ICCJ. Decizia nr. 332/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs in casaţie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 332/RC/2014
Dosar nr. 3400/1/2014
Şedinţa publică de la data de 21 noiembrie 2014
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 459/PI din 13 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 10709/30/2012, alături de inculpaţii P.V.L., R.D.N., V.G., A.C.C., în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 13 C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 42 C. pen. şi art. 27 C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii complicitate la contrabandă.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 998, 999 şi 1003 C. civ. au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 336.211 RON daune materiale către A.N.A.F. - D.G.F.P. Timiş şi respinge în rest pretenţiile părţii civile.
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus instituirea unui sechestru asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor până la concurenţa sumelor de bani acordate cu titlu de daune materiale.
În baza art. 118 lit. a) C. pen. au fost confiscate de la inculpaţi întreaga cantitate de alcool, precum şi toate etichetele şi banderolele fiscale falsificate, indicate în cuprinsul procesului verbal de percheziţie efectuată la locuinţa numitei R.A.
În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea etichetelor şi banderolelor fiscale falsificate indicate mai sus.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul C.C. un laptop marca H., având HDD marca T., folosit la săvârşirea infracţiunilor.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 4.000 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus plata sumei de 300 RON din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Timiş reprezentând onorariu avocat din oficiu.
În baza art. 189 C. proc. pen. raportat la art. 190 alin. (4) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.V.L. la plata sumei de 8310 RON către expertul P.M. reprezentând onorariul expertului numit în cauză.
În baza art. 199 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus scutirea apărătorului inculpatului P.V.L. de la plata amenzii judiciare în cuantum de 3000 RON aplicată prin încheierea penală din data de 18 noiembrie 2013.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timiş nr. 29/D/P/2006, emis la data de 05 noiembrie 2012 şi înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş la data de 12 noiembrie 2012 sub nr. dosar 10709/30/2012, inculpatul P.V.L. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul R.D.N. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul V.G. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul A.C.C. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., şi inculpatul C.C. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, art. 26 C. pen. raportat la art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În sarcina inculpatului C.C. s-a reţinut că a aderat la un grup infracţional, alături de ceilalţi inculpaţi, în scopul comiterii de infracţiuni de producere ilegală de alcool, de producere şi punere în circulaţie de timbre, banderole şi formulare tipizate falsificate.
S-a mai reţinut în sarcina inculpatului C.C. că se ocupa în mod direct de falsificarea prin contrafacerea scrierii pe calculator, şi le preda inculpaţilor P.V.L. şi R.D.N., pentru punere în circulaţie, de timbre, banderole şi formulare tipizate falsificate de alcool fiind prins cu asemenea bunuri asupra sa la percheziţie.
Tot în sarcina inculpatului C.C. s-a mai reţinut că a pus la dispoziţia membrilor grupului timbrele, etichetele şi banderolele falsificate de alcool şi i-a ajutat astfel pe ceilalţi membri să producă alcool, respectiv produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală, fără avizul administraţiei financiare.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Începând cu anul 2005, inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. au pus bazele unui grup infracţional cu ajutorul căruia au distribuit cantităţi însemnate de băuturi alcoolice, fără documente legale de provenienţă şi având banderole false, la mai mulţi agenţi economici, de regulă din mediul rural din jud. Timiş şi Arad.
Băuturile alcoolice în cauză, conform etichetelor aplicate pe recipiente, erau produse de mai multe societăţi comerciale de pe raza jud. Maramureş şi transportate cu autovehicule aparţinând SC A.F. SRL, fără a se întocmi documente legale în acest sens.
În prima fază, activitatea infracţională a grupului s-a limitat la cumpărarea „la negru" de cantităţi foarte mari de băuturi spirtoase de la societăţi furnizoare de asemenea produse, în special de pe raza jud. Maramureş, cum ar fi SC Q. SRL Baia Mare, SC V. SRL Baia Mare, SC A.P. SRL Ilfov etc. Livrarea mărfii se făcea fără documente contabile, fiind transportată cu mijloace de transport de mic tonaj, preluată de către P.V.L. şi R.D.N. şi distribuită ulterior de către aceştia, împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat care aveau rol de producători, de şoferi şi distribuitori – V.G. şi A.C.C. - la diverse magazine alimentare şi baruri din zona rurală a jud. Arad şi Timiş. Sumele de bani erau colectate de către aceştia la livrare, fără a se încheia vreun document contabil cu privire la distribuirea băuturilor sau efectuarea plăţii.
Pentru băuturile alcoolice, achiziţionate, membrii grupului infracţional organizat - în special cei doi lideri, inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. - efectuau plata prin mandat poştal online, către persoane fizice din cadrul societăţilor furnizoare, fiind astfel identificaţi T.G.G., care a primit suma totală de 80.500 RON şi C.V.M., care a primit suma de 615.060 RON.
Ulterior, pe parcursul anului 2006, membrii grupului infracţional au identificat un alt mod de operare, care urma să le aducă un „profit" şi mai mare, anume prin producerea de băuturi spirtoase direct de către aceştia. În acest sens, liderii grupării inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. au organizat la locuinţa martorului R.A. (mama inculpatului R.D.N.) din loc. Sânmihaiu Român nr. 162B, jud. Timiş, o instalaţie clandestină de producere de băuturi alcoolice.
Membrii grupului infracţional au racolat şi alte persoane, cum ar fi N.M., F.S.V. şi V.T., care aveau rolul de a a-i ajuta pe inculpaţi în a îmbutelia alcool în PET-uri de 0,5 l dintr-un recipient de 1.000 l din plastic, aflat în curtea imobilului, în schimbul unei remuneraţii modice zilnice. Aceştia lipeau totodată etichetele şi banderolele falsificate pe sticlele PET, rezultând astfel băuturi spirtoase gen băutură spirtoasă cu aromă de vodcă sau rom.
Cei care coordonau întreaga activitate desfăşurată în imobilul unde se „fabrica" alcool erau P.V.L. şi R.D.N., aceştia fiind şi cei care aduceau alcool de concentraţie mare în bidoane de 20 l, ei făcând amestecul în recipientul de 1.000 l cu apă şi diverşi coloranţi. Tot cei doi, P.V.L. şi R.D.N., au fost cei care au adus PET-urile de 0,5 l şi etichetele şi banderolele falsificate, care erau aplicate pe sticle după ce acestea erau umplute.
Alcoolul etilic de 96 de grade era cumpărat de către P.V.L. şi R.D.N. de la diverse persoane cu suma de 6 RON/litru şi prelucrat într-un recipient de 1000 litri din plastic în amestec cu apă şi coloranţi, rezultând băuturi tip M., vodca S. etc. de 24 de grade.
După modul descris anterior, se îmbuteliau zilnic din recipientul de 1.000 l aproximativ 50 baxuri a câte 21 sticle PET de 0,5 l cu băuturi alcoolice - vodcă şi rom - sticle care se încărcau în autovehicule aparţinând lui R.D.N. şi P.V.L., aceştia ocupându-se de distribuţie.
Pe lângă cei doi inculpaţi, de producerea şi distribuţia băuturilor spirtoase contrafăcute se ocupau şi inculpaţii V.G. şi A.C.C.
Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 constituie infracţiune tipărirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 constituie infracţiune şi producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă. În acest sens, este de menţionat faptul că alcoolul etilic este menţionat în cuprinsul dispoziţiilor art. 20614 din Legea nr. 571/2003 ca reprezentând un produs ce intră sub incidenţa unui regim special de antrepozitare, regim reglementat de titlul VII indicat mai sus.
Nu în ultimul rând, instanţa a reţinut că reprezintă infracţiunea de evaziune fiscală fapta de a omite, în tot sau în parte, evidenţierea, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive - art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005.
Inculpaţii P.V.L., R.D.N., V.G. şi A.C.C. au recunoscut, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de judecată, săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor.
Inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. au arătat că în perioada septembrie 2005 - septembrie 2006 au achiziţionat de la SC Q. SRL aproximativ 360.000 sticle tip PET de 0,5 l cu băuturi spirtoase la preţ de circa 1,8 RON per sticlă. Livrarea mărfii se făcea fără documente contabile, fiind transportată cu mijloace de transport de mic tonaj, marfa fiind apoi preluată de ei şi distribuită, cu ajutorul inculpaţilor V.G. şi A.C.C. la diverse magazine alimentare şi baruri din zona rurală a judeţelor Arad şi Timiş. Sumele de bani erau colectate de distribuitori la livrare, fără a se încheia vreun document contabil cu privire la distribuirea băuturilor sau efectuarea plăţii.
Conform declaraţiilor celor doi inculpaţi, în urma revânzării acestei cantităţi de băuturi spirtoase s-a realizat un profit de aproximativ 120.000 RON, bani care reprezintă diferenţa dintre sumele de bani obţinute din revânzarea băuturilor şi sumele de bani plătite către furnizori.
Inculpaţii au mai adăugat că pentru plata băuturilor alcoolice achiziţionate au apelat la utilizarea unor mandate online în favoarea unor persoane fizice din cadrul societăţilor furnizoare, fiind astfel identificaţi T.G.G., care a primit suma totală de 80.500 RON şi C.V.M., care a primit suma de 615.060 RON.
Este de subliniat împrejurarea că ambii inculpaţi au învederat organelor judiciare că relaţiile comerciale desfăşurate între SC L. SRL şi societăţile sau persoanele fizice furnizoare de băuturi alcoolice nu au avut la bază niciun fel de document contabil, deşi cantitatea de marfă şi valoarea acestora au fost foarte mari.
Inculpatul V.G. a menţionat faptul că în luna septembrie 2005 a fost căutat de inculpatul P.V.L., care i-a propus să lucreze la SC L. SRL, ofertă pe care inculpatul V.G. a acceptat-o, fiind angajat la firma celor doi inculpaţi în calitate de şofer şi distribuitor.
Inculpatul a mai arătat că în mai multe rânduri a asistat la descărcarea unor camioane care erau înmatriculate în judeţul Maramureş şi care aduceau sticle cu alcool. Aceste sticle erau descărcate şi depozitate iniţial la Timişoara, iar în timpul nopţii erau distribuite la diferite magazine sau baruri de pe raza judeţelor Arad şi Timiş.
Aceleaşi aspecte au fost relatate şi de inculpatul A.C.C., care a precizat că a distribuit băuturi alcoolice pe raza judeţelor Arad şi Timiş fără întocmirea documentelor contabile.
Instanţa a constatat că declaraţiile inculpaţilor se coroborează şi cu celelalte probe administrate în faza de urmărire penală. Astfel, controalele organelor abilitate din judeţele Arad şi Timiş au relevat prezenţa pe piaţa locală a unor cantităţi mari de băuturi spirtoase purtând marca SC V. SRL Baia Mare şi SC Q. SRL Baia Mare, băuturi care erau comercializate fără documente legale de provenienţă şi cu marcaje (banderole) falsificate. Verificările efectuate au evidenţiat faptul că unul dintre principalii distribuitori de băuturi spirtoase fără documente legale de provenienţă şi cu marcaje contrafăcute este SC L. SRL din comuna Sînandrei, jud. Timiş.
Astfel, după cum rezultă din procesul verbal de constatare aflat la dosarul de urmărire penală, la data de 19 aprilie 2006, în jurul orei 23:00, lucrători din cadrul I.P.J. Timiş au identificat în trafic, pe raza municipiului Timişoara, autoutilitara marca F.C., condusă de martorul S.G. angajat la SC J.I. SRL, în care au fost descoperite 3.000 sticle PET de 0,5 l cu băutură spirtoasă cu aromă de vodcă şi 3.000 sticle PET de 0,5 l cu băutură spirtoasă cu aromă de rom, ambele sortimente având aplicate banderole de marcare inscripţionate „Special de M. 30% - SC V. SRL Mirăslău, jud. Alba", 399 sticle PET de 5 l cu băutură spirtoasă incoloră 28% şi 394 sticle PET de 5 l cu băutură spirtoasă culoare brun 28%, ambele sortimente etichetate „B.", produse îmbuteliate de SC Q. SRL Somcuţa Mare, Maramureş.
Pentru toată această marfă şoferul autoutilitarei nu a putut prezenta vreun document justificativ.
La faţa locului s-a prezentat numitul R.D.N., administrator şi asociat al SC L. SRL, care a susţinut că întreaga marfă îi aparţine, a achiziţionat-o fără documente legale de la o persoană necunoscută, iar la data depistării a vândut-o către SC M.T. SRL, unde trebuia transportată de către autoutilitara oprită în trafic. Inculpatul R.D.N. a recunoscut că nu a înregistrat în contabilitatea societăţii sale respectiva marfa.
Martorul S.G. a învederat organelor judiciare că inculpatul R.D.N. a fost cel care l-a coordonat telefonic, acesta asistând şi la încărcarea mărfii dintr-un autocamion parcat la intrarea în comuna Săcălaz dinspre Timişoara.
Ulterior, după cum rezultă din procesele-verbale întocmite de Garda Financiară, s-a putut stabili că SC L. SRL nu a avut relaţii comerciale cu SC V. SRL Mirăslău şi SC Q. SRL Somcuţa Mare.
Certificatul de expertiză întocmit în cauză de Compania Naţională „Imprimeria Naţională" SA Bucureşti a stabilit faptul că banderolele aplicate pe sticlele cu băuturi spirtoase inscripţionate cu SC V. SRL nu sunt autentice, în timp ce banderolele inscripţionate cu SC Q. SRL sunt autentice.
Ulterior, după cum rezultă din procesul verbal de constatare existent la dosarul de urmărire penală, la data de 22 aprilie 2006, în jurul orei 01:00, lucrători din cadrul I.P.J. Timiş au identificat în trafic, pe raza municipiului Timişoara, autoutilitarele marca F.D. înmatriculate cu nr. B-xxx, condusă de martorul R.A., respectiv B-zzz condusă de inculpatul V.G., care transportau 3260 sticle PET de 0,5 l cu băuturi spirtoase cu aromă de vodcă 30% şi 1260 sticle PET de 0,5 l cu băutură spirtoasă cu aromă de rom 30%, ambele sortimente având aplicate banderole de marcare inscripţionate „Special de M. 30% - SC V. SRL Mirăslău, jud. Alba". Cei doi conducători auto nu au putut prezenta niciun fel de document contabil cu privire la marfa transportată.
La faţa locului s-a prezentat inculpatul P.V.L., care, fiind audiat, a declarat organelor de poliţie că marfa îi aparţine, iar cei doi şoferi sunt angajaţi la SC L. SRL, unde acesta este acţionar şi administrator. P.V.L. a precizat că a achiziţionat respectiva marfă fără documente legale şi urma să o vândă de asemenea fără documente justificative, fără însă a preciza cine este persoana furnizoare a mărfii şi nici cine este cumpărătorul.
La rândul lor, inculpatul V.G. şi martorul R.A. au arătat că au efectuat transporturile din dispoziţia patronului P.V.L., care le-a comunicat că actele contabile sunt la el. Marfa a fost încărcată din dispoziţia aceluiaşi P.V.L. dintr-un microbuz marca M. la intrarea în localitatea Săcălaz, dinspre Timişoara.
În vederea stabilirii autenticităţii banderolelor aplicate pe respectivele sticle cu băuturi, comisari din cadrul Gărzii Financiare Timiş au prelevat, prin sondaj un număr de 15 banderole de marcare, care au fost trimise spre expertizare Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională". Conform concluziilor certificatului de expertiză din 25 mai 2006, toate banderolele expertizate au fost contrafăcute.
Apoi, după cum rezultă din procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmit la data de 10 iunie 2006, comisari din cadrul Gărzii Financiare Arad au interceptat în localitatea Siria din jud. Arad, un transport de băuturi spirtoase, fără documente de provenienţă, efectuat cu mijloacele de transport exploatate de SC L. SRL, respectiv două furgonete marca F. cu nr. de înmatriculare B-xxx şi B-zzz, preluate în sistem leasing de la SC A.F. SRL Timişoara. Comisarii Gărzii Financiare au procedat la confiscarea unui număr de 1403 recipiente a 0,5 l cu băutură spirtoasă „S.", produsă conform etichetei şi banderolei aplicate pe recipiente de către SC A. SRL Ilfov.
S-a reţinut faptul că transportul de băuturi alcoolice era însoţit de inculpaţii P.V.L., V.G. şi martorul B.l.D., aceştia fiind surprinşi de comisarii Gărzii Financiare în cele două mijloace de transport.
Inculpatul P.V.L. a arătat cu acea ocazie că marfa a cumpărat-o de la o persoană necunoscută pe nume „F.", fără acte legale şi că o comercializa în aceeaşi modalitate pe ruta Horia-Şiria-Pâncota la magazinele şi barurile din zonă.
La rândul lor, inculpatul V.G. şi martorul B.I.D. au indicat faptul că aceste transporturi de băuturi spirtoase erau făcute în numele SC L. SRL, firmă administrată de inculpatul P.V.L.
Comisarii Gărzii Financiare au procedat şi la analizarea banderolelor aplicate pe sticlele cu băuturi, constatându-se astfel contrafacerea acestora. După cum rezultă din certificatul de expertiză din data de 10 iulie 2006, eliberat în baza raportului de expertiză din 06 iulie 2006 întocmit de Compania Naţională Imprimeria Naţională banderolele prelevate şi trimise spre expertizare de către Garda Financiară Arad nu sunt autentice întrucât lipseau fibrele din răşini sintetice la examinarea cu lumină UV, lipsea logo-ul Imprimeriei Naţionale la examinarea cu decodorul optic asupra foliei holografice, iar în ceea ce priveşte folia holografică securizată s-a constatat că nu conţine elementele grafice de siguranţă la examinarea cu microscopul.
La data de 11 iunie 2006 a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, întrucât comisari din cadrul Gărzii Financiare Arad au interceptat pe traseul Arad-Ineu-Cermei un alt transport de băuturi spirtoase, efectuat cu mijlocul de transport B-yyy, aparţinând aceleiaşi SC L. SRL, ce urma să distribuie băuturi spirtoase către beneficiari din zona Beliu-Sebiş, jud. Arad.
Cantitatea identificată a fost de 2350 recipiente din plastic a câte 0,5 l cu băutură spirtoasă, produsă conform etichetei aplicate de SC Q. SRL Baia Mare.
În mijlocul de transport au fost depistaţi inculpaţii V.G. şi A.C.C., care, fiind audiaţi, au arătat că aceste transporturi de băuturi spirtoase erau făcute în numele SC L. SRL, administratorul acesteia P.V.L. fiind cel care le-a pus în vedere că marfa nu are documente legale şi că trebuie „să aibă grijă". Inculpaţii au mai indicat faptul că au mai efectuat un număr de patru transporturi până la acea dată, fiecare de aproximativ de 100 baxuri cu sticle.
Ca şi în cazul precedent, a fost constatată contrafacerea banderolelor aplicate pe aceste recipiente, prin certificatul de expertiză din 20 iulie 2006 emis de Compania Naţională Imprimeria Naţională.
După cum s-a arătat deja, din vara anului 2006 inculpaţii P.V.l. şi R.D.N. au renunţat la comercializarea băuturilor alcoolice contrafăcute, preferând să producă propriile băuturi pe care să le comercializeze în aceeaşi modalitate.
Inculpaţii P.V.L. şi R.D.N., fiind audiaţi în cursul urmăririi penale, au precizat că au organizat la locuinţa mamei inculpatului R., respectiv martorul R.A., situate în comuna Sânmihaiu Român nr. 162B, jud. Timiş, o instalaţie clandestină de producere de băuturi alcoolice.
Alcoolul etilic de 96 de grade era cumpărat de la diverse persoane cu suma de 6 RON/litru şi prelucrat într-un recipient de 1000 litri din plastic, în amestec cu apă şi coloranţi, rezultând băuturi tip M., vodca S. etc. de 24 de grade.
În aceeaşi locaţie unde erau produse, băuturile erau îmbuteliate manual din recipientul de 1000 litri în recipiente de 0,5 litri, pe care se aplicau etichete şi banderole falsificate.
Inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. au mai arătat că pentru că aveau nevoie de ajutor, au racolat şi alte persoane, cum ar fi martorii N.M., F.S.V. şi V.T., care aveau rolul de a îmbutelia alcoolul în PET-uri de 0,5 l din acel recipient de 1.000 l din plastic, aflat în curtea imobilului, în schimbul unei remuneraţii modice zilnice. Aceştia lipeau totodată etichetele şi banderolele falsificate pe sticlele PET, rezultând astfel băuturi spirtoase gen băutură spirtoasă cu aromă de vodcă sau rom.
Conform declaraţiilor inculpaţilor, după modul descris anterior, se îmbuteliau zilnic din recipientul de 1.000 l aproximativ 50 baxuri a câte 21 sticle PET de 0,5 l cu băuturi alcoolice - vodcă şi rom - sticle care se încărcau în autovehicule ce le aparţineau, inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. ocupându-se de distribuţie.
Pe lângă cei doi inculpaţi, de distribuţia băuturilor spirtoase contrafăcute se ocupau şi inculpaţii V.G. şi A.C.C.
Inculpaţii V.G. şi A.C.C. au recunoscut implicarea lor în desfăşurarea activităţii infracţionale, relatând aceeaşi stare de fapt ca şi inculpaţii P.VL. şi R.D.N.
La rândul lor, martorii G.F., N.M., F.S. şi V.T., fiind audiaţi, au precizat că cei care coordonau întreaga activitate desfăşurată în imobilul unde se fabrica alcool erau inculpaţii P.L. şi R.D., aceştia fiind şi cei care aduceau alcoolul de concentraţie mare în bidoane de 20 l, ei făcând amestecul în recipientul de 1.000 l cu apă şi diverşi coloranţi. Tot cei doi inculpaţi, P.V.L. şi R.D.N., au fost cei care au adus PET-urile de 0,5 l şi etichetele şi banderolele falsificate, care erau aplicate pe sticle după ce acestea erau umplute.
La imobilul situat în comuna Sânmihaiu Român nr. 162 B a fost efectuată, la data de 24 octombrie 2006 o percheziţie domiciliară. După cum rezultă din procesul verbal de percheziţie întocmit de organele de cercetare penală, martorii N.M., F.S.V. şi V.T., au fost surprinşi în flagrant în momentul în care se ocupau de îmbutelierea alcoolului contrafăcut.
De asemenea, la faţa locului fost identificate mai multe instalaţii clandestine de contrafacere a băuturilor alcoolice, o cantitate de 750 litri alcool brut, o cantitate de aproximativ 1.000 litri băuturi alcoolice contrafăcute ambalate în recipiente tip PET, 3.500 banderole fiscale falsificate, imprimate sau xerocopiate, documente fiscale de aprovizionare cu diferite substanţe utilizate ca aromă cu ocazia contrafacerii băuturilor alcoolice, un laptop pe care s-au identificat scanate la rezoluţie maximă banderole fiscale şi etichete ce poartă denumirile băuturilor alcoolice contrafăcute, 500 coli de tipul şi calitatea celor utilizate la falsificarea banderolelor fiscale.
La stabilirea vinovăţiei inculpaţilor, instanţa de fond a luat în considerare şi declaraţiile martorilor M.C.E. şi T.S.
Martorul M.C.E. a precizat că în luna septembrie 2006 a cumpărat de la P.V.L., prin intermediul martorului F.S.V., o cantitate de 12 sticle de vodcă „S." a câte 0,5 l, care aveau aplicate banderole cu aceeaşi serie, P.V.L. asigurându-l pe M.C.E. că îi poate furniza oricâtă băutură are nevoie. Conform etichetelor, băutura figura produsă şi îmbuteliată de SC A.P. SRL.
Martorul M.C.E. a mai arătat că are cunoştinţă despre existenţa grupului organizat inculpaţii R.D.N. şi P.V.L., care au pus la punct o întreagă instalaţie de contrafacere de băuturi alcoolice, pe care le distribuie ulterior la unităţi comerciale, în special din zona rurală. Dintre persoanele care participă la activitatea de producere, încărcare, descărcare, transport, vânzare a băuturilor alcoolice şi încasarea sumelor de bani, M.C.E. i-a indicat pe F.S.V., R.F., G.F., V.N. şi B.D.
De asemenea, martorul M.C.E. a precizat că băuturile contrafăcute sunt transportate cu două autoutilitare marca F. înmatriculate cu nr. B-yyy, B-xxx.
Aceleaşi aspecte au fost relatate şi de martorul T.S.
Inculpaţii au precizat că alcoolul produs în comuna Sânmihaiu Român era distribuit pe raza judeţelor Arad şi Timiş. Instanţa a reţinut că în perioada iulie - septembrie 2006, comisari din cadrul Gărzii Financiare Arad au procedat la efectuarea mai multor controale la agenţi economici din zona rurală a judeţului, cu această ocazie descoperind cantităţi însemnate de băuturi alcoolice fără acte de provenienţă.
Cu privire la provenienţa mărfii, persoanele în cauză, reprezentante ale societăţilor amendate, au formulat în faţa comisarilor de la garda financiară note explicative, în cuprinsul cărora aceştia au identificat SC L. SRL Timişoara ca fiind societatea furnizoare a acestor băuturi, fără însă ca această societate să fi eliberat facturi fiscale, plata fâcându-se cash, odată cu livrarea. Persoanele în cauză au procedat la achiziţionarea de băuturi spirtoase de la SC L. SRL datorită preţului foarte mic comparativ cu preţul pieţei. Ca şi reprezentanţi ai SC L. SRL, persoanele în cauză i-au indicat pe inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. ca fiind cei care livrau marfa şi încasau banii în numele acestei societăţi, însă şi alte persoane care se prezentau drept „agenţi" pentru această societate - V.G. şi A.C.
Aceste persoane au fost audiate şi de organele judiciare. Martorul O.Ş.D., comerciant la PF „R." Siria, jud. Arad, a arătat că a cumpărat de la SC L. SRL, fără acte, timp de peste un an de zile, în perioada septembrie 2005 - septembrie 2006, în medie câte 36 sticle PET 0,5 l de băutură spirtoasă, la fiecare două săptămâni. Respectiva băutură i-a fost livrată de către inculpaţii P.V.L. şi R.D.N., la preţul de 2,5 RON sticla PET de 0,5 l.
Martorul P.A.E., reprezentant AF, A." Pâncota, jud. Arad, a menţionat că a cumpărat fără acte băutură spirtoasă în perioada ianuarie-mai 2006 de la SC L. SRL. Respectiva băutură i-a fost livrată de către inculpatul R.D.N. la preţul de 2,6 RON.
Martorul Ş.F., administrator la AF C.M. Seleuş, jud. Arad, a precizat că a cumpărat, fără acte, 2 baxuri a câte 21 sticle PET de 0,5 l de băuturi spirtoase, la data de 02 iulie 2006, de la SC L. SRL, la preţul de 2,8 RON/sticlă.
Martorul D.D.G., asociat AF „D." Pâncota, jud. Arad, a declarat că a cumpărat, fără acte, sticle PET de 0,5 l de băuturi spirtoase, în perioada ianuarie-mai 2006 de la SC L. SRL, la preţul de 2,8 RON/sticlă.
Martorul B.E.N., angajată la o societate comercială din zona rurală a jud. Arad, a învederat că a cumpărat, fără acte, sticle PET de 0,5 l de băuturi spirtoase, în perioada ianuarie-mai 2006 de la SC L. SRL, la preţul de 2,6 RON/sticlă.
Martorul G.L., proprietar AF G.R.G. din Vinga, jud. Arad a precizat că în data de 18 noiembrie 2006 a primit în magazine,fără documente contabile, mai multe baxuri de băuturi spirtoase ambalate la sticlă PET de 0,5 l, băutură pe care a recepţionat-o mama acestuia, fără ştirea sa, ulterior prezentându-se inculpatul A.C.C. care i-a propus acestuia să îi aducă în continuare astfel de băuturi, însă numitul G.L. a refuzat.
Fiind audiat, martorul V.L.I., administrator al SC B.S. 2003 SRL din loc. Şagu, jud. Arad, a declarat că a achiziţionat, fără acte contabile, în perioada septembrie 2005 - septembrie 2006 băuturi spirtoase, câte două baxuri a câte 21 sticle PET de 0,5 l de tip „vodcă" sau „rom" de la P.V.L. Ulterior marfa a fost livrată în numele acestuia de A.C.C. Cei doi au fost însoţiţi la livrări de către V.G.
La rândul său, martorul V.M., administrator PFA V.M.M.T. din loc. Şagu, jud. Arad, a precizat că de la începutul anului 2006 până în noiembrie 2006 a achiziţionat, fără acte contabile, băuturi spirtoase, câte 5-10 baxuri pe lună a câte 21 sticle PET de 0,5 l de la R.D.N., P.V.L., A.C.C. şi V.G., preţul fiind de 2 RON sticla. În prealabil, înţelegerea fusese încheiată cu R.D.N., însă ulterior ceilalţi trei bărbaţi s-au prezentat în numele acestuia la respectiva societate.
Martorii B.A. şi S.A., angajate în calitate de vânzătoare la SC Li. SRL Timişoara, au arătat că de la începutul anului 2006 până în august 2006 au achiziţionat, fără acte contabile, băuturi spirtoase, aproximativ 2 baxuri pe lună a câte 21 sticle PET de 0,5 l de la R.D.N., P.V.L., A.C.C. şi V.G. În prealabil, înţelegerea fusese încheiată cu R.D.N., însă ulterior ceilalţi trei bărbaţi s-au prezentat în numele acestuia la respectiva societate.
Aceleaşi aspecte au fost relatate şi de maartorul B.M.L., angajată în calitate de vânzătoare la SC C.I. SRL Ineu, jud. Arad, care a menţionat că numiţii A.C.C. şi V.T. au livrat, fără documente legale, aproximativ 6 baxuri de băuturi spirtoase tip „S.", rom şi „M." la magazinul unde lucra, începând cu a doua jumătate a anului 2005 şi până în luna august 2006.
Martorul C.R., angajată în calitate de vânzătoare la PF C., a menţionat că numitul P.V.L. i-a livrat fără documente legale 8 baxuri de băuturi spirtoase tip „S.", rom şi „M." la magazinul unde lucra, începând cu luna mai a anului 2006. Plata era făcută cash, în momentul livrării, fără eliberarea vreunui document justificativ.
La rândul său, martorul R.M.C., angajată în calitate de vânzătoare la SC C.I. SRL Ineu, jud. Arad, a indicat că numiţii A.C.C., V.G. şi P.V.L. au livrat, fără documente legale, aproximativ 6 baxuri de băuturi spirtoase tip „S.", rom şi „M." la magazinul unde lucra, începând cu a doua jumătate a anului 2005 şi până în luna august 2006.
Fiind audiată, martorul C.M.D., angajată în calitate de gestionar la SC C.I. SRL Ineu, jud. Arad, a precizat că numitul P.V.L. a livrat fără documente legale aproximativ 6 baxuri de băuturi spirtoase tip „S.", rom şi „M." la magazinul unde lucra, începând cu a doua jumătate a anului 2005 şi până în luna august 2006. Numitul P.V.L. s-a prezentat drept reprezentant al SC L. SRL Timişoara.
Martorul B.M.L., asociat unic şi administrator la SC M.L.C. SRL Buteni, jud. Arad, a menţionat că numitul P.V.L. i-a livrat 42 de sticle PET la 0,5 l de băuturi spirtoase tip vodcă şi rom, eliberând în acest sens factura din 28 septembrie 2006 emisă de SC L. SRL. întrucât timbrele aplicate pe sticlele PET prezentau unele nereguli - se dezlipeau foarte uşor - numita B.M.L. nu a mai achiziţionat asemenea băuturi.
Martorul R.E.E., administrator la AF „R." Sebiş, jud. Arad, a declarat că numitul P.V.L. i-a livrat 126 de sticle PET la 0,5 l de băuturi spirtoase tip vodcă şi rom, eliberând în acest sens facturile din 08 iulie 2006 şi din 16 iunie 2006 emise de SC L. SRL.
Fiind audiată, martorul Ţ.V.R., asociat la AF „T.", jud. Arad a menţionat că numiţii A.C.C., V.G. şi P.V.L. au livrat fără documente legale băuturi spirtoase tip „S.", rom şi „B." la magazinul unde lucra, în perioada septembrie 2005 - iulie 2006 aproximativ o dată pe săptămână, câte 3-4 baxuri a câte 21 sticle PET de 0,5 l. Preţul era de 2,5 RON per sticlă.
În sfârşit, martorul C.l., care îl ajuta pe tatăl său, C.A., cu activitatea comercială desfăşurată în numele PFA „C.A.", a precizat că numitul V.G. i-a livrat băuturi spirtoase tip „S.", rom şi „M.", în perioada aprilie-august 2006, aproximativ 4-5 baxuri pe lună. O singură dată, numitul V.G. i-a înmânat factură fiscală.
În ceea ce priveşte cantitatea de alcool descoperită în urma efectuării percheziţiilor domiciliare, organele de urmărire penală au procedat la expertizarea acesteia, pentru a se stabili dacă aceasta corespunde parametrilor legali.
Potrivit concluziilor raportului de expertizare din data de 09 februarie 2007 întocmit de Centrul Naţional pentru încercarea şi expertizarea produselor „L.", alcoolul folosit la fabricarea băuturii spirtoase nu corespunde normelor legale. Produsul supus expertizării a fost prelevat drept mostră de către organele de urmărire penală din sticlele de plastic de 0,5 l ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul din loc. Sânmihaiu Român, jud. Timiş, unde funcţiona instalaţia clandestină de producere de băuturi alcoolice. Mostra prelevată a constat într-un recipient din plastic de 0,5 l care conţinea un lichid maro brun, având aplicată o etichetă conform căreia conţinutul reprezintă băutură spirtoasă produsă şi îmbuteliată de SC Q. SRL Baia Mare.
Prin raportul de expertizare din 09 februarie 2007 întocmit Centrul Naţional pentru încercarea şi Expertizarea Produselor „L.", s-a stabilit alcoolul folosit la fabricarea băuturii spirtoase nu corespunde normelor legale. Produsul supus expertizării a fost prelevat drept mostră de către organele de urmărire penală din sticlele de plastic de 0,5 l ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul din loc. Sârimihaiu Român, jud. Timiş, unde funcţiona instalaţia clandestină de producere de băuturi alcoolice. Mostra prelevată a constat într-un recipient din plastic de 0,5 l care conţinea un lichid incolor, având aplicată o etichetă conform căreia conţinutul reprezintă băutură spirtoasă produsă şi îmbuteliată de SC Q. SRL Maramureş.
Apoi, prin raportul de expertizare din 09 februarie 2007 întocmit de Centrul Naţional pentru încercarea şi expertizarea produselor „L.", s-a constatat că alcoolul folosit la fabricarea băuturii spirtoase nu corespunde normelor legale. Produsul supus expertizării a fost prelevat drept mostră de către organele de urmărire penală din sticlele de plastic de 0,5 l ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul din loc. Sânmihaiu Român, jud. Timiş, unde funcţiona instalaţia clandestină de producere de băuturi alcoolice. Mostra prelevată a constat într-un recipient din plastic de 0,5 l care conţinea un lichid de culoare brună, având aplicată o etichetă conform căreia conţinutul reprezintă băutură spirtoasă produsă şi îmbuteliată de SC Q. SRL Baia Mare.
Apoi, prin raportul de expertizare din data de 09 februarie 2007, întocmit de Centrul Naţional pentru încercarea şi expertizarea produselor „L.", s-a stabilit că alcoolul folosit la fabricarea băuturii spirtoase nu corespunde normelor legale. Produsul supus expertizării a fost prelevat drept mostră de către organele de urmărire penală din sticlele de plastic de 0,5 l ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul din loc. Sânmihaiu Român, jud. Timiş, unde funcţiona instalaţia clandestină de producere de băuturi alcoolice. Mostra prelevată a constat într-un recipient din plastic de 0,5 l care conţinea un lichid incolor, având aplicată o etichetă conform căreia conţinutul reprezintă băutură spirtoasă „M." produsă şi îmbuteliată de SC S.D. SRL Baia Mare.
În sfârşit, prin raportul de expertizare din data de 09 februarie 2007 întocmit de Centrul Naţional pentru încercarea şi expertizarea produselor „L.", s-a constatat că alcoolul folosit la fabricarea băuturii spirtoase nu corespunde normelor legale. Produsul supus expertizării a fost prelevat drept mostră de către organele de urmărire penală din sticlele de plastic de 0,5 l ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul din loc. Sânmihaiu Român, jud. Timiş, unde funcţiona instalaţia clandestină de producere de băuturi alcoolice. Mostra prelevată a constat într-un recipient din plastic de 0,5 l care conţinea un lichid incolor, având aplicată o etichetă conform căreia conţinutul reprezintă băutură spirtoasă „M." produsă şi îmbuteliată de SC Q. SRL Somcuţa Mare -Maramureş.
De asemenea, organele de urmărire penală au solicitat Companiei Naţionale Imprimeria Naţională efectuarea unor expertize în vederea constatării autenticităţii banderolelor aplicate pe sticlele PET care conţineau băuturile alcoolice descoperite cu prilejul percheziţiilor.
Astfel, prin certificatul de expertiză întocmit la data de 03 ianuarie 2007 de către Ministerul Finanţelor Publice - Compania Naţională Imprimeria Naţională, s-a constatat contrafacerea unui număr de 9 banderole băuturi spirtoase L80X18 inscripţionate 6 dintre ele cu SC Q. SRL cod producător, respectiv 3 inscripţionate SC S.D. SRL.
Pentru alte 3 banderole supuse expertizării a fost stabilită autenticitatea acestora, acestea fiind inscripţionate cu SC Q. SRL.
În ceea ce priveşte activitatea de evidenţiere în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, instanţa a reţinut că în perioada 26-28 iunie 2006 a fost efectuat un control fiscal la SC C. SRL Maramureş, în urma căruia s-a constatat că această societate a vândut către SC L. SRL o cantitate de 6855 litri alcool sanitar 70%, ambalat în sticle PET de 2 l. Cu privire la aceste operaţiuni, SC C. SRL a emis 3 facturi fiscale, respectiv facturile din 17 iunie 2006 pentru cantitatea de 1.370 sticle PET de 2 l, celelalte două fiind din data de 23 iunie 2006 pentru cantitatea de 1.431 sticle, respectiv pentru cantitatea 625 sticle PET 2 l.
Având în vedere cele constatate la societatea din judeţul Maramureş, Garda Financiară Timiş a efectuat un control inopinat la SC L. SRL. Cu această ocazie, după cum rezultă din procesul verbal întocmit la data de 27 iunie 2006, inculpatul R.D.N., în calitate de administrator al SC L. SRL, în cuprinsul unei note explicative, a precizat faptul că până la acea dată societatea sa nu a achiziţionat nicio cantitate de alcool sanitar 70%, stocul fiind zero.
Având în vedere aceste contradicţii, în vederea stabilirii realităţii şi legalităţii relaţiei comerciale dintre cele două societăţi, organele fiscale din cadrul D.G.F.P. Arad au efectuat, la data de 04 iulie 2006, un control la sediul din Sânandrei al SC L. SRL. După cum rezultă din procesul verbal întocmit cu această ocazie, inculpatul P.V.L., administrator la SC L. SRL, a recepţionat cantitatea de alcool sanitar - 1.370 sticle PET de 2 l - livrată în baza facturii din 17 iunie 2006 emisă de SC C. SRL, iar la data de 27 iunie 2006 a mai primit cantitatea de 625, respectiv 1.431 sticle PET de 2 l alcool sanitar 70% de la aceeaşi societate comercială, conform facturilor indicate mai sus.
În urma inventarierii faptice, la stocul de alcool sanitar 70%, s-a constatat o diferenţă în plus de 62 sticle PET de 2 l, care nu a putut fi justificată, cantitate recepţionată de la SC C. SRL.
Pentru această cantitate a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din 04 iulie 2006.
Examinând vizual sticlele de alcool sanitar, a fost constatat un grad diferit de colorare, iar la agitare, la scurt timp culoarea albăstruie se ridica la suprafaţă, rămânând în partea de jos un lichid transparent.
În acest context, organele de control au prelevat prin sondaj două sticle PET de 2 l cu alcool sanitar 70%, care au fost expertizate de Centrul Naţional pentru încercarea şi expertizarea produselor „L.". Urmare a expertizării respectivelor mostre, s-a constatat că produsul verificat este un alcool denaturat, care conţine o substanţă - albastra de metilen - care nu este conformă cu prevederile Legii nr. 571/2003. Deşi inscripţia de pe etichetă reflecta o concentraţie alcoolică de 70%, în realitate a fost constatată o concentraţie de 56,8%.
Cu privire la cantitatea de 1.370 sticle PET primită la data de 17 iunie 2006, inculpatul P.V.L. a arătat că respectiva cantitate a fost vândută, însă nu a putut prezenta facturile emise, întrucât contabilul societăţii este plecat în străinătate, luându-şi angajamentul ca a doua zi să se prezinte la sediul organului de control cu documentele solicitate.
La data de 05 iulie 2006, la sediul D.G.F.P. Arad s-a prezentat martorul V.M., în numele administratorilor SC L. SRL, prezentând în original trei facturi justificative fictive pentru vânzarea cantităţii de 1.370 sticle Pet 2 l cu alcool sanitar de către SC L. SRL, respectiv facturile cu seriile nr. AA din 17 iunie 2006 emisă către PF A. din jud. Arad, pentru cantitatea de 650 sticle 5 l, nr. BB din 17 iunie 2006 emisă către PF A. din jud. Arad, pentru cantitatea de 500 sticle 5 l, seria nr. CC din 17 iunie 2006 emisă către O.E. din localitatea Ionel, jud. Timiş, pentru cantitatea de 220 sticle 5 l.
S-a reţinut că, deşi societatea comercială folosea tehnica de calcul pentru emiterea facturilor fiscale tip listing, în cazul celor trei facturi prezentate de V.M., acestea au fost completate de mână, nefâcând parte dintr-un cotor de 50 bucăţi facturi fiscale, fapt ce denotă împrejurarea că la data controlului facturile nu erau întocmite.
În urma controlului efectuat la cele două societăţi indicate în cuprinsul facturilor, s-a constatat, în ceea ce priveşte PF A., că deşi în cuprinsul facturilor fiscale emise de SC L. SRL a fost înscris codul fiscal cu nr. GG, în realitate, titulara autorizaţiei este numita F.M., codul de identificare fiind SS.
Mai mult decât atât, prin adresa din 06 iulie 2006, Adrriinistraţia Finanţelor Publice - Serviciul Registrul Contribuabili persoane fizice a comunicat faptul că în evidenţa fiscală nu există înregistrat contribuabilul PF A. cu datele de identificare, date înscrise pe facturile emise de SC L. SRL.
Fiind audiată în calitate de martor, numita F.M. a arătat că nu a avut niciun fel de relaţii comerciale cu SC L. SRL, nu a auzit şi nici nu cunoaşte această societate sau vreun reprezentant al acesteia.
De asemenea, a fost audiată, în calitate de martor, şi numita O.E., care a arătat că nu a auzit de SC L. SRL şi nu a achiziţionat de la această firmă niciodată nimic. Numărul înscris pe factura fiscală emisă de SC L. SRL la rubrica Cod fiscal nu corespunde cu cel din autorizaţia de funcţionare emisă pe numele martorului O.E.
În concluzie, instanţa de fond a constatat că SC L. SRL s-a aprovizionat cu marfa constând în alcool denaturat, neconform cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind C. fisc. şi nu alcool sanitar 70% cum era înscris în facturi, aprovizionarea fâcându-se atât pe baza unor facturi fiscale, cât şi fără documente.
Apoi, SC L. SRL a întocmit în fals cele trei facturi către PFA A. şi O.E., nu a livrat către aceşti agenţi economici nicio cantitate de alcool, ci a valorificat întreaga cantitate de alcool pe „piaţa neagră", această activitate putând fi circumscrisă noţiunii de operaţiuni fictive, astfel cum este definită prin dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.
După cum au arătat inculpaţii P.V.L. şi R.D.N., administratorii SC L. SRL, aceştia au efectuat operaţiuni comerciale fără ca acestea să fie evidenţiate în vreun document contabil.
În acest context, în vederea constatării şi stabilirii prejudiciului creat bugetului de stat prin sustragerea SC L. SRL Sânandrei de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului, D.G.F.P. Timiş a procedat la calcularea unui prejudiciu estimat, în cauză fiind întocmit procesul-verbal din 21 martie 2007 prin care s-a stabilit un prejudiciu de 961.928 RON adus bugetului de stat al României de inculpaţii P.V.L. şi inc. R.D.N., în calitate de asociaţi şi administratori ai SC L. SRL. Organele fiscale au indicat că prejudiciul a fost stabilit prin estimare întrucât agentul economic nu a putut prezenta organului de inspecţie fiscală documentele fiscale ale societăţii.
Ulterior, în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a dispus efectuarea unei expertize contabile în cauză. Expertul a constatat că SC L. SRL nu a fost autorizată ca antrepozit fiscal, dar poseda un atestat fiscal pentru distribuţie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, ce a fost revocat prin decizia nr. 563 din 31 octombrie 2006. Expertul a mai arătat că pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. aveau obligaţia să reflecte operaţiunile efectuate în documente justificative şi să le înregistreze în evidenţa contabilă, ceea ce nu s-a întâmplat.
În consecinţă, expertul a concluzionat că prin comercializarea băuturilor alcoolice fără documente justificative inculpaţii P.V.L. şi R.D.N. s-au sustras de la plata accizelor, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 336.211 RON.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.C., atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, acesta a negat săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa. Inculpatul a arătat că el cunoştea preocupările infracţionale ale inculpatului R.D.N., care a şi încercat să-l convingă să multiplice banderole fiscale şi etichete pentru băuturile alcoolice, fiind însă refuzat.
În ceea ce priveşte un laptop ce a fost ridicat de la locuinţa sa şi pe care au fost identificate diverse tipuri de banderole şi etichete scanate, inculpatul a arătat că laptopul a fost împrumutat o perioadă de timp inculpatului R.D.N., acesta fiind cel care a creat acele fişiere.
În legătură cu banderolele şi etichetele falsificate identificate în locuinţa sa, inculpatul C.C. a menţionat că nu avea cunoştinţă de existenţa lor, tot inculpatul R.D.N. fiind cel care le-a adus în imobil.
Cu privire la cele două sticle PET cu băuturi alcoolice - tip vodcă şi rom - de tipul celor contrafăcute şi puse în vânzare de membrii grupului infracţional organizat, C.C. a declarat că i-au fost făcute cadou de către acelaşi R.D.N.
Susţinerile inculpatului C.C. au fost infirmate însă de celelalte probe administrate în cauză. Fiind audiat, inculpatul R.D.N. a menţionat că etichetele şi banderolele aplicate pe recipientele cu băuturi spirtoase erau falsificate de către C.C., prin imprimarea pe coli format A4, care ulterior erau tăiate şi lipite pe recipiente.
La rândul său, martorul V.G. a indicat faptul că, din discuţiile purtate cu inculpaţii R.D.N. şi P.V.L., a aflat că banderolele şi etichetele aplicate pe recipientele cu băuturi alcoolice contrafăcute erau falsificate de către inculpatul C.C. pe calculator. C.C. a fost văzut de martor venind la imobilul din Sânmihaiu Român unde se contrafăcea alcoolul.
Apoi, instanţa de fond a reţinut că, aşa cum rezultă din procesul verbal de percheziţie domiciliară întocmit la data de 24 octombrie 2006 de către organele de urmărire penală, la locuinţa inculpatului C.C. au fost găsite mai multe banderole şi etichete de natura celor folosite de ceilalţi inculpaţi în activitatea infracţională. Astfel, organele de urmărire penală au identificat în locuinţa inculpatului 5 banderole contrafăcute de tipul celor aplicate pe băuturile spirtoase contrafăcute. Banderolele identificate aveau inscripţionate pe lângă serii şi denumirea „SC S.D. SRL". Banderolele aveau dimensiunile de 1,7cm/8cm, de culoare portocaliu şi verde-albăstrui, prevăzute cu o bandă reflectorizantă distinctivă, de culoare argintie, pe care sunt menţionate „XMM 0 0 R8493052, Băuturi spirtoase, L80xl8, 30%, 0,51, SC S.D. SRL", fiecare având câte o serie.
Primele patru banderole au fost identificate în interiorul unui caiet, pe pagina unde se găseau acestea fiind menţionat olograf ,JE. ALBE - 2000, E. NEGRE - 400, T - 2400", a cincea banderolă fiind identificată într-un sertar din aceeaşi încăpere.
De asemenea, au mai fost identificate 3 etichete de tipul celor aplicate pe băuturile spirtoase contrafăcute, dintre care două inscripţionate cu SC A.P. SRL, iar una cu SC S.D. SRL, ca şi firme de îmbuteliere.
În acelaşi caiet unde au fost descoperite cele patru banderole, au fost găsite două etichete, cu fundal albastru deschis, pe care erau imprimate următoarele: „îmbuteliat de SC A.P. SRL, S., Băutură spirtoasă, 28% V., S.P.01-96, garantat 12 luni, Conţine alcool etilic dublu rafinat din cereale, zahăr, apă potabilă dedurizată, e 500 ml, e 1000 ml, e 2000 ml". Ambele etichete au dimensiunile de 67mm/99mm.
În sertarul unde a fost găsită cea de-a cincea banderolă, a mai fost identificată o etichetă plasticată de culoare negru cu chenar roşu având pe fundal un desen ce reprezintă o navă cu pânze şi imprimată cu următoarele: „e 0,51, Băutură spirtoasă cu aromă de rom, C., SC S.D. SRL, Baia Mare, str. P., Conţinut: apă, alcool etilic, esenţă de rom, caramel, 30%, vol. alc. SF 02/93."
La locuinţa inculpatului au mai fost descoperite două sticle PET de 0,5 l cu băuturi spirtoase cu aromă de rom, respectiv „M.", de tipul celor contrafăcute şi puse în vânzare de membrii grupului infracţional organizat. Ambele recipiente au aplicate câte o etichetă, care specifică producătorul „SC S.D. SRL Baia Mare".
Inculpatul C.C., deşi a afirmat că aceste banderole şi etichete nu-i aparţin, nu a oferit o explicaţie plauzibilă în legătură cu motivele pentru care acestea au fost descoperite în locuinţa sa. El a arătat că au fost aduse de către inculpatul R.D.N., împreună cu acel caiet şi că, deşi i-a cerut inculpatului R.D.N. să le ia înapoi, acesta le-a lăsat fără nicio explicaţie. Ceea ce a omis inculpatul C.C. să arate a fost împrejurarea că banderole şi etichete au fost găsite nu numai în caietul despre care a afirmat că-i aparţine inculpatului R.D.N., ci şi în sertarele mobilierului, fiind greu de crezut că acestea au fost introduse în sertar de către inculpatul R.D.N.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut că în urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului C.C., au fost identificate şi mai multe unităţi de calcul - laptop-uri şi unităţi centrale de calculator, un dispozitiv tip scanner şi mai multe imprimante. De asemenea, a mai fost identificat un top de hârtie de tipul „color laser".
Fiind efectuată o percheziţie informatică asupra unuia dintre aceste laptopuri (laptop marca H., HDD marca T.), după cum rezultă din procesul verbal de percheziţie întocmit la data de 25 octombrie 2006, au fost identificate mai multe fişiere ce conţin imagini scanate de banderole şi etichete de diverse tipuri, mărci şi societăţi producătoare de băuturi alcoolice, toate acestea de tipul celor aplicate pe recipientele cu băuturi spirtoase contrafăcute. Aceste fişiere au fost evidenţiate în cuprinsul procesului verbal de percheziţie.
Nici de această dată inculpatul C.C. nu a oferit o explicaţie plauzibilă în legătură cu prezenţa acelor fişiere în calculatorul care îi aparţine. El a menţionat că laptopul a fost împrumutat o perioadă de timp inculpatului R.D.N., iar după ce acesta i l-a restituit nu l-a mai folosit. Chiar şi acceptând această explicaţie, deşi este greu de crezut că inculpatul C.C. a acceptat să împrumute un laptop unei persoane despre care a afirmat că nu-i este prieten, instanţa de fond a constatat că, potrivit declaraţiilor inculpatului C.C., laptopul i-a fost restituit cu aproximativ 3 săptămâni înainte de momentul efectuării percheziţiei. Percheziţia domiciliară a avut loc la data de 24 octombrie 2006, de unde rezultă că, luând în considerare declaraţiile inculpatului C.C., laptopul i-a fost restituit la începutul lunii octombrie 2006. Or, având în vedere procesul verbal de percheziţie informatică existent la dosarul de urmărire penală, s-a constatat că fişierele conţinând imagini scanate de banderole şi etichete de diverse tipuri au fost create sau accesate în perioada 10 octombrie 2006 - 24 octombrie 2006, perioadă în care, potrivit susţinerilor inculpatului C.C., laptopul s-a aflat în posesia sa.
Astfel, fişierul X conţinând imaginea scanată a unei banderole pentru băuturi alcoolice inscripţionată „SC S.D. SRL" a fost creat în data de 11 octombrie 2006 ora 21:46:21, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:44:34. Apoi, fişierul Y conţinând imaginea scanată a unei etichete pentru băuturi alcoolice inscripţionată „S.O. Băutură spirtoasă M.; 0,5 l; SC S D. SRL, Baia Mare, str. P.; 30% vol. alc" a fost creat în data de 11 octombrie 2006 ora 23:26:18, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:44:34. Fişierul Z conţinând imaginea scanată a unei etichete pentru băuturi alcoolice având pe fundal un desen ce reprezintă o navă cu pânze şi imprimată „C.; 30% vol. alc." a fost creat în data de 11 octombrie 2006 ora 23:59:55, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:44:34. Fişierul Q conţinând imaginea scanată a 8 etichete pentru băuturi alcoolice având pe fundal un desen ce reprezintă o sanie trasă de doi cai, având imprimat: „Băutură spirtoasă; 22% vol.alc." a fost creat în data de 03 octombrie 2006 ora 18:01:37, ultima accesare fiind în data de 05 octombrie 2006, ora 14:02:29. Fişierul M conţinând imaginea scanată a 8 etichete pentru băuturi alcoolice având pe fundal un desen ce reprezintă o corabie cu pânze a fost creat în data de 21 septembrie 2006 ora 18:47:28, ultima accesare fiind în data de 24 octombrie 2006, ora 18:31:07. Fişierul P a fost creat în data de 21 septembrie 2006 ora 18:08:33, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:50:50. Fişierul Q1 conţinând imaginea scanată a 8 etichete pentru băuturi alcoolice având pe fundal un desen ce reprezintă o sanie trasă de doi cai a fost creat în data de 02 octombrie 2006 ora 22:07:53, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:47:46. Fişierul Q2 conţinând imaginea scanată a 8 etichete pentru băuturi alcoolice având pe fundal un desen ce reprezintă o sanie trasă de doi cai, având imprimat: „Băutură spirtoasă; 22% vol. alc." a fost creat în data de 03 octombrie 2006 ora 18:00:12, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 09:06:04. Fişierul K conţinând imaginea scanată a 16 banderole pentru băuturi alcoolice a fost creat în data de 11 octombrie 2006 ora 23:00:40, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:47:46. Fişierul R, conţinând imaginea scanată a 8 etichete pentru băuturi alcoolice, având imprimat: „M." a fost creat în data de 11 octombrie 2006 ora 23:52:19, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 09:06:14. Fişierul C, conţinând imaginea scanată a 8 etichete pentru băuturi alcoolice a fost creat în data de 12 octombrie 2006 ora 00:17:47, ultima accesare fiind în data de 12 octombrie 2006, ora 08:51:06.
Nu în ultimul rând, instanţa a reţinut că pe acelaşi laptop au fost identificate şi aplicaţiile software „A.P." şi „C.", folosite la crearea şi modificarea fişierelor grafice.
În acest context, ţinând seama de declaraţiile inculpatului R.D.N. şi ale martorului V.T., şi observând şi procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică, instanţa a constatat că faptele inculpatului C.C. de a tipări, prin falsificare pe calculator, şi deţine banderole şi etichete cu un regim special, folosite în domeniul fiscal pentru accizarea produselor ce conţin alcool, constituie infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005.
Instanţa a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 26 C. pen., complicitatea este acea formă a participaţiei penale ce constă în înlesnirea sau ajutarea, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană.
Ca atare, instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului C.C. de a pune la dispoziţia coinculpaţilor a etichetelor şi banderolelor falsificate şi de a-i ajuta astfel la producerea alcoolului de contrabandă în afara antrepozitului fiscal, constituie infracţiunea de complicitate la contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003.
Nu în ultimul rând, fapta inculpatului C.C. de a-şi manifesta voinţa de a intra în grupul constituit de către inculpaţii P.V.L. şi R.D.N., acţionând ca un membru de fapt al acestuia, rolul său fiind bine conturat şi constând în falsificarea banderolelor şi etichetelor ce au fost aplicate pe sticlele cu băuturi alcoolice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., elementul material fiind realizat sub forma aderării.
În cazul tuturor infracţiunilor inculpatul C.C. a acţionat cu intenţie directă, urmărind prin activitatea sa obţinerea unor foloase materiale ilicite.
Ţinând seama de condiţiile de existenţă ale infracţiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluţie infracţională şi pluralitatea de acte de executare, instanţa a reţinut în sarcina inculpaţilor P.V.L., R.D.N., V.G., A.C.C. şi C.C., în ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă, şi prevederile art. 41 alin. (2) C. pen., apreciind că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, care a fost suficient de determinată şi care s-a menţinut pe parcursul desfăşurării întregii activităţi infracţionale, inculpaţii au comis mai multe acte materiale de producere şi comercializare de băuturi alcoolice contrafăcute, fiecare dintre aceste acte materiale realizând conţinutul legal al aceleiaşi infracţiuni de contrabandă.
Pentru aceste considerente, instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, iar la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate a ţinut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpaţilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanţa de fond a apreciat că faptele inculpaţilor prezintă un pericol social deosebit. În acest sens s-a observat amploarea activităţilor infracţionale, numărul persoanelor implicate, valoarea deosebit de ridicată a prejudiciului, modalitatea în care a fost adusă la îndeplinire hotărârea infracţională, care a presupus pregătirea minuţioasă a întregii activităţi ce a avut drept consecinţă fraudarea bugetului public, în vederea atingerii scopului urmărit - obţinerea unor foloase materiale ilicite.
În primul rând instanţa a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor. Astfel, infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 15 ani, infracţiunea de evaziune fiscală de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 12 de ani, iar infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
La termenul de judecată din data de 25 ianuarie 2013, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii V.G. şi A.C.C. au învederat instanţei că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare şi au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere care a fost încuviinţată de instanţă în condiţiile prevăzute de art. 3201 alin. (2) şi următoarele C. proc. pen.
În consecinţă, în condiţiile prevăzute de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cei doi inculpaţi au beneficiat în cauză, de o reducere a limitelor de pedeapsă stabilite de legiuitor cu o treime, sancţiunile fiind stabilite după cum urmează: infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost sancţionată cu închisoarea de la 2 la 10 ani, infracţiunea de evaziune fiscală de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 a fost sancţionată cu închisoarea de la 2 la 8 de ani, iar infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost sancţionată cu închisoarea de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni.
La stabilirea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere şi persoana acestora. Inculpaţii P.V.L., R.D.N., V.G., A.C.C. şi C.C. nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, aflându-se la prima abatere de acest gen.
Luând în considerare şi împrejurările concrete în care au fost comise faptele, precum şi rolul fiecărui inculpat în desfăşurarea activităţii infracţionale, instanţa, în vederea atingerii scopului pedepsei aşa cum acesta este stabilit prin dispoziţiile art. 52 C. pen., a apreciat ca fiind suficientă aplicarea unor sancţiuni privative de libertate orientate spre minimul special, astfel inculpatul C.C. - 3 ani închisoare pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, 3 ani închisoare pentru evaziune fiscală şi 2 ani închisoare pentru complicitate la contrabandă.
Faptele fiind comise în concurs real de infracţiuni, în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. instanţa a aplicat inculpatului C.C. pedeapsa cea mai grea, după cum urmează, respectiv 3 ani închisoare.
Ţinând seama de cuantumul pedepselor ce nu vor mai fi executate ca urmare a contopirii pedepselor, 5 ani închisoare - inculpatul C.C., şi având în vedere şi rolul inculpatului în cadrul asocierii infracţionale, instanţa a aplicat un spor de pedeapsă, respectiv 6 luni închisoare. Ca atare, s-a dispus ca inculpatul C.C. să execute în final pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
Raportându-se la pedepsele aplicate pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. instanţa a aplicat inculpatului C.C. şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 35 alin. (1) C. pen. instanţa a aplicat inculpaţilor V.G., A.C.C. şi C.C., alături de pedeapsa principală rezultantă, şi pedeapsa complementară indicată mai sus.
În ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal, prima instanţă a reţinut că A.N.A.F. - D.G.F.P. Timiş s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 961.928 RON. Valoarea prejudiciului a fost stabilită prin procesul verbal întocmit la data de 21 martie 2007 de către partea civilă.
În cursul cercetării judecătoreşti instanţa a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea prejudiciului cauzat statului, expertul concluzionând că prejudiciul adus bugetului de stat prin activitatea infracţională a inculpaţilor se ridică la suma de 336.211 RON.
S-a reţinut că atât procesul verbal al D.G.F.P. Timiş, cât şi raportul de expertiză, se raportează la o valoarea estimată a prejudiciului, întrucât nu există documente justificative.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor ce au fost acordate, instanţa de fond a luat în considerare raportul de expertiză contabilă existent la dosar. În acest sens s-a avut în vedere că la stabilirea prejudiciului estimat organul fiscal a avut în vedere, după cum rezultă din cuprinsul procesului verbal, doar declaraţiile anumitor martori. Or, după cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză, la stabilirea prejudiciului expertul a luat în considerare nu numai declaraţiile martorilor, ci şi confiscările realizate pe parcursul transporturilor de băuturi, confiscările de băuturi de la percheziţii şi prejudiciul estimat pe baza neprezentării facturilor. Nu în ultimul rând, instanţa a ţinut seama şi de împrejurarea că raportul de expertiză a fost întocmit de către o persoană independentă, care nu are calitatea de parte în proces şi a cărei imparţialitate nu poate fi pusă în discuţie.
Ca atare, în temeiul art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 998, 999 şi 1003 C. civ., texte legale în vigoare la data desfăşurării activităţii infracţionale, instanţa de fond i-a obligat pe inculpaţi, în solidar, la plata sumei de 336.211 RON daune materiale către A.N.A.F. - D.G.F.P. Timiş, respingând restul pretenţiilor civile.
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 instanţa a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor până la concurenţa sumelor de bani acordate cu titlu de daune materiale.
În temeiul art. 118 lit. a) C. pen. instanţa a confiscat de la inculpaţi întreaga cantitate de alcool, precum şi toate etichetele şi banderolele fiscale falsificate, indicate în cuprinsul procesului verbal de percheziţie efectuată la locuinţa numitei R.A., urmând ca etichetele şi banderolele fiscale falsificate să fie anulate.
Nu în ultimul rând, în baza art. 118 lit. b) C. pen. instanţa a confiscat de la inculpatul C.C. un laptop marca H., având HDD marca T., folosit la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În temeiul art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În condiţiile în care inculpatul P.V.L. a solicitat efectuarea expertizei contabile, în temeiul art. 189 C. proc. pen. raportat la art. 190 alin. (4) C. proc. pen. instanţa l-a obligat pe acesta la plata onorariului expertului.
Instanţa de fond a mai reţinut că la termenul de judecată din data de 18 noiembrie 2013 apărătorului inculpatului P.V.L. i-a fost aplicată o amendă judiciară ca urmare a neprezentării în faţa instanţei. Ulterior, apărătorul a depus la dosar un înscris medical din care rezultă că la data respectivă a fost bolnav, neputându-se prezenta. În acest context, în temeiul art. 199 alin. (3) C. proc. pen. instanţa a dispus scutirea apărătorului inculpatului P.V.L. de la plata amenzii judiciare în cuantum de 3000 RON aplicată prin încheierea penală din data de 18 noiembrie 2013.
Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpatul C.C. şi ceilalţi inculpaţi cercetaţi în cauză, precum şi partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.
Prin decizia nr. 227/A din 20 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara împotriva sentinţei penale nr. 459/PI din 13 decembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 10709/30/2012.
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de inculpaţii C.C., P.V.L., R.D.N., V.G., A.C.C. împotriva aceleiaşi sentinţe.
A fost desfiinţată sentinţa penală atacată şi rejudecând:
În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) C. proc. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. actual au fost achitaţi inculpaţii C.C., P.V.L., R.D.N., V.G., A.C.C., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.
În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lita teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 42 C. pen. şi art. 27 C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii complicitate la contrabandă.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 35 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
A menţinut celelalte prevederi ale sentinţei apelate.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a obligat partea civilă la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a se dispune astfel, instanţa de apel a reţinut că:
În motivele de apel formulate în cauză inculpatul C.C. a solicitat achitarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, aplicarea unei pedepse îndreptate spre minimul special pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, precum şi pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 şi aplicarea suspendării condiţionate sub supraveghere, iar cu privire la latura civilă să fie avută în vedere contribuţia fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor şi aplicarea legii mai favorabile.
Examinând sentinţa penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi sub toate aspectele de fapt şi drept, instanţa a constatat că apelurile declarate de inculpatul C.C. şi ceilalţi inculpaţi cercetaţi în cauză sunt fondate, iar apelul declarat de partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara este nefondat, pentru următoarele considerente.
Astfel, s-a apreciat că instanţa de fond, în mod judicios, a reţinut starea de fapt dedusă judecăţii, pe baza întregului material probator existent în cauză, care se coroborează cu declaraţiile de recunoaştere a inculpaţilor P.V.L., R.D.N., V.G. şi A.C.C., respectiv aceea că în perioada 2005-2006 inculpaţii au constituit un grup infracţional în scopul comiterii infracţiunilor de producere ilegală de alcool, de producere şi punere în circulaţie de timbre, banderole şi formulare tipizate falsificate şi de evaziune fiscală, faptă care ar constitui infracţiunea de iniţiere a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.
S-a mai reţinut, în mod judicios, în sarcina inculpaţilor (cu excepţia inculpatului C.C.) că în această perioadă, aceştia au pus în circulaţie timbre, etichete şi banderole falsificate aplicate unor sticle cu băuturi spirtoase, acestea având un regim special şi fiind folosite în domeniul fiscal, faptă care constituie infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005.
Tribunalul Timiş a mai reţinut şi fapta aceloraşi inculpaţi de a produce băuturi spirtoase pe bază de alcool etilic, produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, faptă ce constituie infracţiunea de contrabandă în forma prev. de art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003.
Cu privire la existenţa dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. vechi, instanţa constată că se impune aplicarea dispoziţiile art. 4 din Noul C. pen. cu privire la legea mai favorabilă, în sensul constatării dezincriminării acestei infracţiuni, întrucât la data de 1 februarie 2014 art. 8 din Legea nr. 39/2003 a fost abrogat, ca de altfel şi textul art. 323 din C. pen. vechi, art. 367 din Noul C. pen. prevăzând infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, care însă preia conţinutul constitutiv al infracţiunii de iniţiere, constituire şi aderare la un grup infracţional, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Faţă de aceste aspecte, instanţa a apreciat că, conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute în legislaţia anterioară de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 C. pen. vechi nu se mai regăsesc în infracţiunea prev. de art. 367 Noul C. pen., în opinia instanţei aceste două infracţiuni fiind dezincriminate şi în aceste condiţii se impune achitarea tuturor inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. vechi, în baza dispoziţiile art. 16 lit. b) Noul C. proc. pen.
Cu privire la celelalte infracţiuni, s-a constatat că, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei judecătoreşti inculpaţii au recunoscut că le-au săvârşit (inculpatul C.C. în faza apelului), iar declaraţiile de recunoaştere ale acestora se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv înscrisuri, declaraţiile martorilor S.G., R.A., N.M., F.S.V., V.T., M.C.E., T.S., P.A.E., Ş.F., D.D.G., B.E.N., G.L., V.L.I., V.M., B.A., S.A., B.M.L., C.R., R.M.C., C.M.D., B.M.L., R.E.E., Ţ.V.R., H.l., R.A., B.l.D., rapoartele de expertizare întocmite de Centrul Naţional pentru încercarea şi Expertizarea Produselor „L.", certificatul de expertiză întocmit de Ministerul Finanţelor Publice - Compania Naţională Imprimeria Naţională, expertiza contabilă efectuată în cauză, astfel că stabilirea vinovăţiei inculpaţilor pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen. vechi; infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 rap. la art. 41 alin. (2) C. pen. vechi şi evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 241/2005, a fost dovedită, prezumţia de nevinovăţie fiind răsturnată în speţa de faţă şi, în consecinţă, condamnarea acestora a intervenit într-o manieră temeinică şi legală.
Instanţa a făcut aplicarea dispoziţiile art. 5 Noul C. pen. în sensul menţinerii dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. vechi, a regulilor concursului de infracţiuni, care sunt mai favorabile inculpaţilor, dar şi pedepsele complementare şi accesorii, care conform noii legislaţii nu sunt mai favorabile.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. vechi, în prezent art. 74 Noul C. pen., gradul de pericol social al infracţiunilor săvârşite, modalitatea şi împrejurările comiterii acestora, prejudiciul creat bugetului de stat, amploarea activităţii infracţionale, concursul de infracţiuni, dar şi participaţia penală, precum şi faptul că inculpatul C.C. este cunoscut cu antecedente penale. Raportat la toate aceste elemente, instanţa de fond în mod judicios a dozat pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 13 C. pen. vechi; de contrabandă prevăzută de art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 rap. la art. 41 alin. (2) C. pen. vechi şi evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 241/2005, apreciind că nu se impune micşorarea acestora.
Raportat la aceste elemente, instanţa a menţinut pedepsele aplicate pentru infracţiunile de mai sus, iar ca urmare a regulilor concursului de infracţiuni după legea anterioară, a aplicat pedeapsa finală inculpatului C.C., astfel: pedeapsa rezultantă de 3 ani la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor, instanţa a constatat că, pe lângă inculpaţii P.V.L. şi R.D.N., C.C., a avut activitatea infracţională vastă şi raportat la pedepsele aplicate, se impune ca acesta să execute pedeapsa în regim de deţinere.
Împotriva deciziei penale nr. 227/A din 20 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a declarat recurs în casaţie inculpatul C.C. la data de 28 iunie 2014.
Prin încheierea nr. 214/RC din data de 29 septembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 10709/30/2012, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 227/A din 20 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
S-a trimis cauza în vederea judecării recursului în casaţie, completului C7.
S-a fixat termen de judecată în şedinţă publică, la data de 04 noiembrie 2014, ora 9,00, pentru când s-au citat recurentul inculpat C.C. şi partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.
S-a desemnat apărător din oficiu pentru recurentul inculpat C.C.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie cu care a fost învestită, Înalta Curte a constatat următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, 437 şi 438 C. proc. pen. ori dacă cererea este vădit nefondată, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.
În cauza de faţă, s-a constatat că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 437 şi art. 438 C. proc. pen., în sensul că este depusă în termenul legal, este formulată în scris, cuprinde numele şi prenumele, domiciliul părţii, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului, hotărârea care se atacă, este indicat cazul de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestuia, precum şi semnătura persoanei care exercită recursul în casaţie şi semnătura avocatului.
De asemenea, s-a constatat că decizia penală nr. 227/A din 20 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, a cărei anulare s-a solicitat face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, stabilită prin dispoziţiile art. 434 C. proc. pen.
Cu referire la cazul de casare invocat art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., instanţa supremă a reţinut că doctrina penală stabileşte că ipoteza circumscrisă cazului anterior menţionat vizează lipsa unei trăsături esenţiale a infracţiunii, şi anume prevederea faptei de legea penală, fiind caz de casare, întrucât presupune inexistenţa infracţiunii (vechiul pct. 13 C. proc. pen.) în acelaşi context se înscrie şi ipoteza în care, deşi fapta este prevăzută de legea penală, îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.
Pentru această din urmă situaţie juridică, tot doctrina penală a statuat că se circumscrie cazului de casare ce vizează condamnarea inculpatului pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală cu condiţia ca instanţei de recurs să nu i se ceară să facă ea constatarea faptelor şi împrejurărilor cerute de lege.
Invocând incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., recurentul inculpat, prin motivele scrise, în esenţă, a susţinut faptul că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, întrucât activitatea desfăşurată de el nu este circumscrisă infracţiunii pentru care este cercetat şi judecat, neavând implicare în activitatea de fabricare şi multiplicare de etichete şi banderole contrafăcute şi nici în activitatea de contrafacere alcool.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În consecinţă, având în vedere că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul C.C. a îndeplinit cerinţele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 255/2014 şi art. 434 - 438 C. proc. pen. şi nu este vădit nefondată prin raportare la cazul de casare invocat şi motivele recursului în casaţie formulate, a fost admisă în principiu şi a fost trimisă completului competent, în vederea judecării pe fond a recursului în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 alin. (4) C. proc. pen.
Se constată că recurentul inculpat, prin motivele scrise, în esenţă, a susţinut faptul că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, întrucât activitatea desfăşurată de el nu este circumscrisă infracţiunii pentru care este cercetat şi judecat, neavând implicare în activitatea de fabricare şi multiplicare de etichete şi banderole contrafăcute şi nici în activitatea de contrafacere alcool.
La termenul de judecată din data de 4 noiembrie 2014, stabilit pentru judecarea pe fond a recursului în casaţie, în dezbateri, apărătorul ales al recurentului a invocat incidenţa cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., apreciind că incidenţa complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 296 alin. (1) lit. b) din C. fisc. s-a reţinut în mod greşit, având în vedere că reglementarea legală impune ca infracţiunea să fie săvârşită prin producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autorităţile competente, şi nu punerea lor în circulaţie sau timbrarea cu timbre false.
Analizând recursul în casaţie în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.
Recursul în casaţie, în reglementarea noului C. proc. pen., este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, reprezentând un ultim nivel de jurisdicţie în care părţile pot solicita reformarea unei hotărâri definitive, însă doar în limita cazurile de casare prevăzute expres şi limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.
În speţă, criticile condamnatului vizează greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 42 C. pen. şi art. 27 C. pen., susţinând că activitatea desfăşurată nu se circumscrie infracţiunilor mai sus arătate. Inculpatul a arătat că nu recunoaşte implicarea în activitatea de fabricare, multiplicare sau orice altă operaţiune ce vizează etichetele şi banderolele contrafăcute şi nici fapta de participare, în calitate de complice, la fabricarea alcoolului contrafăcut de către inculpaţii R.D.N. şi P.V.L. Inculpatul C.C. a invocat principiul in dubio pro reo, susţinând că nu exista probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială, săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, inculpatul a susţinut că a avut o implicare involuntară, apreciind că faptele comise au un grad redus de pericol social.
Rolul recursului în casaţie este de a examina dacă situaţia de fapt reţinută în apel corespunde consecinţelor legale care au condus la condamnare.
S-a apreciat de către instanţa de apel faptul că judecătorul fondului, în mod judicios, a reţinut starea de fapt dedusă judecăţii, pe baza întregului material probator existent în cauză.
Astfel, în sarcina inculpatului C.C. s-a reţinut că a aderat la un grup infracţional, alături de ceilalţi inculpaţi, în scopul comiterii de infracţiuni de producere ilegală de alcool, de producere şi punere în circulaţie de timbre, banderole şi formulare tipizate falsificate.
Cu privire la existenţa dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. vechi, instanţa de apel a constatat că se impune aplicarea dispoziţiile art. 4 Noul C. pen. cu privire la legea mai favorabilă, în sensul constatării dezincriminării acestei infracţiuni, întrucât la data de 1 februarie 2014 art. 8 din Legea nr. 39/2003 a fost abrogat, ca de altfel şi textul art. 323 C. pen. vechi, art. 367 Noul C. pen. prevăzând infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, care însă preia conţinutul constitutiv al infracţiunii de iniţiere, constituire şi aderare la un grup infracţional, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Faţă de aceste aspecte, instanţa de apel a apreciat că, conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute în legislaţia anterioară de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 C. pen. vechi nu se mai regăsesc în infracţiunea prev. de art. 367 Noul C. pen., în opinia instanţei aceste două infracţiuni fiind dezincriminate şi în aceste condiţii se impune achitarea tuturor inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. vechi, în baza dispoziţiile art. 16 lit. b) Noul C. proc. pen.
Potrivit art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. constituie infracţiune producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut la Titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.
Tot în sarcina inculpatului C.C. s-a mai reţinut că a pus la dispoziţia membrilor grupului timbrele, etichetele şi banderolele falsificate de alcool şi i-a ajutat astfel pe ceilalţi membri să producă alcool, respectiv produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală, fără avizul administraţiei financiare.
Tribunalul Timiş a reţinut că fapta de a produce băuturi spirtoase pe bază de alcool etilic, produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, constituie infracţiunea de contrabandă în forma prev. de art. 296 lit. b) din Legea nr. 571/2003.
Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
În sarcina inculpatului C.C. s-a mai reţinut că se ocupa în mod direct de falsificarea prin contrafacerea scrierii pe calculator şi le preda inculpaţilor P.V.L. şi R.D.N., pentru punere în circulaţie, de timbre, banderole şi formulare tipizate falsificate de alcool fiind prins cu asemenea bunuri asupra sa la percheziţie.
Instanţa de apel a constatat că s-a reţinut, în mod judicios, că în această perioadă, inculpaţii au pus în circulaţie timbre, etichete şi banderole falsificate aplicate unor sticle cu băuturi spirtoase, acestea având un regim special şi fiind folosite în domeniul fiscal, faptă care constituie infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005.
S-a constatat astfel că inculpatul C.C. a recunoscut săvârşirea acestor infracţiuni în faza apelului, iar declaraţia de recunoaştere se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv înscrisuri, declaraţiile martorilor S.G., R.A., N.M., F.S.V., V.T., M.C.E., T.S., P.A.E., Ş.F., D.D.G., B.E.N., G.L., V.L.I.., V.M., B.A., S.A., B.M.L., C.R. , R.M.C., C.M.D., B.M.L., R.E.E., Ţ.V.R., H.I., R.A., B.I D., rapoartele de expertizare întocmite de Centrul Naţional pentru încercarea şi expertizarea produselor „L.", certificatul de expertiză întocmit de Ministerul Finanţelor Publice - Compania Naţională Imprimeria Naţională, expertiza contabilă efectuată în cauză.
Astfel, s-a apreciat că stabilirea vinovăţia inculpatului C.C. pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi complicitatea la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost dovedită, prezumţia de nevinovăţie fiind răsturnată în speţa de faţă şi, în consecinţă, condamnarea a intervenit într-o manieră temeinică şi legală.
În reglementarea noului C. proc. pen. recursul în casaţie reprezintă o cale extraordinară de atac exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate. Recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Recursul în casaţie de faţă invocă o neconcordanţă între situaţia de fapt şi consecinţele juridice reţinute de instanţa de apel. Apărările formulate nu au însă corespondent în cele constatate de către instanţa de apel. Situaţia de fapt reţinută în apel corespunde conţinutului infracţiunilor, astfel cum au fost prezentate anterior.
Instanţa de recurs exercită un control asupra hotărârii atacate, fără posibilitatea de a administra probe noi, cu excepţia înscrisurilor, astfel încât constatările sale decurg din probele deja administrate. Aprecierea situaţiei de fapt poate fi consecinţa directă a administrării nemijlocite a probelor.
Înalta Curte, apreciază că motivele invocate de recurentul condamnat C.C. nu se încadrează în limitele impuse de textul de lege referitor la recursul în casaţie şi de la care nu se poate deroga în niciun mod, pentru că vizează aspecte de fapt, ce nu fac obiectul acestei instituţii de drept.
Astfel, Înalta Curte, în cadrul acestei căi de atac, nu se poate transforma într-o instanţă de fond. Nu se poate înfăptui o nouă judecată bazată pe reaprecierea probelor, aşa cum se solicită de inculpat.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 227/A din 20 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. 10709/30/2012.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 227/A din 20 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. 10709/30/2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 21 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 338/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 343/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
|---|
