ICCJ. Decizia nr. 784/2014. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 784/2014
Dosar nr. 38042/3/2012
Şedinţa publică din 5 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 104/F din data de 12 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 38042/3/2012, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a hotărât următoarele:
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul L.M. (zis "N.") la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua şi b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani.
În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua şi b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a doua şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a dedus reţinerea de 24 de ore din data de 22 martie 2012.
A menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara până la rămânerea definitivă a prezentei.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze procesuale tribunalul a reţinut în fapt următoarele:
În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpatului L.M., tribunalul a reţinut că poziţia procesuală a acestuia este de recunoaştere şi asumare a actelor materiale reţinute în sarcina sa, cu excepţia celui de-al doilea act material din data de 4 octombrie 2011, cu privire la care s-a reţinut şi participarea inculpatului B.P.N.
În ceea ce priveşte actele materiale din datele de 3 august 2011, 28 septembrie 2011, 30 septembrie 2011, 4 octombrie 2011, şi 3 noiembrie 2011, Tribunalul a reţinut următoarele:
1. În ceea ce priveşte tranzacţia din data de 3 august 2011:
În această dată, în jurul orelor 18,00, inculpatul L.M. a fost contactat telefonic de colaboratorul sub acoperire cu nume de cod I.A., în vederea cumpărării unei cantităţi de 10 grame cannabis, stabilind ca punct de întâlnire staţia de autobuz V.I.
Atât contactul telefonic, cât şi întâlnirea ulterioară şi efectuarea tranzacţiei propriu-zise a fost efectuată sub supravegherea investigatorilor sub acoperire cu nume de cod R.A. şi M.P.
Investigatorii sub acoperire şi colaboratorul s-au deplasat în zona menţionată unde acestuia i-a fost înmânată suma de 450 RON în vederea cumpărării a 10 grame de cannabis.
Colaboratorul sub acoperire s-a întâlnit aici cu inculpatul L.N., care i-a comunicat celui dintâi că, pentru a-i face rost de 10 grame de cannabis, trebuie să se întâlnească cu o altă persoană în staţia de autobuz de la R. Împreună cei doi s-au urcat în autobuz, s-au deplasat către zona menţionată unde au coborât.
La scurtă vreme, în staţia de autobuz a oprit un autoturism marca D.L., de culoare albastră, în care se aflau trei persoane identificate ulterior în persoana inculpatului A.N.C. la volan, învinuitului P.M.C. pe locul din dreapta faţă şi învinuitei B.R. pe bancheta din spate.
Cei doi s-au urcat în autoturism care şi-a continuat deplasarea până pe str. L. oprind în dreptul imobilului cu numărul x.
La solicitarea inculpatului A.N.C. învinuita B.R. a scos de sub scaun o cutie de pantofi de culoare neagră în care se aflau trei pungi transparente ce conţineau resturi vegetale pe care a înmânat-o învinuitului P.M.C. Acesta a luat una din cele trei punguliţe şi a cântărit-o după care a predat-o inculpatului A.N.C. care, la rândul său, i-a înmânat-o colaboratorului.
După primirea drogurilor colaboratorul sub acoperire i-a înmânat inculpatului L.N. suma de 450 RON, pe care acesta la rândul său a înmânat-o numitei B.R.
Inculpatul L.M. a cerut colaboratorului sub acoperire să fumeze din canabisul cumpărat de acesta şi a luat câteva fragmente vegetale din cantitatea de marfă aflată asupra colaboratorului, cu care numitul P.M.C. a preparat o ţigară, pe care inculpatul şi acesta din urmă au fumat-o împreună.
Autoturismul s-a reîntors către zona R. unde colaboratorul şi inculpatul au coborât. Colaboratorul sub acoperire a predat plicul de cannabis organelor de cercetare penală.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 9 august 2011 pliculeţul conţinea cantitatea de 9,09 grame cannabis, care constituie un drog de risc prev. în Tabelul - anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Inculpatul a recunoscut efectuarea acestei tranzacţii, iar declaraţiile sale se coroborează cu declaraţiile investigatorului sub acoperire şi colaboratorului sub acoperire, date atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti, cu menţiunile proceselor-verbale de percheziţie corporală asupra colaboratorului sub acoperire şi procesele-verbale de filaj şi procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video efectuate cu ocazia acestei tranzacţii, din care reiese că toate persoanele implicate poartă discuţii explicite cu privire la calitatea drogurilor tranzacţionate, traseul parcurs şi efectuarea vânzării.
2. La data de 28 septembrie 2011, în jurul orei 15,00, acelaşi colaborator cu identitate protejată, cu nume de cod I.A., în prezenta şi sub supravegherea investigatorilor sub acoperire cu nume de cod R.A. şi M.P. l-a contactat telefonic pe inculpatul L.M. pentru a cumpăra 2 comprimate ecstasy, stabilind ca loc de întâlnire zona salonului "W.N." din zona bd. I.H.
În jurul orei 15,55, colaboratorul sub acoperire însoţit de investigatorul sub acoperire cu nume de cod M.P. s-a întâlnit în acest punct cu inculpatul L.M., care era însoţit de prietena sa, iar investigatorul sub acoperire a negociat cu inculpatul L.M. preţul pentru două comprimate de ecstasy, stabilind un preţ de 120 RON pentru două comprimate.
Investigatorul i-a înmânat inculpatului L.M. această sumă, iar acesta din urmă s-a deplasat pe str. L. aproximativ 20 de metri unde s-a întâlnit cu inculpatul C.A.P., căruia i-a înmânat suma de 120 RON primită anterior de la investigator, inculpatul C.A. remiţându-i la rândul său două comprimate ecstasy pe care inculpatul L.M. le-a înmânat colaboratorului cu identitate protejată şi investigatorul sub acoperire.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţific din 5 octombrie 2011 cele două comprimate conţineau ca substanţă activă 3,4-metilendioximetamfetamină (MDMA), care este un drog de mare risc prev. în Tabelul - anexă nr. I din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Şi această situaţie de fapt reiese din declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului L.M., coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului C.A., declaraţiile colaboratorului şi investigatorului sub acoperire date în ambele faze procesuale, procesele-verbale de percheziţie corporală şi supraveghere, precum şi interceptările audio-video, transcrise, ale convorbirilor purtate cu ocazia acestei tranzacţii de inculpat şi celelalte persoane implicate.
3. În data de 30 septembrie 2011, în jurul orei 19,00, acelaşi colaborator l-a contactat telefonic pe inculpatul L.M., sub supravegherea investigatorilor sub acoperire, în scopul cumpărării de ecstasy, stabilind ca punct de întâlnire zona restaurantului D. din zona Obor.
Colaboratorului sub acoperire i-a fost înmânată suma de 500 RON pentru realizarea tranzacţiei.
Sub supravegherea investigatorilor, colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul L.M. care se afla în maşina personală marca O., de culoare argintie, împreună cu inculpatul C.A.P. şi martorul M.M.G.
Colaboratorul i-a comunicat intenţia de a cumpăra pastile ecstasy de la inc. C. inculpatului L.M. Inculpatul C.A.P. a fost de acord să-i vândă 5 comprimate la preţul de 250 RON.
Colaboratorul i-a înmânat acestuia suma de 300 RON, după care cu autoturismul inculpatului L.M. cei patru s-au deplasat la adresa din Bucureşti, str. M.P., sector 3 unde, în faţa imobilului, inculpatul C.A. s-a întâlnit cu o persoană de sex bărbătesc căreia i s-a adresat cu apelativul "R." şi împreună cu care a intrat în respectivul imobil, după câteva minute inculpatul C. reîntorcându-se la autoturism şi dând colaboratorului 5 comprimate de culoare albastră, inscripţionate cu logo-ul M.D.
În continuare, autoturismul condus de către inculpatul L.M. s-a deplasat către adresa de domiciliu a inculpatului C., unde acesta din urmă a intrat în bloc şi a revenit apoi la maşină pentru a-i înmâna colaboratorului restul de 50 RON.
Autoturismul şi-a continuat deplasarea către zona P.U. unde colaboratorul s-a despărţit de inculpatul L.M. şi s-a deplasat la locul de întâlnire stabilit cu investigatorii sub acoperire, cărora le-a predat cele 5 comprimate de ecstasy cumpărate în modalitatea mai sus enunţată, precum şi suma de 250 RON.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 6 octombrie 2011 cele cinci comprimate conţineau ca substanţă activă 3,4-metilendioximetamfetamină (MDMA), ce constituie drog de mare risc prevăzut în Tabelul - anexă nr. I din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Aceleaşi probe, menţionate anterior, inclusiv declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor L.M. şi C.P., stau la baza stabilirii situaţiei de fapt în privinţa acestui act material, aşa cum s-a arătat mai sus. Derularea tranzacţiei în intervalele de timp în care colaboratorul sub acoperire nu a putut fi supravegheat direct de investigatori reiese inclusiv din interceptările audio-video efectuate cu ocazia acestei tranzacţii.
4. În data de 4 octombrie 2011 în jurul orei 18,00, într-o manieră similară, colaboratorul sub acoperire cu nume de cod I.A. a contactat telefonic pe inculpatul L.M., în vederea cumpărării de comprimate ecstasy, stabilind ca punct de întâlnire magazinul "P." din zona C.S., sector 5.
Colaboratorul sub acoperire însoţit de investigatorul cu nume de cod M.P. s-au deplasat în acest punct unde s-au întâlnit cu inculpatul L.M., care era însoţit de inculpatul C.P.
Investigatorul sub acoperire a negociat cu cei doi preţul pentru 5 comprimate de ecstasy, inculpatul L.M. cerând suma de 60 RON pentru fiecare comprimat, preţ justificat de calitatea superioară a drogului, aspecte susţinute şi de inculpatul C., care furniza de altfel drogurile.
Investigatorul sub acoperire şi colaboratorul au fost de acord cu preţul solicitat şi, întrucât cei doi inculpaţi nu aveau drogurile la ei, s-au deplasat cu autoturismul marca O., de culoare argintie, aparţinând inculpatului L. la adresa din Bucureşti, str. L.C.C.M. unde inculpatul C. a coborât şi a intrat în imobil şi a revenit la scurt timp, remiţând investigatorului sub acoperire 5 comprimate rotunde, de culoare rozalie, inscripţionate cu logo-ul "L.V.".
Inculpatul L.M. a luat din mâna investigatorului cele 5 comprimate ecstasy, le-a introdus într-un pachet de ţigări după care le-a restituit acestuia.
Ulterior investigatorul, colaboratorul şi cei doi inculpaţi s-au reîntors în zona magazinului "P.", unde investigatorul sub acoperire, după ce a verificat drogurile în prezenţa colaboratorului, i-a înmânat inculpatului C. suma de 300 RON.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţific din 10 octombrie 2011 cele cinci comprimate conţineau ca substanţă activă 3,4-metilendioximetamfetamină (MDMA), care este un drog de mare risc prev. în Tabelul - anexă nr. I din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Această situaţie de fapt este reţinută, de asemenea, în baza declaraţiilor inculpaţilor L. şi C., care au recunoscut această vânzare, coroborate cu declaraţiile martorului şi investigatorului sub acoperire, procesele-verbale de percheziţie corporală şi de supraveghere şi interceptările audio-video.
5. La data de 3 noiembrie 2011, în jurul orei 17,20, într-o manieră similară, colaboratorul cu nume de cod I.A. l-a contactat telefonic pe inculpatul L.M. în vederea cumpărării unei cantităţi de haşiş.
Inculpatul L.M. i-a comunicat colaboratorului că nu va putea veni personal însă va trimite pe altcineva în locul său care îi va aduce drogurile, şi l-a contactat telefonic pe colaboratorul cu identitate protejată spunându-i că i-a "aranjat" o întâlnire cu inculpaţii A.N.C. şi A.A.C., fraţi, comunicând colaboratorului numărul de telefon la care îi poate contacta pe cei doi pentru a stabili locul şi detaliile tranzacţiei.
Colaboratorul a luat legătura telefonic cu inculpatul A.A. cu care a stabilit loc de întâlnire în zona Obor, în faţa şcolii generale nr. x.
Colaboratorul sub acoperire a folosit suma de 200 RON înmânată anterior de organele de urmărire penală pentru a cumpăra de la cei doi 5 grame de cannabis, tranzacţia efectivă având loc între colaboratorul sub acoperire însoţit de investigatorul sub acoperire cu nume de cod M.P., şi inculpatul A.A.C. zis "P.".
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 14 noiembrie 2011 probele litigiu - cantitatea de droguri achiziţionată aşa cum s-a arătat mai sus - conţineau 4,41 grame cannabis.
Activitatea de intermediere realizată de inculpatul L.M. cu privire la această tranzacţie reiese din declaraţiile de recunoaştere ale acestuia, declaraţiile de recunoaştere ale celor doi inculpaţi A. date în cursul cercetării judecătoreşti, în dosarul din care s-a dispus disjungerea prezentei cauze, coroborate cu declaraţiile colaboratorului şi investigatorului sub acoperire şi conţinutul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice.
6. Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în data de 22 martie 2012, la adresa de domiciliu a inculpatului L.M. s-a descoperit în dormitorul inculpatului cantitatea de 1,21 grame cannabis.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 martie 2012, drog de risc prev. în Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
Inculpatul a recunoscut cu privire la această cantitate că o deţinea în vederea consumului propriu.
7. În ceea ce priveşte actul material din data de 4 octombrie 2011, orele 21,00, contestat de ambii inculpaţi, Tribunalul a reţinut în fapt următoarele:
În această dată, în jurul orei menţionate, colaboratorul cu nume de cod I.A. a contactat telefonic pe inculpatul L.M., pentru a cumpăra o cantitate de haşiş.
Acest apel a fost efectuat, ca şi precedentele, în prezenţa investigatorilor sub acoperire.
În scurt timp colaboratorul sub acoperire a fost contactat de o persoană ce s-a prezentat cu apelativul de P., care i-a comunicat că a vorbit anterior cu inculpatul L.M. şi este de acord să îi vândă droguri, stabilind ca loc de întâlnire zona V.I.
Colaboratorului sub acoperire i s-a înmânat suma de 500 RON în vederea cumpărării a 10 grame haşiş. Colaboratorul sub acoperire s-a deplasat la locul de întâlnire însoţit de investigatorul cu nume de cod M.P., în scurt timp aici venind inculpatul L.M. ce era însoţit de martorul F.A. După câteva minute timp în care aceştia au discutat, au sosit inculpatul B.P.N. însoţit de inculpatul S.A.M.
Colaboratorul sub acoperire a negociat direct cu inc. B.P.N., în prezenţa inc. L.M., preţul pentru cele 10 grame de haşiş, la 450 RON, după care inculpatul B.P.N. l-a trimis pe inc. S., care, de regulă, îl însoţea la efectuarea tranzacţiilor, aşa cum cel din urmă recunoaşte cu ocazia audierii în cauza în care a fost condamnat cu privire la aceste fapte, să aducă drogurile, şi a stabilit cu investigatorul şi colaboratorul sub acoperire un nou loc de întâlnire în zona A.C.
Inculpatul L., investigatorul şi colaboratorul sub acoperire însoţiţi de martorul F. şi inculpatul B.P.N. s-au deplasat cu două autoturisme în această zonă unde s-au întâlnit cu inculpatul S.A.M., care a urcat împreună cu colaboratorul sub acoperire şi inculpaţii B.P.N. şi L.M. în autoturismul celui din urmă, unde inculpatul S. a dat colaboratorului cele 11 punguliţe de staniol pentru suma de 450 RON, moment după care persoanele implicate în tranzacţie s-au despărţit.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 14 noiembrie 2011 cele 11 punguţe cu staniol conţineau 9,68 grame rezină de cannabis. Rezina de cannabis este un drog de risc prev. în Tabelul - anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Inculpatul L.M. a recunoscut faptul că în cursul serii de 4 octombrie 2011 s-a întâlnit cu inc. B.P., în timp ce era însoţit de martorul F., însă a susţinut că această întâlnire a avut loc întâmplător şi nu cu scopul intermedierii vânzării de către cel din urmă a unei cantităţi de droguri, a negat faptul că ar fi primit un alt telefon de la colaboratorul sub acoperire în acea seară pentru a intermedia vânzarea de cannabis. Conform versiunii acestui inculpat, împreună cu colaboratorul sub acoperire s-a întâlnit cu inculpatul B., întâmplător, iar acesta l-a rugat să îl conducă cu maşina sa într-un punct unde urma să se întâlnească cu alte persoane, ceea ce a şi făcut, a participat câteva secunde la discuţie şi a revenit în maşina unde îl aştepta martorul F., după care în câteva minute au plecat, fără ca în maşina sa să aibă loc vreo vânzare de droguri.
Tribunalul a avut în vedere declaraţiile investigatorului sub acoperire şi ale colaboratorului date în cursul urmăririi penale şi menţinute sub aspectele esenţiale în cursul cercetării judecătoreşti. Colaboratorul sub acoperire a specificat expres în această fază procesuală că a cumpărat în mai multe rânduri de la inc. B. cantităţi de cannabis, în cazul unora din aceste tranzacţii vânzarea fiind intermediată de inc. L.M., aspecte ce sunt confirmate şi de investigatorul sub acoperire în declaraţiile date în faza cercetării judecătoreşti. Declaraţiile date de cei doi s-au coroborat şi cu menţiunile proceselor-verbale întocmite de procuror cu ocazia acestei tranzacţii supravegheate.
În ceea ce priveşte declaraţiile martorului F.O., atât cele din cursul urmăririi penale cât şi cele din faza cercetării judecătoreşti sunt ezitante şi nesincere, fapt logic având în vedere că potenţial se poate ridica problema reţinerii răspunderii penale a acestui martor vis-a-vis de tranzacţia în cauză.
Martorul a menţionat şi în cursul cercetării judecătoreşti împrejurarea că ar fi auzit faptul că inculpatul B.P. vinde cantităţi de droguri.
O relevanţă ridicată o au însă declaraţiile inculpatului S., date cu ocazia judecării cauzei din care s-a dispus disjungerea prezentului dosar, ocazie cu care a recunoscut că în data de 4 octombrie 2011 împreună cu inc. B.P. a vândut o cantitate de 9,68 g rezină cannabis contra sumei de 450 RON, tranzacţie ce a fost intermediată de inculpatul L.M. Inculpatul S. a precizat de altfel că în perioada în care au fost comise actele materiale reţinute în cauză, s-a ocupat frecvent de vânzarea de droguri împreună cu acest inculpat, drogurile achiziţionându-le ambii, şi păstrându-le el personal, iar la indicaţiile inculpatului B.P.N., singur sau împreună cu acesta, se întâlnea cu diverse persoane cărora le vindea droguri, banii proveniţi din vânzări remiţându-i inculpatului B.P.N.
Chiar dacă în cursul audierii în faţa instanţei ce a pronunţat sentinţa de condamnare inculpatul S. a susţinut că după ce le-a făcut cunoştinţă, lui şi inc. B.P. cu investigatorul şi colaboratorul, inculpatul L. ar fi plecat iar tranzacţia s-ar fi desfăşurat direct între el, B. şi investigatorul şi colaboratorul sub acoperire, Tribunalul a înlăturat această parte a declaraţiei, întrucât implicarea inculpatului L.M., până la finalizarea efectivă a tranzacţiei, reiese din procesele-verbale întocmite cu ocazia acestei tranzacţii. Chiar având în vedere declaraţia inculpatului S. în această formă, este evident că inculpatul L. a săvârşit infracţiunea de trafic de droguri sub forma intermedierii.
În acelaşi sens, Tribunalul a avut în vedere procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video efectuate cu ocazia acestei tranzacţii, din care rezultă că inculpatul B.P. a purtat discuţii explicite cu privire la tranzacţionarea unei cantităţi de canabis şi a participat efectiv la această tranzacţie, inclusiv în momentul remiterii efective a drogurilor.
Faptele inculpatului L.M. care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 3 august 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,09 grame cannabis de către inculpatul A.N.C. zis "A." şi numiţii B.R. şi P.M.C. către colaboratorul cu nume de cod I.A., la data de 28 septembrie 2011 a intermediat vânzarea a două comprimate ecstasy de către inculpatul C.A.P. către investigatorul sub acoperire M.P., la data de 30 septembrie 2011 a intermediat vânzarea a 5 comprimate de ecstasy de către inculpatul C.A.P. către colaboratorul cu nume de cod I.A., la data de 4 octombrie 2011 a intermediat vânzarea a 5 comprimate de ecstasy de către inculpatul C.A.P. zis "C." către investigatorul sub acoperire M.P., la data de 4 octombrie 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,68 grame rezină de cannabis (haşiş) de către inculpaţii B.P.N. şi S.A.M. către investigatorul sub acoperire M.P. şi colaboratorul I.A., la data de 3 noiembrie 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 4,41 grame cannabis de către inculpatul A.A.C. zis "P." către investigatorul sub acoperire M.P. şi colaboratorul I.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc şi mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Caracterul unic al rezoluţiei infracţionale rezultă din intervalele reduse de timp între actele materiale şi împrejurările de fapt similare în care acestea au fost săvârşite.
Fapta inculpatului care la data de 22 martie 2012, cu ocazia percheziţiei domiciliare, a deţinut, fără drept, cantitatea de 1,21 grame cannabis în vederea consumului propriu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate acestui inculpat va avea în vedere conform art. 72 C. pen. următoarele împrejurări - faţă de numărul actelor materiale şi numărul semnificativ al persoanelor pentru care inculpatul intermedia vânzarea de droguri - de mai multe categorii, activitatea infracţională derulată de acesta era una mult mai amplă decât cea strict reţinută prin rechizitoriu. Activitatea de intermediere, chiar realizată numai în scopul de a beneficia de la cumpărători de câteva grame din marfa cumpărată, sau chiar fără a avea vreun beneficiu (din "amiciţie") nu poate fi asimilată unui grad de participaţie minim, ci dimpotrivă, activitatea de intermediere este, în tiparul mai general al activităţii de trafic de droguri, una foarte relevantă, participarea intermediarilor, având ca scop nu numai aducerea clientelei dar şi păstrarea unui grad mai mare de confidenţialitate a tranzacţiei, şi realizarea unei selecţii a clienţilor în a căror discreţie vânzătorii se pot încrede.
Împrejurarea că inculpatul are o familie închegată, iar părinţii acestuia au o activitate ce implică o probitate şi onorabilitate ireproşabile nu este nicidecum un merit de care inculpatul se poate prevala, şi mai mult, nici calitatea părinţilor, şi nici caracterul stabil al mediului din care provine se pare că nu l-a împiedicat să se implice cu aplomb în activităţi infracţionale de o gravitate deosebită.
Instanţa a reţinut că nici situaţia sa şcolară nu îl indică ca o persoană care a avut realizări remarcabile, notele de licenţă putând fi, în cel mai bun caz, calificate ca modeste. De asemenea, existenţa unor recomandări din parte angajatorilor nu echivalează cu o împrejurare remarcabilă, ci doar conturează o situaţie ce nu poate fi reţinută decât ca una de normalitate - obţinerea unui loc de muncă şi a unei surse de venit licite reprezintă o simplă obligaţie civică şi nu are nicidecum un caracter excepţional. Dimpotrivă, actele cauzei au relevat că inculpatul avea preocupări extracuriculare mult mai ample şi cu relevanţă infracţională, ce pun în umbră împrejurări precum deţinerea unui loc de muncă stabil sau absolvirea unei forme de învăţământ.
Având în vedere aceste împrejurări dar şi poziţia de recunoaştere aproape integrală manifestată, va aplica o pedeapsă la limita inferioară stabilită de dispoziţiile speciale, apreciind că pedepsele de 10 şi respectiv 1 an pentru cele două infracţiuni sunt suficiente pentru atingerea, atât a scopului exemplificativ şi reeducativ, cât şi de prevenţie generală şi specială.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termenul legal, inculpaţii L.M. şi B.P.N.
Inculpatul L.M. a criticat hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că în cauză nu există temeiuri suficiente privind vinovăţia sa în legătură cu actul material din data de 4 octombrie 2011 (cantitatea de 9,68 grame cannabis), act material al infracţiunii continuate de intermediere a traficului de droguri de risc şi mare risc [art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000], întrucât ideea sugerată în rechizitoriu şi respectiv sentinţă că inculpatul B.P. şi colaboratorul s-au cunoscut prin intermediul inculpatului L.M., nu au nicio valoare sau suport probator, participarea inculpatului nu a fost dovedită, simpla sa prezenţă fizică la locul comiterii infracţiunii pentru un interval scurt de timp anterior tranzacţiei propriu-zise, nefiind proprie vreuneia dintre modalităţile alternative de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, solicitând achitarea sa, pentru actul material din data de 4 octombrie 2011, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.
De asemenea, în lipsa unor probe directe ori a unei intermedieri efective, instanţa trebuia să dispună achitarea sa şi pentru fapta din data de 3 noiembrie 2011, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., comunicarea unui număr de telefon unei cunoştinţe comune neconstituind vreo operaţiune legată de circulaţia drogurilor de risc.
Actele materiale s-au desfăşurat conform aceluiaşi tipar, respectiv la iniţiativa colaboratorului, care i-a solicitat să-l ajute la achiziţionarea de droguri de risc şi mare risc şi constând numai în intermedierea achiziţionării de către colaborator şi investigator a substanţelor stupefiante, precizând că investigatorul sub acoperire şi colaboratorul au luat legătura telefonic cu inculpatul şi l-au supus la presiuni, pentru a-l convinge să-i conducă la celălalt inculpat, pentru cumpărarea de droguri, fiind instigat la comiterea faptelor, prin intermediul colaboratorului I.A., arătând că practica Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că agenţii sub acoperire trebuie să se limiteze la a investiga activitatea infracţională, într-un mod pur pasiv, precizând că, în raport cu probele administrate şi cu referire la dispoziţiile art. 68 C. proc. pen., se poate concluziona că sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri, vinovăţia sa este îndoielnică, fiind provocat în sensul art. 68 alin. (2) C. proc. pen.
Totodată.a arătat că pedeapsa aplicată a fost greşit individualizată, iar motivarea instanţei contravine dispoziţiilor legale prevăzute de art. 72, art. 74 şi art. 76 C. pen. şi art. 317 C. proc. pen., prin menţiunea că activitatea sa este mai amplă decât cea reţinută prin rechizitoriu, arătând că a participat exclusiv în calitate de intermediar la săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri, că insistenţele şi sugestiile colaboratorului şi investigatorului la limita art. 68 C. proc. pen., pe fondul naivităţii sale, se circumscriu unor circumstanţe favorabile, că activitatea de intermediere s-a limitat la cantităţi minime de droguri, fiind ocazionale şi desfăşurându-se exclusiv în favoarea unei singure persoane, respectiv a colaboratorului, că pe fondul unor probleme familiale (decesul mamei şi boala tatălui) a ajuns într-un anturaj necorespunzător,că nu a beneficiat de vreo sumă de bani de pe urma traficului de droguri, are 26 de ani, studii superioare şi masterat, este angajat la o firmă de consultanţă financiară care îi apreciază activitatea, a avut o conduită sinceră, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1), lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. şi art. 861 C. pen., dat fiind şi pedepsele la care au fost condamnaţi ceilalţi coinculpaţi.
Prin Decizia penală nr. 173 din 20 iunie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelul declarat de inculpatul L.M. împotriva Sentinţei penale nr. 104/F din data de 13 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată şi rejudecând în fond:
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul L.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen., a aplicat inculpatului L.M. pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 71 pe durata executării pedepsei principale, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
Instanţa de apel a constatat că apelurile formulate sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Acordând semnificaţia cuvenită tuturor datelor relevate de actele dosarului, instanţa de fond a stabilit şi a reţinut corect situaţia de fapt, încadrarea juridică şi vinovăţia inculpaţilor L.M. şi B.P.N.
Examinând dosarul cauzei, Curtea de apel a constatat că soluţia de condamnare a apelanţilor inculpaţi L.M. şi B.P.N., pentru toate faptele deduse judecăţii, este justificată fiind susţinută pe deplin de materialul probator existent la dosarul cauzei.
Astfel, din procesele-verbale de efectuare a cumpărărilor autorizate din datele de 3 august 2011, 28 septembrie 2011, 4 octombrie 2011, 10 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011, procesele-verbale de redare a declaraţiilor investigatorilor sub acoperire M.P. şi R.A. şi ale colaboratorului sub acoperire, cu nume de cod I.A., procesele-verbale de redare a discuţiilor purtate în mediul ambiental, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite de I.G.P.R. - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, declaraţiile martorului F.O.A., declaraţiile coinculpaţilor C.A.P., S.A.M. şi A.A.C. şi procesul-verbal de percheziţie domiciliară, rezultă fără dubiu că inculpatul L.M.în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 3 august 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,09 grame cannabis de către inculpatul A.N.C. zis "A." şi numiţii B.R. şi P.M.C. către colaboratorul cu nume de cod I.A., la data de 28 septembrie 2011 a intermediat vânzarea a două comprimate ecstasy de către inculpatul C.A.P. către investigatorului sub acoperire M.P., la data de 30 septembrie 2011 a intermediat vânzarea a 5 comprimate de ecstasy de către inculpatul C.A.P. către colaboratorul cu nume de cod I.A., la data de 4 octombrie 2011 a intermediat vânzarea a 5 comprimate de ecstasy de către inculpatul C.A.P. zis "C." către investigatorul sub acoperire M.P., la data de 4 octombrie 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,68 grame rezină de cannabis (haşiş) de către inculpaţii B.P.N. şi S.A.M. către investigatorul sub acoperire M.P. şi colaboratorul I.A., la data de 3 noiembrie 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 4,41 grame cannabis de către inculpatul A.A.C. zis "P." către investigatorul sub acoperire M.P. şi colaboratorul I.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc şi că la data de 22 martie 2012, cu ocazia percheziţiei domiciliare, a deţinut, fără drept, cantitatea de 1,21 grame cannabis în vederea consumului propriu şi că inculpatul B.P.N., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 4 octombrie 2011, împreună cu inculpatul S.A.M. zis "B.L." a vândut cantitatea de 9,68 grame rezină de cannabis (haşiş) contra sumei de 450 RON investigatorului sub acoperire M.P. şi colaboratorului I.A., tranzacţie intermediată de către inculpatul L.M., la data de 10 octombrie 2011, a vândut, prin intermediul inculpatul S.A.M. zis "B.L.", cantitatea de 9,92 grame rezină de cannabis (haşiş) contra sumei de 450 RON investigatorului sub acoperire M.P. şi colaboratorului I.A. şi că la data de 3 noiembrie 2011, împreună cu inculpatul S.A.M. zis "B.L." a vândut colaboratorului cu nume de cod I.A. cantitatea de 0,77 grame cannabis contra sumei de 60 RON.
Referitor la faptele din datele de 4 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011, pentru care inculpatul L.M. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., instanţa de apel a apreciat că materialul probator existent la dosarul cauzei, anterior menţionat, dovedeşte cu certitudine comiterea acestora de către apelantul inculpat, în modalitatea reţinută şi descrisă, atât în actul de sesizare a instanţei, cât şi în hotărârea atacată.
În legătură cu faptele reţinute în sarcina sa şi pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, inculpatul L.M. a declarat în faţa instanţei de fond că recunoaşte toate învinuirile prezentate în rechizitoriu, cu excepţia faptei din data de 4 octombrie 2011, presupus a fi fost comisă cu inculpatul B.P.N.
Însă, din declaraţia investigatorului sub acoperire M.P., din faza de urmărire penală, a rezultat că la data de 4 octombrie 2011, colaboratorul cu nume de cod I.A. l-a apelat pe inculpatul L.M., i-a spus că vrea să cumpere haşiş, iar la scurt timp a fost contactat de inculpatul B.P.N. care i-a spus că a vorbit cu L.M. şi că poate să vină să cumpere haşiş de la el. În jurul orelor 21,30, au ajuns la staţia RATB V.I., unde colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul L.M., iar la locul de întâlnire a venit o persoană, identificată ca fiind inculpatul S.A.M. şi inculpatul B.P.N. cu care colaboratorul a negociat tranzacţionarea a 10 grame de haşiş contra sumei de 450 RON. În continuare, s-au deplasat cu toţii, inclusiv inculpaţii L.M. şi B.P.N., în zona A.C., unde inculpatul S.A.M., la solicitarea inculpatului B.P.N., i-a înmânat colaboratorului 11 pliculeţe de staniol, spunându-i că sunt aproximativ 10 grame de haşiş, colaboratorul înmânând, tot la solicitarea lui B.P.N., inculpatului S.A.M. suma de 450 RON, cele 11 pliculeţe fiind predate ulterior de colaboratorul cu nume de cod I.A.
Aceste aspecte au fost confirmate şi de declaraţia colaboratorului sub acoperire cu nume de cod I.A. şi procesul-verbal de consemnare a cumpărării autorizate de droguri.
Audiat fiind în faţa instanţei de judecată, colaboratorul cu nume de cod I.A. a declarat că, în perioada august-noiembrie 2011, a participat la mai multe cumpărări supravegheate de droguri de la mai multe persoane, printre care şi inculpaţii L.M. şi B.P.N., că prin intermediul inculpatului L.M. a cumpărat ecstasy şi cannabis, că de la inculpatul B.P.N. a cumpărat numai cannabis, cantităţi între 5 - 10 grame cannabis şi că s-a întâmplat să vorbească cu inculpatul B.P.N. şi prin intermediul inculpatului L.M.
De asemenea, tot în faţa primei instanţe, investigatorul sub acoperire cu nume de cod M.P. a declarat că, în perioada august - noiembrie 2011, inculpaţii L.M. şi B.P.N. erau printre persoanele de la care s-au cumpărat autorizat droguri, iar calitatea în care acţiona inculpatul L.M. rezultă din procesele-verbale întocmite cu ocazia fiecărei cumpărări, că de la inculpatul B.P.N. s-a cumpărat cu aproximaţie de 3 ori marijuana, inculpatul L.M. fiind implicat într-una din aceste cumpărări, banii pentru droguri fiind daţi lui B.P.N.
Totodată, din declaraţia martorului F.O.A., a rezultat că la data de 4 octombrie 2011, fiind în maşină cu inculpatul L.M., acesta a primit un telefon şi i-a spus că trebuie să se întâlnească cu inculpatul B.P.N. S-au întâlnit cu inculpatul B.P.N. şi cu alte două persoane şi în timp ce martorul a stat în maşină pentru a vorbi la telefon, ceilalţi trei au stat 10 minute afară, după care s-au deplasat în alt loc, unde ceilalţi trei s-au dat jos din maşină pentru a discuta, martorul spunându-le că va pleca.
În ceea ce priveşte fapta din 3 noiembrie 2011, din declaraţiile investigatorului sub acoperire M.P. şi a colaboratorului cu nume de cod I.A., din faza de urmărire penală, rezultă că, la data de 3 noiembrie 2011, colaboratorul I.A. l-a apelat telefonic pe inculpatul L.M. şi i-a spus că vrea să cumpere 5 grame de cannabis, iar inculpatul L.M. i-a spus acestuia că nu poate să vină pentru a-i vinde drogurile, dar că va suna o cunoştinţă şi va aranja să se vadă ulterior pentru a-i vinde cannabis. La scurt timp, colaboratorul a fost contactat telefonic de inculpatul L.M. care i-a spus să se întâlnească cu numitul "P." şi cu fratele acestuia "A.N.C." şi să-i contacteze la telefon pentru a stabili toate detaliile, persoană ce a fost contactată şi cu care colaboratorul s-a întâlnit şi de la care a cumpărat cannabisul, persoana respectivă fiind inculpatul A.C.A.
Totodată, din declaraţia inculpatului A.C.A., "P." care a recunoscut în faţa instanţei de fond comiterea faptelor deduse judecăţii, în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., a rezultat că la data de 3 noiembrie 2011, a vândut o punguţă ce conţinea 4,41 grame cannabis, contra sumei de 305 RON, colaboratorului I.A. şi investigatorului M.P. şi că, înainte de această tranzacţie, a primit un telefon de la inculpatul L.M. care i-a spus că va trece pe la el colaboratorul, bănuind pentru ce urma să treacă.
De asemenea, din declaraţia inculpatului S.A.M., care a solicitat ca judecata să se facă în baza art. 3201 C. proc. pen., a rezultat că la data de 4 octombrie 2011, împreună cu inculpatul B.P.N. a vândut 9,68 grame rezină de cannabis, contra sumei de 450 RON, investigatorului M.P. şi colaboratorului I.A., tranzacţia fiind intermediată de inculpatul L.M., că pentru această faptă a mers cu inculpaţii B. şi L. în zona V.I., unde inculpatul L.M. le-a făcut cunoştinţă cu colaboratorul şi cu investigatorul, după care acesta a plecat.
În contextul celor arătate, Curtea de apel a apreciat că probele administrate dovedesc pe deplin vinovăţia inculpatului L.M. şi în ceea ce priveşte săvârşirea faptelor din datele de 4 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011, astfel cum au fost reţinute şi descrise, acesta intermediind, în modalitatea descrisă, vânzarea de droguri de risc - cannabis - de către inculpaţii B.P.N. şi S.A.M., respectiv de inculpatul A.A.C., către colaboratorul I.A.
În ceea ce priveşte critica referitoare la provocarea inculpatului L.M. conform art. 68 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de apel a constatat că este nefondată, în cauză nefiind incidente aceste dispoziţii legale.
Potrivit art. 68 alin. (2) C. proc. pen., este oprit a determina o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.
În prezenta cauză, folosirea investigatorului şi a colaboratorului sub acoperire nu constituie o încălcare a art. 68 alin. (2) C. proc. pen.
Din actele dosarului, rezultă că inculpatul L.M. era cunoscut ca o persoană angrenată în activitatea de trafic de droguri de mare risc şi de risc şi care deţinea fără drept cantităţi de droguri de mare risc şi de risc, context în care este evident că inculpatul a luat hotărârea de a comite acţiuni specifice traficului de droguri mai înainte de a se fi întâlnit cu investigatorul şi colaboratorul sub acoperire, neputându-se reţine că aceştia l-au determinat să săvârşească sau să continue săvârşirea unor astfel de fapte.
În ceea ce priveşte criticile referitoare la pedepsele aplicate, Curtea de apel a constatat că sunt fondate, acestea sunt excesiv de severe, fiind greşit individualizare sub aspectul cuantumului în ceea ce-l priveşte pe inculpatul L.M.
Instanţa de apel a apreciat că, prin reţinerea, în favoarea inculpatului a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi prin aplicarea inculpatului L.M. a unei pedepse de 4 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi dispunând executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare în regim de detenţie, se realizează o justă individualizare a sancţiunilor, în raport cu gravitatea în concret a faptelor comise şi periculozitatea autorului acestora, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.
La stabilirea şi aprecierea acestei pedepse, Curtea de apel a avut în vedere natura şi gravitatea faptelor comise, de trafic de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată, modalitatea şi împrejurările concrete de comitere a acestora, astfel cum au fost reţinute şi descrise în hotărârea atacată, numărul faptelor comise - 6 fapte de trafic de droguri, dintre care trei fapte au ca obiect droguri de mare risc, precum şi amploarea acestui fenomen infracţional, consumul de droguri având consecinţe dintre cele mai grave, uneori letale, cu privire la sănătatea şi viaţa consumatorilor.
De asemenea, instanţa de apel a ţinut cont şi de datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului L.M. şi datele rezultate din referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Astfel, inculpatul L.M. nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare şi studii postuniversitare, a avut şi are un loc de muncă, din caracterizarea depusă la dosarul cauzei, rezultând că s-a comportat la locul de muncă într-o manieră exemplară.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare, privativă de libertate, Curtea de apel a avut în vedere numărul mare al faptelor comise, respectiv şase şi împrejurarea că dintre acestea, trei reprezintă fapte de trafic de droguri de mare risc, fiind prin urmare mult mai grave şi, în acest context şi poziţia procesuală, parţial nesinceră a acestuia şi împrejurarea că din fişa de cazier judiciar rezultă că a mai fost sancţionat administrativ, în anul 2012, pentru art. 86 alin. (1), art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.
Ca atare, în prezenta cauză, curtea de apel a apreciat că împrejurările de fapt amintite, cert rezultate din actele dosarului, justifică reţinerea, în favoarea inculpatului a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. în contextul unor date ce caracterizează favorabil persoana acestuia.
Cât priveşte pedeapsa complementară, deşi,în mod corect, în raport cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi ale art. 65 C. pen., instanţa de fond a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., în mod nejustificat a stabilit durata maximă prevăzută de lege pentru aceste pedepse, respectiv 10 ani.
Date fiind pedepsele principale aplicate, curtea de apel a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani în cazul inculpatului L.M.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul L.M., care a depus motive scrise de recurs, în termenul legal prevăzut de art. 38510 C. proc. pen.
Prin recursul declarat, a invocat temeiul art. 3859 pct. 12 din C. proc. pen., susţinând că pentru faptele din data de 4 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011 nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, sub aspectul laturii subiective, respectiv lipsa intenţiei.
A susţinut că din tot probatoriul administrat, inculpatul nu a intenţionat să intermedieze, lucru ce reiese atât din declaraţia coinculpatului, cât şi a martorului F.O., care au declarat că nici înainte de tranzacţia din 4 octombrie şi nici în timpul acesteia nu au fost discuţii iniţiate sau purtate de inculpatul L.M. cu colaboratorul I.A., cu investigatorul sub acoperire sau chiar cu vânzătorul B.P.N.
A solicitat achitarea pentru actul material din data de 4 octombrie 2011 în baza art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. coroborat cu art. 11 alin. (2) lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
A criticat hotărârea instanţei şi sub aspectul pronunţării unei hotărâri de condamnare pe baza mărturiei investigatorului sub acoperire, contrar şi dispoziţiilor art. 103 alin. (3) C. proc. pen., precum şi mărturiile coinculpaţilor care au înţeles să uzeze de procedura simplificată prev. de art. 3201 C. proc. pen.
A susţinut că pentru cele două acte materiale inculpatul recurent a fost provocat, lucru care este contrar principiului loialităţii probelor, cu consecinţa firească a necesităţii excluderii acestor probe.
A mai arătat că aceleaşi considerente sunt aplicabile şi actului material din data de 3 noiembrie 2011, pentru care a solicitat achitarea în baza aceloraşi temeiuri legale.
A mai solicitat aplicarea disp. art. 5 din noul C. pen., sub aspectul limitelor de pedeapsă reduse în noua lege, cu reţinerea circumstanţelor atenuante favorabile câştigate în mod definitiv cauzei, sub minimul prevăzut de lege, dar nu mai jos de 1 an.
A solicitat reevaluarea pedepsei şi cu privire la modalitatea de executare a acesteia, în condiţiile suspendării executării, întemeindu-şi cererea pe circumstanţele atenuante reţinute, pe reducerea pedepsei ce va rezulta din aplicarea disp. art. 5 noul C. pen., pe concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune şi pe atitudinea pe care a avut-o inculpatul în toate fazele procesuale.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat, în parte, raportat la intrarea în vigoare a noului C. pen. la data de 1 februarie 2014 şi, în consecinţă, a incidenţei instituţiei aplicării legii penale mai favorabile, prevăzută de art. 5 din noul C. pen.
Examinând cauza, în raport cu succesiunea de legi penale intervenite de la săvârşirea infracţiunii de către inculpat, instanţa de recurs constată că se impune aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la pedeapsa principală, complementară şi cea accesorie, astfel cum sunt reglementate în noua lege.
Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în M. Of. nr. 757/12.11.2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.
Înalta Curte constată că limitele de pedeapsă prevăzute în noua lege, astfel cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, pentru art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 sunt reduse faţă de cele din legea veche, însă nu se impune aplicarea legii noi mai favorabile, în raport cu pedeapsa principală de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Pedeapsa pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, este în noua reglementare de la 2 la 7 ani închisoare, respectiv de la 5 la 12 ani închisoare, în timp ce în limitele prevăzute anterior erau de la 3 la 15 ani, respectiv de la 10 la 20 ani închisoare.
Pedeapsa pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, este în noua reglementare de la 3 luni la 2 ani închisoare, în timp ce limitele prevăzute anterior erau de la 6 luni la 2 ani, respectiv de la 2 ani la 5 ani închisoare.
Raportat la dispoziţiile legale mai sus menţionate şi având în vedere situaţia faptică reţinută de cele două instanţe, precum şi proporţionalitatea pedepsei, instanţa de recurs constată că se impune menţinerea cuantumului pedepsei orientat spre minimul special prevăzut de lege, aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi reducerea, în mod corespunzător, la un cuantum situat sub minimul special prevăzut de lege, în raport cu normele de incriminare actuale pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
În ce priveşte pedeapsa complementară, din reglementarea noului C. pen., se constată că are corespondent în legea veche, sub aspectul conţinutului şi a caracterului obligatoriu de aplicare, însă legiuitorul a prevăzut expres limitele de executare a acesteia, pe o perioadă de la 1 la 5 ani, situaţie în care legea nouă cuprinde dispoziţii mai favorabile ce urmează a fi aplicate în cauză. Individualizarea pedepsei este o chestiune de apreciere, ce implică reanalizarea criteriilor de cuantificare şi de stabilire a sancţiunii şi nu verificarea modalităţii în care instanţa de fond sau instanţa de apel au aplicat sau au respectat o anumită dispoziţie legală.
În ce priveşte reindividualizarea pedepsei, sub aspectul cuantumului şi a modalităţii de executare a acesteia, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită cu respectarea dispoziţiilor legale, în limitele rezultate în urma aplicării dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior privind efectul circumstanţelor atenuante.
Referitor la critica inculpatului apelant, care a susţinut că pentru faptele din data de 4 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011 nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, sub aspectul laturii subiective, respectiv lipsa intenţiei, se constată că nu este fondată. Acest aspect a fost invocat în apel şi a fost analizat în mod temeinic şi de către instanţa de apel.
Fapta reţinută în sarcina inculpatului L.M., astfel cum a fost stabilită prin sentinţa de condamnare corespunde normei de incriminare a infracţiunii de trafic de droguri de risc reţinută în sarcina inculpatului. Astfel, aşa cum s-a reţinut, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 3 august 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,09 grame cannabis de către inculpatul A.N.C. zis "A." şi numiţii B.R. şi P.M.C. către colaboratorul cu nume de cod I.A., la data de 28 septembrie 2011 a intermediat vânzarea a două comprimate ecstasy de către inculpatul C.A.P. către investigatorul sub acoperire M.P., la data de 30 septembrie 2011 a intermediat vânzarea a 5 comprimate de ecstasy de către inculpatul C.A.P. către colaboratorul cu nume de cod I.A., la data de 4 octombrie 2011 a intermediat vânzarea a 5 comprimate de ecstasy de către inculpatul C.A.P. zis "C." către investigatorul sub acoperire M.P., la data de 4 octombrie 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,68 grame rezină de cannabis (haşiş) de către inculpaţii B.P.N. şi S.A.M. către investigatorul sub acoperire M.P. şi colaboratorul I.A., la data de 3 noiembrie 2011 a intermediat vânzarea cantităţii de 4,41 grame cannabis de către inculpatul A.A.C. zis "P." către investigatorul sub acoperire M.P. şi colaboratorul I.A. La data de 22 martie 2012, cu ocazia percheziţiei domiciliare, inculpatul a deţinut, fără drept, cantitatea de 1,21 grame cannabis în vederea consumului propriu. De asemenea, inculpatul B.P.N., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 4 octombrie 2011, împreună cu inculpatul S.A.M. zis "B.L." a vândut cantitatea de 9,68 grame rezină de cannabis (haşiş) contra sumei de 450 RON investigatorului sub acoperire M.P. şi colaboratorului I.A., tranzacţie intermediată de către inculpatul L.M., la data de 10 octombrie 2011, care a vândut, prin intermediul inculpatul S.A.M. zis "B.L.", cantitatea de 9,92 grame rezină de cannabis (haşiş) contra sumei de 450 RON investigatorului sub acoperire M.P. şi colaboratorului I.A. şi că la data de 3 noiembrie 2011, împreună cu inculpatul S.A.M. zis "B.L." a vândut colaboratorului cu nume de cod I.A. cantitatea de 0,77 grame cannabis contra sumei de 60 RON.
Ansamblul probator administrat în cauză a confirmat vinovăţia inculpatului L.M. şi în ceea ce priveşte săvârşirea faptelor din datele de 4 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011, acesta intermediind vânzarea de droguri de risc de către inculpaţii B.P.N. şi S.A.M., respectiv de inculpatul A.A.C., către colaboratorul I.A.
Referitor la criticile formulate de apărare, în sensul că inculpatul ar fi săvârşit aceste două acte materiale urmare acţiunii de provocare a investigatorului sub acoperire, instanţa de recurs constată că acestea nu pot fi valorificate în limitele cazului de casare invocat, fără să procedeze la analiza sau la reaprecierea situaţiei de fapt, o atare verificare nefiind posibilă în calea de atac a recursului.
Analizând criticile, în raport cu dispoziţiile legale, instanţa de recurs constată că acestea tind spre modificarea situaţiei de fapt reţinută de cele două instanţe anterioare, punând în discuţie aspecte ce ţin de netemeinicia hotărârilor, iar nu de nelegalitatea acestora.
De altfel, din perspectiva legalităţii, instanţa de apel a făcut o analiză detaliată a probelor care au stat la baza condamnării inculpatului L.M., prin raportare la exigenţele Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că, atâta timp cât activitatea agentului este una de provocare a infracţiunii şi nimic nu indică faptul că, fără intervenţia sa, infracţiunea ar fi fost săvârşită, utilizarea acestei intervenţii provocatoare în cadrul procesului penal poate afecta în mod iremediabil caracterul echitabil al procesului.
În cauză, din probele dosarului, instanţa de apel a constatat că nu a existat o provocare din partea agenţilor sub acoperire, iar în lipsa acestei intervenţii inculpatul ar fi săvârşit infracţiunile, întrucât datele din trecutul său sugerau o predispoziţie a acestuia pentru comiterea acestui tip de infracţiuni, ce implicau acţiuni specifice traficului de droguri.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat de recurentul inculpat L.M. împotriva Deciziei penale nr. 173 din 20 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Va casa, în parte, decizia penală atacată şi rejudecând, va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului L.M. de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua şi b) C. pen. anterior, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Va menţine pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Va reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 5 C. pen. la 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, va dispune ca inculpatul L.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
Va face aplicarea disp. art. 65 - 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul inculpat L.M. împotriva Deciziei penale nr. 173 din 20 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează, în parte, decizia penală atacată şi rejudecând:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului L.M. de 4 ani închisoare şi 4 ani. interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua şi b) C. pen. anterior, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Menţine pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 5 C. pen. la 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, dispune ca inculpatul L.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
Face aplicarea disp. art. 65 - 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 5 martie 2014.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 822/2014. Penal. îndreptare eroare materială... | ICCJ. Decizia nr. 782/2014. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
