei Sectorului 3 şi va dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv dispozițiile deciziei cu privire la modalitatea de executare a pedepselor (prin privare de libertate).

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi D.F. și V.F., în sumă de câte 400 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi B.C.D., B.M.E., M.S., B.V.E., M.A. şi M.T., în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpaţii B.C.D., D.F., M.S., V.S., B.M.E., B.V.E., M.A. şi M.T. împotriva Deciziei penale nr. 267/A din 31 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează în parte decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 495 din 18 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen. şi rejudecând în aceste limite:

Descontopeşte pentru toți inculpații pedepsele rezultante în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, precum şi sporurile aplicate.

1. Cu privire la inculpatul B.M.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru infracţiunea prev.de art. 48 C. pen. rap.la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Menţine pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 41 alin. (2) şi art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1 an închisoare, spor aplicat prin decizia penală atacată, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

2. Cu privire la inculpatul B.V.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Menţine revocarea liberării condiţionate dispusă conform art. 61 C. pen., pentru restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei Sector 1.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele stabilite, astfel cum au fost reduse sau menţinute, precum şi restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

3. Cu privire la inculpatul B.C.D.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 3 ani închisoare şi menţine pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Constată că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012.

4. Cu privire la inculpatul M.A.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 lit. a), art. 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

5. Cu privire la inculpatul M.T.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Menţine pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 1 august 2012 la 23 aprilie 2014.

6. Cu privire la inculpatul D.F.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

7. Cu privire la inculpatul M.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Conform art. 33- 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

8. Cu privire la inculpatul V.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Menţine revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului 3 şi dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani şi 8 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv dispozițiile deciziei cu privire la modalitatea de executare a pedepselor (prin privare de libertate).

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi D.F. și V.F., în sumă de câte 400 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi B.C.D., B.M.E., M.S., B.V.E., M.A. şi M.T., în sumă de câte 100 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23 aprilie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 141/2014. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 142/2014. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1415/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). şantajul (art.194 C.p.), nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (art. 279 C.p., Le