ICCJ. Decizia nr. 2193/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiunea de spălare de bani (Legea 656/2002 art. 23), infracţiuni privind comerţul el

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2193/2014

Dosar nr. 7565/95/2011

Şedinţa publică din 27 iunie 2014

Asupra recursurilor penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 194 din 11 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 7565/95/2011:

I. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul C.O.F. a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.O.F., născut în municipiul Timişoara, cu domiciliul în Craiova, fără antecedente penale la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

II. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul C.M.C. a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.M.C., născut în municipiul Craiova, cu domiciliul în judeţul Dolj, fără antecedente penale la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 a fost condamnat acelaşi inculpat la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv cu începere de la 3 mai 2011 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului.

III. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpata C.A.G. a fost trimisă în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 şi lit. c) pct. 1 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. şi din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 46 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnată inculpata C.A.G., născută în municipiul Craiova, judeţul Dolj, cu domiciliul în municipiul Craiova, judeţul Dolj, fără antecedente penale la 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitată inculpata pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

IV. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul M.I.C. a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) şi alin. (3) cu referire la art. 2 lit. b), c) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.I.C., născut în municipiul Craiova, judeţul Dolj, cu domiciliul în municipiul Craiova, fără antecedente penale, la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

La baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 a fost condamnat acelaşi inculpat la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 136¹ din Legea nr. 295/2004 a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

V. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul D.C.A. a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) şi alin. (3) cu referire la art. 2 lit. b), c) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul D.C.A., născut în jud. Alba, cu domiciliul unde locuieşte fără forme legale în mun. Bucureşti, fără antecedente penale la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

VI. În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul M.V.I. a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) şi alin. (3) cu referire la art. 2 lit. b), c) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.V.I., născut în mun. Craiova, judeţul Dolj, cu domiciliul în mun. Craiova, jud. Dolj, fără forme legale în mun. Craiova, cu antecedente penale la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 85 C. pen. a fost anulată suspendarea condiţionată privind pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 44/2010 a Tribunalului Timiş.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele componente de 8 luni închisoare şi 1 an închisoare, care au fost repuse în individualitatea lor.

S-a constatat că faptele deduse judecăţii sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 44/2010 a Tribunalului Timiş.

În baza art. 36, art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara cu pedepsele stabilite în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi 1003 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii C.O.F., C.M.C., M.I.C., D.C.A. şi M.V.I. la plata contravalorii în lei a sumei de 38.942,51 euro către partea civilă E.K.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003 au fost confiscate de la inculpatul C.O.F. sumele de 105.236,4 dolari SUA şi 24.824,1 euro.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind suma de 780 euro, sumă depusă la C.B. - Sucursala Gorj.

În baza art. 25 din Legea nr. 656/2002 au fost confiscate de la inculpatul C.M.C. suma de 4.500 euro depusă la C.B. - Sucursala Gorj, bijuterii (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben), depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Gorj, autoturismul marca B., sigilat şi depus în parcul auto al IPJ Dolj; apartamentul din municipiul Craiova, judeţul Dolj, cu numărul cadastral înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova şi imobilul situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 527 mp şi construcţie C1 - casă de locuit cu suprafaţă construită de 159,33 mp, cu nr. cadastral provizoriu x înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză cu privire la aceste bunuri până la concurenţa sumei de 115.774,23 dolari SUA.

În baza art. 25 din Legea nr. 656/2002 au fost confiscate de la inculpatul M.I.C. suma de 14.760 euro, ridicată de la S.A.M. şi depusă la C.E.C. - Sucursala G. şi autoturismul marca B., de culoare gri închis, ridicată de la M.M.M., sigilată şi depusă în parcul auto al I.Dolj.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză cu privire la aceste bunuri până la concurenţa sumei de 38.529,22 euro.

În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen. a fost confiscat de la inculpat pistolul marca E. cu încărcător aferent şi un număr de 3 cartuşe, ridicat de la numita M.L.M., depus la camera de corpuri delicte a IPJ Gorj - Serviciul de Evidenţă Operativă, Statistică şi Cazier.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003 a fost confiscată de la inculpatul D.C.A. suma de 18.077,28 dolari SUA.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003 a fost confiscată de la inculpatul M.V.I. suma de 13.434,43 dolari SUA.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind autoturismul marca S., aparţinând inculpatului M.V.I., sigilat şi depus în parcul auto al IPJ Dolj.

În baza art. 118 lit. a), b) şi e) C. pen. au fost confiscate următoarele bunuri ridicate şi depuse la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Gorj:

- telefon mobil marca N., cu cartelă SIM C. seria x, telefon mobil marca N., seria y, fără sim, card de memorie, capacitate 128 MB, seria xx, sim C. seria yy, cartelă sim C. seria zz, cartelă SIM O. seria ww, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- card SD marca K., capacitate 4 GB, ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- CD marca B., CD marca T., CD L., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- cartelă SIM V. seria x1, cartelă sim V. seria x2, telefon mobil marca N., cu seria Y1, telefon mobil marca N., cu seria Y2 ce conţine cartela sim C. seria xy, telefon mobil marca S., seria XZ, cu cartela sim C. seria z1, telefon mobil marca D. seria WW, cu cartela sim D. seria wx, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- laptop marca A., seria aa, ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- CD marca T. memory-stick V. de culoare roşie, laptop H. seria cc, hard-disk F. seria nn, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpata C.A.G.

- dispozitiv electronic artizanal, card bancar marca V., card bancar marca E.C., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.O.F.

- telefon mobil marca N., cu seria mm, cu cartelă sim C. xx1, telefon mobil marca L. cu seria mm1, cartelă sim C. cu seria xxyy şi card memorie S., capacitate 4 GB, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.O.F.

- unitate centrală de culoare gri ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare de la numita S.A.M., sora numitei M.L.M. - concubina inculpatul M.I.C.

- hard disk marca S., capacitate 160 GB, card memorie marca K. capacitate 2 GB, aparat foto marca P. ce conţine card memorie marca S. capacitate 2 GB, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la numita M.L.M., concubina inculpatului M.I.C.

- două dispozitive de lipit, patent de tăiat cu mânere de culoare roşie, trei baterii, sârmă specială pentru lipit, cinci batoane silicon, patru bucăţi plastic, un dispozitiv de tăiat, o cutie cu pastă de culoare galben, trei bilete de avion, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la numita M.L.M., concubina inculpatului M.I.C.

- hard disk marca S., capacitate 160 GB, telefon mobil marca B.B., seria mm2, telefon mobil marca E. seria mmm3, card memorie marca A., capacitate 1 GB, cartelă sim O., cartelă sim V. seria v1, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.U.

- microcameră video, mufe USB, Card R. şi circuit cu mufă pentru 2 pini, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.U.

- microscop, mini freză şi pistol de lipit marca D. de lipit cu suport, cutie de culoare albastră ş cutie din metal ce conţin diferite componente metalice şi electronice, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- laptop marca T.S. seria xx1, cablu adaptor laptop, CD P., CD marca T., hard disk marca H. capacitate 80 GB, seria ss, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- laptop marca T. seria tt1, fără display, 24 (douăzeci şi patru) suporturi optice, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.U.

- laptop S. şi telefon mobil marca z., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul D.C.

S-a dispus restituirea laptop-ului marca P., seria p1, ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul M.I.C.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la câte 2.400 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 400 lei onorariu avocat oficiu va fi avansat din fondurile M.J.L.C. către Baroul Gorj.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut următoarele:

1. Inculpatul C.M.C. în cursul anilor 2008 - 2009, cât şi ulterior până în anul 2011, a aderat la grupul infracţional constituit de cumnatul său, inculpatul C.O.F., în vederea comiterii de infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic; a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate) în Italia, prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), fiind arestat de Poliţia Poştală din Bologna, împreună cu I.M.S., I.D.G., C.I., C.N.C., A.C. şi S.D.C. şi fiind găsite asupra lor 120 cărţi de credit donate şi suma de 30.000 euro. Anterior acestei fapte, cât şi ulterior, cu aparatura de skimming procurată din România, a obţinut conturi de carduri, şi PIN-urile acestora, în cooperare cu cumnatul său C.O.F., S.M., D.C., A.V.; a transferat neautorizat, prin aceleaşi procedee, date din sisteme informatice (ATM-uri) din Germania şi Italia, conturi de carduri şi PIN-urile acestora, pe care le-a utilizat ulterior împreună cu ceilalţi complici în retragerea frauduloasă a unor sume de bani din România, Republica Dominicană şi SUA; a procurat de la inculpatul T.C. şi A.R.A. aparatură de skimming - guri de bancomat echipate cu componente electronice, cât şi minicamere video, pe care le-a folosit împreună cu ceilalţi complici: fraţii T., cumnatul său C.O.F., S.M. şi le-a pus şi la dispoziţia altor membrii ai grupării A.V., O.P.M.; a cauzat un prejudiciu patrimonial, prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine sume de bani unele fiind trimise în ţară la aparţinători prin serviciile de transfer monetar internaţional, cât şi prin persoane interpuse; a deţinut în sistemele informatice ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare şi expertizate, laptop-uri, conturi de carduri şi PIN-urile aferente, aplicaţii informatice folosite la inscripţionarea cardurilor bancare; în perioada 2006 - 2011, a primit din străinătate mai multe sume de bani pe numele său şi ale unor terţe persoane (respectiv 25.000 euro prin W. + 25.000 euro primiţi prin intermediul unui oarecare A.), cunoscând că provin din infracţiuni şi a trimis din străinătate sume de bani (96.000 euro), în perioada 2005 - 2009, iar cu banii proveniţi din activitatea infracţională, învinuitul a achiziţionat în anul 2009, o casă situată în mun. Craiova, pe care a achitat suma de 83.000 euro, precum şi bijuterii din aur (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben), pentru soţia sa C.A.G.

2. Inculpatul C.O.F. în cursul anilor 2008 - 2009, cât şi ulterior până în anul 2011, a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, grupare infracţională formată din T.C., A.R.A., S.M., C.M.C., C.A.G., ş.a.; a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate) din străinătate (Australia, Italia, SUA) folosind aparatura de skimming confecţionată în ţară, prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces); a transferat neautorizat date din sisteme informatice, în sensul că a copiat cu aparatura de skimming conturile cardurilor şi PIN-urile acestora; a deţinut, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri, respectiv guri de bancomat şi mini camere video, confecţionate de complicii săi T.C. şi A.R.A., concepute şi adaptate în scopul accesului, fără drept, la date informatice şi a pus la dispoziţia altora, fără drept, astfel de programe şi date informatice; a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume primite - trimise - 105.236,40 dolari SUA), prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine sume de bani; a deţinut echipamente hardware şi software (guri de bancomat, camere video) cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor electronice de plată; a primit din străinătate mai multe sume de bani pe numele său şi ale unor terţe persoane (44.026 euro), cunoscând că provin din infracţiuni şi a trimis din străinătate astfel de sume, iar cu sumele de bani provenite din activităţile ilicite şi-a achiziţionat un apartament situat în Craiova, două autoturisme marca A. unul înmatriculat pe numele cumnatului său, iar cel de-al doilea înmatriculat pe numele său, un autoturism marca L., dar şi mai multe terenuri pe raza judeţului Dolj, în valoare de peste 150.000 euro.

3. Inculpata C.A.G. a aderat şi sprijinit o grupare infracţională organizată constituită din C.M.C. (soţ), C.O.F. (frate), S.M., D.C., ş.a., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate; prin acte materiale repetate, a ajutat cu intenţie, pe soţul său C.M.C. şi fratele său C.O.F., transportând aparatura de skimming, procurată de la inculpaţii T.C. şi A.R.A. ascunsă în autoturism şi vestimentaţie din România în Italia, urmând a fi utilizată de C.M., C.O. şi S.M.; la solicitarea soţului său C.M.C. şi a fratelui său C.O.F., a deţinut şi transportat în Italia aparatură şi dispozitive tip skimming folosite pentru copierea conturilor de card la ATM-uri; a deţinut şi transportat în Italia, mijloace electronice de plată falsificate (carduri, donate), în vederea punerii în circulaţie a acestora.

4. Inculpatul M.I.C. a constituit o grupare infracţională organizată pe relaţia România - Olanda - Belgia - Germania, iar ulterior Franţa, constituită din R.C.D., G.I.A., M.V.I., D.C.A., M.F. (fost F.) şi a cooperat şi cu segmentul ce a acţionat pe Italia - Spania, compus din C.O.F., C.M.C., M.M.C., R.P., fraţii T., ş.a., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate; a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate) în Olanda, împreună cu R.C.D., D.C.A. şi M.V.I., în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate (în acelaşi scop a trimis în Maroc şi Cehia pe G.I.A.); prin intermediul inculpatului R.C.D. zis "N." a comandat şi obţinut, în mai multe rânduri, de la T.C. aparatură şi dispozitive hardware, folosite la activităţi de skimming şi a pus la dispoziţia altora (R.P., A.V.), fără drept, astfel de programe şi date informatice; prin utilizarea aparaturii de skimming a obţinut importante sume de bani, cu care a cumpărat autoturisme de lux (B.), imobile; a falsificat instrumente electronice de plată, prin utilizarea de aparatură de skimming, personal sau prin folosirea unor "săgeţi": R.C.D. G.A. în Rovinari, Craiova, Maroc, Cehia; a deţinut echipamente software (M.) comandate de la inculpatul T.C., cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor electronice de plată; a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate) şi a pus la dispoziţia complicilor (D.C.A., M.V.I. etc.) conturi de carduri şi PIN-urile aferente, folosind în acest scop adresa de e-mail mmm.com, extrăgând diferite sume de bani; a primit din străinătate mai multe sume de bani pe numele său şi ale unor terţe persoane (21.000 dolari SUA), cunoscând că provin din infracţiuni şi a trimis din străinătate astfel de sume, iar cu banii proveniţi din activitatea infracţională, a achiziţionat bunuri mobile şi imobile de valori importante, a construit mai multe case în cartierul P., a achiziţionat pe numele tatălui său autoturismul B. şi a încredinţat sume de bani sorei concubinei sale S.A., pentru a fi utilizate la construcţia caselor; a deţinut, fără drept, o armă neletală din categoria celor supuse autorizării, precum şi muniţie (cartuşe), pentru care învinuitul nu avea permis de deţinere.

5. Inculpatul D.C.A. a aderat şi sprijinit o grupare infracţională organizată, coordonată de M.I.C., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate, cu predilecţie în Belgia - Germania - Olanda; împreună cu D.C.A., M.V.I., R.C.D., a accesat, fără drept, sisteme informatice (ATM-uri) din Olanda, în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate; folosit, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri, de la inc. T.C.; a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume primite - trimise - 18.077,28 dolari SUA), prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine sume de bani; a pus în circulaţie instrumente electronice de plată (carduri donate) la ATM-uri din România şi Olanda, împreună cu M.C. şi M.I.C.; a deţinut echipamente hardware şi software, pe care le-a utilizat la falsificarea mijloacelor electronice de plată; a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate), extrăgând diferite sume de bani de la ATM-uri din Olanda (zona S.);

6. Inculpatul M.V.I. a aderat şi sprijinit o grupare infracţională organizată, coordonată de M.I.C., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate, cu predilecţie în Belgia - Germania - Olanda; împreună cu D.C.A., M.V.I., R.C.D. a accesat, fără drept, sisteme informatice (ATM-uri) din Olanda, în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate; împreună cu M.I.C., D.C.A., a procurat, deţinut şi folosit, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri, de la inculpatul T.C.; a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume primite = 13.434,43 dolari SUA), prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine sume de bani; a pus în circulaţie instrumente electronice de plată (carduri clonate) la ATM-uri din România şi Olanda, împreună cu M.C. şi M.I.C.; a deţinut echipamente hardware şi software, pe care le-a utilizat la falsificarea mijloacelor electronice de plată; a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate), extrăgând diferite sume de bani de la ATM-uri din Olanda (zona S.).

Din analiza probelor şi actelor administrate în cauză, respectiv: procese-verbale de percheziţii domiciliare; procese-verbale de percheziţii corporale şi auto; procese-verbale de percheziţii în sisteme informatice; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică; adrese bănci şi răspunsuri de la unităţile bancare care au fost prejudiciate de inculpaţi; dovadă depunere corpuri delicte la IPJ Gorj şi IPJ Dolj; planşe foto de la percheziţii; ordonanţe de luare a măsurilor asigurătorii; chitanţe depunere sume de bani, bijuterii, autoturisme ridicate de la inculpaţi cu ocazia instituirii măsurii asigurătorii; autorizaţii de interceptare şi înregistrare a unor convorbiri şi comunicări telefonice, precum şi în mediul ambiental; procese-verbale şi planşe foto supravegheri operative/comunicări W.; tabele şi procese-verbale cu sumele de bani primite şi trimise de inculpaţi prin serviciul de transfer monetar internaţional W., plângeri E.K. coroborate cu declaraţiile martorilor G.F.C., G.C.E., B.R., B.I. şi S.A. şi declaraţiile inculpaţilor C.M.C. şi C.O.F. date în faţa instanţei de judecată, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:

Inculpaţii s-au deplasat în diferite state europene, cât şi pe alte continente şi, prin montarea aparaturii la bancomate şi POS-urile unor magazine, au sustras conturile de card şi PIN-urile acestora, după care, prin utilizarea de carduri falsificate, au sustras, în mod fraudulos, sume de bani din România sau din alte state.

Activitatea infracţională s-a desfăşurat atât în România prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomat, cât şi în străinătate: Olanda, Grecia, Italia, Germania, unde au montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri şi feţe de bancomat) şi au trimis dispozitive electronice şi aplicaţii software, disimulate în sisteme audio, componente electronice şi aparatură electronică, sub formă de colete, distribuite ulterior la diverşi complici atât din ţară, cât şi în străinătate (în S.U.A.), prin intermediul companiei de curierat internaţional F., cât şi prin firme de transport persoane.

Analizând starea de fapt în raport cu fiecare inculpat în parte prima instanţă a reţinut că:

I. Inculpatul C.O.F., în cursul anilor 2008 - 2011, a iniţiat şi, împreună cu S.M., S.M.C. şi alţi complici, au constituit o grupare infracţională necoordonată şi necoordonată şi neorganizată având ca obiect activităţi infracţionale constând în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare). Aceştia au accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri, şi parole de acces), au transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, au deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi au cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani.

Inculpatul este cel care a iniţiat şi a atras pe ceilalţi inculpaţi la săvârşirea acestor infracţiuni, gruparea infracţională, acţionând atât în ţară, cât şi pe teritoriul altor state (Austria, Grecia, Italia şi SUA).

Referitor la aparatura necesară donării cardurilor, prima instanţă a reţinut că inculpatul a procurat-o, în mai multe rânduri, de la T.C., trimis în judecată într-o altă cauză, cât şi de la A.R.A., care a confecţionat gurile sau feţele de bancomate.

Inculpatul avea legături infracţionale cu numeroşi alţi inculpaţi, pe care i-a folosit sau cu care a colaborat, acţionând în strânsă legătură cu inculpatul C.M.C., care este cumnatul său.

Astfel, la data de 16 septembrie 2009, la indicaţia lui C.O.F., aflat în Italia, inculpatul S.M. a luat de la soţia lui "V.", respectiv numita C.E.M., mai multe dispozitive electronice necesare în procesul de skimming, pe care le-a dus în Italia.

Sumele de bani rezultate din procesul de skimming efectuat de inculpatul C.O.F., pe teritoriul Italiei erau trimise în ţară fie prin serviciile W., fie prin curieri. Astfel, fiind în ţară, a primit prin intermediul unui oarecare "A." suma de 25.000 euro, trimisă de cumnatul său C.M.C., zis "F.".

La data de 13 septembrie 2009, C.O.F. s-a deplasat în Italia de pe aeroportul B., cu o cursă aeriană cu destinaţia Ciampino - Roma, unde a fost aşteptat de O.P.M., un complice al acestuia, folosit în activitatea de skimming.

Anterior, la data de 7 aprilie 2009, poliţiştii din Milano au efectuat o descindere la locuinţa lui C.O.F., din Via Socrate, unde a fost descoperit un adevărat laborator cu aparatură diversă folosită la decriptarea codurilor PIN şi peste treizeci de carduri clonate, sus-numitul fiind reţinut împreună cu S.M. şi fratele acestuia, S.S. şi încarceraţi în penitenciarul S.V. din Milano.

Pentru recuperarea sumei de bani care a fost folosită pentru plata onorariului solicitat de avocat, C.O.F. a trimis în Italia pe C.M.C., zis "F." şi pe S.M., zis "B.", pentru a relua activitatea, sens în care s-a stabilit că aceştia voiau să monteze dispozitive de copiere a datelor de pe cardurile bancare pe bancomate, în oraşul Milano din Italia.

Din probe s-a reţinut că, aparatura electronică folosită în acest scop de C.O.F. îi era furnizată de T.C. (trimis în judecată în altă cauză), de profesie electronist, ce are domiciliul în mun. Bucureşti, dar care locuieşte fără forme legale în mun. Ploieşti. Referitor la dispozitivele electronice confecţionate şi distribuite de T.C., rezultă că acestea sunt de două tipuri, unele în valoare de 500 euro pentru modele mai vechi de bancomate, iar celelalte în valoare de 800 euro pentru modele noi de bancomate, cu sistem de protecţie mai avansat tehnologic.

Totodată, prima instanţă a mai reţinut că, în data de 31 august 2009, o persoană "M." din municipiul Drobeta-Turnu Severin a sosit în Craiova, unde s-a întâlnit cu C.O.F. la terasa fast food-ului M., apelând la serviciile acestuia, pentru a achiziţiona dispozitive electronice necesare la copierea datelor de pe cardurile bancare.

C.O.F. a apelat din nou la serviciile lui T.C., pentru a confecţiona mai multe dispozitive electronice. Astfel, în data de 3 septembrie 2009, "V." a achitat contravaloarea acestora, banii fiind viraţi către T.C. inculpatul să primească dispozitivele de la şoferul unui microbuz, urmând ca acestea să fie amplasate pe "guri" de către numitul A.R.A.

Din probe s-a mai reţinut că inculpatul C.O.F. s-a deplasat în SUA, în statul Florida, ţinând legătura frecvent cu soţia sa C.E.M., dar şi cu sora sa C.A.G. Deplasarea în SUA a fost în perioada ianuarie - martie 2011, sumele de bani obţinute prin activitatea de skimming fiind trimise în România prin Serviciul W. şi ridicate de diferite persoane, dintre care au fost identificate: soţii B.R. şi Ş.G., B.I.A., P.A.C., G.C.E., G.C.M., C.T.G., B.G.I., precum şi inculpatul C.M.C. S-a menţionat că inculpatul C.O.F. comunica cu soţia sa C.E.M. telefonic din SUA, precum şi pe Internet, folosind adresa de e-mail vvv.it.

Activitatea infracţională a inculpatului s-a reţinut că a fost dovedită pe deplin în cauză, în acest sens fiind interceptările telefonice şi în mediul ambiental, fiind relevante convorbirile purtate de inculpat cu C.E.M. din data de 10 martie 2011, orele 18:34:08.

Din convorbirile interceptate a rezultat că inculpatul a plecat în SUA din ianuarie 2011, de la Roma din Italia, unde şi-a pierdut şi o parte din actele de identitate şi carduri falsificate.

Relaţionarea cu ceilalţi membrii ai grupării rezultă din numeroasele convorbiri telefonice purtate de acesta cu o parte din coinculpaţi, cât şi cu alte persoane ce nu au fost inculpate.

De asemenea, s-a reţinut că inculpatul s-a interesat în Mexic pentru cumpărarea unei proprietăţi, unde urma să meargă cu familia sa. În timp ce se afla în SUA, a solicitat soţiei sale să-i trimită din ţară un colet, ce a fost interceptat şi verificat în baza autorizaţiilor emise de instanţă, constatându-se că acesta conţinea carduri bancare, diferite acte de identitate ale membrilor familiei şi fotografii ale acestora. În acest sens, fiind relevante convorbirile purtate de inculpat, în timp ce se afla în SUA cu inculpatul C.M.C., cât şi cu soţia sa C.E.M., în data de 6 martie 2011, orele 20:39:38; convorbirile din data de 9 martie 2011, orele 20:49:49, în care C.A.G. a fost contactată de C.P.

Pentru dovedirea activităţii infracţionale s-a dispus interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, s-au efectuat percheziţii domiciliare şi în sisteme informatice şi s-a solicitat instituţiilor de transfer monetar internaţional comunicarea sumelor primite şi transmise de acesta în şi din străinătate.

Analizând transferurile monetare internaţionale prin W. puse la dispoziţie de S.S., s-a stabilit că inculpatul C.O.F., zis "V." a transmis în perioada 2006 - 2010, suma de aproximativ 56.000 dolari SUA din Italia, SUA şi România şi a primit suma de aproximativ 50.000 dolari SUA. Procedând la accesarea adresei de e-mail vv.it, folosită de inculpatul C.O.F., s-a reţinut că acesta a trimis cumnatului său C.M.C., în cursul lunii martie 2011, suma de 3.382,6 euro, prin serviciul de transfer monetar W., folosind persoane interpuse şi anume B.I.A., P.A.C., G.C.E., G.C.F. şi C.T.G. (proces-verbal cu rezultatul accesului în sistem informatic şi declaraţiile de martor). Totodată, C.O.F., a trimis din SUA în luna martie 2011, suma de 670 euro numitei B.R. (proces-verbal acces mail, redare discuţie m., declaraţie martor - dosar instanţă). Din declaraţia martorei rezultă că a primit şi alte sume, până la concurenţa sumei de 3.560 euro, de la acelaşi inculpat.

Cu autorizarea instanţei s-au efectuat percheziţii domiciliare, fiind ridicate sume de bani, dispozitive electronice, carduri, etc. Asupra obiectelor corp delict ridicate de la domiciliul inculpatului C.O.F. din raportul de constatare din 23 decembrie 2009, al I. Bucureşti, prin care au fost verificate circuitele integrate, micro controlere, memorii externe nevolatile, cât şi componente electronice necesare funcţionării circuitelor integrate a rezultat că acestea conţin în memorie, structuri similare celor utilizate în sistemele bancare, respectiv date existente pe track-ul 2 al benzilor magnetice. În ceea ce priveşte datele citite de pe banda magnetică a cardului inscripţionat "V." a rezultat că datele înscrise pe track-ul 2 sunt similare celor bancare. Astfel, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 23 decembrie 2009, al Institutului pentru Tehnologii Avansate Bucureşti, rezultă că dispozitivul electronic confecţionat artizanal poate fi utilizat pentru achiziţionarea datelor prelucrate de pe banda magnetică a unor carduri, în memoria acestuia fiind identificate date cu structură similară celor aflate pe pista a doua a cardurilor bancare. Totodată, cardul inscripţionat "V." prezintă neconcordanţă între datele identificate pe banda magnetică şi cele inscripţionate pe avers şi relevă posibilitatea să fie contrafăcut (raportul tehnico-ştiinţific al I. Bucureşti). De asemenea, componentele electronice confecţionate artizanal pot fi utilizate pentru achiziţionarea datelor preluate de pe banda magnetică a unor carduri. Memoria externă nevolatilă este similară cu cele ridicate de la percheziţia domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului T.C.

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la data de 2 mai 2011, la domiciliul inculpatului C.O.F., s-au ridicat medii de stocare a datelor, care au fost percheziţionate, ocazie cu care s-a constatat că pe suportul optic tip CD marca F. numerotat cu nr. 12 au fost identificate 2 aplicaţii software (D. şi N.), ce permit citirea şi inscripţionarea benzilor magnetice ale cardurilor bancare (proces-verbal percheziţie informatică). Pe DVD-urile T. cu nr. 2 şi 3 au fost identificate fişiere video cu botezul fiului inculpatului C.M.C., la care participă inculpatul C.O.F. şi T.I.F., trimis în judecată în altă cauză (proces-verbal percheziţie informatică). Pe suportul optic tip DVD marca x au fost identificate 18 fişiere tip imagine, reprezentând pe inculpaţii C.O.F., C.M.C. şi S.M., zis "B.", O.P.M., precum şi imagini din oraşul Dallas - Texas, SUA, toate create cu camera foto C. (proces-verbal percheziţie informatică).

Pe memory-cardul marca S., capacitate 4 GB, au fost identificate un număr de 49 fişiere tip imagine, reprezentând pe inculpatul C.O.F. în oraşul Chicago - Illinois din SUA (proces-verbal percheziţie informatică).

La aceeaşi dată, a fost efectuată percheziţie domiciliară şi la inculpatul C.M.C., cumnatul inculpatului C.O.F., ocazie cu care a fost ridicat şi percheziţionat cu autorizarea instanţei, laptop-ul marca A. seria aa. Din declaraţiile inculpatului C.M.C., soţiei inculpatul C.O.F. respectiv C.E.M., cât şi a rezultatului percheziţiei în sisteme informatice, rezultă că laptop-ul sus-menţionat îi aparţine inculpatului C.O.F., fiind folosit exclusiv de către acesta şi soţia lui.

În urma percheziţiei în sistem informatic asupra laptop-ului marca A. seria aa, au fost identificate 19 fişiere tip imagine, unele dintre acestea cu inculpatul C.O.F. împreună cu A.V. zis "S.", precum şi imagini cu dispozitive tip skimming şi ATM-uri (proces-verbal percheziţie informatică).

Totodată au fost identificate următoarele ID-uri de yy: y1 (din discuţiile de m. reieşind faptul că este folosită de către inculpatul C.O.F.), y2, y3, y4, folosite de asemenea de către acesta precum şi ID-urile y5, y6, y7 care sunt folosite de către soţia acestuia, C.E.M. (proces-verbal percheziţie informatică), ID-urile descrise mai sus corespund adreselor de mail cu acelaşi nume, ce sunt create pe server-ul de poştă electronică yyy. Din redarea acestor discuţii a rezultat activitatea infracţională a inculpatului, fiind relevante discuţiile din 5 octombrie 2010. Din această discuţie a reieşit că inculpatul C.O.F. se afla în Statele Unite ale Americii şi urma să îşi achiziţioneze un telefon mobil de la operatorul de telefonie mobilă V., telefon mobil care a fost identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare privind pe acesta (proces-verbal redare discuţii m.).

Din convorbirea de la data de 4 octombrie 2010 s-a reţinut faptul că inculpatul C.O.F. se află în SUA şi urma să primească un colet din România, iar din convorbirea din data de 18 martie 2011 rezultă faptul că inculpatul C.O.F. a trimis suma de 670 euro prin W. pe numele de B.R., persoană care a fost ascultată şi a declarat că îl cunoaşte pe inculpat şi că a primit de la acesta sume de bani din Chicago, prin serviciul de transfer monetar W., în contul unei datorii (proces-verbal redare discuţii m. şi declaraţie martor B.R. - dosar instanţă).

Au fost identificate un număr de 142 convorbiri m. purtate de la ID-ul c., folosit de C.O.F., din care a reieşit preocuparea acestuia pentru activităţi infracţionale din sfera criminalităţii informatice.

În urma supravegherii operative asupra inculpatului C.O.F., au fost surprinse momente când acesta se întâlneşte cu ceilalţi membrii ai grupării, precum şi atunci când primeşte colete cu aparatură electronică transmise de la Ploieşti de T.C. prin conducătorii auto ai unor mijloace de transport în comun (planşele foto)

Prima instanţă a mai reţinut şi că, în urma interceptărilor comunicărilor şi convorbirilor telefonice, cât şi a înregistrărilor de imagini şi convorbiri în mediul ambiental rezultă că la data de 29 martie 2009, orele 19:20, inculpatul comanda aparatură electronică de skimming. Din convorbirea din data de 9 martie 2009, orele 12:51, rezultă că inculpatul negocia preţul unor componente electronice. În acest sens, s-au reţinut ca relevante convorbirile din data de 30 martie 2009, orele 14:41, între inculpatul C.O.F. şi S., în care discută despre componente. Tot despre aparatura de skimming s-a reţinut ca relevantă şi convorbirea telefonică din data de 28 august 2009, orele 11.20, în care "V." discută cu un bărbat despre aparatură de skimming. Totodată, din conţinutul convorbirii din data de 8 septembrie 2009, orele 14:18, dintre "V." şi cu "F.", rezultă trimiterea unei sume de bani trimisă pe curierul "A.".

În ceea ce priveşte interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice efectuate în cauză, prima instanţă, verificându-le prin prisma art. 8 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a constatat că nu a fost încălcat dreptul inculpaţilor la respectarea vieţii private. Amestecul autorităţilor în exercitarea acestui drept este prevăzut de lege şi constituie o măsură, care, într-o societate democratică, este necesară pentru apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, astfel că sunt îndeplinite cerinţele art. 8 parag. 2 din Convenţie.

S-a arătat şi că, deşi a fost citat, în mai multe rânduri, inculpatul s-a sustras urmăririi penale, continuându-şi activitatea infracţională cu predilecţie în Italia. În faţa primei instanţe inculpatul a dat declaraţie, însă nu a recunoscut activitatea infracţională.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică reţinută în rechizitoriu cu referire la infracţiunea de grup organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în diferitele forme reţinute în actul de sesizare pentru fiecare inculpat, prima instanţă a reţinut cu o motivare comună tuturor inculpaţilor, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 8 din această lege care se referă la iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Astfel, s-a arătat că, prin grup infracţional organizat, potrivit art. 2 din actul normativ amintit, se înţelege un grup structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, care are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Or, iniţierea constituirii unui grup organizat presupune efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească constituirea acelui grup organizat, pluralitatea constituită de făptuitori fiind supusă unei anumite discipline interne, unei anumite reguli privind ierarhia, rolurile membrilor şi planurile de activitate, aspect ce nu a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv convorbirile telefonice interceptate dintre inculpaţi, probe ce nu au reliefat elementele definitorii ale grupului organizat.

S-a arătat şi că, pentru existenţa unui grup infracţional organizat, conform dispoziţiilor legale amintite, cât şi a literaturii şi practicii judiciare, trebuie să existe un grup structurat (în care membrii acestui grup au o ierarhie şi atribuţii bine determinate), format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă (deci este imperativ: necesară o durată de timp a grupului) şi care acţionează coordonat. Prevederea din legea amintită care defineşte noţiunea de "grup infracţional organizat" nu lasă posibilitatea unei alte interpretări.

În acelaşi timp, s-a reţinut prin actul de acuzare că inculpatul C.M.C., împreună cu inculpatul C.O.F., S.M., care nu a fost trimis în judecată şi alţi complici neidentificaţi, au constituit o grupare infracţională specializată, că inculpatul C.O.F., împreună cu acelaşi S.M. şi S.M.C., faţă de care nu s-au efectuat cercetări, au constituit o grupare infracţională specializată.

Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că doar primii inculpaţi respectiv C.M.C. şi C.O.F. au acţionat în mod organizat, cei doi constituind acest grup la care a fost sprijinit de C.A.G.

Referitor la inculpatul M.I.C. prima instanţă a reţinut că a aderat şi sprijinit o grupare infracţională, în sensul că a folosit ca săgeţi la retragerea sumelor de bani alte persoane, fără însă ca acest inculpat să fi interacţionat în mod coordonat cu inculpaţii C., inculpaţi care au fost trimişi în judecată. În continuare, s-a reţinut că, inculpatul D.C.A. a aderat şi a sprijinit o grupare infracţională coordonată de M.I.C., însă anterior, în actul de sesizare s-a reţinut că acest din urmă inculpat a aderat la altă grupare. în acelaşi mod, stau lucrurile şi cu inculpatul M.V.I. care a aderat la grupul coordonat de inculpatul M.I.C.

Or, din probele administrate în cauză, s-a reţinut că aceste grupări nu au acţionat într-un mod coordonat, nefiind conduşi de un lider, acţionând necoordonat şi nestructurat, aşa că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, ci mai degrabă elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 323 C. pen., inculpaţii asociindu-se în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În altă ordine de idei, în speţă, s-a reţinut că grupările infracţionale au acţionat aleatoriu, funcţie de oportunităţile ivite pe scena infracţională naţională şi internaţională.

Cum însă, infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, au fost săvârşite în formă continuată, s-au reţinut ca incidente în cauză dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003, evident cu referire la art. 323 C. pen.

În consecinţă, potrivit art. 334 C. proc. pen., s-a făcut schimbarea încadrării juridice în modul arătat pentru fiecare inculpat.

II. Inculpatul C.M.C. (fost C.), zis "F.", în cursul anilor 2008 - 2011, împreună cu C.O.F., cumnatul său, s-au asociat constituind o grupare infracţională neorganizată având ca obiect activităţi infracţionale constând în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare). Aceştia au accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), au transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, au deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi au cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani.

Inculpatul C.M.C. a fost atras la colaborare în scopul comiterii de infracţiuni informatice şi cu mijloace electronice de plată, de cumnatul său, inculpatul C.O.F. Din probe s-a reţinut că acesta avea în portofoliul preocupărilor montarea de aparatură electronică pe bancomate în Italia, în vederea copierii datelor de pe cardurile bancare şi donarea acestora, folosind dispozitive tip M.

Astfel, inculpatul C.M.C. a plecat în data de 21 august 2009 din Bucureşti, cu o cursă aeronautică cu destinaţia Italia, oraşul Milano, cu scopul de a identifica mai multe bancomate şi a monta pe acestea dispozitive de copiere a datelor de pe cardurile folosite de diferite persoane în procesul de extragere numerar. Totodată, s-a reţinut că aparatura necesară copierii datelor de pe cardurile bancare a fost achiziţionată de cumnatul său, C.O.F. şi trimisă în Italia, în data de 21 august 2009, printr-o persoană ce face regulat curse România - Italia, pe nume "A.", urmând ca acesta la sosire să ia legătura cu C.M.C., urmând să-i predea dispozitivele menţionate. De asemenea, inculpatul urma să se întâlnească în Italia cu S.S., zis "B.", pentru a-i oferi o gură de bancomat, echipată cu aparatură de skimming, pentru a o folosi la amplasarea pe bancomate, în scopul copierii datelor de pe cardurile bancare.

Activităţi de acelaşi gen au fost efectuate în mod repetat de către inculpat, care procura aparatură de skimming din România şi o folosea împreună cu membrii grupării în Italia. Activităţile de skimming se efectuau în mai multe localităţi, pentru acestea închiriind locuinţe şi maşini, ce erau folosite de membrii grupării în activitatea infracţională, fiind prins de autorităţile italiene în anul 2008, arestat şi condamnat pentru activităţi de acelaşi gen săvârşite anterior.

Inculpatul C.M.C. a trimis în ţară, prin numitul "A.", suma de 25.000 euro, sumă obţinută din skimming.

Cu sumele de bani obţinute în mod fraudulos, inculpatul C.M.C. a achiziţionat în anul 2009, o casă situată în municipiul Craiova, pentru care a achitat suma de 83.000 euro, un apartament în municipiul Craiova şi un autoturism marca B., precum şi numeroase bijuterii soţiei sale (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care-o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu.trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben).

Totodată a înfiinţat, în anul 2010, firma F.S. SRL, având ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul a produselor farmaceutice, fiind asociat unic, cât şi administrator, pentru a justifica câştigul obţinut din activitatea de clonare a cardurilor bancare.

Pentru dovedirea activităţii infracţionale s-au efectuat percheziţii domiciliare, supravegheri operative, interceptări şi înregistrări ale convorbirilor şi comunicărilor telefonice, precum şi înregistrări în mediul ambiental.

În urma percheziţiei în sistem informatic a HDD-ului, demontat din laptop-ul H. ridicat la percheziţia domiciliară, au fost identificate 2 fişiere tip imagine, ce reprezintă un dispozitiv artizanal, asemănător fantei de introducere a cardului în ATM (proces-verbal de percheziţie informatică).

Totodată, pe memory stick-ul, de culoare roşie, au fost identificate 2 fişiere tip text, ce conţin mai multe şiruri de cifre, asemănătoare informaţiilor existente pa track-ul 2 ale benzilor magnetice aferente cardurilor bancare, 3 fişiere executabile, pentru instalarea aplicaţiei informatice M.206 şi un fişier ce-l reprezintă pe inculpatul C.M.C. (proces-verbal percheziţie informatică).

Pe suportul optic (CD-R) marca F. a fost identificat fişierul "aaaa1", conţinând date confidenţial bancare, nr. card, data expirării şi CVV-ul aferent aparţinând unor cetăţeni străini, date obţinute prin metoda phishing-ului.

De asemenea, pe un suport optic (CD-R) marca T. a fost identificată aplicaţia "x", ce reprezintă un utilitar ce permite citirea şi scrierea track-urilor 1,2,3 ale benzilor magnetice de pe cardurile bancare. Totodată, au fost identificate 3 fişiere tip aplicaţie "x1", "x2" şi "x3" reprezentând diferite versiuni ale aplicaţiei x, ce permite citirea şi scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare (proces-verbal percheziţie informatică şi suportul optic cu rezultatul percheziţiei informatice, ce conţine rapoartele En Case şi fişierele descrise mai sus).

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la data de 2 mai 2011, la locuinţa inculpatului C.M.C. au fost ridicate medii de stocare a datelor şi telefoane mobile, ce au fost supuse expertizării, constatându-se că pe CD-ul marca B. au fost identificate 2 fişiere tip shortcut ale aplicaţiei y, pe suportul optic tip CD marca L. a fost identificat fişierul tip arhivă "y1", ce conţine aplicaţia y2, ce permite citirea, ştergerea şi inscripţionarea track-ului 2 al benzilor magnetice, precum şi fişierul "yyyyy", creat la data de 16 octombrie 2009, ce conţine date şi informaţii ce corespund track-ului 2 al benzilor magnetice (proces-verbal percheziţie în sistem informatic).

În urma verificării acestor date, s-a stabilit că aceste conturi bancare aparţin unor bănci din Germania, conturi care se regăsesc şi în plângerile formulate de E.K., reprezentantul asociaţiei germane a instituţiilor de asigurări bănci. Retragerea sumelor de bani, aşa cum rezultă din rulajul conturilor, au fost efectuate din România, Republica Dominicană şi SUA (plângerile E.K., proces-verbal verificare conturi şi proces-verbal redare conţinut fişier yyyyy).

Aceste aspecte au rezultat şi din interceptarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, denotând implicarea inculpatului C.M.C. şi a cumnatului său, inculpatul C.O.F. în retrageri frauduloase efectuate în Republica Dominicană (Santo Domingo).

Inculpatul C.M.C. a fost surprins în momentul întâlnirii din data de 13 octombrie 2009, din zona barului L.V. din Craiova, cu inculpaţii C.M.C., C.A.G. şi a numiţilor T.I.F. şi T.V.M., trimişi în judecată în altă cauză.

Din analiza transferurilor monetare prin W. puse la dispoziţie de S.S., s-a reţinut că inculpatul C.M.C. a trimis în perioada 2005 - 2009, suma de 95.774,23 dolari SUA din Italia în România şi a primit suma de aproximativ 20.000 dolari SUA (proces-verbal şi tabel cu sume de bani primite-trimise).

Activitatea infracţională a inculpatului s-a arătat că a fost dovedită pe deplin în cauză, în acest sens fiind interceptările telefonice şi în mediul ambiental, redate prin procese-verbale, fiind relevante convorbirile purtate de inculpat cu cumnatul său, C.O.F. din care rezultă că aceştia îl folosesc pe S.M., zis "B." la activităţi infracţionale în Italia, conţinutul convorbirii din data de 5 octombrie 2009, orele 14:07, în care discută despre rezultatul utilizării cardurilor false în Italia, conţinutul convorbirii din data de 24 martie 2010, orele 11:08, în care inculpatul C.M.C. discută cu cumnatul său C.O.F. despre folosirea unor carduri în Costa Rica, conţinutul convorbirii din data de 25 martie 2010, orele 21:54, în care îi comunica cumnatului său C.O.F. că şi-a achiziţionat o casă cu suma de 83.000 euro, conţinutul convorbirii din data de 11 noiembrie 2009, orele 22:52, în care C.M.C. discută cu cumnatul său "V." despre dispozitive electronice de copiere a PIN-urilor cărţilor de credit.

Din cele expuse, s-a reţinut implicarea inculpatului în săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, persistenţa în activitatea infracţională, inculpatul angrenând în aceste activităţi şi pe soţia sa, care l-a sprijinit prin procurarea aparaturii de skimming, transportul acesteia în Italia, primirea sumelor de bani, fie direct pe numele său, fie prin persoane interpuse.

Referitor la apărările formulate în cauză de către inculpat prin apărătorul ales, respectiv anumite contradicţii între cele reţinute în rechizitoriu şi în procesul-verbal de percheziţie electronică, întrucât CD-ul marca qqq nu aparţine acestui inculpat, nu a fost ridicat de la domiciliul său, iar pe baza acestui CD, despre care se face vorbire la pagina 8 din rechizitoriu, s-a constituit parte civilă E.K., prima instanţă a reţinut că sunt nefondate din considerentele ce succed:

S-a reţinut că procesul-verbal de percheziţie în sisteme informatice încheiat la data de 10 mai 2011, în care este trecut ca fiind percheziţionat şi suportul optic tip CD marca qqq a fost semnat fără obiectam de către inculpat şi apărătorul său ales.

Verificând, prin intermediul aplicaţiei arătată în procesul-verbal de percheziţie, s-a constatat că datele de la fila 8 din rechizitoriu referitoare la conturile băncilor germane din care s-au sustras sumele de bani invocate de partea civilă E.K., se regăsesc în CD-ul menţionat, informaţii din respectivul suport optic putând fi printată în sistem letric (dosar instanţă).

Referitor la apărarea inculpatului că, înainte de a cumpăra casa a vândut un apartament al său şi socrii săi un alt apartament, iar soţia sa, inculpata C.A.G. a înfiinţat firma S.C. H. S.R.L. Craiova în anul 2005, astfel că bunurile asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător, au fost achiziţionate cu bani proveniţi din activităţi legale, prima instanţă a apreciat-o ca fiind nefondată din următoarele considerente:

S-a reţinut că la dosar s-au depus înscrisuri în acest sens, atât inculpatul, soţia sa, cât şi rudele şi afinii, menţionaţi, însă, din probele administrate nu s-a demonstrat că toţi aceştia au avut anterior activităţi licite. Mai mult, în cauză, s-a depus o serie de contracte încheiate de firma menţionată H. SRL însă, din informaţiile solicitate la ORC Dolj şi D.G.F.P. Dolj rezultă că, de la înfiinţare şi până la lichidarea firmei în 2011 (dosar instanţă), aceasta nu a avut profit în nici un an, ceea ce conduce la ideea că şi această firmă a fost înfiinţată şi şi-a desfăşurat activitatea doar pentru a escamota sumele de bani provenite, din infracţiunile săvârşite de inculpat şi a da o aparenţă de licit a acestor sume de bani.

S-a arătat şi că, depistarea infracţiunii de spălare a banilor este cu atât mai dificilă cu cât activităţile ce reprezintă elementul material al acestei infracţiuni sunt integrate în activităţile legale.

Ponderea activităţilor ilegale desfăşurate de spălătorul de bani trebuie să fie cât se poate de mică: cu cât este mai mică în circuitul financiar proporţia între fluxurile de bani murdari şi tranzacţiile legale, cu atât mai dificil este de demonstrat că a avut loc o spălare de bani.

De asemenea, s-a constatat că dacă producţia de bunuri de consum este mare într-o economie a unui stat, investigarea spălării banilor în acel stat este mai facilă. Separarea tranzacţiilor legale de cele ilegale în scopul investigării spălării banilor devine mai dificilă dacă în cadrul producţiei şi distribuţiei bunurilor şi serviciilor non financiare, activităţile de spălare a banilor se derulează de către sau prin intermediul firmelor mici şi independente ori a persoanelor fizice autorizate. Investigarea de spălare a banilor devine mai dificilă dacă spălătorul de bani foloseşte cecuri, cărţi de credit sau alte instrumente financiare ce exclud folosirea de numerar pentru efectuarea tranzacţiilor financiare ilegale. Urmărirea şi neutralizarea fondurilor obţinute din săvârşirea de infracţiuni este mai dificilă şi atunci când operaţiunile de spălare prezintă un grad mai mare al defragmentării faţă de operaţiunile legitime. Cu cât este mai mică proporţia între veniturile ilegale şi veniturile legale care intră într-o economie din străinătate cu atât mai grea este operaţiunea de separare a fondurilor legale de cele ilegale în scopul depistării spălării banilor. Operaţiunea de investigare a spălării banilor devine mai dificilă şi atunci când spălătorul de bani are acces la întreaga paletă de servicii financiare care-i pot fi oferite de aceeaşi instituţie multidivizională. Nu în ultimul rând, prima instanţă a reţinut că, este cu atât mai dificilă depistarea spălării banilor cu cât este mai mare contradicţia între operaţiunile globale ale spălătorilor de bani şi diferitele reglementări naţionale ale pieţelor financiare.

În considerarea celor ce preced, văzând şi modul facil şi luxos de viaţă al inculpatului aşa cum a rezultat din fotografiile depuse în cauză, perioada scurtă de timp în care a dobândit sume foarte mari de bani, prima instanţă a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Prima instanţă a mai arătat că, deşi a fost citat, în mai multe rânduri, inculpatul s-a sustras urmăririi penale, continuându-şi activitatea infracţională cu predilecţie în Italia, fiind arestat pentru acelaşi gen de infracţiuni în anul 2008, la Bologna şi condamnat 1 an închisoare cu suspendare. În faţa instanţei de judecată inculpatul a dat declaraţie, însă nu a recunoscut activitatea infracţională.

III. Din probele administrate în cauză, s-a reţinut că inculpata C.A.G., soţia inculpatului C.M.C., a deţinut şi transportat în Italia aparatură şi dispozitive tip skimming folosite pentru copierea conturilor de card la ATM-uri, ajutând pe soţul şi fratele său în activitatea infracţională neorganizată.

Inculpata C.A.G. locuieşte în mun. Craiova, jud. Dolj, într-un apartament achiziţionat de soţul acesteia C.M.C. (fost C.). Totodată, s-a mai reţinut că inculpata este unic asociat, cât şi administrator al firmei H. SRL;

Analizând transferurile monetare transmise prin W., puse la dispoziţie de S.S., s-a constatat că inculpata C.A.G. a trimis, în perioada septembrie 2006 - august 2009, suma de 19.403,49 dolari SUA către diferite persoane din anturajul său, cea mai mare parte a sumelor a fost ridicată de către C.M.C. şi C.O.F. Totodată, în aceeaşi perioadă, aceasta a primit suma de 33.866,89 dolari SUA, cei mai mulţi bani fiind expediaţi de către soţul său, C.M.C. (proces-verbal şi tabel sume de bani primite-trimise).

În mod autorizat s-au efectuat percheziţii domiciliare, ocazie cu care au fost ridicate mai multe obiecte - corp delict (carduri bancare, suporturi optice de stocare a datelor, memory-stick-uri, laptop marca www, cartele C. şi O., telefoane mobile), care au fost supuse percheziţiei în sistem informatic, rezultatul fiind următorul:

Pe suportul optic (CD-R) marca FOTON a fost identificat fişierul "alea vechi şi 4912.", conţinând date confidenţial bancare, nr. card, data expirării şi CW-ul aferent aparţinând unor cetăţeni străini, date obţinute prin metoda phishing-ului. Pe hard-disk-ul Laptop-ului xx1 au fost identificate 2 fişiere tip imagine "ppp003." şi "ppp1 012.", reprezentând fotografii ale unor dispozitive tip skimming (gură de bancomat). De asemenea, pe un suport optic (CD-R) a fost identificată aplicaţia "T.2", ce reprezintă un utilitar ce permite citirea şi scrierea track-urilor 1,2,3 ale benzilor magnetice de pe cardurile bancare. Totodată, au fost identificate 3 fişiere tip aplicaţie "M1.exe", "M2.exe" şi "M3.exe" reprezentând diferite versiuni ale aplicaţiei M., ce permite citirea şi scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare (proces-verbal percheziţie informatică şi suportul optic cu rezultatul percheziţiei informatice, ce conţine rapoartele En Case şi fişierele descrise mai sus).

În vederea probării activităţii infracţionale s-a dispus, în mod autorizat, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, precum şi înregistrarea de imagini şi convorbiri în mediul ambiental. Din conţinutul convorbirilor a rezultat că inculpata cunoştea preocupările de natură infracţională ale soţului său C.O.F., a ţinut permanent legătura cu aceştia când se aflau în străinătate şi chiar a dus personal în Italia aparatură de skimming, spre a fi utilizată de cei doi împreună cu alţi complici. În acest sens, s-au reţinut ca relevante convorbirile şi comunicările telefonice, care confirmă preocupările infracţionale ale inculpatei, din data de 29 octombrie 2009, orele 19:55, în care inculpata C.A.G. comunica cu soţul său, inculpatul C.M.C.; din 21 august 2009, orele 15:50 privind convorbirile cu soţul său; convorbirea din data de 1 septembrie 2009, orele 01:03 cu fratele său C.O.F., privind transportul de aparatură de skimming la soţul său C.M.C. în Italia, procurată de fratele său de la T.C., trimis în judecată în altă cauză; convorbirile telefonice din data de 2 septembrie 2009, orele 11:24, între C.O.F. şi C.M.C.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, prima instanţă a reţinut că încadrarea juridică corectă a acesteia este dată de art. 46 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică în acest sens.

Referitor la inculpată prima instanţă a arătat că, deşi a fost citată, în mai multe rânduri, aceasta s-a sustras urmăririi penale, prezentându-se pentru audieri după arestarea soţului său C.M.C. însă nu a făcut nicio declaraţie în faţa organelor de urmărire penală, atitudine menţinută şi în faţa instanţei de judecată, prevalându-se de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

IV. Inculpatul M.I.C. zis "Ţ." a aderat şi a sprijinit gruparea infracţională neorganizată şi necoordonată având ca obiect activităţi infracţionale constând în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, în sensul că a folosit ca "săgeţi" la retragerea de sume de bani cu carduri donate de la ATM-uri. pe numiţii G.I.C. şi R.C.D.

Totodată, a comandat prin intermediul inculpatului D.C.A., la T.C. dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri (planşe foto). Totodată, acesta a relaţionat cu un segment al grupării infracţionale pe relaţia România - Olanda, compus din D.C.A., zis "C." şi M.V.I., zis "V.V.". La data de 26 octombrie 2009, inculpatul M.I.C. împreună cu inculpatul D.C.A. s-au deplasat la Ploieşti, unde s-au întâlnit cu T.C., ocazie cu care au participat la activităţi de retrageri frauduloase de sume de bani de la un A.R.B., situat pe strada P.V. din mun. Ploieşti.

Din probele administrate în cauză s-a reţinut că inculpatul a desfăşurat o parte din activitatea infracţională şi în Olanda, sens în care, în luna septembrie 2009, a aşteptat la aeroportul din Schiphol, pe inculpatul R.C.D., zis "N." şi împreună s-au deplasat cu un autoturism rezervat de acesta din urmă până în localitatea Schjedam (situată în vecinătatea Rotterdamului), unde M. deţinea o locuinţă împreună cu mai multe persoane rămase neidentificate. Astfel, până în data de 6 septembrie 2009, cei doi împreună cu celelalte persoane, dintre care uneia i se adresau cu apelativul "F." F., identificat ulterior ca fiind numitul M., au montat dispozitive de copiere a datelor de pe cardurile bancare în Amsterdam şi în localităţi din vecinătatea oraşului Rotterdam (proces-verbal interceptări convorbiri şi comunicări telefonice).

Ulterior, aceştia au făcut extrageri de bani din bancomate cu cardurile astfel donate, iar în data de 7 septembrie 2009, "N." şi M. s-au întors în ţară cu o cursă aeriană, ce a aterizat în jurul orei de 15:00.

Totodată, inculpatul M.I.C., după revenirea în ţară cu banii obţinuţi în mod fraudulos, a achiziţionat mai multe bunuri mobile sau imobile, însă, din probele administrate s-a dovedit cu certitudine că doar un autoturism B. a fost achiziţionat de către inculpat pe numele tatălui său, celelalte susţineri, potrivit cărora inculpatul s-a apucat de construirea unor case în zona P., dar şi de amenajarea termică a unor blocuri din zona de domiciliu, cu o firmă pe care o controlează, dar la care este acţionar o persoană interpusă, nu sunt dovedite.

Inculpatul a locuit la prietena sa, M.L.M., ce domiciliază în mun. Craiova, jud. Dolj şi a ţinut legătura cu ceilalţi membrii ai grupării prin intermediul y.m. de la locuinţa acesteia, în prezent acesta fiind identificat în Franţa.

Din probele administrate în cauză s-a reţinut faptul că, inculpatul a avut relaţii apropiate şi cu alţi inculpaţi cercetaţi în alte cauze, respectiv cu T.C., care a confecţionat, la comandă, guri de bancomat echipate cu aparatură electronică de înregistrare a conturilor de carduri, cât şi cu alte persoane cu care a săvârşit infracţiunile informatice în străinătate. De asemenea, inculpatul avea legături şi cu numitul M., la percheziţia domiciliară găsindu-se o scrisoare a celui din urmă, care îi relata că a fost arestat în Spania.

Prima instanţă a mai reţinut că inculpatul a încredinţat o parte din sumele de bani provenite din infracţiuni concubinei sale M.L.M., care, la rândul ei, i-a dat sorei sale S.A.M., spre păstrare, iar cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate, a fost ridicată şi suma de 14,760 euro, cu privire la care s-a luat măsura sechestrului asigurător.

De la domiciliul numitei M.L.M. s-a ridicat şi pistolul marca E., cu încărcător şi un număr de 3 cartuşe, despre care s-a stabilit că aparţine inculpatului M.C.I. Din raportul de constatare tehnică-ştiinţifică din 9 decembrie 2009 a rezultat că pistolul G., aparţinând inculpatului, este în stare de funcţionare. Conform comunicării din 10 august 2010 a IPJ Dolj - B.A.Ex.S.P., rezultă că M.C.I., nu figurează în evidenţele poliţiei ca deţinător legal de arme, iar pistolul marca E. nu figurează înregistrat în evidenţele IPJ Dolj. Pistolul şi cartuşele au fost depuse la IPJ Gorj - cu dovada din 5 ianuarie 2010.

În mod autorizat, s-au efectuat percheziţii în sistemele informatice, interceptarea şi înregistrarea comunicărilor iniţiate de M.I.C., de la ID-ul x1, precum şi autorizarea conservării traficului informaţional şi a datelor informatice, rezultând că în folderul Inbox (mesaje primite) au fost identificate mai multe mesaje electronice, care conţin date ce corespund datelor existente pe track-ul 2 al cardurilor bancare şi anume:

1. Mesaj de la x2.com, primit la data de 31 martie 2009, orele 12:46:27 A.M. cu titlul "h." ce conţine un număr de 6 date distincte ce corespund datelor existente pe track-ul 2 al cardurilor bancare, urmate de numere din 4 cifre, cel mai probabil cod PIN aferent;

2. Mesaj de la x3.com, primit la data de 19 ianuarie 2009, orele 02:54:21 P.M., cu titlul "L." şi are ca ataşament două fişiere tip imagine ce conţin fotografii ale unor dispozitive de citire a cardurilor cu bandă magnetică tip POS, precum şi fotografii de detaliu a seriilor y1 ale acestora.

De asemenea, prin procesul-verbal din 17 octombrie 2009, s-a procedat la verificarea datelor confidenţial bancare ale track-ului 2 al benzilor magnetice ale cardurilor identificate cu ocazia accesului în adresa de e-mail x2.com. stabilindu-se băncile emitente ale cardurilor, majoritatea fiind italiene (proces-verbal).

În ce priveşte laptop-ul marca P., s-a arătat că acesta a făcut obiectul unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 17 decembrie 2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate, ocazie cu care pe hard-disk nu au fost identificate informaţii referitoare la infracţiuni informatice sau la fraudarea mijloacelor electronice de plată.

Analizând transferurile monetare prin W., puse la dispoziţie de S.S., prima instanţă a reţinut că inculpatul M.I.C. a transmis în perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2010 (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite-trimise).

Din procesul-verbal de percheziţie în sistem informatic din 11 februarie 2009, asupra unor medii de stocare a datelor aparţinând inculpatului, ce au fost ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la concubina sa M.L.M., cât şi sora acesteia S.A.M., au fost identificate şi fotografii, în care inculpatul apare în compania lui R.P., trimis în judecată în altă cauză sau A.V., D.C.A., M.V.I. ş.a., cercetaţi în prezenta cauză, fapt ce denotă preocupările infracţionale ale inculpatului cu referire la faptele pentru care este cercetat.

Activitatea infracţională a inculpatului M.I.C. s-a reţinut că a fost dovedită şi cu interceptările şi înregistrările convorbirilor şi comunicărilor telefonice: nota din 2 septembrie 2009, orele 10:59; convorbirea dintre inculpatul M.I.C. şi R.C.D., când operează la bancomat; convorbirea telefonică din 2 septembrie 2009, orele 13:37, purtată de inculpatul M.I.C. şi R.C.D.; convorbirile purtate la data de 3 septembrie 2010, orele 13:50, din care rezultă că aceştia operează în Olanda.

Din interceptările convorbirilor şi comunicărilor telefonice s-a reţinut că inculpatul împreună cu alţi complici ai săi operează în Italia, Grecia, Portugalia, Spania şi chiar în SUA.

Din probele administrate în cauză s-a reţinut că inculpatul a folosit în activitatea infracţională mai mulţi tineri pe post de "săgeţi", încredinţându-le pentru transport aparatură de skimming, carduri şi folosindu-le efectiv la retragerea unor sume de bani. Astfel pe G.I.A., un tânăr de 18 ani, l-a trimis în Spania şi Maroc, pentru a extrage bani cu un anumit tip de carduri, iar pe R.C.D. l-a folosit la închirierea unor maşini, supravegherea unor bancomate şi alte activităţi în Olanda.

Prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, autorităţile judiciare olandeze au pus la dispoziţie imagini înregistrate de sistemul de înregistrare video al ATM-ului aparţinând F.B. din Driebergen Traay - Olanda din data de 3 aprilie 2009, reprezentând pe inculpatul M.I.C., în timp ce efectuează retrageri frauduloase cu carduri donate.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, prima instanţă a reţinut că aceasta, este dată de dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în loc de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ci nu de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cum s-a reţinut în rechizitoriu, sens în care potrivit dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică în modul arătat.

S-a arătat şi că, atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, inculpatul a fost legal citat, însă acesta s-a sustras cercetării, din investigaţiile efectuate până în prezent, rezultând că acesta nu este în ţară, iar din relatările aparţinătorilor, că nu s-ar cunoaşte o adresă unde ar locui.

V. Din probele administrate în cauză s-a reţinut că, inculpatul D.C.A. s-a asociat cu alte persoane, sprijinind o grupare infracţională neorganizată specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, în sensul că face parte din segmentul grupării infracţionale pe relaţia România - Olanda, grupare la care a aderat şi inculpatul M.C.I., efectuând retrageri frauduloase cu mijloace electronice de plată de la ATM-uri.

În condiţiile în care are domiciliul în mun. Bucureşti, inculpatul D.C.A. s-a dovedit a fi un apropiat al altor inculpaţi cercetaţi în această cauză.

La data de 26 februarie 2009, inculpaţii D.C.A. şi M.V.I. s-au deplasat în Olanda - Amsterdam Gelderlandl cu dispozitive skimming puse la dispoziţie de către inculpatul M.I.C., unde au procedat la montarea dispozitivelor skimming, în vederea copierii datelor de pe cardurile bancare şi obţinerea codurilor PIN aferente, fiind surprinşi de sistemul de supraveghere al ATM-ului nr. x1 din localitatea descrisă mai sus (planşe foto).

Prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, autorităţile judiciare olandeze au trimis imagini surprinse de sistemul video de supraveghere al ATM-ului din Nijmegen Burchtstt - Olanda, din data de 9 aprilie 2009, interval orar 14:00 - 17:00, reprezentând pe D.C.A. şi M.C., în timp ce efectuează operaţiuni de skimming şi retrageri frauduloase cu carduri donate (planşe foto).

Inculpatul D.C.A., la data de 26 octombrie 2009, împreună cu M.I.C. s-au deplasat la Ploieşti, unde s-au întâlnit cu T.C., ocazie cu care au participat la activităţi de retrageri frauduloase de sume de bani de la un A.R.B., situat pe strada P.V. din mun. Ploieşti (planşa foto).

Totodată, din supravegherile operative efectuate de către servicii specializate privind pe D.C.A. şi M.I.C., a reieşit că aceştia au fost surprinşi împreună, în diferite ocazii, în datele de 21 septembrie 2009, respectiv 24 septembrie 2009, în mun. Bucureşti (planşele foto).

În mod legal s-au efectuat percheziţii domiciliare la locuinţa din mun. Bucureşti a inculpatului D.C.A., ocazie cu care au fost ridicate mai multe obiecte - corp delict, printre care aparatură electronică şi suporturi optice ce au fost supuse unor expertize, rezultatele fiind conform rapoartelor depuse la dosarul cauzei (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică).

Cu ocazia percheziţiei în sisteme informatice asupra mediilor de stocare a datelor ridicate de la numita S.A.M. au fost identificate fotografii reprezentând pe învinuiţii D.C.A. şi M.I.C. (proces-verbal percheziţie informatică şi planşă fotografică).

Analizând transferurile monetare prin W., puse la dispoziţie de S.S., s-a constatat că numitul D.C.A. a transmis în perioada mai 2007 - iulie 2010, suma de 9.624,99 dolari SUA şi a primit suma de 8.452,29 dolari SUA (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite-trimise).

Din interceptări şi înregistrări ale convorbirilor şi comunicărilor telefonice a rezultat implicarea inculpatului în activităţi infracţionale cu carduri bancare respectiv: convorbiri telefonice din data de 24 septembrie 2009, orele 17:05, purtată între numitul D.C.A., zis "C." şi un bărbat; discuţii purtate la data de 24 septembrie 2009, orele 09:39, între "C.", şi M.I.C., în care discută despre aparatura ce trebuie să fie luată de la Ploieşti; discuţia telefonică din 29 octombrie 2009, orele 12:46, din care rezultă că M.I.C. împreună cu D.C.A. se deplasează în Belgia la skimming de pe aeroportul B. Bucureşti; convorbirile şi comunicările telefonice din data de 9 septembrie 2009, ora 13:56, din care rezultă că M.I.C. primeşte de la postul telefonic cu număr de Olanda yyyyyy, următorul mesaj tip SMS: "Vb cu cugir poate dă o fugă în ger" (Germania); M.I.C. este apelat de la postul telefonic cu număr de Olanda yyyyyy, utilizat de "F.F.", cu care discută despre implicarea în activităţi de skimming a lui D.C.A. şi a lui R.C.D. zis "N.", convorbirea telefonică din data de 15 octombrie 2009, orele 22:03, în care D.C.A. discută cu M.I.C., despre două dispozitive de skimming, ce urmau să fie confecţionate de T.C. şi locaţia unde urmează să le probeze.

Înregistrările efectuate conţin informaţii despre activitatea infracţională a inculpatului, legătura lui cu ceilalţi inculpaţi, modul de operare, cât şi locaţiile din ţară şi din străinătate unde a desfăşurat activitatea infracţională (interceptările convorbirilor şi comunicărilor telefonice).

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, prima instanţă a reţinut că aceasta, este dată de dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în loc de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ci nu de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cum s-a reţinut în rechizitoriu, sens în care potrivit dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. s-a făcut schimbarea încadrării juridice în modul arătat.

Deşi a fost citat, inculpatul s-a sustras urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

VI. Din probele administrate în cauză s-a reţinut că, inculpatul M.V.D. s-a asociat cu alte persoane, sprijinind o grupare infracţională neorganizată şi necoordonată specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, în sensul că face parte din segmentul grupării infracţionale pe relaţia România - Olanda, grupare la care inculpatul M.C.I. are un rol important, efectuând retrageri frauduloase cu mijloace electronice de plată de la ATM-uri.

Numita Z.L.R. este concubina lui M.V.I., cei doi fiind împreună de circa 3 ani şi 6 luni, iar în ultimul an locuit în acelaşi imobil din mun. Craiova, jud. Dolj. În perioada 21 - 23 octombrie 2009, Z.L.R. a purtat convorbiri telefonice cu M.C.I. despre activitatea desfăşurată de concubinul acesteia, care era plecat din ţară.

Astfel la data de 6 noiembrie 2009, numita Z.L.R., concubina lui M.V.I., zis "V.V.", la solicitarea acestuia, l-a contactat pe numitul N.F.M., agent procedural la Curtea de Apel Craiova, solicitându-i să fotocopiere anumite acte procedurale din dosarul de urmărire penală, cât şi declaraţii ale inculpaţilor cercetaţi în Dosarul nr. 40D/P/2009, ce fusese înaintat de Tribunalul Gorj, cu recurs la respingerea propunerii de arestare preventivă a 9 inculpaţi, cercetaţi pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 42, art. 46 şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 24 - 27 din Legea nr. 365/2003. Materialele copiate le-a dat numitei Z.L.R., concubina unuia dintre infractori (M.V.I.), favorizând sustragerea acestuia şi a altor persoane cercetate de la urmărirea penală, distrugerea sau alterarea mijloacelor de probă. Astfel, la data de 9 noiembrie 2009, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, formându-se Dosarul penal nr. 57D/P/2009, unde au fost trimişi în judecată inculpaţii Z.L.R. şi N.F.M., pentru favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42, art. 46 şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 24 - 27 din Legea nr. 365/2002.

În urma percheziţiilor domiciliare, au fost ridicate mai multe obiecte - corp delict (suporturi optice, laptop marca T., hard-disk marca S., telefoane mobile, card de memorie, cartele telefonice, etc), care au fost supuse percheziţiei în sistem informatic, rezultând că pe suportul optic tip CD marca F., au fost identificate fişierul tip text "yyyy", ce conţine date şi informaţii (număr cont bancar şi codul PIN aferent), ce corespund informaţiilor existente pe track-ul 2 al benzii magnetice ale cardurilor bancare, fişierul tip imagine "mita." ce conţine o imagine a unei guri de bancomat, de culoare albă. Pe suportul optic tip DVD, a fost identificat fişierul tip arhivă "M.", ce conţine o aplicaţie informatică folosită la citirea-scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare, un număr de 4 fişiere tip imagine, ce conţin imagini cu un bancomat (ATM) P. şi dispozitive skimming artizanale, prevăzute cu circuite electronice (proces-verbal percheziţie în sisteme informatice).

Observând transferurile monetare prin W. puse la dispoziţie de către S.S., s-a reţinut că, M.V.I. a primit, în perioada aprilie 2006 - martie 2010, aproximativ 13.434,43 dolari SUA (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite-trimise).

Din conţinutul convorbirilor telefonice din data de 14 ianuarie 2010, orele 22:09, s-a reţinut de asemenea că M.V.I. discuta cu o persoană despre ridicarea unor dispozitive skimming de la bancomatele la care erau amplasate. Din conţinutul convorbirilor din data de 11 noiembrie 2009, orele 12:02 şi 13 octombrie 2009, orele 12:02 dintre M.V.I. şi N.F.M., rezultă că V. îl roagă să obţină documente din dosarul de urmărire penală nr. 40D/P/2009.

Din imaginile înregistrate de sistemul de înregistrare video al ATM-ului din Amsterdam Gelderkndl Olanda, din data de 26 februarie 2009, comunicate de autorităţile judiciare olandeze, prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, îl reliefează pe M.V.I. şi D.C.A., în timp ce efectuează operaţiuni de skimming.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, prima instanţă a reţinut că aceasta, este dată de dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în loc de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ci nu de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cum s-a reţinut în rechizitoriu, sens în care potrivit dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. s-a făcut schimbarea încadrării juridice în modul arătat.

S-a arătat şi că, deşi a fost citat, inculpatul s-a sustras urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

Sub aspectul laturii civile prima instanţă a reţinut că, E.K. s-a constituit parte civilă în cauză în cursul urmăririi penale cu suma de 38.942,51 euro (dosar instanţă), reprezentând sumele de bani retrase de inculpaţi prin activităţile de skimming efectuate în data de 16 - 17 octombrie 2009, la ATM-ul yyy, aparţinând D.B. din Munchen, cauzând un prejudiciu în cuantum de 28.874,58 euro. De asemenea, în data de 24 octombrie 2009, au fost efectuate activităţi de skimming la ATM-ul, aparţinând D.B. din Munchen, cauzând un prejudiciu în cuantum de 10.067,93 euro (plângerile E.K.).

În drept, s-a apreciat că:

I. Fapta inculpatului C.O.F., constând în aceea că în cursul anilor 2008 - 2009, cât şi ulterior până în anul 2011, a iniţiat şi constituit o grupare infracţională neorganizată şi necoordonată specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, grupare infracţională formată din T.C., A.R.A., S.M., C.M.C., C.A.G., ş.a., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate) din străinătate (Australia, Italia, SUA) folosind aparatura de skimming confecţionată în ţară, prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

Fapta inculpatului C.O.F., constând în aceea că a transferat neautorizat date din sisteme informatice, în sensul că a copiat cu aparatura de skimming conturile cardurilor şi PIN-urile acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a deţinut, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri, respectiv guri de bancomat şi minicamere video, confecţionate de complicii săi T.C. şi A.R.A., concepute şi adaptate în scopul accesului, fără drept, la date informatice, precum şi de a pune la dispoziţia altora, fără drept, astfel de programe şi date informatice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. l 61/2003).

Fapta inculpatului C.O.F., constând în aceea că a deţinut echipamente hardware şi software (guri de bancomat, camere video) cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor electronice de plată, întruneşte elementele constitutive la infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la cele susţinute în actul de sesizare potrivit cărora inculpatul C.O.F., cu sumele de bani provenite din activităţile ilicite, şi-a achiziţionat un apartament situat în Craiova, două autoturisme marca A. (unul înmatriculat pe numele cumnatului său), iar cel de-al doilea (înmatriculat pe numele său), un autoturism marca L., înmatriculat dar şi mai multe terenuri pe raza judeţului Dolj, în valoare de peste 150.000 euro, conturându-se elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002, prima instanţă a reţinut că în cauză nu există nicio probă care să susţină această acuzare. În situaţia în care aceste bunuri ar fi fost achiziţionate de inculpat direct sau prin interpuşi, aceste bunuri ar fi fost sechestrate de organele de urmărire penală, cum s-a procedat în cazul celorlalţi inculpaţi.

Achiziţionarea de bunuri sau alte servicii cu banii liciţi, ţine de natura infracţiunii de spălare de bani, or, aşa cum s-a menţionat în cauză nu există nicio probă care să ateste faptul că inculpatul a cumpărat personal sau prin interpuşi aceste bunuri.

În consecinţă, în cauză, inculpatul, potrivit dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat pentru infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Nici susţinerea din actul de sesizare potrivit căreia, în urma activităţilor specifice desfăşurate, a rezultat faptul că numitul C.O.F. a achitat peste 20.000 euro unui avocat pentru eliberarea lui şi a celor doi parteneri, însă a fost eliberat numai el şi a revenit în ţară în luna iunie a anului 2010, s-a reţinut că nu este susţinută de probe certe, pentru a fi aplicabile în cauză dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

II. Fapta inculpatului C.M.C. constând în aceea că în cursul anilor 2008 - 2009, cât şi ulterior până în anul 2011, a aderat la grupul infracţional constituit de cumnatul său, inculpatul C.O.F., în vederea comiterii de infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate) în Italia, fiind arestat de Poliţia Poştală din Bologna, împreună cu I.M.S., I.D.G., C.I., C.N.C., A.C. şi S.D.C., prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), fiind găsite asupra lor 120 cărţi de credit clonate şi suma de 30.000 euro. Anterior acestei fapte, cât şi ulterior, cu aparatura de skimming procurată din România, a obţinut conturi de carduri şi PIN-urile acestora, în cooperare cu cumnatul său C.O.F., S.M., D.C., A.V. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

Fapta inculpatului C.M.C., constând în aceea că a transferat neautorizat, prin aceleaşi procedee, date din sisteme informatice (ATM-uri) din Germania şi Italia, conturi, de carduri, şi PIN-urile acestora, pe care le-a utilizat ulterior împreună cu ceilalţi complici în retragerea frauduloasă a unor sume de bani din România, Republica Dominicană şi SUA, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat constând în aceea că a procurat de la T.C. şi A.R.A. aparatură de skimming - guri de bancomat echipate cu componente electronice, cât şi minicamere video, pe care le-a folosit împreună cu ceilalţi complici: fraţii T., cumnatul său C.O.F., S.M. şi le-a pus şi la dispoziţia altor membrii ai grupării A.V., O.P.M. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.M.C., constând în aceea că a cauzat un prejudiciu patrimonial, prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine sume de bani, unele fiind trimise în ţară la aparţinători prin serviciile de transfer monetar internaţional, cât şi prin persoane interpuse, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003;

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a deţinut în sistemele informatice ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare şi expertizate, laptop-uri, conturi de carduri şi PIN-urile aferente, aplicaţii informatice (M.) folosite la inscripţionarea cardurilor bancare, întruneşte elementele constitutive la infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.M.C., constând în aceea că în perioada 2006 - 2011, a primit din străinătate mai multe sume de bani pe numele său şi ale unor terţe persoane (respectiv 25.000 euro prin WU + 25.000 euro primiţi prin intermediul unui oarecare A.), cunoscând că provin din infracţiuni şi a trimis din străinătate sume de bani (96.000 euro), în perioada 2005 - 2009, iar cu banii proveniţi din activitatea infracţională a achiziţionat în anul 2009, o casă situată în mun. Craiova, pe care a achitat suma de 83.000 euro, precum şi bijuterii din aur (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben), pentru soţia sa C.A.G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

III. Fapta inculpatei C.A.G., constând în aceea că s-a asociat cu C.M.C. (soţ), C.O.F. (frate), săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate constând în aceea că, prin acte materiale repetate, a ajutat cu intenţie, pe soţul său C.M.C. şi fratele său C.O.F., transportând aparatura de skimming, procurată de la T.C. şi A.R.A. ascunsă în autoturism şi vestimentaţie din România în Italia, urmând a fi utilizată de C.M., C.O. şi S.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei C.A.G., constând în aceea că, la solicitarea soţului său C.M.C. şi a fratelui său C.O.F., a deţinut şi transportat în Italia aparatură şi dispozitive tip skimming folosite pentru copierea conturilor de card la ATM-uri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 46 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la infracţiunea de punere în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 reţinută în actul de sesizare, prima instanţă a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada existenţei acestei infracţiuni. Astfel, din procesul-verbal de percheziţie domiciliară încheiat cu ocazia percheziţiei la locuinţa inculpatei şi a soţului său, s-au găsit mai multe carduri bancare emise de diverse instituţii de credit, însă acestea au fost restituite de organele de cercetare penală, întrucât nu erau clonate, fiind autentice.

În consecinţă, neexistând nici măcar dubiu în acest sens, prima instanţă potrivit dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a achitat inculpata C.A.G., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

IV. Fapta inculpatului M.I.C., constând în aceea că a constituit o grupare infracţională organizată pe relaţia România - Olanda - Belgia - Germania, iar ulterior Franţa, constituită din R.C.D., G.I.A., M.V.I., D.C.A., M.F. (fost F.) şi a cooperat şi cu segmentul ce a acţionat pe Italia - Spania, compus din C.O.F., C.M.C., M.M.C., R.P., fraţii T., ş.a., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceluiaşi, inculpat constând în aceea că, a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate) în Olanda, împreună cu R.C.D., D.C.A. şi M.V.I., în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate (în acelaşi scop a trimis în Maroc şi Cehia pe G.I.A.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului M.I.C., constând în aceea că, prin intermediul lui R.C.D., zis "N." a comandat şi obţinut, în mai multe rânduri, de la T.C. aparatură şi dispozitive hardware, folosite la activităţi de skimming, precum şi de a pune la dispoziţia altora (R.P., A.V.), fără drept, astfel de programe şi date informatice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpatului, constând în aceea că, prin utilizarea aparaturii de skimming a obţinut importante sume de bani, cu care a cumpărat autoturisme de lux (B.), imobile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Fapta inculpatului M.I.C., constând în aceea că a falsificat instrumente electronice de plată, prin utilizarea de aparatură de skimming, personal sau prin folosirea unor "săgeţi": R.C.D. G.A. în Rovinari, Craiova, Maroc, Cehia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpatului, constând în aceea că a deţinut echipamente software (M.) comandate de la inculpatul T.C., cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor electronice de plată, întruneşte elementele constitutive la infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului M.I.C., constând în aceea că a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate) şi a pus la dispoziţia complicilor (D.C.A., M.V.I. etc.) conturi de carduri şi PIN-urile aferente, folosind în acest scop adresa de e-mail yyyy1, extrăgând diferite sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

Fapta aceluiaşi inculpatului, constând în aceea că a primit din străinătate mai multe sume de bani pe numele său şi ale unor terţe persoane (21.000 dolari SUA), cunoscând că provin din infracţiuni şi a trimis din străinătate astfel de sume, iar cu banii proveniţi din activitatea infracţională a achiziţionat bunuri mobile şi imobile de valori importante, a construit mai multe case în cartierul P., a achiziţionat pe numele tatălui său autoturismul B. şi a încredinţat sume de bani sorei concubinei sale S.A., pentru a fi utilizate la construcţia caselor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Fapta inculpatului M.I.C., constând în aceea că a deţinut, fără "drept" o armă neletală din categoria celor supuse autorizării, precum şi muniţie (cartuşe), pentru care învinuitul nu avea permis de deţinere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 136¹ din Legea nr. 295/2004.

V. Fapta inculpatului D.C.A., constând în aceea că a aderat şi sprijinit o grupare infracţională neorganizată, iniţiată de M.I.C., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate, cu predilecţie în Belgia - Germania - Olanda, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că, împreună cu D.C.A., M.V.I., R.C.D., a accesat, fără drept, sisteme informatice (ATM-uri) din Olanda, în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului D.C., constând în aceea că, împreună cu M.I.C., a procurat, deţinut şi folosit, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri, de la inculpatul T.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume primite-trimise (18.077,28 dolari SUA), prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Fapta inculpatului D.C., constând în aceea că a pus în circulaţie instrumente electronice de plată (carduri clonate) la ATM-uri din România şi Olanda, împreună cu M.C. şi M.I.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a deţinut echipamente hardware şi software, pe care le-a utilizat la falsificarea mijloacelor electronice de plată, întruneşte elementele constitutive la infracţiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului D.C., constând în aceea că a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate), extrăgând diferite sume de bani de la ATM-uri din Olanda (zona S.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

VI. Fapta inculpatului M.V.I., constând în aceea că a aderat şi sprijinit o grupare infracţională neorganizată, iniţiată de M.I.C., săvârşind infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic atât în ţară, cât şi în străinătate, cu predilecţie în Belgia - Germania - Olanda, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că împreună cu D.C.A., M.V.I., R.C.D., a accesat, fără drept, sisteme informatice (ATM-uri) din Olanda, în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului M.V.I., constând în aceea că împreună cu M.I.C., D.C.A., a procurat, deţinut şi folosit, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri, de la inculpatul T.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi, inculpat constând în aceea că a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume primite-trimise 18.077,28 USD), prin utilizarea cardurilor falsificate, în scopul de a obţine bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Fapta inculpatului M.V.I., constând în aceea că a pus în circulaţie instrumente electronice de plată (carduri donate) la ATM-uri din România şi Olanda, împreună cu M.C. şi M.I.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că a deţinut echipamente hardware şi software, pe care le-a utilizat la falsificarea mijloacelor electronice de plată, întruneşte elementele constitutive la infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului M.V.I., constând în aceea că a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate), extrăgând diferite sume de bani de la ATM-uri din Olanda (zona S.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite fiecărui inculpat, prima instanţă a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor săvârşite, urmările produse sau care ar fi putut fi produse, împrejurările în care au fost săvârşite, dar şi datele care caracterizează persoanele inculpaţilor, aceştia neavând antecedente penale, cu excepţia inculpatului M.V.I. şi atitudinea acestora care, pe parcursul urmăririi penale s-au sustras cercetărilor, inculpaţii C.O.F. şi C.M.C., în cursul cercetărilor judecătoreşti prin declaraţiile date au încercat să inducă o altă stare de fapt instanţei de judecată.

Referitor la inculpata C.A.G., s-a arătat că aceasta în cursul cercetării judecătoreşti s-a prevalat de dreptul la tăcere.

Prima instanţă a reţinut că numai aplicarea unor pedepse privative de libertate sunt apte de a satisface cerinţele dispoziţiilor art. 52 C. pen., întrucât o judecată echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei proporţionalităţi juste, corespunzătoare faptelor comise şi vinovăţia inculpaţilor, reeducarea acestora, prin stabilirea unor pedepse care să funcţioneze ca o forţă socială şi pedagogică în societate.

Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 65 C. pen. cât şi dispoziţiile din Legea nr. 656/2002, prima instanţă le-a aplicat inculpaţilor pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Având în vedere că, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite sub forma concursului real de infracţiuni, s-a făcut aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen.

Întrucât inculpatul C.M.C. a fost reţinut în cauză şi arestat cu începere de la 3 mai 2011, potrivit dispoziţiilor art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 3 mai 2011 la zi.

Întrucât temeiurile care au stat la baza arestării preventive subzistă în continuare, potrivit art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive.

Referitor la inculpatul M.V.I., prima instanţă a constatat că prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 44/2010 a Tribunalului Timiş a fost condamnat la 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. şi 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 184 alin. (2) şi (4) C. pen., inculpatului aplicându-i-se pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen.

Cum în cauză, activitatea infracţională a acestui inculpat a luat sfârşit înainte de data rămânerii definitive a acestei sentinţe, prima instanţă a constatat că faptele deduse judecăţii sunt concurente cu cele două fapte săvârşite de inculpat

În consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 85 C. pen. a fost anulată suspendarea condiţionată privind pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 44/2010 a Tribunalului Timiş.

În continuare, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele componente de 8 luni închisoare şi 1 an închisoare, care au fost repuse în individualitatea lor şi s-a constatat că faptele deduse judecăţii sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 44/2010 a Tribunalului Timiş.

Potrivit dispoziţiilor art. 36, art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara cu pedepsele stabilite în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Având în vedere multitudinea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat, prima instanţă a apreciat că este justificată aplicarea unui spor de 6 luni închisoare, având în vedere şi persoana inculpatului, care s-a sustras total anchetei judiciare.

Totodată, în baza art. 71 C. pen. le-a fost aplicată inculpaţilor şi pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Sub aspectul laturii civile, prima instanţă a reţinut că E.K. s-a constituit parte civilă în cauză în cursul urmăririi penale cu suma de 38.942,51 euro (dosar instanţă), reprezentând sumele de bani retrase de inculpaţi prin activităţile de skimming efectuate în data de 16 - 17 octombrie 2009, la ATM-ul, aparţinând D.B. din Munchen, Rosenheimer, cauzând un prejudiciu în cuantum de 28.874,58 euro. De asemenea, în data de 24 octombrie 2009, au fost efectuate activităţi de skimming la ATM-ul, aparţinând D.B. din Munchen, cauzând un prejudiciu în cuantum de 10.067,93 euro.

În consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi 1003 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii C.O.F., C.M.C., M.I.C., D.C.A. şi M.V.D. la plata contravalorii în lei a sumei de 38.942,51 euro către partea civilă E.K.

În cauză, pe parcursul urmăririi, penale, s-au luat măsuri asigurătorii potrivit dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen. cu privire la mai multe bunuri mobile şi imobile.

Prejudiciile cauzate de inculpaţi s-a reţinut că au constat în:

- inculpatul C.M.C. a primit, în perioada iulie 2006 - decembrie 2010, suma de aproximativ 20.000 dolari SUA, de la diverse persoane, printre care C.O.F., C.A.G. ş.a. şi a trimis, în perioada decembrie 2005 - decembrie 2009, prin serviciul W., suma de 95.774, 23 dolari SUA, ai cărui beneficiari au fost inculpaţii C.O.F., C.A.G., C.E.M. (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite-trimise prin W.).

- inculpatul C.O.F. a primit, în perioada ianuarie 2006 - noiembrie 2010, suma de 49.463,08 dolari SUA, de la diverse persoane, printre care S.M., S.S., C.M.C. C.A.G., C.E.M., S.C.A. ş.a. şi a trimis, în perioada mai 2006 - iulie 2010, prin serviciul W., suma de 55.773,32 dolari SUA, ai cărei beneficiari au fost T.C., C.M.C., S.M. şi C.A.G., precum şi prin persoane interpuse - Z.A., zis "A." - suma de 25.000 euro; inculpatul C.O.F. a trimis cumnatului său C.M.C. în cursul lunii martie 2011, suma de 3.382,6 euro, prin serviciul W., folosind persoane interpuse B.I.A., P.A.C., G.C.E., G.C.F. şi C.T.G.; totodată, a trimis martorei B.R., în diferite rânduri suma totală de 4.230 euro. (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite-trimise prin W.).

- inculpata C.A.G. a primit, în perioada iulie 2006 - iulie 2010, suma de 33.866,89 dolari SUA de la inculpatul C.M.C. şi a trimis, în perioada septembrie 2006 - iulie 2009, suma de 19.403,49 dolari SUA de la diverse persoane, printre care inculpaţii C.M.C., C.E.M. (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite - trimise prin W.).

- inculpatul M.I.C. a primit, în perioada august 2007 - septembrie 2010, aproximativ 17.746,42 dolari SUA, de la diferite persoane, printre care V.C. (fost P.) ş.a. şi a trimis, în perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2010, prin serviciul W., suma de 20.782,80 dolari SUA, ai cărui beneficiari au fost G.I.A., R.C.D., trimişi în judecată într-o altă cauză (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite - trimise prin W.).

- inculpatul D.C.A. a primit, în perioada aprilie 2007 - decembrie 2010, suma de 8.452,29 dolari SUA, de la diferite persoane, printre care L.A.M. - concubina acestuia ş.a. şi a trimis, în perioada mai 2007 - iulie 2010, suma de 9.624,99 dolari SUA, ai cărui beneficiari au fost concubina sa - L.A.M., C.M. (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite - trimise prin W.).

- inculpatul M.V.I. a primit, în perioada aprilie 2006 - martie 2010, prin serviciul W., suma de aproximativ 13.434, 43 dolari SUA, de la diverse persoane, printre care Z.M.G. (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite - trimise prin W.).

În conformitate cu dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 656/2002 privind spălarea banilor: "în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie", iar potrivit art. 59 din Legea nr. 161/2003: "în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie".

Prin ordonanţele parchetului din 6 noiembrie 2009, 9 noiembrie 2009, 11 noiembrie 2009, 5 ianuarie 2010 şi 4 mai 2011 s-a dispus în temeiul art. 163 şi următoarele C. proc. pen. coroborat cu art. 59 din Legea nr. 161/2003 şi art. 118 alin. (1) C. pen., instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri:

- suma de 14.760 euro, ridicată în urma percheziţiei domiciliare de la locuinţa din mun. Craiova, jud. Dolj, aparţinând numitei S.A.M. - sora numitei M.L.M. - concubina inculpatului M.I.C., cu domiciliul la mun. Craiova, jud. Dolj şi depusă la C.B. - Sucursala Gorj;

- suma de 780 euro ridicată în urma percheziţiei domiciliare de la locuinţa din mun. Craiova, jud. Dolj - aparţinând inculpatului C.O.F., cu domiciliul în Craiova, jud. Dolj şi depusă la - C.B. - Sucursala Gorj;

- suma de 4.500 euro, ridicată la urma percheziţiei domiciliare de la locuinţa din mun. Craiova, jud. Dolj unde locuieşte fără forme legale inculpata C.A.G. - soţia inculpatului C.M.C. cu domiciliul în jud. Dolj, şi depusă la - C.B. - Sucursala Gorj.

- bijuterii (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben), ridicate în urma percheziţiei domiciliare de la locuinţa din mun. Craiova, jud. Dolj unde locuieşte C.A., depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P J. Gorj.

- autoturismul marca B., aparţinând inculpatului M.I.C., cu domiciliul în mun. Craiova, jud. Dolj, depus în parcul auto al IPJ Dolj;

- autoturismul marca S.L., aparţinând inculpatului M.V.I., cu domiciliul în mun. Craiova, jud. Dolj, locuind fără forme legale în mun. Craiova, jud. Dolj, depus în parcul auto al IPJ Dolj;

- autoturismul marca B., aparţinând inculpatului C.M.C., cu domiciliul în jud. Dolj, depus în parcul auto al IPJ Dolj;

- pistol marca E. cu încărcător aferent şi un număr de 3 cartuşe, cal. 9 mm cu capse percutate, ridicat de la numita M.L.M. - concubina inculpatului M.I.C. şi depus la camera de corpuri delicte a IPJ Gorj - Serviciul de Evidenţă Operativă, Statistică şi Cazier;

- apartamentul din mun. Craiova, jud. Dolj, cu numărul cadastral înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova şi imobilul situat în mun. Craiova, compus din teren intravilan în suprafaţă de 527 mp şi construcţie CI - casă de locuit cu suprafaţă construită de 159,33 mp, cu nr. cadastral provizoriu înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova, aparţinând inculpatului C.M.C.;

Prima instanţă a reţinut că, măsurile asigurătorii sunt mijloace de constrângere reală şi constau în disponibilizarea, până la soluţionarea definitivă a cauzei penale, a bunurilor şi veniturilor aparţinând învinuitului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente, în vederea asigurării reparării pagubei cauzate prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepselor pecuniare.

Indisponibilizarea bunurilor dispusă în cauză rămâne definitivă şi se va putea trece la valorificarea acestora în conformitate cu dispoziţiile art. 151 - 153, respectiv, art. 154 - 156 C. proc. fisc., respectiv, potrivit art. 405 - 449 şi, respectiv, art. 488 - 523 C. proc. civ., numai după rămânerea definitivă a eventualei hotărâri de condamnare a inculpaţilor şi de obligare a acestora la plata despăgubirilor civile, şi numai după declanşarea procedurii executării silite de creditori, dat fiind faptul că această ultimă fază a procesului penal cu privire la plata despăgubirilor, este guvernată de principiul disponibilităţii.

Totodată, s-a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 129 C. proc. fisc.: "Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanţa, măsurile asigurătorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de către debitor în proprietate comună cu terţe persoane, pentru cota-parte deţinută de acesta."

Cum în cauză, sumele de bani cu care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, sustrase de inculpaţi sunt aproape de valoarea bunurilor achiziţionate, potrivit dispoziţiilor din legile speciale menţionate s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarele bunuri, după cum urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 161/2003 prima instanţă a confiscat de la inculpatul C.O.F. 105.236,4 dolari SUA şi 24.824,1 euro. Totodată, a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind suma de 780 euro, sumă depusă la C.B. - Sucursala Gorj.

În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 656/2002 a dispus confiscarea de la inculpatul C.M.C. suma de 4.500 euro depusă la C.B. - Sucursala Gorj, bijuterii (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben), depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Gorj, autoturismul marca B., sigilat şi depus în parcul auto al IPJ Dolj; apartamentul din municipiul Craiova, judeţul Dolj, cu numărul cadastral înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova şi imobilul situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 527 mp şi construcţie C1 - casă de locuit cu suprafaţă construită de 159,33 mp, cu nr. cadastral provizoriu înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova şi a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză cu privire la aceste bunuri până la concurenţa sumei de 115.774,23 dolari SUA.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 656/2002 a dispus confiscarea de la inculpatul M.I.C. a sumei de 14.760 euro, ridicată de la S.A.M. şi depusă la C.B. - Sucursala Gorj şi a autoturismului marca B., ridicată de la M.M.M., sigilată şi depusă în parcul auto al IPJ Dolj şi a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză cu privire la aceste bunuri până la concurenţa sumei de 38.529,22 euro.

Potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen. a confiscat de la inculpat pistolul marca E. cu încărcător aferent şi un număr de 3 cartuşe, ridicat de la numita M.L.M., depus la camera de corpuri delicte a IPJ Gorj - Serviciul de Evidenţă Operativă, Statistică şi Cazier.

În conformitate cu dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 161/2003 a confiscat de la inculpatul D.C.A. 18.077,28 dolari SUA şi de la inculpatul M.V.I. suma de 13.434,43 dolari SUA a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind autoturismul marca S.L., aparţinând inculpatului M.V.I., sigilat şi depus în parcul auto al IPJ Dolj.

Cu ocazia percheziţiilor corporale, auto şi domiciliare, de la inculpaţi s-au ridicat mai multe corpuri delicte, constând în: laptop-uri, suporturi optice tip CD/DVD, carduri de memorie, cititor carduri, dispozitiv electronic tip gură de bancomat, fante de bancomat, telefoane mobile, cartele telefonice, carduri bancare, etc, pe care infractorii le-au folosit în activitatea infracţională.

În consecinţă, prima instanţă a confiscat potrivit art. 118 lit. a), b) şi e) C. pen. următoarele bunuri ridicate şi depuse la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Gorj:

- telefon mobil marca N., cu cartelă sim C., telefon mobil marca N., card de memorie, capacitate 128 MB, seria xx, sim C. seria yy, cartelă sim C. seria zz, cartelă sim O. seria ww, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- card marca K., capacitate 4 GB, ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- CD marca B., CD marca T., CD L., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- cartelă sim V. seria x1, cartelă sim V. seria x2, telefon mobil marca N., cu seria Y1, telefon mobil marca N., cu seria Y2, ce conţine cartela sim C. seria xy, telefon mobil marca S., seria XZ, cu cartela sim C. seria z1, telefon mobil marca D., cu cartela sim D. seria wx, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- laptop marca A., ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.M.C.

- CD marca T., memory-stick V. de culoare roşie, laptop H. seria cc, hard-disk F. seria nn, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpata C.A.G.

- dispozitiv electronic artizanal, card bancar marca V., card bancar marca E.C., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.O.F.

- telefon mobil marca N., cu seria mm, cu cartelă sim C. xx1, telefon mobil marca L. cu seria mm1, cartelă sim C. cu seria xxyy, capacitate 4 GB, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.O.F.

- CD marca F., DVD marca T1., DVD marca T2., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul C.O.F.

- unitate centrală de culoare gri ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare de la numita S.A.M., sora numitei M.L.M. - concubina inculpatul M.I.C.

- hard disk marca S., card memorie marca K. capacitate 2 GB, aparat foto marca P. ce conţine card memorie marca S. capacitate 2 GB, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la numita M.L.M., concubina inculpatului M.I.C.

- două dispozitive de lipit, patent de tăiat cu mânere de culoare roşie, trei baterii tip xx, sârmă specială pentru lipit, cinci batoane silicon, patru bucăţi plastic, un dispozitiv de tăiat, o cutie cu pastă de culoare galben, trei bilete de avion, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la numita M.L.M., concubina inculpatului M.I.C.

- hard disk marca S., capacitate 160 GB, telefon mobil marca B.B., seria mm2, telefon mobil marca E. seria mmm3, card memorie marca A., capacitate 1 GB, cartelă sim O., cartela sim V. seria v1, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- microcameră video, C.R. şi circuit cu mufă pentru 2 pini, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- microscop, mini freză şi pistol de lipit marca D. de lipit cu suport, cutie de culoare albastră şi cutie din metal ce conţin diferite componente metalice şi electronice, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- laptop marca T.S. seria xx1, cablu adaptor laptop, CD P. cu inscripţia "R.", CD marca T., hard disk marca F. capacitate 80 GB, seria ss, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- laptop marca T. seria tt1, fără display, 24 (douăzecişipatru) suporturi optice, toate ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la Z.L.R., concubina inculpatului M.V.I.

- laptop S. şi telefon mobil marca Z., ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul D.C.

Întrucât laptop-ul marca P. seria p1, ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul M.I.C. nu a fost folosit la săvârşirea infracţiunilor, potrivit dispoziţiilor art. 347 C. proc. pen. s-a dispus restituirea acestuia.

Împotriva Sentinţei penale nr. 194 din 11 noiembrie 2011 a Tribunalului Gorj au declarat apel inculpaţii C.M.C., C.O.F., C.A.G., D.C.A., M.V.I. şi M.I.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 166 din 7 mai 2013, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de inculpaţii C.M.C., C.O.F., C.A.G., D.C.A., M.V.I. şi M.I.C., împotriva Sentinţei penale nr. 194 din data de 11 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Gorj la Dosarul nr. 7565/95/2011.

A desfiinţat sentinţa apelată şi:

- în ceea ce priveşte pe inculpatul D.C.A. a dispus rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de fond, Tribunalul Gorj.

- rejudecând pe fond cu privire la inculpaţii C.O.F., C.M.C., C.A.G., M.I.C. şi M.V.I.

A descontopit pedepsele aplicate inculpatului C.O.F. pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C.O.F. după cum urmează:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2).

- din infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului C.O.F. pentru art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. de la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară, la 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatului C.O.F. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare.

A descontopit pedepsele aplicate inculpatului C.M.C. pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C.M.C. după cum urmează:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2).

- din infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului C.M. pentru art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., de la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară, la 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat inculpatul pentru infracţiunea prev. şi pred. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen.-a recontopit pedepsele aplicate inculpatului C.M.C. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv în continuare de la 11 noiembrie 2011 la 8 decembrie 2012.

A descontopit pedepsele aplicate inculpatei C.A.G. pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata C.A.G. după cum urmează:

- din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- din infracţiunea din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatei C.A.G. pentru art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. de la 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pedeapsă complementară, la 3 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat aceeaşi inculpată la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat aceeaşi inculpată la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatei C.A.G. urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 86 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei, sub supraveghere, pe o perioadă 7 ani, compusă din pedeapsa aplicată şi un termen de 4 ani stabilit de instanţă, potrivit art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a impus inculpatei ca pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, să se supună următoarelor obligaţii:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului Dolj;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă, ori locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi. controlate mijloacele lui de existentă;

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A descontopit pedepsele aplicate inculpatului M.I.C., pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul M.I.C. a fost trimis în judecată, după cum urmează:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului M.I.C. pentru art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. de la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară, la 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

A redus pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea inf. prev. de art. 136¹ (actual art. 134) din Legea nr. 295/2004 şi a condamnat acelaşi inculpat la 9 (nouă) luni închisoare.

În baza art. 11 pct 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat inculpatul pentru infracţiunea prev. şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului M.I.C., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

A descontopit pedepsele aplicate inculpatului M.V.I. prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 44/2010 a Tribunalului Timiş şi în prezenta cauză.

În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul M.V.I. a fost trimis în judecată din:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. la art. 41 alin. (2) C. pen.;

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului M.V.I. pentru art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. de la 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară, la 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. la art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 36, art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatului M.V.I. prin Sentinţa penală nr. 2178 din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei Timişoara, cu pedepsele stabilite în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi 1003 C. civ., a obligat în solidar inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. la plata contravalorii în lei a sumei de 38.942,51 euro către partea civilă E.K.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul C.O.F. 105.236,4 dolari SUA şi 24.824,1 euro în echivalent lei la momentul executării, în măsura în care aceste sume nu servesc la despăgubirea părţii civile E.K.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003, a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind suma de 780 euro, suma depusă la C.B. - Sucursala Gorj.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul C.M.C. suma de 115.774,23 dolari SUA în echivalent lei la momentul executării, în măsura în care această sumă nu serveşte la despăgubirea părţii civile E.K.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003, a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind: suma de 4.500 euro depusă la C.B. - Sucursala Gorj, bijuterii (6 brăţări din care 5 model zale şi una tip cerc, 2 perechi de cercei din care o pereche cu model floare, iar cealaltă cu lănţişor, o pereche toarte din metal de culoare galbenă, trei lănţişoare din care două tip zale, unul cu medalion în formă de hexagon, iar ce-l de-al treilea tip sârmă, un medalion în formă de inimă de culoare alb-gălbui, 9 inele din care unul cu trandafir de culoare roz, unul cu o pietricică în partea superioară de culoare alb, două încrustate cu mai multe pietre, iar cinci cu diferite modele, toate din material galben), depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Gorj, autoturismul marca B. sigilat şi depus în parcul auto al IPJ Dolj; apartamentul din municipiul Craiova, judeţul Dolj, înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova şi imobilul situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, compus din teren intravilan în suprafaţă de 527 mp şi construcţie C1 - casă de locuit cu suprafaţă construită de 159,33 mp, cu nr. cadastral provizoriu 7974 înscris în Cartea Funciară a localităţii Craiova, până la concurenţa sumei de 115.774,23 dolari SUA.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul M.I.C. suma de 38.529,22 euro în echivalent lei la momentul executării.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003, a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind suma de 14.760 euro, ridicată de la S.A.M. şi depusă la C.B. - Sucursala Gorj şi autoturismul marca x, de culoare gri închis, ridicată de la M.M.M., sigilată şi depusă în parcul auto al IPJ Dolj, până la concurenţa sumei de 38.529,22 euro.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul M.V.I. suma de 13.434,43 dolari SUA.

În baza art. 59 din Legea nr. 161/2003 a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în cauză privind autoturismul marca S.L., aparţinând inculpatului M.V.I., sigilat şi depus în parcul auto al IPJ Dolj.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

Cheltuielile judiciare în apel din care 800 lei onorarii avocaţi oficiu pentru fiecare dintre inculpaţii C.M.C., C.F.O. şi M.V.I. şi 400 lei cu acelaşi titlu pentru inculpata C.A.G., au rămas în sarcina statului.

A scutit pe avocat M.B. de amenda judiciară în cuantum de 1.000 lei aplicată prin încheierea din 23 martie 2012.

S-a motivat că, referitor la inculpatul D.C.A., instanţa de apel a reţinut ca fondată critica acestuia adusă sentinţei primei instanţe prin care se invocă nelegala sa citare pe parcursul judecăţii în faţa primei instanţe.

Astfel, potrivit art. 177 alin. (1) C. proc. pen. învinuitul sau inculpatul se citează în principal la adresa unde locuieşte. Nerespectarea acestei dispoziţii legale atrage nulitatea actului de procedură întocmit în aceste condiţii potrivit art. 197 alin. (1) şi (4) C. proc. pen.

În mod corelativ art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. arată că instanţa de apel judecând calea de atac va admite apelul şi va desfiinţa sentinţa primei instanţe dispunând rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate.

Analizându-se modul de judecare al cauzei în faţa primei instanţe în ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.C.A. prin prisma dispoziţiilor legale mai sus citate s-a reţinut că acesta, pe întreg parcursul judecăţii în primă instanţă, a fost citat în mun. Bucureşti, precum şi prin afişare la sediul Consiliului Local sector 6 Bucureşti. Inculpatul nu a fost niciodată prezent la judecarea cauzei în faţa primei instanţe şi a fost reprezentat de avocat desemnat din oficiu.

Prin actele depuse în apel: copie carte de identitate, adresa nr. 6/6100 din 13 septembrie 2012 a SPCLEP Cugir, s-a dovedit că inculpatul are domiciliul în oraşul Cugir, din anul 1999 şi nu are reşedinţă la altă adresă.

În aceste condiţii, chiar dacă inculpatul a locuit o perioadă de timp în Bucureşti (potrivit susţinerilor sale până în anul 2010, până când a urmat cursurile universitare), fapt de altfel dovedit şi prin actele de urmărire penală, prin care se demonstrează că inculpatul a locuit pe parcursul urmăririi penale, fără forme legale, în mun. Bucureşti la adresa mai sus indicată, prima instanţă observând că inculpatul nu se prezintă la judecată era obligată să facă verificări cu privire la domiciliul acestuia şi numai ulterior să procedeze la citarea inculpatului prin afişare. De altfel, citarea inculpatului prin afişare nici nu s-a efectuat potrivit art. 177 alin. (4) C. proc. pen. în condiţiile în care aceasta s-a făcut la Consiliul Local sector 6 Bucureşti şi fiind în ipoteza în care activitatea infracţională pentru care inculpatul a fost trimis în judecată s-a desfăşurat în mai multe locuri se impunea a fi făcută la sediul consiliului local în a cărei rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală, DIICOT - Biroul Teritorial Gorj.

Pentru faptul că inculpatul pe parcursul urmăririi penale a locuit în Bucureşti, dar şi pentru faptul că potrivit art. 332 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. necitarea legală a inculpatului pe parcursul urmăririi penale nu constituie motiv de restituie a cauzei pentru refacerea urmăririi penale, fapt ce rezultă şi din împrejurarea că o astfel de neregularitate nu atrage nulitatea absolută potrivit art. 197 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., ea fiind complinită prin efectuarea cercetării judecătoreşti în condiţiile impuse de lege, printre care şi cea privind legala citare a inculpatului, s-a reţinut ca nefondată solicitarea inculpatului în acest sens.

Dat fiind faptul că motivul de apel mai sus analizat atrage admiterea apelului inculpatului D.C.A. desfiinţarea sentinţei primei instanţe în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat şi rejudecarea cauzei în aceste limite de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată nu se mai impun a fi analizate şi celelalte motive de apel invocate de inculpatul D.C.A. ce pun în discuţie fondul cauzei, acestea fiind avute în vedere ca apărări de către prima instanţă în rejudecare.

Un aspect similar privind nelegala sa citare pe parcursul cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe este invocat şi de către apelantul inculpat M.I.C. însă acesta a fost reţinut ca nefondat pentru următoarele considerente:

Analizându-se actele şi lucrările dosarului primei instanţe s-a constatat că acest inculpat a fost citat pe parcursul judecăţii în primă instanţă ca şi la urmărirea penală la adresa de domiciliu cunoscută din ţară în concordanţă cu dispoziţiile art. 177 alin. (1) C. proc. pen.

Împrejurarea că inculpatul ar fi locuit în această perioadă în străinătate nu atrage obligaţia organelor judiciare de a-l cita pe acesta la adresa din străinătate la care a locuit în condiţiile în care pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti nu a indicat această adresă potrivit art. 177 alin. (3) C. proc. pen. deşi putea să o facă, cu atât mai mult cu cât pe parcursul judecăţii în primă instanţă a fost reprezentat de apărător ales. Mai mult, din actele şi lucrările dosarului efectuate pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii în primă instanţă nu rezultă decât că inculpatul ar fi locuit în Franţa, fără însă a se putea determina adresa la care locuieşte, iar actele depuse de inculpat în calea de atac nu demonstrează că acesta ar fi locuit neîntrerupt pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii în primă instanţă la această adresă.

De asemenea sunt nefondate criticile formulate de inculpaţi cu privire la desfăşurarea cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe în condiţiile în care pe parcursul acesteia prima instanţă a administrat probele necesare unei juste soluţionări a cauzei în mod nemijlocit. Singura martoră propusă prin actul de sesizare ce nu a fost audiată în faţa primei instanţe este numita S.A.M., însă aceasta s-a datorat unei împrejurări obiective respectiv faptului că adresa unde locuieşte actual martora nu a mai putut fi identificată în condiţiile în care aceasta s-a mutat de la adresa cunoscută la o nouă adresă ce nu a mai putut fi identificată, aşa cum rezultă din procesele verbale întocmite de organele de poliţie ca urmare a mandatelor de aducere emise de instanţă pentru a asigura prezenţa martorei. În aceste condiţii în mod justificat potrivit art. 327 alin. (3) şi (5) C. proc. pen. a continuat judecata dând citire declaraţiei martorei de pe parcursul urmăririi penale.

Nu a fost reţinută ca fondată nici apărarea inculpatului M.I.C. cu privire la încălcarea dreptului acestuia la apărare prin punerea în discuţie a schimbărilor de încadrare juridică de către prima instanţă la data la care au avut loc dezbaterile.

Analizându-se din acest punct de vedere încheierea din 8 noiembrie 2011 s-a reţinut că la această dată prima instanţă a pus în discuţie schimbările de încadrări juridice şi a atras atenua inculpaţilor şi apărătorilor acestora că au dreptul să ceară lăsarea cauzei la urmă sau amânarea judecăţii, în acest sens fiind şi suplimentele de declaraţii luate inculpaţilor prezenţi la acest termen, însă inculpaţii prezenţi sau apărătorii inculpaţilor lipsă la acest termen nu au înţeles să uzeze de acest drept, apărătorul ales al inculpatului M.I.C. arătând că este de acord cu schimbarea încadrării juridice puse în discuţie de instanţă, deoarece este favorabilă inculpatului şi solicitând doar amânarea pronunţării sentinţei pentru a depune concluzii scrise.

În aceste condiţii punerea în discuţie a schimbărilor de încadrare juridică de către prima instanţă s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen.

Pe fondul cauzei instanţa de apel reanalizând întreg probatoriul administrat în cauză a reţinut referitor la inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. şi C.A.G. că:

Inculpaţii C.O.F. şi C. (fost C.) M.C. aveau preocupări în sensul săvârşirii de fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, de o perioadă mai îndelungată de timp.

Este de remarcat astfel că inculpatul C.M.C. mai fusese arestat pentru acelaşi gen de infracţiuni începând cu 1 - 2 august 2008 în Italia fiind eliberat ulterior şi condamnat la 1 an închisoare cu suspendare.

Colaborarea dintre cei doi inculpaţi în plan infracţional a devenit mai strânsă imediat anterior şi după căsătoria inculpatului C. (C.) M.C. cu sora inculpatului C.O.F., respectiv inculpata C.A.G. care a fost la rândul său atrasă în activităţile ilicite a celorlalţi doi inculpaţi.

Relevante sub aspect probator sunt astfel convorbirea din data de 9 martie 2009, din care rezultă că inculpatul C.O.F. negocia preţul unor componente electronice.

De asemenea din interceptările comunicărilor şi convorbirilor telefonice, cât şi a înregistrărilor de imagini şi convorbiri în mediul ambiental rezultă că la data de 29 martie 2009, inculpatul C.O.F. comanda aparatură electronică de skimming.

Sunt relevante în cauză şi convorbirile din data de 30 martie 2009, între inculpatul C.O.F. şi numitul S.M.C., în care aceştia discută despre componente electronice.

La data de 7 aprilie 2009, poliţia din Milano a efectuat o descindere la locuinţa lui C.O.F., din Via Socrate, unde a fost descoperită aparatură diversă folosită la decriptarea codurilor PIN şi peste treizeci de carduri clonate, inculpatul fiind reţinut în aceste condiţii, împreună cu S.M. şi fratele acestuia, S.S. şi încarceraţi în penitenciarul S.V. din Milano fiind liberaţi ulterior.

În vederea reluării activităţii infracţionale, la data de 21 august 2009, inculpatul C.M.C. a plecat din Bucureşti, cu o cursă aviatică, cu destinaţia Italia, oraşul Milano, cu scopul de a identifica bancomate şi a monta pe acestea dispozitive de copiere a datelor de pe cardurile folosite de diferite persoane în procesul de extragere numerar.

Aparatura necesară copierii datelor de pe cardurile bancare a fost achiziţionată de inculpatul C.O.F. şi trimisă în Italia, în aceeaşi dată, printr-o persoană ce face regulat curse România - Italia, pe nume "A.", urmând ca acesta la sosire să ia legătura cu C.M.C. şi să-i predea dispozitivele menţionate. De asemenea, inculpatul C.M.C. urma să se întâlnească în Italia cu numitul S.S., ce fusese anterior arestat la Milano împreună cu inculpatul C.O.F., pentru a-i oferi o gură de bancomat, echipată cu aparatură de skimming, pentru a o folosi la amplasarea pe bancomate, în scopul copierii datelor de pe cardurile bancare.

Relevante în cauză sunt şi convorbirile şi comunicările telefonice, care confirmă preocupările infracţionale ale inculpatei C.A.G., respectiv convorbirile din data de 21 august 2009 şi 29 octombrie 2009, în care inculpata C.A.G. comunică cu soţul său, inculpatul C.M.C. precum şi convorbirea telefonică din data de 2 septembrie 2009, între C.O.F. şi C.M.C. din care rezultă că inculpata cunoştea preocupările de natură infracţională ale soţului său, inculpatul C.M.C., cât şi ale fratelui său inculpatul C.O.F., a ţinut permanent legătura cu aceştia când se aflau în străinătate şi chiar a dus personal în Italia aparatură de skimming, spre a fi utilizată de cei doi împreună cu alţi complici.

De asemenea este relevantă convorbirea telefonică din data de 28 august 2009, în care inculpatul C.O.F. discuta cu un bărbat despre aparatură de skimming.

În data de 31 august 2009, o persoană "M." din municipiul Drobeta-Turnu Severin a sosit în Craiova, unde s-a întâlnit cu inculpatul C.O.F. la terasa fast food-ului M.D., apelând la serviciile acestuia pentru a achiziţiona dispozitive electronice necesare la copierea datelor de pe cardurile bancare.

În convorbirea din data de 1 septembrie 2009, orele 01:03 inculpata C.A.G. discuta cu fratele său, inculpatul C.O.F., privind transportul de aparatură de skimming la soţul său C.M.C. în Italia, procurată de fratele său de la numitul T.C., acesta fiind persoana de la care inculpatul C.O.F. procura echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare).

Referitor la numitul T.C. din probele administrate s-a reţinut că acesta este de profesie electronist, are domiciliul în mun. Bucureşti, dar locuieşte fără forme legale în mun. Ploieşti, fiind trimis în judecată în altă cauză pentru infracţiuni similare. Referitor la dispozitivele electronice confecţionate şi distribuite de T.C., rezultă că acestea sunt de două tipuri, unele în valoare de 500 euro pentru modele mai vechi de bancomate, iar celelalte în valoare de 800 euro pentru modele noi de bancomate, cu sistem de protecţie mai avansat tehnologic. Inculpatul C.O.F. procura dispozitive de skimming de la T.C. iar de la numitul A.R.A., guri sau feţe de bancomate.

La data de 3 septembrie 2009 inculpatul C.O.F. virează bani prin serviciul W. către T.C. şi primeşte dispozitivele de skimming de la şoferul unui microbuz în Craiova, Autogara Nord.

Totodată, din conţinutul convorbirii din data de 8 septembrie 2009, orele 14:18, dintre inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. rezultă trimiterea unei sume de bani printr-o persoana numită "A.". Astfel, fiind în ţară, inculpatul C.O.F. a primit suma de 25.000 euro, trimisă de inculpatul C.M.C.

La 13 septembrie 2009, C.O.F. s-a deplasat în Italia de pe aeroportul B., cu o cursă aeriană cu destinaţia Ciampino - Roma, unde a fost aşteptat de O.P.M., un complice al acestuia, folosit în activitatea de skimming.

La data de 16 septembrie 2009, la indicaţia lui C.O.F., aflat în Italia, numitul S.M. a luat de la soţia inculpatului C.O.F., numita C.E.M., mai multe dispozitive electronice necesare în procesul de skimming, pe care le-a dus în Italia.

Are relevanţă probatorie şi conţinutul convorbirii din data de 5 octombrie 2009, orele 14:07, în care inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. discuta despre rezultatul utilizării cardurilor false în Italia.

Tot din convorbirile purtate între inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. rezultă că aceştia îl folosesc pe numitul S.M. la activităţi infracţionale în Italia.

Revenit în ţară, inculpatul C.M.C. a fost surprins în momentul întâlnirii din data de 13 octombrie 2009, din zona barului L.V. din Craiova, cu numiţii T.I.F. şi T.V.M., trimişi în judecată în altă cauză pentru infracţiuni de acelaşi gen.

De asemenea din conţinutul convorbirii din data de 11 noiembrie 2009, orele 22:52, purtată între inculpaţii C.M.C. şi C.O.F. rezultă că aceştia discutau despre dispozitive electronice de copiere a PIN-urilor cărţilor de credit.

Sumele de bani rezultate din activitatea de skimming desfăşurată de inculpaţi pe teritoriul Italiei erau trimise în ţară fie prin serviciile W., fie prin curieri.

Probele administrate în cauză mai arată faptul că activităţi de acelaşi gen au fost efectuate în mod repetat de către inculpaţi, inculpatul C.O.F. procura aparatură de skimming din România şi o folosea împreună cu inculpatul C.M.C. şi alte persoane în Italia, însă activitatea infracţională a inculpaţilor nu viza numai această ţară.

Astfel, din conţinutul convorbirii din data de 24 martie 2010, orele 11:08, s-a reţinut că inculpatul C.M.C. discuta cu inculpatul C.O.F. despre folosirea unor carduri în Costa Rica.

De asemenea interceptarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice din cauză, denotă implicarea inculpatului C.M.C. şi a cumnatului său, inculpatul C.O.F. în retrageri frauduloase efectuate în Republica Dominicană (Santo Domingo).

Probele existente în cauză de asemenea confirmă că şi după această dată inculpatul C.O.F. a continuat activitatea infracţională. Astfel la data de 1 aprilie 2010 inculpatul se afla la Paris şi a transmis de aici suma 2.025 dolari SUA către inculpatul C.M.C. care se afla în Italia.

Din percheziţia informatică efectuată asupra laptop-ului marca A. seria aa, găsit la percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului C.M.C., despre care soţia inculpatului C.O.F., numita C.E.M. arată că le aparţine şi este folosit de ea şi soţul său inculpatul C.O.F., s-a reţinut că pe hard disk-ul acestui laptop s-au găsit convorbiri purtate prin intermediul aplicaţiei y.m. de pe ID-ul "c." folosit de inculpatul C.O.F. care confirmă că acesta la data de 10 mai 2010 se afla în Statele Unite ale Americii, New York.

De asemenea imaginile de pe acelaşi hard disk confirmă că inculpatul C.O.F. se afla la data de 4 septembrie 2010 în Statele Unite ale Americii, Dallas, Texas.

Din convorbirea purtată prin intermediul aplicaţiei y.m. de la data de 4 octombrie 2010 s-a reţinut faptul că inculpatul C.O.F. se află tot în SUA, Florida, şi urma să primească un colet din România, iar din redarea convorbirilor din 5 octombrie 2010 a reieşit de asemenea că inculpatul C.O.F. se afla în Statele Unite ale Americii şi urma să îşi achiziţioneze un telefon mobil de la operatorul de telefonie mobilă V., telefon mobil care a fost identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare privind pe acesta.

Din probele administrate în cauză s-a mai reţinut că inculpatul C.O.F. s-a deplasat în SUA, în statul Florida, oraşul Hallandale, în perioada ianuarie - martie 2011, ţinând legătura frecvent cu soţia sa C.E.M., dar şi cu sora sa, inculpata C.A.G. şi în această perioadă inculpatul a continuat activitatea de skimming, sumele de bani obţinute astfel fiind trimise în România prin Serviciul W. şi ridicate de diferite persoane, dintre care au fost identificate: soţii B.R. şi Ş.G., B.I.A., P.A.C., G.C.E., G.C.F., C.T.G., B.G.I., precum şi inculpatul C.M.C.

Inculpatul C.O.F. în această perioadă comunica cu soţia sa C.E.M. telefonic din SUA, precum şi pe Internet, folosind adresa de e-mail aaaa.

Relevante pentru această perioadă sunt convorbirile purtate de inculpat cu soţia sa C.E.M. din datele de 6 martie 2011, orele 20:39:38 şi 10 martie 2011, orele 18:34:08 din care s-a reţinut că inculpatul a plecat în SUA din ianuarie 2011, de la Roma din Italia, unde şi-a pierdut şi o parte din actele de identitate şi carduri falsificate.

În aceste condiţii a solicitat soţiei sale să-i trimită din ţară un colet, ce a fost interceptat şi verificat în baza autorizaţiilor emise de instanţă, constatându-se că acesta conţinea carduri bancare, diferite acte de identitate ale membrilor familiei şi fotografii ale acestora.

De asemenea relevante pentru această perioadă şi activitatea desfăşurată de inculpatul C.O.F. în SUA sunt convorbirile acestuia cu inculpatul C.M.C. şi convorbirea din data de 9 martie 2011, orele 20:49:49, în care inculpata C.A.G., este contactată de C.P.

Procedându-se la accesarea adresei de aaaaa, folosită de inculpatul C.O.F., s-a reţinut că acesta a trimis cumnatului său C.M.C., în cursul lunii martie 2011, suma de 3382,6 euro, prin serviciul de transfer monetar W., folosind persoane interpuse şi anume B.I.A., P.A.C., G.C.E., G.C.F. şi C.T.G. (proces-verbal cu rezultatul accesului în sistem informatic şi declaraţiile de martor). Totodată, C.O.F., a trimis din SUA în luna martie 2011, suma de 670 euro numitei B.R. care a declarat că îl cunoaşte pe inculpat şi că a primit de la acesta sume de bani din Chicago, prin serviciul de transfer monetar W., în contul unei datorii (proces-verbal acces mail - redare discuţie m. şi declaraţie martor - dosar primă instanţă). Din declaraţia martorei rezultă că a primit şi alte sume, până la concurenţa sumei de 3560 euro, de la acelaşi inculpat.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la inculpaţi, au fost ridicate sume de bani, dispozitive electronice, carduri, etc. Asupra obiectelor corp delict ridicate de la domiciliile inculpaţilor s-au efectuat rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică.

Astfel, din raportul de constatare din 23 decembrie 2009, al I. Bucureşti, prin care au fost verificate circuitele integrate, microcontrolere, memorii externe nevolatile, cât şi componente electronice necesare funcţionării circuitelor integrate ridicate de la inculpatul C.O.F. a rezultat că acestea conţin, în memorie, structuri similare celor utilizate în sistemele bancare, respectiv date existente pe track-ul 2 al benzilor magnetice. De asemenea din acelaşi raport de constatare rezultă că dispozitivele electronice confecţionate artizanal găsite la percheziţia efectuată la domiciliul acestui inculpat pot fi utilizate pentru achiziţionarea datelor prelucrate de pe banda magnetică a unor carduri, în memoria acestora fiind identificate date cu structură similară celor aflate pe pista a două cardurilor bancare. Memoria externă nevolatilă este similară cu cele ridicate de la percheziţia domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului T.C.

În ceea ce priveşte cardul inscripţionat "V." găsit cu ocazia percheziţiei la acelaşi inculpat, acesta prezintă neconcordanţă între datele identificate pe banda magnetică şi cele inscripţionate pe avers şi relevă posibilitatea să fie contrafăcut, datele citite de pe banda magnetică a cardului inscripţionat "V." şi înscrise pe track-ul 2 sunt similare celor bancare.

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la data de 2 mai 2011, la domiciliul inculpatului C.O.F., s-au ridicat şi medii de stocare a datelor, care au fost percheziţionate, ocazie cu care s-a constatat că pe suportul optic tip CD marca F. numerotat cu nr. 12 au fost identificate 2 aplicaţii software, ce permit citirea şi inscripţionarea benzilor magnetice ale cardurilor bancare (proces-verbal percheziţie informatică). Pe DVD-urile T. cu nr. 2 şi 3 au fost identificate fişiere video cu botezul fiului inculpatului, C.M.C., la care participă inculpatul C.O.F. şi T.I.F., trimis în judecată în altă cauză (proces-verbal percheziţie informatică). Pe suportul optic tip DVD au fost identificate 18 fişiere tip imagine, reprezentând pe inculpaţii C.O.F., C.M.C. şi S.M., zis "B.", O.P.M., precum şi imagini din oraşul Dallas - Texas, SUA, toate create cu camera foto C. (proces-verbal percheziţie informatică).

Pe memory-cardul marca S., capacitate 4 GB, au fost identificate un număr de 49 fişiere tip imagine, reprezentând pe inculpatul C.O.F. în oraşul Chicago - Illinois din SUA (proces-verbal percheziţie informatică).

Referitor la laptop-ul marca A. seria aa ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la inculpatului C.M.C., care însă îi aparţine inculpatului C.O.F., fiind folosit exclusiv de către acesta şi soţia lui, aşa cum s-a arătat anterior, în urma percheziţiei în sistem informatic asupra acestuia, au fost identificate imagini cu dispozitive tip skimming şi ATM-uri (proces-verbal percheziţie informatică).

Totodată au fost identificate următoarele ID-uri de y.m.: c. (din discuţiile de m. reieşind faptul că este folosită de către inculpatul C.O.F.), c1., v41, v44, folosite de asemenea de către acesta precum şi ID-urile m1982, m12345, p115 care sunt folosite de către soţia acestuia, C.E.M. (proces-verbal percheziţie informatică). ID-urile descrise mai sus corespund adreselor de mail cu acelaşi nume, ce sunt create pe server-ul de poştă electronică y.

Au fost identificate un număr de 142 convorbiri m. purtate de la ID-ul c., folosit de C.O.F., din care reies cele reţinute în prezentarea stării de fapt.

În urma percheziţiei în sistem informatic (proces-verbal de percheziţie informatică) pe HDD-ul demontat din laptop-ul H. ridicat la percheziţia domiciliară de la domiciliul inculpaţilor C.M.C. şi C.A.G., au fost identificate 2 fişiere tip imagine "p1." şi "p2.", reprezentând fotografii ale unor dispozitive tip skimming (gură de bancomat).

Totodată, pe memory stick-ul, de culoare roşie, au fost identificate 2 fişiere tip text, ce conţin mai multe şiruri de cifre, asemănătoare informaţiilor existente pe track-ul 2 ale benzilor magnetice aferente cardurilor bancare şi 3 fişiere executabile, pentru instalarea aplicaţiei informatice M.206.

Pe suportul optic (CD-R) a fost identificat fişierul "aaaa1", conţinând date confidenţial bancare, nr. card, data expirării şi CW-ul aferent aparţinând unor cetăţeni străini.

De asemenea, pe un suport optic (CD-R) a fost identificată aplicaţia "bbb2", ce reprezintă un utilitar ce permite citirea şi scrierea track-urilor 1,2,3 ale benzilor magnetice de pe cardurile bancare. Totodată, au fost identificate 3 fişiere tip aplicaţie "yyy1", "yyy2" şi "yyy3" reprezentând diferite versiuni ale aplicaţiei M.206, ce permite citirea şi scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare.

Pe CD-ul qq1 au fost identificate 2 fişiere tip shortcut ale aplicaţiei instalate M.505, pe suportul optic tip CD numerotat cu nr. 23 a fost identificat fişierul tip arhivă "mmmm1", ce conţine aplicaţia M.206, ce permite citirea, ştergerea şi inscripţionarea track-ului 2 al benzilor magnetice, precum şi fişierul tip text "aaaa2", creat la data de 16 octombrie 2009, ce conţine date şi informaţii ce corespund track-ului 2 al benzilor magnetice (proces-verbal percheziţie în sistem informatic).

În urma verificării acestor date, s-a stabilit că aceste conturi bancare aparţin unor bănci din Germania, respectiv D.B., C. şi D.B., conturi care se regăsesc şi în plângerile formulate de E.K., reprezentantul asociaţiei germane a instituţiilor de asigurări bănci. Retragerea sumelor de bani, aşa cum rezultă din rulajul conturilor, au fost efectuate din România, Republica Dominicană şi SUA (plângerile E.K., proces-verbal verificare conturi şi proces-verbal redare conţinut fişier aaaa2).

Apărările formulate în cauză de către inculpatul C.M.C. în sensul că CD-ul nu aparţine şi nu a fost ridicat de la domiciliul său, au fost înlăturate în mod temeinic de prima instanţă care a avut în vedere că procesul-verbal de percheziţie în sisteme informatice încheiat la data de 10 mai 2011, în care este trecut ca fiind percheziţionat şi suportul optic tip CD a fost semnat fără obiecţiuni de către inculpat şi apărătorul său ales.

De asemenea, verificând prin intermediul aplicaţiei arătată în procesul-verbal de percheziţie, s-a constatat că datele de la dosar din rechizitoriu referitoare la conturile băncilor germane din care s-au sustras sumele de bani invocate de partea civilă E.K., se regăsesc în CD-ul menţionat, informaţia din respectivul suport optic putând fi printată în sistem letric (dosar primă instanţă).

Din analiza transferurilor monetare internaţionale prin W. puse la dispoziţie de S.S., s-a reţinut că inculpatul C.O.F., zis "V." a transmis în perioada 2006 - 2010, suma de aproximativ 56.000 dolari SUA din Italia, SUA şi România şi a primit suma de aproximativ 50.000 dolari SUA (proces-verbal d.u.p.), inculpatul C.M.C. a trimis în perioada 2005 - 2009, suma de 95.774,23 dolari SUA din Italia în România şi a primit suma de aproximativ 20.000 dolari SUA (proces-verbal şi tabel cu sume de bani primite-trimise, d.u.p) iar inculpata C.A.G. a trimis, în perioada septembrie 2006 - august 2009, suma de 19.403,49 dolari SUA către diferite persoane din anturajul său, cea mai mare parte a sumelor a fost ridicată de către C.M.C. şi C.O.F. Totodată, în aceeaşi perioadă, aceasta a primit suma de 33.866,89 dolari SUA, cei mai mulţi bani fiind expediaţi de către soţul său, C.M.C. (proces-verbal şi tabel sume de bani primite-trimise, d.u.p.).

Faţă de starea de fapt mai sus reţinută şi care rezultă din probele administrate în cauză, ce au fost evidenţiate în expunerea acesteia, nu au fost reţinute ca temeinice apărările inculpaţilor în sensul că nu au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată sau acestea nu au fost dovedite prin probele administrate.

Astfel prin probele administrate în cauză s-a demonstrat că pe parcursul anului 2009, inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. cu ajutorul inculpatei C.A.G., în mod repetat, folosind procedee de skimming au obţinut, în principal din Italia, datele conturilor bancare (datele de pe pistele magnetice ale cardurilor şi codurile PIN) aparţinând unor persoane diverse şi folosind aceste date au falsificat cardurile bancare ale acestora pe care le-au folosit ulterior la efectuarea de retrageri frauduloase de sume de bani din conturi bancare. Această activitate a fost continuată de inculpatul C.O.F. şi pe parcursul anilor 2010 - 2011 în Statele Unite ale Americii. Sumele de bani astfel obţinute au fost însuşite de inculpaţi şi trimise în ţară prin servicii de transfer monetar (W.) sau persoane interpuse şi folosite ulterior pentru a achiziţiona diverse bunuri pentru ei sau pentru membrii familiilor lor.

Relativ la aceste fapte s-a impus însă a se face unele clarificări de natură juridică.

Astfel, s-a constatat că prin actul de sesizare al instanţei a fost trimis în judecată inculpatul C.O.F. pentru:

- infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) cu ref. la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă în art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

- infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv accesul fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, săvârşit în scopul obţinerii de date informatice.

Această infracţiune s-a arătat în actul de sesizare că a constat în accesul fără drept al inculpatului la sisteme informatice (bancomate) din străinătate (Australia, Italia, SUA), folosind aparatura de skimming confecţionată în ţară, prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces).

- infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic).

Această infracţiune s-a reţinut în actul de sesizare al instanţei că a constat în copierea cu aparatură de skimming a conturilor cardurilor bancare şi PIN-urilor acestora.

- infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. care incriminează deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică în scopul: accesului fără drept la un sistem informatic; interceptării, fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică sau interceptării fără drept a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice; modificări, ştergeri sau deteriorări a unor date informatice ori restricţionări al accesului la acestea, fără drept; transferului neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice; introducerii unor date informatice într-un sistem informatic prin care se perturbă grav funcţionarea acestuia.

Această faptă, s-a arătat prin rechizitoriu, a constat în faptul că inculpatul a deţinut, fără drept, dispozitive şi componente hardware şi software folosite în activităţi de skimming la ATM-uri, respectiv guri de bancomat şi minicamere video, concepute şi adaptate în scopul accesului fără drept la date informatice şi a pus la dispoziţia altora astfel de programe şi date informatice.

- infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, care incriminează introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material şi în condiţiile în care fapta a produs un prejudiciu patrimonial unei persoane.

Prin rechizitoriu, referitor la această infracţiune s-a arătat că a constat în aceea că inculpatul a cauzat un prejudiciu patrimonial (sume primite - trimise = 105.236,40 dolari SUA) prin utilizarea cardurilor falsificate în scopul de a obţine sume de bani.

- infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv fabricarea ori deţinerea de echipamente hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.

Referitor la această infracţiune s-a arătat în rechizitoriu că a constat în deţinerea de echipamente hardware şi software (guri de bancomat, camere video) cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor electronice de plată.

- infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (spălare a banilor), pentru care inculpatul a fost achitat de prima instanţă.

Raportat la încadrările juridice date faptelor prin actul de sesizare al instanţei, starea de fapt ce rezultă din probele administrate în cauză, aşa cum a fost mai sus reţinută dar şi dispoziţiile art. 372 C. proc. pen., privind neagravarea situaţiei în propriul apel s-a reţinut că:

1. Faptele inculpatului, aşa cum au fost descrise în actul de sesizare al instanţei şi de altfel rezultă şi din probele administrate în cauză nu pot fi calificate prin prisma infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 incriminează accesul fără drept la un sistem informatic, definit prin art. 35 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege ca un dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.

Or, aparatura de skimming dovedit în cauză ca fiind utilizată de inculpat nu este de natură să acceseze datele din sistemul informatic bancar prin terminalul numit în limbajul comun bancomat sau ATM, ci are ca scop a se interpune în transmisia de date efectuate între cardul bancar, ce reprezintă un mijloc de stocare a datelor (deoarece nu este apt să asigure o prelucrare de date ci doar stocarea lor) şi sistemul informatic bancar din care face parte bancomatul.

În acest mod s-a realizat interceptarea fără drept a transmisiei de date informatice ce se produce la momentul introducerii cadrului bancar în bancomat dinspre mijlocul de stocare a datelor (card bancar) spre sistemul informatic bancar al cărui componentă este reprezentată, în ceea ce interesează cauza dedusă judecăţii, de bancomat.

Aceasta deoarece, aşa cum rezultă şi din raportul de constatare din 23 decembrie 2009, al I. Bucureşti efectuat în cauză, dispozitivele de skimming pe care inculpaţii le utilizau sunt apte pentru interceptarea datelor înscrise pe pistele magnetice ale cardurilor bancare (track-uri), datele de pe acestea fiind obţinute prin citirea în mod direct a informaţiilor înscrise pe pistele magnetice ale cardurilor, iar nu prin accesarea bancomatului privit ca o componentă a sistemului informatic bancar, după ce datele de pe cardul bancar au ajuns în sistemul informatic.

În acest sens tot din datele puse la dispoziţie în cauză de către I. Bucureşti s-a reţinut că dispozitivele de skimming folosite de inculpaţi nu interacţionează în nici o modalitate cu sistemul informatic bancar, având ca scop doar citirea şi copierea datelor informatice de pe pistele magnetice ale cardurilor bancare.

Faptul că dispozitivele de skimming sunt montate din punct de vedere fizic pe fanta de acces a bancomatului destinată introducerii cardurilor bancare nu are relevanţă juridică din punctul de vedere al faptelor cercetate în cauză, deoarece art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 incriminează accesul într-un sistem informatic ceea ce presupune un schimb (transfer) de date informatice între bancomat şi dispozitivul folosit de făptuitor, iar nu simpla alăturare mecanică a acestora.

Astfel, faptele cercetate în cauză constând în folosirea aparaturii de skimming pentru obţinerea de date informatice de pe cardurile bancare nu a fost analizată prin prisma infracţiunii incriminate în art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 ci prin prisma dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. care incriminează interceptarea fără drept a unei transmisii de date informatice, care nu este publică şi este destinată unui sistem informatic, aceasta fiind fapta săvârşită prin interceptarea transmisiei de date informatice, destinate sistemului informatic bancar ce se realizează între cardul bancar utilizat în mod legal de către o persoană prin introducerea sa în ATM şi acesta din urmă.

2. Prin prisma considerentelor mai sus arătate s-a constatat că în speţă nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului nici infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. deoarece aceasta incriminează transferul de date dintr-un sistem informatic.

Distinct în art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 se incriminează transferul de date dintr-un mijloc de stocare al datelor informatice.

Această incriminare distinctă conduce şi mai puternic la ideea că Legea nr. 161/2003 a înţeles să facă o delimitare clară între sistemele informatice definite prin art. 35 alin. (1) lit. a) şi mijloacele de stocare a datelor informatice cum sunt cardurile bancare.

Or prin citirea datelor informatice de pe cardul bancar şi stocarea acestora în memoria dispozitivului de skimming se realizează transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare al datelor informatice iar nu dintr-un sistem informatic, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Referitor la infracţiunile prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care inculpatul a fost trimis în judecată s-a constatat că prin actul de sesizare al instanţei referitor la aceste infracţiuni s-a arătat că ambele s-au realizat prin deţinerea fără drept de dispozitive şi echipamente hardware şi software folosite la activităţi de skimming respectiv guri de bancomat şi minicamere video.

Or, acestei fapte nu i se poate da, o dublă încadrare juridică deoarece s-ar încălca principiul potrivit căruia inculpatul nu poate fi sancţionat de două ori pentru aceeaşi faptă (non bis in idem).

În această situaţie instanţa de apel a făcut aplicarea principiului specialia generalibus derogant şi a stabilit răspunderea penală a inculpatului în raport de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. care faţă de faptele deduse judecăţii are caracterul de lege specială aplicabilă speţei.

S-a avut în vedere astfel că, infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 incriminează deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică în scopul: accesului fără drept la un sistem informatic; interceptării, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică sau interceptării fără drept a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice; modificării, ştergerii sau deteriorării unor date informatice ori restricţionării accesului la acestea, fără drept; transferului neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice; introducerii unor date informatice într-un sistem informatic prin care se perturbă grav funcţionarea acestuia.

Infracţiunea prevăzută în art. 25 din Legea nr. 365/2002 incriminează deţinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.

Analizând cele două infracţiuni s-a constatat că ambele incriminează deţinerea unor echipamente hardware cum sunt cele reţinute în speţă ca fiind deţinute de inculpat (guri de bancomat şi minicamere video) însă infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 incriminează scopul imediat al deţinerii acestora respectiv interceptarea fără drept a transmisiei de date informatice care are loc între cardul bancar şi ATM şi transferul neautorizat al acestor date pe când art. 25 din Legea nr. 365/2002 are în vedere un scop mediat respectiv echipamentele deţinute să intercepteze şi transfere date care ulterior pot servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.

În această situaţie, răspunderea penală a inculpatului se impune a fi stabilită în raport de textul de lege care incriminează deţinerea de echipamente pentru realizarea scopului mediat, dacă se demonstrează că şi acesta a fost urmărit, cum este cazul în speţa dedusă judecării, unde s-a dovedit că activitatea inculpaţilor a avut ca finalitate falsificarea instrumentelor de plată electronică (carduri bancare).

În acelaşi sens, dacă inculpatul pe lângă echipamente hardware (guri de bancomat şi minicamere video) necesare obţinerii datelor de pe cardurile bancare mai deţine şi echipamente, programe etc. specific necesare falsificării cardurilor bancare (inscriptoare pentru benzi magnetice ale cardurilor, aplicaţii folosite în acest sens - cum este situaţia în speţa dedusă judecăţii) răspunderea sa penală se va stabili numai în raport cu infracţiunea incriminată de art. 25 din Legea nr. 365/2002 săvârşită în formă continuată în raport de momentul dobândirii fiecărui echipament şi/sau program informatic în parte.

4. O distincţie se impune a se face şi între infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi infracţiunea prev de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

În situaţia acestor două infracţiuni, spre deosebire de infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 şi cea prev. art. 25 din Legea nr. 365/2002 s-a constatat însă că acţiunea incriminată de acestea (verbum regens) este distinctă.

Astfel art. 49 din Legea nr. 161/2003 incriminează introducerea sau modificarea de date informatice într-un sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material şi în condiţiile în care fapta a produs un prejudiciu patrimonial unei persoane.

Art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 incriminează punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronice falsificate.

Este evident că prin folosirea unui instrument de plată cum este cardul bancar falsificat pentru a se efectua retrageri de sume de bani de la bancomat, se introduc şi/sau se modifică în sistemul informatic bancar date, în scopul de a se obţine un beneficiu material de către făptuitor (sumele de bani retrase ilegal) şi producând un prejudiciu patrimonial persoanei din contul căreia s-a retras suma, însă latura obiectivă a infracţiunii incriminate de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 are o arie mai largă de cuprindere şi vizează punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronice falsificate.

Astfel, în situaţia în care făptuitorul pune în circulaţie un card bancar falsificat prin efectuarea de retrageri de sume de bani de la ATM, accesând prin această faptă sistemul informatic bancar şi introducând şi/sau modificând date din acesta răspunderea sa penală se impune a fi stabilită în raport de infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi infracţiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 săvârşite în concurs ideal.

În situaţia în care făptuitorul pune în circulaţie instrumentul de plată electronică falsificat prin orice altă modalitate (încredinţare spre folosire unei alte persoane, schimb, vânzare etc.) răspunderea sa penală se impune a se stabili numai în raport de infracţiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

În raport de aceste distincţii de ordin teoretic, în speţa dedusă judecăţii s-a constatat că, deşi în sarcina inculpatului C.O.F. s-a reţinut că acesta a efectuat retrageri frauduloase de sume de bani de la diverse ATM-uri din diferite state, folosind carduri bancare pe care în prealabil le falsificase, acesta a fost trimis în judecată doar pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003. În aceste condiţii, pentru a nu se agrava situaţia inculpatului în propria cale de atac s-a păstrat această încadrare juridică.

Pentru considerente similare şi în situaţia inculpatului C.M.C. potrivit art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată după cum urmează:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la acest inculpat s-a impus a se reţine că răspunderea sa penală a fost stabilită de prima instanţă şi în raport cu infracţiunea de spălare a banilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, spre deosebire de inculpatul C.O.F. care a fost achitat în raport cu această infracţiune.

Referitor la această infracţiune s-a reţinut în primul rând că săvârşirea sa se poate face numai de un subiect calificat, respectiv persoanele enumerate expres în cuprinsul art. 8 (actual art. 10) din Legea nr. 656/2002, care delimitează categoriile de persoane ce intră sub incidenţa acestei legi. Or, analizându-se această enumerare s-a constatat că inculpatul nu are niciuna din calităţile cerute de lege pentru a intra sub incidenţa dispoziţiilor acesteia.

Pe de altă parte s-a reţinut că dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru care inculpatul a fost trimis în judecată incriminează similar infracţiunea de tăinuire C. pen. (art. 221) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Or, subiect activ al acestei infracţiuni nu poate fi persoana care a săvârşit infracţiunea ca urmare a căreia s-a dobândit bunul cu provenienţă ilicită, deoarece acesta a devenit deţinător al bunului prin însăşi săvârşirea acelei infracţiuni ce a determinat provenienţa ilicită a bunului.

Astfel, dobândirea de către inculpat a sumelor de bani prin punerea în circulaţie de carduri bancare falsificate constituie rezultatul săvârşirii acestei fapte penale iar nu o faptă penală distinctă.

Faptul că ulterior inculpatul, cu sumele de bani obţinute în mod fraudulos, a achiziţionat mai multe bunuri pentru folosinţa sa şi a familiei sale nu atrage răspunderea acestuia penală şi în raport cu dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

De altfel, referitor la aceste achiziţii ulterioare de bunuri prin folosirea sumelor de bani dobândite prin săvârşirea infracţiunilor cercetate în cauză s-a constatat că şi soţia inculpatului, inculpata C.A.G. a fost trimisă în judecată pentru aceeaşi infracţiune, însă răspunderea penală a acestei inculpate nu a fost stabilită de prima instanţă în raport cu aceasta.

Pentru considerentele arătate la pct. 1 şi 3 din cadrul analizei încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul C.O.F. a fost trimis în judecată instanţa de apel a constatat că şi în situaţia inculpatei C.A.G. se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata:

- din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite pentru inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. instanţa de apel a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. respectiv limitele de pedeapsă stabilite de textele de lege în temeiul cărora inculpaţii urmează a răspunde penal aşa cum acestea au fost arătate ca urmare a schimbărilor de încadrări juridice ce se impun a fi făcute şi care sunt favorabile inculpaţilor, gradul concret de pericol social al faptelor săvârşite apreciat ca sporit urmare a caracterului lor continuat pe o perioadă mare de timp şi faptului că din activitatea infracţionala inculpaţii făcuseră un adevărat mod de viaţă, dispoziţiile art. 372 C. proc. pen., datele care caracterizează persoanele inculpaţilor, aceştia neavând antecedente penale şi prezentând perspective reale de reinserţie socială aşa cum rezultă din referatele de evaluare întocmite în apel, dar şi atitudinea nesinceră a acestora pe parcursul procesului penal.

În raport de toate aceste criterii s-a apreciat că aplicarea unor pedepse într-un cuantum puţin mai coborât decât cele aplicate de prima instanţă vor fi de natură să contribuie la realizarea scopului pedepselor în raport cu inculpaţii în sensul art. 52 C. pen.

Referitor la inculpata C.A.G. s-a avut în vedere şi contribuţia mai redusă a acesteia la săvârşirea faptelor cercetate în cauză, precum şi faptul că aceasta a fost atrasă în săvârşirea lor de ceilalţi doi inculpaţi (fratele şi soţul său). Astfel s-a impus şi reducerea pedepselor aplicate acestei inculpate. Ca urmare a reducerii pedepselor aplicate inculpatei s-a constatat că în cauză, în ceea ce o priveşte pe aceasta sunt îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 86¹ alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea, având în vedere modalitatea în care aceasta a fost atrasă în săvârşirea faptelor, activitatea sa infracţională restrânsă şi subsidiară, datele favorabile ce caracterizează persoana inculpatei şi care sunt evidenţiate prin referatul de evaluare întocmit în apel, faptul că are în întreţinere un copil în vârstă de 4 ani cu probleme de sănătate de îngrijirea căruia se ocupă efectiv şi care constituie principala sa prioritate, s-a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un puternic avertisment pentru aceasta iar inculpata, şi fără executarea pedepsei nu va mai săvârşi alte infracţiuni.

Astfel în situaţia inculpatei C.A.G., în baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate acesteia, sub supraveghere, pe o perioadă mai îndelungată apreciindu-se că aceasta este pe deplin de natură să realizeze scopul preventiv şi educativ al pedepsei.

S-a atras atenţia inculpatei asupra disp. art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Cu referire la toţi cei trei inculpaţi, instanţa de apel constatând că în situaţia infracţiunii prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. aplicarea pedepsei complementare nu este obligatorie, iar natura infracţiunilor cercetate nu impune restrângerea drepturilor inculpaţilor de a participa la viaţa publică, după executarea pedepsei principale, a înlăturat pedepsele complementare aplicate de prima instanţă.

Referitor la inculpaţii M.I.C. şi M.V.I. s-a reţinut din probele administrate în cauză, similar celor constatate de prima instanţă că aceştia împreună şi cu inculpatul D.C.A., dar şi alţi făptuitori, au săvârşit infracţiuni similare celor cercetate în situaţia inculpaţilor C. însă preponderent pe relaţia România - Olanda.

Astfel probele administrate în cauză relevă că, la data de 26 februarie 2009, inculpaţii M.V.I. şi D.C.A. s-au deplasat în Olanda - Amsterdam Gelderland, cu dispozitive skimming puse la dispoziţie de către inculpatul M.I.C., unde au procedat la montarea dispozitivelor skimming, în vederea copierii datelor de pe cardurile bancare şi obţinerea codurilor PIN aferente, fiind surprinşi de sistemul de supraveghere al ATM-ului din localitatea mai sus menţionată.

Prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, autorităţile judiciare olandeze au pus la dispoziţie imagini înregistrate de sistemul de înregistrare video al ATM-ului aparţinând F.B. din Driebergen Traay - Olanda din data de 3 aprilie 2009, reprezentând pe inculpatul M.I.C., în timp ce efectuează retrageri frauduloase cu carduri donate.

De asemenea din probele administrate în cauză s-a reţinut că inculpatul M.I.C., în luna septembrie 2009, a aşteptat la aeroportul din Olanda pe numitul R.C.D. şi împreună s-au deplasat cu un autoturism rezervat de acesta din urmă până în localitatea Schjedam (situată în vecinătatea Rotterdamului), unde inculpatul M. deţinea o locuinţă împreună cu mai multe persoane rămase neidentificate.

Până în data de 6 septembrie 2009, cei doi împreună cu alte persoane, printre care erau şi numitul M.F., au montat dispozitive de copiere a datelor de pe cardurile bancare în Amsterdam şi în localităţi din vecinătatea oraşului Rotterdam (proces-verbal interceptări convorbiri şi comunicări telefonice).

Activitatea infracţională a inculpatului M.I.C. este dovedită şi cu interceptările şi înregistrările convorbirilor şi comunicărilor telefonice: nota din 2 septembrie 2009, orele 10:59; convorbirea dintre inculpatul M.I.C. şi R.C.D., când operează la bancomat; convorbirea telefonică din 2 septembrie 2009, orele 13:37, purtată de inculpatul M.I.C. şi R.C.D.; convorbirile purtate la data de 3 septembrie 2010, orele 13:50, din care rezultă că aceştia desfăşoară activitatea infracţională cercetată în cauză în Olanda.

Ulterior, aceştia au făcut extrageri de bani din bancomate cu cardurile astfel donate, iar în data de 7 septembrie 2009, R.C.D. şi inculpatul M.I.C. s-au întors în ţară cu o cursă aeriană, ce a aterizat în jurul orei de 15:00.

Tot din interceptările convorbirilor şi comunicărilor telefonice autorizate în cauză s-a reţinut şi că inculpatul M.I.C. împreună cu alţi complici ai săi operează şi în Italia, Grecia, Portugalia, Spania şi chiar în SUA.

Inculpatul M.I.C. a folosit în activitatea infracţională mai mulţi tineri pe post de "săgeţi", încredinţându-le pentru transport aparatură de skimming, carduri şi folosindu-le efectiv la retragerea unor sume de bani. Astfel, pe G.I.A., un tânăr de 18 ani, l-a trimis în Spania şi Maroc, pentru a extrage bani cu un anumit tip de carduri, iar pe R.C.D. l-a folosit la închirierea unor maşini, supravegherea unor bancomate şi alte activităţi în Olanda.

După revenirea în ţară inculpatul M.I.C. a locuit la prietena sa, M.L.M., ce domiciliază în mun. Craiova şi a ţinut legătura cu ceilalţi membrii ai grupării prin intermediul y.m. de la locuinţa acesteia.

De asemenea, după revenirea în ţară a inculpatului M.I.C., în perioada 21 - 23 octombrie 2009, numita Z.L.R. (concubina inculpatului M.V.I.) a purtat convorbiri telefonice cu inculpatul M.C.I. despre activitatea desfăşurată de concubinul său, care era plecat din ţară. Este de precizat şi că inculpatul M.V.I. şi numita Z.L.R. au stabilit relaţii de concubinaj de circa 3 ani şi 6 luni, iar în anul 2009 au locuit în acelaşi imobil din mun. Craiova.

În scopul continuării activităţii infracţionale, inculpatul M.I.C. a comandat tot la numitul T.C. dispozitive şi componente hardware şi software folosite la activităţi de skimming la ATM-uri (planşe foto) şi discuţiile purtate la datele de 24 septembrie 2009, orele 09:39 şi 15 octombrie 2009, orele 22:03, între inculpaţii M.I.C. şi D.C.A. despre aparatura ce trebuie să fie luată de la Ploieşti şi despre două dispozitive de skimming, ce urmau să fie confecţionate de T.C. şi locaţia unde urmează să le probeze.

Astfel, la data de 26 octombrie 2009, inculpatul M.I.C. împreună cu inculpatul D.C.A. s-au deplasat la Ploieşti, unde s-au întâlnit cu T.C., ocazie cu care au participat la activităţi de retrageri frauduloase de sume de bani de la un ATM R.B., situat în mun. Ploieşti.

Relevantă în ce ceea ce privesc faptele săvârşite de inculpatul M.I.C. este şi discuţia telefonică din 29 octombrie 2009, orele 12:46, din care rezultă că inculpaţii M.I.C. şi D.C.A. se deplasează în Belgia la skimming de pe aeroportul Bucureşti B.

De asemenea din conţinutul convorbirilor telefonice din data de 14 ianuarie 2010, orele 22:09, s-a reţinut că inculpatul M.V.I. discută cu o persoană despre ridicarea unor dispozitive skimming de la bancomatele la care erau amplasate.

Totodată, referitor la inculpatul M.C.I. s-a mai reţinut că la percheziţia domiciliară efectuată la domiciliul numitei M.L.M. (concubina inculpatului) s-a ridicat şi pistolul marca E., cu încărcător şi un număr de 3 cartuşe, despre care s-a stabilit că aparţine inculpatului.

Din raportul de constatare tehnică-ştiinţifică din 9 decembrie 2009 a rezultat că pistolul G., aparţinând inculpatului, este în stare de funcţionare.

Conform comunicării din 10 august 2010 a IPJ Dolj - B.A.Ex. S.P.-, rezultă că M.C.I., nu figurează în evidenţele poliţiei ca deţinător legal de arme, iar pistolul marca E., nu figurează înregistrat în evidenţele IPJ - Dolj. Pistolul şi cartuşele au fost depuse la IPJ Gorj cu dovada din 5 ianuarie 2010.

Din percheziţiile în sistemele informatice, interceptarea şi înregistrarea comunicărilor iniţiate de M.I.C., de la ID-ul aa2, precum şi autorizarea conservării traficului informaţional şi a datelor informatice efectuate în cauză, rezultă că în folderul Inbox (mesaje primite) au fost identificate mai multe mesaje electronice, care conţin date ce corespund datelor existente pe track-ul 2 al cardurilor bancare şi anume:

1. Mesaj de la x2.com, primit la data de 31 martie 2009, orele 12:46:27 A.M. cu titlul - "hi" ce conţine un număr de 6 date distincte ce corespund datelor existente pe track-ul 2 al cardurilor bancare, urmate de numere din 4 cifre, cel mai probabil cod PIN aferent;

2. Mesaj de la x3.com, primit la data de 19 ianuarie 2009, orele 02:54:21 P.M., cu titlul "Lfile da Rutelli" ce are ca ataşament două fişiere tip imagine ce conţin fotografii ale unor dispozitive de citire a cardurilor cu bandă magnetică tip P., precum şi fotografii de detaliu a seriilor H. ale acestora.

De asemenea, prin procesul-verbal din 17 octombrie 2009, s-a procedat la verificarea datelor confidenţiale bancare ale track-ului 2 al benzilor magnetice ale cardurilor identificate cu ocazia accesului în adresa de e-mail x2.com, stabilindu-se băncile emitente ale cardurilor, majoritatea fiind italiene.

Din procesul-verbal de percheziţie în sistem informatic din 11 februarie 2009, asupra unor medii de stocare a datelor aparţinând inculpatului M.I.C., ce au fost ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la concubina sa M.L.M., cât şi de la sora acesteia S.A.M., au fost identificate şi fotografii, în care inculpatul apare în compania lui R.P., trimis în judecată în altă cauză sau A.V., D.C.A., M.V.I. ş.a., cercetaţi în prezenta cauză, fapt ce denotă preocupările infracţionale ale inculpatului cu referire la faptele pentru care este cercetat.

În acelaşi sens, din probele administrate în cauză rezultă şi că inculpatul M.C.I. a avut relaţii apropiate şi cu alţi inculpaţi cercetaţi în alte cauze pentru infracţiuni similare, respectiv cu T.C., care a confecţionat, la comanda inculpatului, guri de bancomat echipate cu aparatură electronică de înregistrare a conturilor de carduri, cât şi cu alte persoane cu care a săvârşit infracţiuni informatice în străinătate cum ar fi numitul M., la percheziţia domiciliară efectuată la inculpatul M.I.C. găsindu-se o scrisoare a acestuia în care îi relata că a fost arestat în Spania.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului M.V.I., au fost ridicate mai multe obiecte - corp delict (suporturi optice, laptop marca T., hard-disk marca S., telefoane mobile, card de memorie, cartele telefonice, etc.), care au fost supuse percheziţiei în sistem informatic, rezultând că pe suportul optic tip CD, au fost identificate fişierul "italia olanda", ce conţine date şi informaţii (număr cont bancar şi codul PIN aferent), ce corespund informaţiilor existente pe track-ul 2 al benzii magnetice ale cardurilor bancare, fişierul tip imagine "mita" ce conţine o imagine a unei guri de bancomat, de culoare albă. Pe suportul optic tip DVD, a fost identificat fişierul tip arhivă "M.206", de 2,18 MB, ce conţine o aplicaţie informatică folosită la citirea - scrierea benzilor magnetice ale cardurilor bancare, un număr de 4 fişiere tip imagine, ce conţin imagini cu un bancomat (ATM) P. şi dispozitive skimming artizanale, prevăzute cu circuite electronice (proces-verbal percheziţie în sisteme informatice).

Analizând transferurile monetare prin W., puse la dispoziţie de S.S., s-a reţinut că inculpatul M.I.C. a transmis în perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2010, suma de 20.782,80 dolari SUA şi a primit suma de 17.746,42 dolari SUA (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite - trimise).

De asemenea, observând transferurile monetare prin W. puse la dispoziţie de către S.S., s-a reţinut că inculpatul M.V.I. a primit, în perioada aprilie 2006 -martie 2010, aproximativ 13.434,43 dolari SUA (procese-verbale şi tabel cu sume de bani primite - trimise).

În raport de probele mai sus arătate s-a constatat că în cauză s-a demonstrat că inculpaţii M.I.C. şi M.V.I. împreună şi cu inculpatul D.C.A., dar şi alţi făptuitori (R.C.D., M.F.), în mod repetat, pe parcursul anilor 2009 - 2010, dar şi anterior, procurând echipament de skimming de la numitul T.C. au desfăşurat activităţi de acest gen pe teritoriile Olandei, Germaniei, Italiei, Greciei, Portugaliei, Spaniei, Marocului dar şi pe teritoriul României şi obţinând astfel date de carduri bancare au procedat la falsificarea acestora şi efectuarea de retrageri frauduloase de sume de bani cu cardurile falsificate.

Cu privire la inculpatul M.I.C. s-a demonstrat şi că a deţinut o armă neletală din categoria celor supusă autorizării, fără drept.

În raport de această stare de fapt s-a constatat că inculpatul M.I.C. prin rechizitoriu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) cu ref. la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă în art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

- infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Referitor la această infracţiune s-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei că ea constă în utilizarea aparaturii de skimming prin care s-au obţinut importante sume de bani de către inculpat. Or, aşa cum s-a arătat anterior, aparatura de skimming nu introduce, modifică, şterge date din sistemul informatic bancar, ea fiind utilizată doar pentru culegerea datelor informatice de pe cardurile bancare, introducerea, modificarea datelor din sistemul informatic bancar are loc la momentul folosirii cardului bancar falsificat în baza datelor obţinute prin skimming. Ca urmare răspunderea penală a inculpatului în baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 se va stabili raportat la acest moment.

- infracţiunea prev. de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă în art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- infracţiunea prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În rechizitoriu, ca de altfel şi în sentinţa apelată, s-a arătat că această infracţiune reţinută în sarcina inculpatului M.I.C., constă în aceea că a utilizat instrumente de plată electronice (carduri falsificate) şi a pus la dispoziţia complicilor (D.C.A., M.V.D. etc.) conturi de carduri şi PIN-urile aferente, folosind în acest scop adresa de e-mail x2.com, extrăgând diferite sume de bani

- infracţiunea prev. de art. 136¹ din Legea nr. 255/2004.

Şi în situaţia acestui inculpat pentru considerente similare celor arătate în analiza situaţiei juridice a inculpatului C.O.F. (pct. 1 şi 3) s-a reţinut că în baza art. 334 C. proc. pen. se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Tot referitor la încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.I.C. s-a remarcat şi faptul că acesta, spre deosebire de inculpaţii C.O.F. şi C.M.C. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 în concurs cu infracţiunea prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă, infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (efectuarea de operaţiuni financiare, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul titularului respectiv).

Aşa cum s-a arătat în analiza situaţiei juridice a inculpatului C.O.F., în situaţia în care făptuitorul foloseşte un card bancar falsificat pentru a efectua retrageri de sume de bani de la bancomate răspunderea sa penală s-a impus a fi corect stabilită în raport de infracţiunile incriminate în art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, săvârşite în concurs ideal.

S-a reţinut şi că distincţia dintre fapta incriminată în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 şi cea incriminată în art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 constă în esenţă în faptul că, în situaţia infracţiunii incriminată în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 făptuitorul foloseşte un instrument de plată electronică fals, necorespunzător realităţii, iar, în situaţia infracţiunii incriminată în art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, făptuitorul foloseşte un instrument de plată electronică real, pe care însă îl utilizează fără drept, de unde şi regimul sancţionator mai blând în situaţia acestei infracţiuni.

Cu privire la această ultimă infracţiune s-a mai reţinut că prima instanţă, deşi a schimbat încadrarea sa juridică în forma continuată a acesteia, procedând la condamnarea inculpatului a stabilit răspunderea sa penală în raport de forma simplă a acestei infracţiuni.

În aceste condiţii, reţinându-se ca şi în situaţia inculpatului C.O.F. (pct. 4 din analiza situaţiei juridice a acestui inculpat), că efectuarea de retrageri frauduloase de sume de bani folosind carduri bancare falsificate, fapta săvârşită în concret în cauză de inculpatul M.I.C., se circumscrie conţinutului constitutiv al infracţiunilor incriminate în art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, săvârşite în concurs ideal şi pentru a nu se agrava situaţia inculpatului în propria cale de atac s-a menţinut încadrarea juridică a faptei dată de prima instanţă.

Pentru a proceda astfel instanţa de apel a avut în vedere că răspunderea penală a inculpatului s-a stabilit pentru forma simplă a infracţiunilor incriminate în art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, iar o calificare juridică corectă a faptelor dovedite ca fiind săvârşite de inculpat ar impune reţinerea infracţiunilor incriminate în art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 în forma continuată a acestora.

În situaţia inculpatului M.I.C., ca şi în situaţia inculpatului C.M.C., s-a impus şi achitarea sa pentru infracţiunea de spălare a banilor prev. şi pred. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. deoarece faptele inculpatului (însuşirea sumelor de bani obţinute prin retragerile frauduloase efectuate şi dobândirea de bunuri cu acestea pentru uzul său şi al apropiaţilor săi) nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracţiuni ci intră în componenţa laturii obiective a infracţiunilor incriminate în art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 pentru care s-a stabilit răspunderea penală a inculpatului.

Referitor la încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.V.I. s-a reţinut că prin rechizitoriu s-au reţinut în sarcina acestui inculpat infracţiunile incriminate în:

- art. 7 alin. (1) cu ref. la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă în art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

- art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Referitor la această infracţiune s-a reţinut însă prin actul de sesizare al instanţei cu privire la acest inculpat, în mod corect, că ea constă în utilizarea de carduri falsificate în scopul de a se obţine sume de bani de către inculpat.

- art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. încadrare juridică ce a fost schimbată de prima instanţă infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Tot pentru considerente similare celor arătate în analiza situaţiei juridice a inculpatului C.O.F. (pct. 1 şi 3) s-a reţinut că în baza art. 334 C. proc. pen. s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul M.V.I. a fost trimis în judecată:

- din infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2);

- din infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În situaţia inculpatului M.V.I. s-a constatat însă că prima instanţă a stabilit răspunderea penală a inculpatului pentru săvârşirea în concurs a infracţiunii prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile în care în speţă nu s-a dovedit că inculpatul pe lângă cardurile falsificate folosite pentru retragerea sumelor de bani de la diverse bancomate a folosit şi carduri bancare reale însă fără drept.

Or, aşa cum s-a arătat în situaţia inculpatului M.I.C., distincţia dintre fapta incriminată în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 şi cea incriminată în art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 constă în esenţă în faptul că în situaţia infracţiunii incriminată în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 făptuitorul foloseşte un instrument de plată electronică fals, necorespunzător realităţii, iar, în situaţia infracţiunii incriminată în art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, făptuitorul foloseşte un instrument de plată electronică real pe care însă îl utilizează fără drept, de unde şi regimul sancţionator mai blând în situaţia acestei infracţiuni.

Astfel, în raport de starea de fapt reţinută în speţă (folosirea de către inculpat de carduri bancare falsificate, în mod repetat, în vederea retragerii de la bancomate de sume de bani) răspunderea penală a inculpatului urmează a se stabili numai pentru infracţiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în concurs cu infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, neputându-se reţine şi forma continuată a acestei ultime infracţiuni, deoarece s-ar agrava situaţia inculpatului în propria cale de atac.

În consecinţă, în situaţia inculpatului M.V.I. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată şi din infracţiunea prev. de art. 24 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracţiune prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite pentru inculpatul M.I.C., instanţa de apel a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. respectiv limitele de pedeapsă stabilite de textele de lege în temeiul cărora inculpatul urmează a răspunde penal, aşa cum acestea au fost arătate ca urmare a schimbărilor de încadrări juridice ce se impun a fi făcute şi care sunt favorabile inculpatului, gradul concret de pericol social al faptelor săvârşite apreciat ca sporit urmare a caracterului lor continuat pe o perioadă mare de timp, dispoziţiile art. 372 C. proc. pen., datele care caracterizează persoana inculpatului, acesta neavând antecedente penale şi prezentând perspective reale de reinserţie socială aşa cum rezultă din referatul de evaluare întocmit în apel, ca şi din actele depuse în circumstanţiere de inculpat din care rezultă că, după săvârşirea infracţiunilor cercetate în cauză acesta a adoptat un comportament pro-social (şi-a stabilit domiciliul în Franţa unde locuieşte cu familia, are doi copii minori de îngrijirea cărora se ocupă, şi-a constituit o firmă în această ţară obţinându-şi astfel mijloacele de existenţă în mod licit), dar şi atitudinea procesuală oscilantă a inculpatului pe parcursul procesului penal.

Astfel, inculpatul s-a prezentat în faţa instanţei de apel şi la data de 6 iulie 2012 a dat o declaraţie prin care recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei însă acesteia nu i se poate da relevanţă prin prisma dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., deoarece nu a fost dată în termenul şi în condiţiile care atrag aplicarea acestei dispoziţii legale şi implicit a cauzei de reducere a pedepsei reglementată prin aceasta, însă acesteia i s-a dat relevanţă sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului.

Cu privire la inaplicabilitatea cauzei de reducere a pedepsei reglementate de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. în situaţia inculpatului M.I.C. s-a reţinut că declaraţia acestuia cu privire la recunoaşterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată a intervenit cu mult după termenul reglementat în acest sens de art. XI din O.U.G. nr. 121/2011.

Raportat la toate aceste criterii atât favorabile cât şi defavorabile inculpatului s-a redus şi pedeapsa principală aplicată acestuia la 3 ani şi 6 luni închisoare şi s-a înlăturat şi în raport cu acest inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. aplicată de prima instanţă în raport de infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu atât mai mult cu cât prima instanţă nu a aplicat inculpatului o pedeapsă complementară deşi aceasta era obligatorie în temeiul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., faţă de care s-a stabilit răspunderea penală a inculpatului.

La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite pentru inculpatul M.V.I., instanţa de apel a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. respectiv limitele de pedeapsă stabilite de textele de lege în temeiul cărora inculpatul urmează a răspunde penal, aşa cum acestea au fost arătate ca urmare a schimbărilor de încadrări juridice ce se impun a fi făcute şi care sunt favorabile inculpatului, gradul concret de pericol social al faptelor săvârşite apreciat ca sporit urmare a caracterului lor continuat pe o perioadă mare de timp însă mai redus în raport cu participarea sa la săvârşirea faptei raportat la activitatea inculpatului M.I.C., dispoziţiile art. 372 C. proc. pen., datele care caracterizează persoana inculpatului, faptul că acesta a mai suferit o condamnare penală pentru alte infracţiuni concurente cu cele analizate în cauza de faţă, atitudinea procesuală nesinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal care nu a recunoscut faptele dovedite ca fiind săvârşite de el în cauză şi nu îşi asumă responsabilitatea pentru acestea, însă în ultima perioadă prezintă stabilitate ocupaţională, financiară şi locativă şi şi-a asumat responsabilităţi în întreţinerea familiei sale, aşa cum rezultă din referatul de evaluare întocmit în cauză cu privire la acest inculpat.

Faţă de toate aceste criterii s-a apreciat că o pedeapsă similară cu cea aplicată inculpaţilor M.I.C., C.O.F. şi C.M.C. va fi de natură să contribuie la realizarea scopului acesteia punitiv, preventiv şi educativ şi faţă de inculpatul M.V.I.

Pentru considerente similare cu cele arătate în situaţia inculpatului M.I.C. s-a înlăturat şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. aplicată inculpatului de prima instanţă în raport cu infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

De asemenea, în situaţia inculpatului M.V.I. s-a înlăturat şi sporul de pedeapsă aplicat acestuia de prima instanţă ca urmare a concursului de infracţiuni, constatându-se că numărul de infracţiuni reţinut în sarcina sa de instanţa de apel este mai mic, dar şi faptul că acest spor de pedeapsă nu a fost aplicat de prima instanţă în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., respectiv prin sporirea în primul rând a pedepsei celei mai mari aplicate pentru cea mai gravă din infracţiunile concurente spre maximul special, deoarece în speţa dedusă judecăţii prima instanţă a aplicat inculpatului pentru infracţiunile reţinute ca săvârşite pedepse orientate spre minimul special, sporind ulterior pedeapsa rezultantă, procedeu contrar dispoziţiilor legale mai sus citate, privind stabilirea pedepsei principale în cazul concursului de infracţiuni.

Referitor la latura civilă s-a reţinut, similar cu cele avute în vedere de către prima instanţă că E.K. s-a constituit parte civilă în cauză în cursul urmăririi penale cu suma de 38.942,51 euro (dosar instanţă), reprezentând sumele de bani retrase de inculpaţi prin activităţile de skimming efectuate în data de 16 - 17 octombrie 2009, la ATM-ul www, aparţinând D.B. din Munchen, cauzând un prejudiciu în cuantum de 28.874,58 euro. De asemenea, în data de 24 octombrie 2009, au fost efectuate activităţi de skimming la ATM-ul www, aparţinând D.B. din Munchen, cauzând un prejudiciu în cuantum de 10.067,93 euro (plângerile E.K.).

S-a constatat că între faptele arătate de partea civilă ca prejudiciabile şi activitatea inculpaţilor M.I.C. şi M.V.I. nu s-a stabilit o legătură, întrucât la aceşti inculpaţi nu au fost descoperite date bancare ce provin de la partea civilă şi mai mult s-a demonstrat că la datele indicate de partea civilă ca fiind cele la care s-au făcut retragerile frauduloase de sume inculpatul M.I.C. se afla în România.

S-a menţinut însă răspunderea civilă a inculpaţilor C.O.F. şi C.M.C. avându-se în vedere că la inculpatul C.M.C., care a desfăşurat activitatea infracţională în strânsă legătură cu inculpatul C.O.F. s-au descoperit date bancare confidenţiale aparţinând părţii civile (suportul CD marca qq descoperit la inculpatul C.M.C.).

S-a avut în vedere în sensul stabilirii răspunderii civile a celor doi inculpaţi faptul că, şi în situaţia în care în speţă nu s-a dovedit că aceştia au făcut în mod direct retragerile de bani indicate de partea civilă, prin culegerea şi deţinerea datelor bancare confidenţiale aparţinând părţii civile şi punerea acestora la dispoziţia altor persoane devin responsabili civil faţă de partea civilă pentru prejudiciul suferit de aceasta.

Avându-se în vedere, în principal transferurile monetare prin W. efectuate de inculpaţi ale căror date au fost puse la dispoziţie de S.S. s-au menţinut măsurile de siguranţă (confiscări speciale dispuse de prima instanţă), însă s-a schimbat temeiul luării acestora din art. 59 din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 din Legea nr. 656/2002 în temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., ca bunuri dobândite prin săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală.

În acest sens s-a constatat şi că art. 59 din Legea nr. 161/2003 reţinut de prima instanţă ca temei al măsurilor de siguranţă adoptate în cauză constituie în realitate un temei al măsurilor asigurătorii adoptate în cauzele în care se cercetează infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, măsuri asigurătorii care se iau în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de siguranţă (confiscare specială) ce se vor dispune ulterior, iar art. 25 din Legea nr. 656/2002 nu este aplicabil în speţă deoarece, aşa cum s-a arătat mai sus răspunderea penală a niciunui inculpat nu poate fi stabilită în raport cu infracţiunea de spălare a banilor.

Cu toate acestea inculpaţii au dobândit ca rezultat al activităţii infracţionale sumele de bani reţinute justificat de prima instanţă.

Au fost astfel înlăturate apărările inculpatului M.V.I. în sensul că sumele de bani confiscate de la acesta de către prima instanţă au o provenienţă licită şi au fost dobândiţi de socrii săi care au contractat un împrumut în Italia în vederea achiziţionării unui imobil în România, deoarece prin actele depuse de inculpat în apel nu s-a făcut dovada acestor împrejurări.

Pe de altă parte, deoarece s-a stabilit răspunderea civilă a inculpaţilor C.O.F. şi C.M.C. faţă de partea civilă E.K. confiscarea specială în situaţia acestora operează limitat, numai în măsura în care bunurile şi sumele de bani deţinute de inculpaţi nu servesc la despăgubirea părţii civile, făcându-se menţiune expresă în acest sens.

Pentru considerentele arătate mai sus măsurile asigurătorii menţinute în cauză justificat de prima instanţă au fost menţinute şi de către instanţa de apel precizându-se însă temeiul acestora, respectiv art. 59 din Legea nr. 161/2003.

Referitor la apărarea inculpatului C.M.C. în sensul că, înainte de a cumpăra casa a vândut un apartament al său şi socrii săi un alt apartament, iar soţia sa, inculpata C.A.G. a înfiinţat firma SC H. SRL Craiova în anul 2005, astfel că bunurile asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător, au fost achiziţionate cu bani proveniţi din activităţi legale, prima instanţă în mod temeinic a apreciat-o ca fiind nefondată întrucât este nedovedită prin mijloace de probă certe care să ateste tranzacţiile indicate de inculpat şi datele la care acestea s-au produs pentru a se aprecia asupra provenienţei sumelor de bani utilizate pentru cumpărarea imobilului casă de locuit şi teren situat în Craiova, jud. Dolj. De asemenea, provenienţa ilicită a sumei cu care s-a dobândit acest imobil rezultă din convorbirile interceptate în cauză şi purtate între inculpaţii C.M.C. şi C.O.F. în perioada cumpărării acestui imobil.

De asemenea, cu privire la firma H. SRL al cărei unic asociat şi administrator este inculpata C.A.G. din informaţiile solicitate la ORC Dolj şi D.G.F.P. Dolj de asemenea în mod temeinic s-a reţinut de către prima instanţă că, de la înfiinţare şi până la lichidarea ei în 2011 (instanţă), aceasta nu a avut profit în nici un an, astfel că prin activitatea sa nu se poate justifica provenienţa licită a bunurilor asupra cărora s-a instituit măsura asigurătorie.

Nu este fondată nici solicitarea apelantei inculpate C.A.G. de a i se lăsa în custodie autoturismul marca B., avându-se în vedere natura acestui bun ce poate fi supus uşor deteriorării precum şi faptul că acesta nu poate fi privit ca un bun strict necesar asigurării traiului zilnic al inculpatei sau familiei acesteia.

În consecinţă potrivit art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. s-a admis apelul declarat în cauză de inculpatul D.C.A., s-a desfiinţat sentinţa apelată în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de fond, Tribunalul Gorj referitor la acesta.

Potrivit art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de inculpaţii C.M.C., C.O.F., C.A.G., M.V.I. şi M.I.C. împotriva aceleiaşi sentinţe şi rejudecând pe fond cauza instanţa de apel s-a desfiinţat sentinţa apelată cu privire la aceşti inculpaţi potrivit considerentelor mai sus prezentate.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

Potrivit art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare în apel din care 800 lei onorarii avocaţi oficiu pentru fiecare dintre C.M.C., C.F.O. şi M.V.I. şi 400 lei cu acelaşi titlu pentru inculpata C.A.G. au rămas în sarcina statului.

Împotriva Deciziei penale nr. 166 din 7 mai 2013 au declarat recurs inculpaţii C.M.C., C.O.F., C.A.G., M.I.C. şi M.V.I., invocând cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 12, 17², 18, 14 C. proc. pen.

Recursurile declarate sunt nefondate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Ca atare, cazurile de casare invocate se impun a fi analizate potrivit dispoziţiilor C. proc. pen. anterior referitoare la recurs, cuprinse în art. 385⁹ şi urm.

Cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., invocat de apărare nu este incident în cauză.

Se constată că deşi recurenţii C.O.F. şi C.A.G. tind spre pronunţarea unor soluţii de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 lit. c) C. proc. pen. nu există probe că au săvârşit infracţiunile - criticile pe care aceştia le aduc hotărârii nu pot fi analizate prin prisma dispoziţiilor art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. Astfel, cum în mod constant s-a statuat atât în doctrina cât şi în practica judiciară (în acest sens Decizia nr. 815 din 20 martie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată pe site-ul instanţei supreme) cazul de casare invocat implică pronunţarea unei hotărâri de condamnare, reţinându-se o situaţie de fapt corectă, însă în mod greşit se apreciază că fapta constituie o anumită infracţiune, în realitate, lipsind unul din elementele constitutive ale acesteia, soluţia fiind contrară legii.

Inculpaţii critică situaţia de fapt stabilită de instanţa de apel, arătând că nu are susţinere în probatoriul administrat, însă cazul de casare ce permitea analizarea situaţiei de fapt, respectiv, verificarea concordanţei dintre cele reţinute în hotărârea de condamnare şi probele administrate era cel prevăzut în dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. - s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare.

De asemenea, criticile recurenţilor se referă la greşita condamnare dispusă de instanţa de fond şi solicită în fapt o reapreciere a mijloacelor de probă administrate, cu consecinţa stabilirii unei alte situaţii de fapt decât cea pe baza căreia instanţa a dispus condamnarea.

Or, astfel de analize se puteau realiza anterior modificării dispoziţiilor art. 385⁹ C. proc. pen., prin Legea nr. 2/2013, numai prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

În actuala reglementare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 a fost abrogat.

Se constată aşadar că motivele invocate de recurenţii C.O.F. şi C.A.G. nu pot fi analizate în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. şi nici nu se integrează în vreun alt caz dintre cele enumerate în art. 385⁹ pct. 1, 3 - 6, 12 - 16 C. proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. invocat de recurenţii C.O.F. şi C.A.G., nu este incident în cauză.

În conformitate cu dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., hotărârea este supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Dispoziţiile legale enunţate au în vedere situaţiile în care instanţa nu aplică prevederi legale (penale sau civile) obligatorii (spre exemplu nu aplică prevederile referitoare la recidivă); aplică dispoziţii legale neprevăzute de lege sau aplică greşit prevederi legale care trebuiau aplicate (spre exemplu: aplicarea greşită a prevederilor art. 41 C. pen. sau greşita aplicare a legii civile prin înlăturarea solidarităţii la despăgubirea morală a părţii civile, în condiţiile în care fapta prevăzută de legea penală a fost săvârşită de mai mulţi inculpaţi).

În speţă, criticile recurenţilor se referă la greşita condamnare dispusă de instanţa de fond însă examinarea acestora nu se poate realiza prin prisma cazului de casate prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., pentru că nu se integrează în niciuna dintre situaţiile enumerate.

În ceea ce priveşte susţinerile recurenţilor C.O.F., C.A.G. şi C.M.C. referitoare la netemeinicia pedepselor în raport cu prev. art. 72 C. pen., analizarea acestora se putea realiza anterior modificării dispoziţiilor art. 385⁹ C. proc. pen. prin Legea nr. 2/2013 conform cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat şi prevede că hotărârea este supusă casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege (nelegale), ceea ce nu se identifică în speţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., recursul trebuie să fie motivat, iar motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

În cazul în care nu sunt respectate dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., în temeiul alin. (2) al aceluiaşi articol, instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385 alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu.

Recursurile inculpaţilor M.I.C. şi M.V.I. nu au fost motivate în termen, cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, motivele de recurs fiind depuse după primul termen de judecată din data de 17 februarie 2014, respectiv la 4 aprilie 2014. Având în vedere că nu au fost respectate dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., instanţa va lua în considerare numai cazurile de casare, care potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu.

Însă, analizând decizia instanţei de apel, se constată că nu este incident niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 1, 3 - 6, 13 şi 14 C. proc. pen., care potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu.

Cu privire la legea penală, mai favorabilă aplicabilă în cauza dedusă judecăţii, se au în vedere următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În speţă, de la data săvârşirii infracţiunilor de către inculpaţi până la soluţionarea recursurilor a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Pentru identificarea legii penale mai favorabile trebuie comparate legile penale succesive (cea din momentul săvârşirii faptei, cea din momentul judecării faptei) în raport cu normele şi instituţiile care guvernează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecăţii.

Se constată că prin compararea legilor penale succesive - cea din momentul săvârşirii faptelor cu cea din momentul judecării - legea penală favorabilă inculpaţilor C.M.C., C.O.F., C.A.G., M.I.C. şi M.V.I. este legea veche sub aspectul stabilirii pedepselor în cazul infracţiunilor continuate şi concursului de infracţiuni.

Inculpatul C.O.F. a săvârşit patru infracţiuni în concurs şi în formă continuată - art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

Inculpatul C.M.C. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea în concurs şi în formă continuată a infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpata C.A.G. a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 7 ani, pentru comiterea în concurs şi în formă continuată a infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 26 raportat la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul M.I.C. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea în concurs şi în formă continuată a infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 136¹ din Legea nr. 295/2004.

Inculpatul M.V.I. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea în concurs şi în formă continuată a infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Conform art. 34 lit. b) C. pen. anterior, în caz de concurs de infracţiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

Aşadar, în cazul concursului de infracţiuni legea veche prevedea că atât sporirea pedepsei până la maximul special cât şi adăugarea unui spor de pedeapsă erau facultative.

Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen., în caz de concurs de infracţiuni când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Prin urmare, aplicarea unui spor de pedeapsă a devenit obligatorie conform noului C. pen.

Sub aspectul modalităţii de stabilire a pedepsei rezultante în caz de concurs de infracţiuni, în cauză, legea veche este favorabilă inculpaţilor C.M.C., C.O.F., C.A.G., M.I.C. şi M.V.I. întrucât pentru fiecare inculpat, pedeapsa cea mai grea nu a fost sporită la maximul ei special şi nici nu a fost adăugat vreun spor de pedeapsă de până la 5 ani spre deosebire de legea nouă care prevede aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Prin această modalitate, s-ar ajunge ca pedepsele rezultante stabilite inculpaţilor conform dispoziţiilor noului C. pen. să fie mai mari decât pedepsele rezultante de câte 3 ani şi 6 luni închisoare, respectiv 3 ani închisoare aplicate inculpaţilor potrivit dispoziţiilor C. pen. anterior, pentru că este obligatoriu a se aplica pedeapsa cea mai grea la care să se adauge sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie unica formă de suspendare a executării pedepsei reglementată în noul C. pen. spre deosebire de C. pen. anterior care reglementează atât suspendarea condiţionată a executării pedepsei cât şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În cauză, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzut de art. 91 şi urm. din noul C. pen. este o măsură de individualizare judiciară a executării pedepsei închisorii mult mai severă sub aspectul condiţiilor de aplicare, termenului de supraveghere, măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse condamnatului pe durata termenului de supraveghere ş.a., decât suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzută de art. 86¹ C. pen. anterior şi aplicată în speţă inculpatei C.A.G.

Potrivit dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. anterior, s-a dispus faţă de inculpata C.A.G. suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, sub supraveghere pe o perioadă de 7 ani compusă din pedeapsa aplicată şi un termen de 4 ani stabilit de instanţă, conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86¹ alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatei C.A.G. ca pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, să se supună următoarelor obligaţii: - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului Dolj; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă ori locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Conform dispoziţiilor art. 93 alin. (1), (2) şi (3) din noul C. pen. pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: - să se prezinte la serviciul de probaţiune; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Instanţa impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: - să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială; să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală; să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

Pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată la folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă.

Se constată aşadar că măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse condamnatului pe durata termenului de supraveghere conform noului C. pen. sunt mult mai severe decât cele prevăzute de C. pen. anterior.

Prin urmare, legea penală favorabilă inculpatei C.A.G. este legea veche - C. pen. anterior, sub aspectul măsurii de individualizare judiciară a executării pedepsei închisorii.

În ceea ce priveşte critica recurentului C.M.C. referitoare la greşita confiscare a sumei de 115.774,23 dolari SUA, se constată că este nefondată.

Corect, instanţa de apel a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 118 lit. e) C. pen., confiscarea de la inculpatul C.M.C. a sumei de 115.774,23 dolari SUA în echivalent în lei la momentul executării, în măsura în care această sumă nu serveşte la despăgubirea părţii civile E.K.

În conformitate cu dispoziţiile art. 118 lit. e) C. pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Din probele administrate a reieşit că inculpatul C.M.C. a dobândit ca urmare a activităţii infracţionale desfăşurate sumele de bani reţinute de ambele instanţe, fond şi apel.

Din analiza transferurilor monetare prin W. puse la dispoziţie de S.S., s-a constatat că inculpatul C.M.C. a trimis în perioada 2005 - 2009, suma de 95.774 dolari SUA din Italia în România şi a primit suma de aproximativ 20.000 dolari SUA, în total 115.774 dolari SUA, dobândită din săvârşirea de infracţiuni, după cum probele au relevat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondate recursurile declarate, iar în temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.M.C., C.O.F., C.A.G., M.I.C. şi M.V.I. împotriva Deciziei penale nr. 166 din 7 mai 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenţii inculpaţi C.M.C., C.A.G. şi M.I.C. la plata sumelor de câte 275 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi C.O.F. şi M.V.I. la plata sumelor de câte 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 27 iunie 2014.

Procesat de GGC - CL

← ICCJ. Decizia nr. 2790/2014. Penal. Omorul (art. 174 C.p.)....		ICCJ. Decizia nr. 1861/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 2357/2014. Penal. Mandat european de arestare. Contestaţie(NCPP) ICCJ. Decizia nr. 2790/2014. Penal. Omorul (art. 174 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1861/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs