ICCJ. Decizia nr. 70/2014. Penal

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 70/A/2014

Dosar nr. 560/42/2013

Şedinţa publică din 27 martie 2014

Asupra apelurilor penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 196 din 17 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie:

1. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul Z.C.R., la 2 ani şi 9 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a-II-a şi b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 luni închisoare.

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului Z.C.R. pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani şi 9 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a-II-a şi b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului Z.C.R. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

2. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.A.C., la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. .143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 luni închisoare.

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului C.A.C. pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului C.A.C. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

3. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.D., zis „M." sau „A.", la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 luni închisoare.

Conf. art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului M.D. pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului M.D. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 fit. a) teza II şi b) C. pen.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate celor trei inculpaţi pe durata câte unui termen de încercare alcătuit conf. art. 86² C. pen. din cuantumul pedepselor plus o perioadă de 3 ani astfel: pentru inculpatul Z.C.R. termenul va fi de 5 ani şi 9 luni iar pentru inculpaţii C.A.C. şi M.D. termenul va fi de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare fiecare inculpat în baza art. 86³ alin. (1) C. pen. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a fost obligat fiecare inculpat să se supună unor măsuri de tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

S-a atras atenţia fiecărui inculpat asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă în cursul termenului de încercare săvârşeşte din nou o infracţiune.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului Z.C.R. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 69/U din 20 iunie 2013 emis de Tribunalul Dâmboviţa şi a inculpatului C.A.C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 67/U din 20 iunie 2013 emis de Tribunalul Dâmboviţa dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în alte cauze.

S-a constatat că inculpaţii Z.C.R. şi C.A.C. au fost reţinuţi în ziua 14 iunie 2013 şi arestaţi preventiv de la 20 iunie 2013 la zi, iar inculpatul M.D. reţinut în ziua de 14 iunie 2013 şi arestat preventiv de la 20 iunie 2013 la 03 iulie 2013 perioade ce au fost deduse din pedepsele aplicate în caz de executare efectivă.

În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea drogurilor şi a bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunilor ridicate de la inculpaţi cu ocazia percheziţiilor domiciliare, depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. astfel:

1) de la inculpatul M.D.:

- 9,55 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis şi 0,41 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;

- oală din metal tip inox în care se observă urme materie, în care s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol;

- 2,11 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;

- 0,63 grame substanţă cu aspect de rezină pulbere de culoare verde oliv - rezină de cannabis, pulbere;

- 0,32 grame seminţe cannabis;

- un grinder metalic în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;

- un instrument tip narghilea prevăzut cu o pipă metalică în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;

2) de la inculpatul C.A.C.:

- 8,23 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;

- 1,83 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;

-3,52 grame fragmente vegetale tulpiniţe de culoare verde oliv care conţin tetrahidrocannabinol;

- un grinder metalic în care se află urme de tetrahidrocannabinol;

- un grinder metalic în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;

- un rest de ţigaretă confecţionată artizanal, parţial arsă conţinând tetrahidrocannabinol;

3) de la inculpatul Z.C.R.:

- 1,86 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;

- 2,57 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;

- un grinder din lemn în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;

- 3,44 grame fragmente vegetale frunze de culoare verde oliv - cannabis;

- 136,51 grame fragmente vegetale inflorescenţe culoare verde oliv - cannabis;

- 2,40 grame cannabis, rămase în urma analizelor de laborator, procurate de investigatorul acoperit M.A. şi colaboratorul acestuia F.B., de la inculpatul C.A.C.

În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea sumelor de bani provenite din comercializarea de droguri astfel:

- suma de 247 RON ridicată de la numitul M.D. depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. conform nr. referinţă din data de 16 iulie 2013;

- suma de 900 RON ridicată de la numitul Z.C.R., depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. conform nr. referinţă din data de 16 iulie 2013.

În baza art. 3 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la cei trei inculpaţi în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii Z.C.R. şi M.D. la plata sumei de câte 3.300 RON cheltuieli judiciare către stat, iar inculpatul C.A.C. la plata sumei de 3.600 RON, cu acelaşi titlu, din care suma de 300 RON reprezintă onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 61/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Dâmboviţa s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- C.A.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.;

- Z.C.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen.;

- M.D. zis „M." sau „A.", sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen.;

- N.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen.

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor că în cursul anului 2013, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună, s-au ocupat cu comercializarea de cannabis pe raza municipiului Târgovişte către diverşi tineri consumatori dar şi că tot în aceeaşi perioadă, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună au deţinut acelaşi tip de drog în vederea consumului propriu.

De asemenea, s-a mai reţinut că această comercializare de cannabis s-a derulat în municipiul Târgovişte, în special în zona barului „F.", barul „S." sau în barurile din zona centrală a oraşului. Respectivele ţigări sau „bile" cu cannabis comercializate erau vândute la preţul de 60 - 70 RON/gram.

Persoanele care doreau să consume aceste droguri intrau în legătură cu inculpaţii prin intermediul telefonului mobil şi stabileau în prealabil locul de întâlnire, folosind un limbaj codificat şi desemnând deseori remiterea drogurilor prin cuvinte ca „bere", „minute", iar atunci când relaţia dintre traficanţi şi consumatori este de mai lungă durată, pur şi simplu prin stabilirea doar a locului de întâlnire.

Această situaţie de fapt a fost reţinută din coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesele-verbale de transcriere a interceptărilor, declaraţiile martorilor M.A.C., A.R.A., S.G., F.A.I., P.T.I., C.V., I.A.N., O.L.G., P.R.C., B.E.F., A.I.F. şi A.I.Ş., procesele-verbale de percheziţie, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire împreună cu colaboratorul acestuia având ca obiect cumpărarea unei cantităţi de droguri de la inculpatul C.A.C., procesul verbal de redare a declaraţiei martorului cu identitate protejată, materialele audio-video efectuate conform autorizaţiilor emise de Tribunalul Dâmboviţa în dosarul cauzei şi declaraţiile inculpaţilor.

Fiind audiaţi în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2013 inculpaţii C.A.C., Z.C.R. şi M.D., asistaţi de către apărători, au achiesat la probele anterior amintite şi au precizat că recunosc săvârşirea faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare şi mai sus expusă. Totodată, inculpaţii au solicitat prin aceste declaraţii să fie judecaţi conform procedurii simplificate prev. de art. 320¹ C. proc. pen.

Având în vedere aceste declaraţii, coroborând probele administrate în faza de urmărire penală, instanţa a reţinut că în cursul anului 2013, mai precis până în data de 14 iunie 2013 (ziua reţinerii acestora în prezenta cauză) au deţinut în vederea consumului şi au comercializat cannabis pe raza municipiului Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.

Deţinerea de cannabis (droguri de risc) de către inculpaţi în vederea consumului propriu, fără drept, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Deoarece această activitate a fost comisă în mai multe rânduri, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, se impune reţinerea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Vânzarea dar şi oferirea aceluiaşi gen de droguri de către cei trei inculpaţi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Pentru inculpatul Z.C.R. s-a reţinut ca şi modalitate de săvârşire a acestei infracţiuni şi „cultivarea", întrucât personal în declaraţiile date în faza de urmărire penală a precizat că a procurat seminţe de cannabis din Olanda, pe care le-a plantat în imobilul unde locuia, proprietatea bunicii sale.

Întrucât şi această activitate a fost comisă de către inculpaţi de mai multe ori, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, se impune reţinerea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În afara declaraţiilor inculpaţilor pentru reţinerea acestei infracţiuni, relevante sunt declaraţiile martorilor:

- A.I.Ş. „ca să îmi procur droguri apelam întotdeauna la acest M. n.n. - inculpatul M.D., îi dădeam sume cuprinse între 30-40 RON pentru o jumătate de gram ... ştiu că M. se aproviziona cu cannabis de la un băiat cunoscut cu apelativul A. n.n. - inculpatul C.A.C.";

- C.V. „am procurat de la Z.C.R. cannabis de circa zece ori";

- A.I.F. „Z.C.R. mi-a oferit în două rânduri cannabis";

- I.A.N. „am cumpărat cannabis de la A. de circa zece ori, pentru un gram îi ofeream 60 RON".

Instanţa de judecată însă nu a reţinut în sarcina inculpaţilor, pentru comiterea fiecărei infracţiuni şi circumstanţa agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen., aşa cum a reţinut procurorul în rechizitoriu, pentru următoarele considerente:

Conform C. pen. această circumstanţă constituie săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Doctrina consacrată în materie arată că o astfel de circumstanţă se reţine când fapta a fost săvârşită „împreună de cei trei autori", când „acele persoane au lucrat împreună, adică au efectuat laolaltă actele de executare în vederea săvârşirii infracţiunii, fiindcă numai acţiunea concomitentă a celor trei sau mai multe persoane determină acel grad sporit de pericol social având în vedere de legiuitor".

Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru că „împreună au deţinut în vederea consumului propriu cannabis".

Instanţa a considerat că această deţinere în vederea consumului propriu de cannabis nu este echivalentă cu detenţia examinată în cadrul drepturilor reale de către C. civ. pentru a se putea considera că mai multe persoane deţin un anumit bun.

Însăşi denumirea acestei modalităţi de comitere a infracţiunii de deţinere în vederea consumului propriu implică o activitate care nu poate fi comisă decât de către o persoană.

Această deţinere a drogurilor în vederea consumului ar fi putut fi ca fiind comisă de către toţi inculpaţii împreună numai în situaţia în care aceştia ar fi cumpărat împreună o cantitate de droguri pe care o depozitau într-un anumit loc şi de unde toţi se aprovizionau.

Conform declaraţiilor date de către martorii în cauză, rezultă că fiecare inculpat achiziţiona din surse pe care nu le-au specificat aceste droguri iar în anumite momente câteodată separat sau împreună şi le consumau.

Sunt edificatoare, printre altele, şi declaraţiile martorilor A.I.F. „ştiu că A. deţinea cannabis în locuinţa noastră"; - F.A.I. „de 4-5 ori C. le-a oferit cannabis lui M. şi lui A., cei trei obişnuiau să îşi ofere unul altuia cannabis pentru consum".

În ceea ce priveşte cealaltă infracţiune prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a arătat că nu se impune reţinerea acestei circumstanţe agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen., deoarece în afara considerentelor teoretice anterior amintite, din probele administrate în faza de urmărire penală nu rezultă că inculpaţii au conlucrat şi au acţionat conjugat în vederea comiterii acestei fapte prevăzută de legea penală.

S-a constatat din declaraţiile la care s-a făcut trimitere anterior că aceştia obţineau cannabis din surse pe care nu le-au precizat şi au vândut unor persoane cunoscute, fără ca sumele obţinute să fie împărţite sau să reprezinte „un produs infracţional".

În cazul în care inculpaţii ar fi comis această infracţiune împreună se impunea cu evidenţă reţinerea unei alte infracţiuni, respectiv cea prev. de art. 323 C. pen., art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. sau art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Pentru aceste motive, instanţa a apreciat că nu se impune reţinerea acestei circumstanţe agravante.

De asemenea, instanţa nu a reţinut în sarcina inculpatului C.A.C. dispoziţiile recidivei mari postexecutorie prev. de art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare, pentru următoarele considerente:

Din fişa de cazier a acestuia, coroborată cu înscrisurile obţinute de la Judecătoria Târgovişte, rezultă că inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 755 din 20 mai 2002 de către Judecătoria Târgovişte, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5 din 6 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti la 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 98 alin. (1), (2), (4) din Legea nr. 26/1996 şi 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 32² alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 141/1997, dispunându-se să execute 2 ani închisoare.

Tot prin această sentinţă a fost revocată pedeapsa anterioară de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 1500 din 19 decembrie 2000 a Judecătoriei Târgovişte, rămasă definitivă prin nerecurare.

În final, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

În executarea acestei pedepse inculpatul a fost arestat la 06 martie 2003 şi liberat condiţionat la 3 iulie 2005, cu un rest rămas neexecutat de 609 zile.

Pentru a reţine starea de recidivă postexecutorie procurorul a precizat că infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a fost comisă anterior îndeplinirii termenului de reabilitare pentru pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 755/2002 a Judecătoriei Târgovişte.

Conform art. 135 lit. a) C. pen. condamnatul poate fi reabilitat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an până la 5 ani după trecerea unui termen de 4 ani la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate.

La calculul termenului de reabilitare pentru această pedeapsă instanţa a reţinut prevederile deciziei nr. 3/2009 pronunţată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Conform considerentelor acestei decizii „Existenţa cumulului pedepselor nu înlătură individualitatea fiecărei condamnări, iar termenele de reabilitare alcătuite dintr-o durată fixă şi o durată variabilă, egală unei fracţiuni din cuantumul pedepsei, au fost în aşa fel reglementate încât să asigure o individualizare a acestora, în raport cu fiecare condamnare în parte. În această situaţie, deşi termenul de reabilitare va curge de la data executării pedepsei rezultante, calculul acestuia se va raporta exclusiv la pedeapsa cea mai grea ce intră în componenţa pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic".

Potrivit acestei decizii, dată în aplicarea art. 136 C. pen., termenul de reabilitare pentru inculpatul C.A.C. a început să curgă de la data de 5 martie 2007, dată când s-a considerat a fi executată pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Termenul de reabilitare se consideră a fi îndeplinit la data de 5 martie 2012 deoarece de la data menţionată în paragraful anterior se adaugă cei patru ani la care face trimitere art. 135 lit. a) C. pen., plus 1 an.

Acest termen de 1 an a fost calculat în funcţie de prevederile deciziei anterior amintite conform căreia "calculul acestuia se va raporta exclusiv la pedeapsa cea mai grea ce intră în componenţa pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic". Din examinarea sentinţei nr. 755/2002 amintită anterior rezultă că pedeapsa cea mai grea este de 2 ani închisoare, ceea ce înseamnă că jumătate din aceasta este 1 an.

Având în vedere prevederile art. 38 alin. (2) C. pen., conform căruia nu se ţine seama de condamnările în privinţa cărora s-a împlinit termenul de reabilitare, instanţa nu va reţine în sarcina inculpatului C.A.C. prevederile art. 37 lit. b) C. pen. privind recidiva mare postexecutorie.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, s-au reţinut toate criteriile prev. de art. 72 C. pen.

Astfel, s-a constatat în primul rând că activităţile inculpaţilor nu au fost unele de amploare iar cantităţile de cannabis comercializate sau oferite spre consum dar şi cea cultivată de către inculpatul Z.C.R. au fost destul de reduse cantitativ iar frecvenţa cu care s-au realizat comercializarea şi oferirea a fost una redusă şi mai mult ocazională. S-a mai observat că aceste activităţi, inculpaţii le-au derulat în general în cercul lor de cunoscuţi. Nu se poate însă face abstracţie de faptul că atât comercializarea de astfel de substanţe dar şi consumul lor sunt considerate nocive atât pentru societate dar şi pentru persoanele care le consumă.

Având în vedere această modalitate de comitere a infracţiunilor, instanţa a aplica fiecărui inculpat câte o pedeapsă cu închisoarea dozată într-un cuantum corespunzător gradului de pericol social al fiecărei infracţiuni.

Cuantumul pedepselor aplicate celor trei inculpaţi a fost diferit, având în vedere participaţia penală a fiecăruia dar şi faptul că inculpatul Z.C.R., fără antecedente penale, a fost arestat preventiv o perioadă de aproximativ cinci luni, comparativ cu inculpatul M.D., care nu are antecedente penale, însă a fost arestat preventiv numai 13 zile, dar şi în comparaţie cu inculpatul C.A.C., care deşi nu este recidivist, totuşi este cunoscut cu antecedente penale.

Fiecărui inculpat i-a fost aplicată alături de pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen.

De asemenea, aceleaşi drepturi au fost interzise şi cu titlu de pedeapsă accesorie, în baza art. 71 C. pen., având în vedere acelaşi grad de pericol social al infracţiunii comise.

Raportat tot la modalitatea de comitere a infracţiunilor, coroborată cu circumstanţele personale ale inculpaţilor, instanţa a apreciat că prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei cu închisoarea aplicată, aceştia îşi vor forma o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Simpla aplicare a pedepsei, coroborată cu supravegherea de care vor beneficia inculpaţii pe parcursul termenului de încercare sunt apreciate ca fiind suficiente pentru a le asigura reinserţia socială.

Astfel, în temeiul art. 86 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate celor trei inculpaţi pe durata câte unui termen de încercare alcătuit conf. art. 86² C. pen. din cuantumul pedepselor plus câte o perioadă de 3 ani.

S-a dispus ca pe durata termenului de încercare, fiecare inculpat în baza art. 86³ alin. (1) C. pen., să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

Având în vedere că inculpaţii sunt şi consumatori de droguri, instanţa, în baza art. 86³ alin. (1)
C. pen. a dispus obligarea lor să se supună unor măsuri de tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

S-a atras atenţia fiecărui inculpat asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă în cursul termenului de încercare săvârşeşte din nou o infracţiune.

Întrucât s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaţilor Z.C.R. şi C.A.C., instanţa, în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată în libertate de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 69/U din 20 iunie 2013 şi nr. 67/U din 20 iunie 2013 ambele emise de Tribunalul Dâmboviţa dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în alte cauze.

Se va constata că inculpaţii Z.C.R. şi C.A.C. au fost reţinuţi în ziua 14 iunie 2013 şi arestaţi preventiv de la 20 iunie 2013 la zi, iar inculpatul M.D. reţinut în ziua de 14 iunie 2013 şi arestat preventiv de la 20 iunie 2013 la 03 iulie 2013 perioade ce se vor deduce din pedepsele aplicate în caz de executare efectivă.

În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 a dispune confiscarea drogurilor şi a bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunilor ridicate de la inculpaţi cu ocazia percheziţiilor domiciliare, depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. astfel:

1) de la inculpatul M.D.:- 9,55 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis şi 0,41 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;- oală din metal tip inox în care se observă urme materie, în care s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol;- 2,11 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;- 0,63 grame substanţă cu aspect de rezină pulbere de culoare verde oliv - rezină de cannabis, pulbere;- 0,32 grame seminţe cannabis;- un grinder metalic în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;- un instrument tip narghilea prevăzut cu o pipă metalică în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;

2) de la inculpatul C.A.C.:- 8,23 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv- cannabis;- 1,83 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;- 3,52 grame fragmente vegetale tulpiniţe de culoare verde oliv care conţin tetrahidrocannabinol;- un grinder metalic în care se află urme de tetrahidrocannabinol;- un grinder metalic în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;- un rest de ţigaretă confecţionată artizanal, parţial arsă conţinând tetrahidrocannabinol;

3) de la inculpatul Z.C.R.:- 1,86 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;- 2,57 grame fragmente vegetale inflorescenţe de culoare verde oliv - cannabis;- un grinder din lemn în care se observă urme de tetrahidrocannabinol;- 3,44 grame fragmente vegetale frunze de culoare verde oliv - cannabis;- 136,51 grame fragmente vegetale inflorescenţe culoare verde oliv - cannabis ;- 2,40 grame cannabis, rămase în urma analizelor de laborator, procurate de investigatorul acoperit M.A. şi colaboratorul acestuia F.B., de la inculpatul C.A.C.

De asemenea, în temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea sumelor de bani provenite din comercializarea de droguri astfel:- suma de 247 RON ridicată de la numitul M.D. depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. conform nr. referinţă din data de 16 iulie 2013;- suma de 900 RON ridicată de la numitul Z.C.R., depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. conform nr. referinţă din data de 16 iulie 2013.

În baza art. 3 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la cei trei inculpaţi în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

împotriva acestei hotărâri au declarat recurs (recalificat apel) inculpaţii Z.C.R., M.D. şi N.C.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie, secţia penală, la data de 11 noiembrie 2013, fiind fixat termen de judecată la data de 27 martie 2014.

Întrucât la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010, a recalificat calea de atac formulată de inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. 196 din 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în aceea de apel.

În baza art. 420 alin. (5) C. proc. pen., apelanţii inculpaţi au depus la dosar înscrisuri.

Apelanţii inculpaţi Z.R.C. şi M.D. au criticat hotărârea instanţei de fond cu privire la temeinicia acesteia sub aspectul cuantumului pedepselor şi al termenelor de supraveghere, solicitând aplicarea art. 5 C. pen. şi reducerea acestora.

Apelantul inculpat N.C. a criticat hotărârea atacată sub aspectul verificării regularităţii actului de sesizare a instanţei, susţinând că rechizitoriul emis în cauză nu respectă dispoziţiile art. 263 şi art. 264 C. proc. pen.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. (2) C. pen., Înalta Curte constată că inculpaţii Z.C.R., M.D. au fost trimişi în judecată şi condamnaţi de instanţa de fond pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi consum ilicit de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Astfel, inculpatul Z.C.R. a fost condamnat în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a-II-a şi b) C. pen., iar în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen., la 6 luni închisoare, urmând ca în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 9 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

Inculpatul M.D. a fost condamnat în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen., la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen., iar în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea disp. art. 75 lit. a) C. pen. a fost condamnat la 6 luni închisoare, urmând ca în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi pe durata câte unui termen de încercare, potrivit art. 86² C. pen., de 5 ani şi 9 luni pentru inculpatul Z.C.R. şi de 6 ani pentru inculpatul M.D.

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor că în cursul anului 2013, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-au ocupat cu comercializarea de cannabis pe raza municipiului Târgovişte către diverşi tineri consumatori dar şi că tot în aceeaşi perioadă, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au deţinut acelaşi tip de drog în vederea consumului propriu.

De asemenea, s-a mai reţinut că această comercializare de cannabis s-a derulat în municipiul Târgovişte, în special în zona barului „F.", barul „S." sau în barurile din zona centrală a oraşului. Respectivele ţigări sau „bile" cu cannabis comercializate erau vândute la preţul de 60 - 70 RON/gram.

Persoanele care doreau să consume aceste droguri intrau în legătură cu inculpaţii prin intermediul telefonului mobil şi stabileau în prealabil locul de întâlnire, folosind un limbaj codificat şi desemnând deseori remiterea drogurilor prin cuvinte ca „bere", „minute", iar atunci când relaţia dintre traficanţi şi consumatori este de mai lungă durată, pur şi simplu prin stabilirea doar a locului de întâlnire.

Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite de instanţa de fond pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscute de inculpaţi, care au solicitat să fie judecaţi conform procedurii simplificate prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.

Având în vedere pericolul social deosebit al infracţiunilor săvârşite, cantitatea de droguri reţinută în sarcina fiecărui inculpat, circumstanţele personale ale acestora, atitudinea procesuală de recunoaştere şi de regret a faptelor comise, precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege, Înalta Curte constată că pedepsele aplicate inculpaţilor sunt just individualizate, atât în ce priveşte cuantumul, cât şi modalitatea de executare, în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen., fiind în măsură să asigure scopul educativ şi preventiv, prevăzut de art. 52 C. pen.

Examinând apelurile formulate de inculpaţii Z.C.R. şi M.D. şi prin prisma dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen., Înalta Curte, va proceda la aprecierea globală a legii mai favorabile şi alegerea aceleia care este mai favorabilă în ansamblul său, pentru inculpaţi.

În conformitate cu dispoziţiile art. 5 din noul C. pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În speţă, de la pronunţarea hotărârii instanţei de apel - 17 octombrie 2013 au intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. şi Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen.

În conformitate cu dispoziţiile art. 81 din Legea nr. 187/2012, Legea nr. 143/2000 a suferit modificări la art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din lege, numai cu privire la modul de sancţionare a faptelor, celelalte, aspecte referitoare la faptele care fac obiectul acuzaţiilor şi încadrarea juridică, rămânând neschimbate.

Având în vedere şi poziţia inculpaţilor de recunoaştere a faptelor săvârşite în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Înalta Curte va examina hotărârea atacată, în raport de dispoziţiile art. 5 C. pen., cu privire la pedepsele aplicate.

Astfel, în ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, limitele de pedeapsă înainte de modificarea legii, erau cuprinse între 3 ani şi 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, iar potrivit legii noi, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 2 ani şi 7 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Procedând la reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, ca urmare a aplicării art. 320¹ C. proc. pen., limitele de pedeapsă erau cuprinse între 2 ani închisoare şi 10 ani închisoare, pe legea veche şi între 1 an şi 4 luni închisoare şi 4 ani şi 8 luni închisoare, potrivit legi noi.

Faţă de pedepsele de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Z.C.R. şi de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M.D. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., se constată că acestea se încadrează în noile limite prevăzute de lege.

În ce priveşte infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, limitele de pedeapsă înainte de modificarea legii, erau cuprinse între 6 luni şi 2 ani închisoare, iar potrivit legii noi, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 3 luni şi 2 ani închisoare.

Procedând la reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă pentru această infracţiune, ca urmare a aplicării art. 320¹ C. proc. pen., limitele de pedeapsă se situau între 4 luni închisoare şi 1 an şi 4 luni închisoare, pe legea veche şi între 2 luni şi 1 an şi 4 luni închisoare, potrivit legi noi.

Faţă de pedepsele de câte 6 luni închisoare la care au fost condamnaţi cei doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., se constată că acestea se încadrează în noile limite prevăzute de lege.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi pe durata câte unui termen de încercare, potrivit art. 86² C. pen., de 5 ani şi 9 luni pentru inculpatul Z.C.R. şi de 6 ani pentru inculpatul M.D.

Având în vedere condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, obligaţiile impuse condamnaţilor şi efectele legii, în conformitate cu dispoziţiile art. 86¹ şi urm. C. pen. (1969), comparativ cu dispoziţiile cuprinse în art. 91 şi urm. din noul C. pen., Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă inculpaţilor.

În ce priveşte pe apelantul inculpat N.C., din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că prin încheierea din 10 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, faţă de faptul că acesta nu a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea descrisă în rechizitoriu şi de poziţia procesuală a celorlalţi inculpaţi cercetaţi în cauză, care au solicitat să fie judecaţi în procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus disjungerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul N.C. şi formarea unui nou dosar.

Deşi sentinţa penală nr. 196 din 17 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu îl vizează pe inculpatul N.C., acesta a formulat recurs (recalificat apel) împotriva acestei hotărâri, iar prin motivele arătate în scris se invocă neregularitatea actului de sesizare a instanţei.

Faţă de faptul că inculpatul N.C. a formulat apel împotriva unei hotărâri care nu îl vizează, apelul apare ca fiind inadmisibil, urmând a fi respins în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Având în vedere că pedepsele aplicate apelanţilor inculpaţi Z.C.R. şi M.D. se află în limitele prevăzute de lege, iar dispoziţiile referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art. 86¹ C. pen. (1968), sunt mai favorabile inculpaţilor comparativ cu cele prevăzute de art. 91 şi urm. din noul C. pen., Înalta Curte constată că legea mai favorabilă este legea veche.

Aşa fiind, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se vor respinge apelurile declarate de inculpaţii Z.C.R. şi M.D., ca nefondate.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi apelanţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii Z.C.R. şi M.D. împotriva sentinţei penale nr. 196 din 17 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul N.C. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă apelanţii inculpaţi Z.C.R. şi M.D. la plata sumei de câte 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 martie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 692/2014. Penal. Traficul de droguri (Legea...		ICCJ. Decizia nr. 73/2014. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 692/2014. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs ICCJ. Decizia nr. 73/2014. Penal ICCJ. Decizia nr. 733/2014. Penal