ICCJ. Decizia nr. 1894/2014. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1894/2014
Dosar nr. 8216/95/2013
Şedinţa publică din data de 3 iunie 2014
Deliberând asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin Sentinţa penală nr. 338 din 26 noiembrie 2013, Tribunalul Gorj, a admis cererea formulată de inculpatul A.A.A. privind judecarea cauzei conform procedurii simplificate prevăzută de disp. art. 3201 C. proc. pen.
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicare art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.A.A. la 2 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 8 octombrie 2013 la zi, data pronunţării.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantităţilor de 5.120,85 grame rezină de cannabis şi de 223,59 grame cannabis ridicată de la inculpatul A.A.A., indisponibilizată la I.G.P.R. - Direcţia cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, conform dovezilor nr. x şi y din 21 octombrie 2013 şi rămasă în urma analizei de laborator.
În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus distrugerea acestor cantităţi de droguri, ridicate în vederea confiscării, cu păstrarea de contraprobe.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea telefonului mobil marca N. şi cartelele sim C. şi O., aparţinând inculpatului A.A.A.
În baza art. 343 alin. (3) C. proc. pen., art. 348 C. proc. pen. şi art. 109 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca P., de culoare roşie, prin Ordonanţa nr. 9D/P/2013 din 14 octombrie 2013 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj şi restituirea către A.A., tatăl inculpatului, a autoturismului marca P., de culoare roşie, aparţinând lui A.A. care a fost depus în parcul I.P.J. Gorj, conform procesului-verbal şi dovezii din 16 octombrie 2013.
A fost obligat inculpatul la 2.100 RON cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 9D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A.A.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, reţinându-se, în esenţă, că organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că A.A.A. introduce în ţară droguri de diferite categorii, pe care le livrează en-gros unor dealeri de droguri de pe piaţa internă. Aceste aspecte au rezultat din faptul că efectua transport internaţional de mărfuri cu un tir - proprietatea familiei, existând indicii că ar fi achiziţionat din Italia, de la un cetăţean albanez, un kilogram de marijuana, pe care încerca să o comercializeze en-gros, întrucât avea nevoie de bani pentru a repara un autocamion de transport marfă - tir, ce a fost avariat.
Din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii temeinice care să conducă la probarea activităţii infracţionale descrise, însă s-a continuat monitorizarea făptuitorului şi s-au efectuat în continuare în cauză activităţi de urmărire penală.
Urmare a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor şi comunicărilor telefonice au rezultat date că acesta ar pregăti livrarea unei cantităţi de droguri pe piaţa internă. Astfel, din procesul-verbal de efectuare a actelor premergătoare din 2 octombrie 2013, a rezultat că A.A.A. deţine o cantitate de droguri, pe care intenţionează să o comercializeze en-gros unor cumpărători cu potenţial financiar ridicat.
Pentru probarea activităţii infracţionale, a fost autorizat un investigator sub acoperire şi un colaborator al acestuia, dat fiind faptul că inculpatul îşi lua măsuri de prevedere şi conspirativitate, fiind foarte circumspect privind persoanele cu care intra în contact.
Investigatorul urma să culeagă date şi informaţii cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi să procure droguri de la inculpat sau de la persoanele din anturajul acestuia, pentru a se proba implicarea acestora în activitatea de trafic de droguri.
Astfel, din procesul-verbal încheiat de investigatorul sub acoperire la data de 4 octombrie 2013, a rezultat faptul că acesta l-a contactat telefonic pe colaborator, care i-a spus că deţine informaţia că un oarecare "A." doreşte să-i vândă "cinci anvelope de iarnă", făcând referire la 5 kilograme de haşiş. După ce colaboratorul l-a pus în legătură pe investigator cu vânzătorul de droguri, aceştia au stabilit să se întâlnească ulterior pentru a discuta detalii ale tranzacţiei, vânzătorul lăsând colaboratorului un număr de telefon, pentru a fi contactat.
Din procesul-verbal încheiat de investigatorul sub acoperire la data de 7 octombrie 2013, a rezultat că investigatorul l-a căutat, în mai multe rânduri, la telefon pe vânzător, respectiv "A.", însă acesta nu a răspuns decât după mai multe insistenţe, stabilind să se întâlnească pe data de 8 octombrie 2013, în oraşul Filiaşi, pentru ca vânzătorul să ofere o mostră din "marfa" pe care o avea spre vânzare.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal din 8 octombrie 2013, investigatorul sub acoperire a stabilit să se întâlnească cu vânzătorul de droguri, respectiv A.A.A. într-o parcare la ieşirea din oraşul Filiaşi, spre municipiul Craiova.
Inculpatul A.A.A. a venit la întâlnire cu un autoturism marca P., de culoare roşie, decapotabil, fiind însoţit de o tânără. După o discuţie între investigator şi furnizorul de droguri a rezultat că cel din urmă are în autoturism cantitatea de 5 kilograme de rezină de cannabis, pe care este dispus să o vândă pentru suma de 10.000 euro. Pentru a demonstra acest lucru, A.A.A. a deschis portbagajul autoturismului, prezentând o pungă din material plastic, în care se aflau 10 pachete învelite în scotch, fiecare în greutate de 500 grame. După ce A.A.A. a transportat persoana de sex feminin la o locaţie spre municipiul Craiova, s-a reîntâlnit cu investigatorul în oraşul Filiaşi şi, pentru a-i confirma că deţine marfa, a luat din portbagaj un cuţit, cu care a tăiat unul din cele zece pachete, observându-se o substanţă solidă de culoare maro, cu miros specific, ce părea a fi rezină de cannabis, însă a spus că nu îi va preda marfa până ce nu primeşte suma de 10.000 euro. În continuare, s-a realizat flagrantul, aspectele fiind descrise în procesul-verbal de constatare din data de 8 octombrie 2013, în oraşul Filiaşi, jud. Dolj.
De menţionat faptul că, discuţiile dintre investigator şi inculpatul A.A.A. au fost înregistrate audio-video şi filmate în baza autorizării instanţei competente.
După efectuarea prinderii în flagrant, s-a procedat la percheziţionarea corporală şi auto a lui A.A.A., găsindu-se într-o pungă din material plastic mai multe fragmente de substanţă solidă, de culoare maro, cu miros specific, despre care sus-numitul a declarat că reprezintă "ciocolată" şi că este pentru consum. La controlul autoturismului, în portbagaj s-au găsit 10 calupuri cu formă paralelipipedică, sigilate cu scotch de culoare maro, precum şi un alt calup compus din două tablete din aceeaşi substanţă, însumând cantitatea de 5.275 grame. Tot în portbagaj au fost identificate două pungi din material plastic, conţinând fragmente vegetale uscate, tip muguri, cu miros specific, însumând 255 grame. Despre toate acestea, A.A.A. a declarat că nu-i aparţin şi că nu cunoaşte provenienţa acestora.
Obiectele corp-delict au fost ridicate, cântărite şi sigilate şi s-au înaintat la Laboratorul Central de Analiză şi Profil Bucureşti.
La data de 9 octombrie 2013, substanţele au fost duse la Laboratorul Central de Analiză şi Profil Bucureşti spre analiză.
Din concluziile provizorii, cât şi din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 octombrie 2013 a rezultat că în probele 1 şi 2 înaintate s-a pus în evidenţă tetrahidrocanabinolul (THC), substanţă psihotropă, cannabidiol (CBD) şi cannabinol (CBN). THC şi CBD sunt cannabinoizi naturali sintetizaţi de planta cannabis, iar CBN este un produs de degradare al THC. THC este o substanţă sensibilă la aer (O2) şi lumină UV sub acţiunea cărora se oxidează la CBN.
Din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 octombrie 2013, pentru o probă din fragmente de substanţă solidă cu aspect de rezină de culoare maro, a rezultat că s-a pus în evidenţă tetrahidrocanabinolul (THC), substanţă psihotropă, cannabidiol (CBD) şi cannabinol (CBN). THC şi CBD sunt cannabinoizi naturali sintetizaţi de planta cannabis, iar CBN este un produs de degradare al THC. THC este o substanţă sensibilă la aer (O2) şi lumină UV sub acţiunea cărora se oxidează la CBN.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 octombrie 2013, pentru proba 1 (10 calupuri cu câte 5 tablete substanţă solidă cu aspect de rezină de culoare maro, cu masa brută de 5.073,3 grame) şi proba 2 (2 tablete substanţă solidă cu aspect de rezină de culoare maro, cu masa brută de 199,1 grame) a rezultat că s-a pus în evidenţă tetrahidrocanabinolul (THC), substanţă psihotropă, cannabidiol (CBD) şi cannabinol (CBN). THC şi CBD sunt cannabinoizi naturali sintetizaţi de planta cannabis, iar CBN este un produs de degradare al THC. THC este o substanţă sensibilă la aer (O2) şi lumină UV sub acţiunea cărora se oxidează la CBN.
După expertizarea cantităţilor de mai sus, drogurile au fost depuse la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada nr. y din 21 octombrie 2013.
În continuarea activităţilor, la locuinţa din municipiul Târgu Jiu, a inculpatului A.A.A. s-a efectuat o percheziţie domiciliară, ocazie cu care au fost identificate într-un geamantan o punguţă din material plastic, conţinând fragmente vegetale de culoare verde-oliv, cu miros specific, ce au fost supuse expertizării.
Proba ridicată a fost trimisă la Laboratorul Central de Analiză şi Profil Bucureşti, din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 octombrie 2013, rezultând că în proba înaintată s-a pus în evidenţă tetrahidrocanabinolul (THC), substanţă psihotropă, cannabidiol (CBD) şi cannabinol (CBN). THC şi CBD sunt cannabinoizi naturali sintetizaţi de planta cannabis, iar CBN este un produs de degradare al THC. THC este o substanţă sensibilă la aer(O2) şi lumină UV sub acţiunea cărora se oxidează la CBN.
Cantitatea de droguri rămasă în urma analizelor a fost depusă la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada nr. x din 21 octombrie 2013.
Din materialul de urmărire penală administrat în cauză a rezultat cu certitudine existenţa unor probe temeinice, care dovedesc săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de către inculpatul A.A.A., faţă de care a fost începută urmărirea penală la data de 8 octombrie 2013, pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
După ce a fost adusă la cunoştinţă fapta ce formează obiectul cauzei, încadrarea juridică şi dreptul de a avea apărător, precum şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i-se, totodată, atenţia că ceea ce declară, poate fi folosit şi împotriva sa, acesta a menţionat că nu face nicio declaraţie în această fază a procesului penal.
Starea de fapt expusă a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, ordonanţă de autorizare a investigatorului sub acoperire şi colaboratorul acestuia, procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, proces-verbal de prindere în flagrant, procese-verbale a percheziţiilor corporale şi auto, procese-verbale a percheziţiilor domiciliare, procese-verbale de testare cu trusa N. şi de cântărire a drogurilor, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, dovezi de depunere a drogurilor la camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O., planşe foto, declaraţii inculpat, declaraţii martori, autorizaţii interceptare convorbiri şi comunicări telefonice, precum şi în mediul ambiental şi 2 (două) CD-uri conţinând înregistrarea audio-video a infracţiunii flagrante şi notă de redare a convorbirilor purtate.
Cu privire la cererea inculpatului A.A.A., prin care a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală în conformitate cu dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., instanţa a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul legal menţionat respectiv: instanţa este competentă să judece cauza şi legal sesizată, inculpatul a declarat personal înainte de citirea actului de sesizare al instanţei că recunoaşte în totalitate fapta reţinută în rechizitoriu, acesta solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea altor probe.
Tribunalul, constatând că sunt îndeplinite dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. introdus prin Legea nr. 202/2010 a admis cererea formulată de inculpat privind judecarea cauzei potrivit procedurii prevăzute de acest text de lege.
Instanţa a constatat că fapta dedusă judecăţii există, fiind corect stabilită de către organul de urmărire penală, că această faptă constituie infracţiune şi că a fost comisă de către inculpat cu vinovăţie, fiind pe deplin dovedită cu mijloacele de probă.
Fapta săvârşită de inculpatul A.A.A., constând în aceea că la data de 8 octombrie 2013, a fost prins în flagrant în timp ce oferea, spre vânzare, cantitatea de 5.275 grame haşiş, constituită din 10 calupuri a câte 500 grame fiecare şi unul de 275 grame, precum şi cantitatea de 255 grame cannabis, în stare uscată, solicitând suma de 10.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Având în vedere cele expuse şi luând în considerare art. 52 C. pen., potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa a procedat la stabilirea pedepsei pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv: dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în partea specială [şi anume, închisoarea de la 3 la 15 ani, prevăzută pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, iar urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., aceste limite vor fi reduse cu o treime], gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acelaşi timp, instanţa a ţinut cont de persoana inculpatului că nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând fapta comisă, însă în cursul urmării penale a uzat de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. refuzând să facă declaraţii, inclusiv cu ocazia verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive pe temeiul dispoziţiilor art. 3001 C. proc. pen.
Punând în balanţă toate aceste aspecte, instanţa a apreciat că în privinţa inculpatului nu pot fi reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. întrucât în cazul aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., comportarea sinceră în cursul procesului nu poate fi valorificată ca o circumstanţă atenuantă judiciară întrucât recunoaşterii săvârşirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valenţă juridică.
Tribunalul a apreciat că se impune în raport de gravitatea faptei comisă de inculpat, pericolul social sporit şi de cantitatea mare de droguri expusă spre vânzare, ca pedeapsa aplicată să fie cu privare de libertate.
A dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv începând cu data de 8 octombrie 2013 la zi.
B. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj şi inculpatul A.A.A.
Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, arătând că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă în raport cu fapta comisă şi de împrejurările săvârşirii acesteia.
Inculpatul a solicitat admiterea apelului declarat, desfiinţarea sentinţei penale şi reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii sub minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea dispoziţiilor art. 74, 76 C. pen. şi schimbarea modalităţii de executare, în sensul aplicării dispoziţiilor art. 861 C. pen., având în vedere că este la primul conflict cu legea penală şi în favoarea sa au fost reţinute dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
S-a apreciat că apelul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj este fondat şi urmează a fi admis, iar apelul inculpatului este nefondat şi urmează a fi respins, din următoarele considerente:
Examinând sentinţa penală apelată, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, Curtea de Apel Craiova a constatat că prima instanţă a aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului, în raport de gradul de pericol social ridicat al faptei comise - infracţiunea de trafic de droguri, faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
S-a reţinut că, pe de altă parte, instanţa de fond nu a avut în vedere cantitatea mare de droguri găsită asupra inculpatului în momentul în care a fost prins în flagrant, în timp ce oferea spre vânzare haşiş, dar şi contravaloarea drogurilor, respectiv suma de 10.000 euro solicitată de inculpat, asupra căruia a fost găsită cantitatea de aproximativ 5,5 kg haşiş ce a fost introdusă în ţară pentru a fi vândută en-gros, drogurile fiind sub formă de calupuri de câte 500 grame. Avându-se în vedere împrejurarea că drogurile erau sintetizate şi dacă ar fi ajuns pe piaţa consumatorilor ar fi asigurat consumul pentru un număr foarte mare de persoane dependente de acest viciu, dar şi beneficii importante pentru dealerii de droguri a apreciat că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social.
Curtea de Apel a constatat că deşi nu este recidivist, inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, acesta fiind sancţionat anterior de autorităţile judiciare străine pentru alte fapte cu caracter penal.
În raport de toate aceste împrejurări, în temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj, a desfiinţat sentinţa în parte, pe latură penală şi rejudecând, a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului, la 3 ani închisoare.
În baza art. 88 C. pen. şi art. 350 C. proc. pen. a dedus detenţia, în continuare la zi şi a menţinut starea de arest preventiv faţă de inculpat.
În temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.A.A.
C. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul A.A.A.
În recursul declarat la data de 23 ianuarie 2014, inculpatul A.A.A. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile în raport de modificările aduse limitelor de pedeapsă începând cu data de 1 februarie 2014. În motivele de recurs transmise prin fax la data de 27 mai 2014, a indicat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18, pct. 20 C. proc. pen. A menţionat că instanţa de apel a aplicat o greşită individualizare a pedepsei în condiţiile în care operează circumstanţe atenuante a pedepsei dată fiind poziţia sinceră a inculpatului, conduita acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii dar şi după, în sensul că a avut o atitudine cooperantă şi sinceră, a recunoscut şi a regretat fapta.
A considerat, că în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, în baza probelor administrate, instanţa poate aprecia că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, având în vedere faptul că inculpatul se află în arest preventiv de aproximativ de 8 luni.
În susţinerile orale ale apărătorului din oficiu, cu ocazia dezbaterilor,acesta a indicat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul este fondat doar pentru considerentele ce se vor arăta: în cauză, se constată că decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 14 ianuarie 2014 deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, iar recursul declarat de inculpat a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 5 februarie 2014, situaţie în care deciziile din apel sunt supuse casării în limita motivelor de recurs prevăzute de art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, care este legea procesual penală aplicabilă recursului de faţă, toate acestea, în considerarea, de către legiuitor, a finalităţii restrângerii controlului judiciar realizat prin mijlocirea acestei căi de atac doar la chestiuni de drept (de legalitate).
Înalta Curte constată că în conformitate cu dispoziţiile art. 38510 din C. proc. pen. anterior, recursul trebuie să fie motivat în scris, iar motivele de recurs se depun la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată sub sancţiunea luării în considerare numai a cazurilor de casare care potrivit art. 3859 alin. (3) din C. proc. pen. anterior, se iau în considerare din oficiu. Astfel, se observă că recurentul inculpat, prin avocat a transmis prin fax motivele de recurs, în scris, la dosarul cauzei la data de 27 mai 2014, primul termen de judecată în cauză fiind la data de 3 iunie 2014.
În ceea ce priveşte aplicarea legii mai favorabile, instanţa de recurs constată că sunt incidente dispoziţiile art. 5 C. pen. şi anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Noul C. pen. în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Este de precizat că problema se pune în situaţia în care fapta comisă este prevăzută ca infracţiune şi în legea nouă, existând continuitate sub aspectul incriminării, precum şi atunci când fapta respectivă a fost săvârşită în întregime sub imperiul legii vechi.
Pentru ca, din mai multe legi penale apărute succesiv în raport cu timpul săvârşirii unei infracţiuni, să se aleagă legea penală mai favorabilă trebuie să existe anumite criterii, şi anume: legile trebuie să se compare sub aspectul condiţiilor de incriminare a faptei (al conţinutului infracţiunii), al condiţiilor de tragere la răspundere penală, al sancţiunilor şi al altor aspecte asupra cărora au survenit modificări (termenul de prescripţie al răspunderii penale sau al executării pedepsei).
Criteriul sancţiunilor este cel mai important, deoarece orice proces penal, de cele mai multe ori, se finalizează, cu aplicarea unor sancţiuni penale care dacă este mai blândă, mai uşoară va imprima acelaşi caracter legii care o prevede.
Dintre sancţiunile de drept penal aplicabile, pedepsele principale şi pedepsele complementare dau conţinut evaluării situaţiei mai favorabile.
Astfel, dacă legea penală nouă prevede pentru faptă pedeapsa cu amenda, iar cea veche prevede pedeapsa cu închisoarea va fi mai favorabilă legea nouă. Dacă, în acest caz, în urma aplicării unor circumstanţe atenuante existente doar în legea veche s-ar ajunge la înlocuirea pedepsei închisorii cu amenda în limite mai mici decât în legea nouă, atunci legea mai favorabilă va fi legea veche.
Dacă în legea veche şi cea nouă se prevede o pedeapsă cu închisoare între aceleaşi limite, cu deosebirea că în legea nouă pedeapsa cu închisoare se prevede alternativ cu pedeapsa amenzii, va mai favorabilă legea nouă, conform acesteia existând posibilitatea să se aplice doar amenda.
Dacă ambele legi prevăd pedepse cu închisoarea, instanţa de judecată va examina minimul şi maximul la fiecare, iar apoi va aplica legea penală mai favorabilă.
Compararea legilor nu se reduce numai la observarea limitelor de pedeapsă din normele incriminatorii ci presupune, în plus, examinarea tuturor reglementărilor privitoare la pedeapsă şi la mijloacele legale de individualizare a ei. Astfel, trebuie avute în vedere şi cauzele de modificare a pedepsei (de atenuare sau de agravare), precum şi circumstanţele atenuante sau agravante.
Analizând incidenţa legii penale mai favorabile în raport de considerentele sus-menţionate, instanţa de recurs constată şi reţine următoarele:
Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 din C. pen. anterior "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."
Conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aşa cum a fost modificat prin art. 81 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi."
Comparând conţinutul reglementărilor menţionate instanţa de recurs constată că modificarea textelor de lege cu privire la conţinutul constitutiv al infracţiunilor nu a operat, de aceea stabilirea legii penale mai favorabile se va face în raport de sancţiunea care are limite mai favorabile în legea nouă.
În ceea ce priveşte individualizarea acesteia în concret, instanţa de recurs constată diferenţa dintre minimul şi maximul special din legea nouă - de la 2 la 7 ani închisoare - şi de la 3 la 15 ani în cazul legii vechi.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, potrivit legii vechi inculpatul a primit o sancţiune de 3 ani închisoare pentru această infracţiune cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) vechiul C. proc. pen. fără reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior. Este de precizat că reglementarea cuprinsă în art. 374 alin. (4) rap. la art. 396 alin. (10) Noul C. proc. pen. (art. 3201 C. proc. pen. anterior) nu a fost modificată în conţinutul său.
Comparând limitele de pedeapsă prevăzute, se constată că legea nouă este legea mai favorabilă, întrucât are limitele mai scăzute faţă de vechea reglementare, astfel că se va reduce proporţional pedeapsa aplicată inculpatului la 2 ani şi 4 luni închisoare.
Referitor la pedepsele complementare şi accesorii, va aplica noua lege, ca fiind mai favorabilă, având în vedere dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.
Pe cale de consecinţă, va reduce pedeapsa complementară de 2 ani privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior, la 1 an a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 8 octombrie 2013 la 3 iunie 2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul A.A.A.
Împotriva Deciziei penale nr. 3 din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează, în parte, decizia atacată şi Sentinţa penală nr. 338 din 26 noiembrie 2013 a Tribunalului Gorj, secţia penală, numai sub aspectul aplicării dispoziţiilor art. 5 C. pen. şi rejudecând în aceste limite:
Reduce pedeapsa la 2 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară de 1 an a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen.
Conform art. 65 alin. (1) C. pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 8 octombrie 2013 la 3 iunie 2014.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 iunie 2014.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 1736/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 1919/2014. Penal. Delapidarea (art. 215 ind.1... → |
|---|
