ICCJ. Decizia nr. 387/2014. SECŢIA PENALĂ
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 387/A
Dosar nr. 6307/271/2014***
Şedinţa publică din 28 octombrie 2015
Deliberând asupra apelului formulat de contestatoare C.M., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 107/A din 10 februarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C.M. împotriva deciziei penale nr. 671 din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea pronunţată în dosarul penal nr. 6307/271/2014**.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Oradea a avut în vedere următoarele:
Prin decizia penală nr. 671 din 15 decembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 431 C. proc. pen., a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C.M., împotriva deciziei penale nr. 580/A din 11 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatoarea a fost obligată la plata către stat a sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.
În motivare s-a reţinut că, contestatoarea C.M. a formulat critici faţă de decizia penală nr. 580/A din 11 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, motivând că la dosar exista anumite inadvertenţe şi că procurorul de şedinţă a afirmat că nu are cunoştinţă despre aceste inadvertenţe, aspecte care prin raportare la condiţiile prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. pen. au fost apreciate de Curte ca nefiind circumscrise condiţiilor prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva deciziei penale nr. 671/2014 a Curţii de Apel Oradea, la data de 30 decembrie 2014 contestatoarea a formulat contestaţie în anulare invocând faptul că la judecarea contestaţiei citarea acesteia nu s-a făcut la adresa de corespondenţă indicată în documente. A mai arătat că în luna decembrie a solicitat un nou termen pentru judecare, aflând de proces întâmplător în urma consultării portalului instanţelor de judecată şi că în 15 decembrie 2014 a avut probleme medicale dentare.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 5, art. 10, art. 100 C. proc. pen.
Analizând actele dosarului, în raport de dispoziţiile art. 431 C. proc. pen., Curtea a apreciat contestaţia în anulare inadmisibilă pentru considerentele ce urmează:
Aşa cum rezultă din prevederile art. 426 C. proc. pen. raportat la art. 431 din acelaşi Cod, contestaţia în anulare poate fi formulată pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 426 lit. a)-i) C. proc. pen.
Prevederile art. 431 alin. (2) C. proc. pen. se referă la condiţiile care trebuiesc examinate în etapa admisibilităţii în principiu, respectiv termenul în care cererea a fost formulată, motivele invocate care trebuie să se încadreze în cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen. şi necesitatea depunerii sau reiterării de dovezi în sprijinul contestaţiei.
Neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile arătate mai sus are drept consecinţă inadmisibilitatea contestaţiei, întrucât admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie în anulare presupune îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. pen.
Analizând condiţiile prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. pen. prin raportare la speţa dedusă judecăţii, s-a constatat că criticile formulate de contestatoare nu se circumscriu cazurilor expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 426 lit. a)-i) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, constatându-se că cererea de contestaţie nu îndeplineşte condiţiile cumulative prevăzute de dispoziţiile legale mai sus-arătate, în temeiul art. 431 C. proc. pen., Curtea a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C.M. împotriva deciziei penale nr. 671 din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea pronunţată în dosarul penal nr. 6307/271/2014**.
Împotriva deciziei penale nr. 107/A din 10 februarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat apel contestatoarea C.M.
În susţinerea apelului contestatoarea a solicitat admiterea în principiu a contestaţiei în anulare formulată în Dosarul nr. 6307/271/2014***, precum şi ataşarea dosarului iniţial nr. 12178/271/2013.
Examinând actele şi lucrările din dosar, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil apelul formulat de contestatoarea C.M.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că decizia penală apelată este pronunţată în cadrul promovării unei căi extraordinare de atac, contestaţie în anulare, iar hotărârea atacată este definitivă.
De asemenea, Înalta Curte reţine că inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordine de drept.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatoarea C.M. împotriva deciziei penale nr. 107/A din 10 februarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelanta contestatoare la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatoarea C.M. împotriva deciziei penale nr. l07/A din 10 februarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă apelanta contestatoare la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată şedinţă publică, azi 28 octombrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 968/2014. SECŢIA PENALĂ. Verificare măsuri... | ICCJ. Decizia nr. 1038/2014. SECŢIA PENALĂ. şantajul (art.194... → |
|---|
