ICCJ. Decizia nr. 214/2015. SECŢIA PENALĂ
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 214/A/2015
Dosar nr. 1790/268/2013
Şedinţa publică din data de 09 iunie 2015
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 32/A din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de inculpatul V.J. împotriva sentinţei penale nr. 94 din 6 iunie 2014, a fost desfiinţată în parte sentinţa penală atacată şi rejudecând cauza, a fost înlăturată dispoziţia primei instanţe de revocare a liberării condiţionate a inculpatului V.J. din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 196 din 7 iunie 2005 a Tribunalului Harghita şi de adăugare la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în prezenta cauză a restului neexecutat de 885 de zile.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale primei instanţe.
Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii V.Z. şi G.Z. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Conform art. 275 alin. (2), (3) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii apelanţi V.Z. şi G.Z. să plătească fiecare câte o sumă de 400 de lei reprezentând parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, restul cheltuielilor cu acest titlu rămânând în sarcina statului, iar suma de 900 de lei reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu s-a dispus a se avansa Baroului Mureş din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Târgu Mureş a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 94 din 06 iunie 2014 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a fost condamnat inculpatul V.J. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la prev. art. 5 C. pen., la 2 ani închisoare.
S-a constatat că prin sentinţa penală nr. 196 din 7 iunie 2005, a Tribunalului Harghita, inculpatul a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, fiind eliberat condiţionat la 11 august 2009, rămânând de executat un rest de 885 de zile.
În baza art. 43 alin. (1) C. pen. s-a adăugat pedeapsa stabilită de 2 ani, la restul din pedeapsa anterioară, neexecutată, astfel s-a dispus ca inculpatul execute pedeapsa de 2 ani şi 885 de zile şi s-a făcut aplicarea prevederilor art. 65, art. 66 lita C. pen.
A fost condamnat inculpatul V.Z. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 C. pen., la 2 ani închisoare, s-a constatat că, prin sentinţa penală nr. l 17/18 mai 2012 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare, pe timp de 4 ani pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat şi în baza art. 83 C. pen. din 1969 raportat la prev.art. 15 din Legea nr. 187/2012, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa totală de 4 ani, fâcându-se aplicarea prevederilor art. 65, art. 66 lit. a), d) C. pen.
A fost condamnat inculpatul G.Z. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d), cu aplicarea art. 35 alin. (1) raportat la art. 5 C. pen., la 2 ani închisoare, s-a constatat că inculpatul, prin sentinţa penală nr. 84 din 16 aprilie 2013 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a fost condamnat la 5 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe termen de 2 ani şi 5 luni.
În baza art. 83 C. pen. din 1969 raportat la prev.art. 15 din Legea nr. 187/2012, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării, astfel inculpatul s-a dispus să execute pedeapsa totală de 2 ani şi 5 luni, făcându-se aplicarea prevederilor art. 65, art. 66 lit. a), d) C. pen.
În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului faţă de inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. în dauna părţii vătămate J.J.
În baza art. 274 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii să plătească în favoarea statului suma de câte 570 lei.
Instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 767/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc au fost trimişi în judecată inculpaţii V.J., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen. din 1969 şi art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, inculpatul V.Z., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din 1969 cu art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi art. 37 lit. a) C. pen. din 1969, inculpatul G.Z., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969.
În sarcina inculpaţilor, în fapt, s-a reţinut că în noaptea de 05 mai 2013 au sustras de la imobilul situat în com. Mărtiniş, sat Bădeni, proprietatea părţii vătămate P.Z., mai precis din garajul locuinţei sale unde se află şi atelierul de tâmplărie, un motofierăstrău mecanic, una bucată maşină de găurit, maşină de găurit de culoare verde, o motocositoare şi o scară flexibilă de aluminiu, cauzându-i un prejudiciu de 4.000 lei.
Tot în aceeaşi noapte, cei trei inculpaţi, fiind însoţiţi de o persoană neidentificată, au pătruns în atelierul situat în com. Feliceni, sat Arvăţeni, prin efracţie, de unde au sustras 1 bucată motofierăstrău mecanic, 1 bucată maşină de găurit, 1 bucată freză, freză, bunuri ce aparţineau părţii J.J., cauzându-i acestuia un prejudiciu de 1.500 lei.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut că în noaptea de 04 mai 2013, în jurul orelor 04,30, organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Feliceni, efectuau serviciu de patrulare, pe raza comunei. La un moment dat au oprit, pe DJ 137, în faţa Postului de Poliţie Feliceni, pentru control, un autoturism tip taxi de culoare albă. Maşina a încetinit în faţa lucrătorului de poliţie, iar când aproape s-a oprit, au sărit din maşină, la câţiva metri de poliţie, patru persoane de sex bărbătesc, care au început să fugă.
Cu această ocazie şeful de post G.R. i-a recunoscut, printre cei patru fugari, pe inculpaţii V.J., V.Z. şi G.Z.
Autovehiculul, era condus de taximetristul P.Z., din com. Dealu, sat Sâncrai.
Trecându-se la controlul autoturismului, în portbagaj s-au găsit două bucăţi motofierăstrău, 1 bucată maşină de găurit, una bucată maşină de găurit, una bucată maşină de găurit, o freză, o freză, o motocositoare, o scară flexibilă din aluminiu.
Identificarea făcută de către şeful de post din com. Feliceni a fost confirmată, în parte, şi prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 05 iunie 2013 al I.PJ. Harghita, constatându-se că urma creată pe autoturism aparţinea reliefului papilar al degetului mare, de la mâna stângă, a numitului V.Z.
În cauză a fost audiat, imediat după constatare, taximetristul P.Z., care a declarat cu această ocazie că, în seara zilei de 3/4 mai 2013, a fost contactat telefonic de către numitul V.J., cu porecla „N.", să se deplaseze pe strada E., din Odorheiu Secuiesc. înainte de acest transport, în ultimele două luni V.J. împreună cu încă doi bărbaţi, pe care ulterior i-a recunoscut după fotografii la sediul Poliţiei Municipiului Odorheiu Secuiesc, fiind vorba de V.S. şi G.Z., au fost transportaţi, de câteva ori, de către taximetrist în diferite locaţii cum ar fi oraşul Rupea, satul înlăceni, com. Atid, etc.
Şi în seara respectivă era vorba despre V.J., V.S. şi G.Z., iar în maşină a mai urcat un alt patrulea bărbat, pe care taximetristul nu l-a putut identifica. De menţionat că V.J., a urcat pe bancheta faţă dreapta. Cu această ocazie inculpaţii, care erau autorii furturilor, i-au spus taximetristului să-i ducă până în satul Bădeni, fără să-i comunice motivul transportului. Oprind în satul Bădeni, a aşteptat aproximativ o oră, după care inculpaţii au apărut la faţa locului, cu mai multe scule, motocositoare şi alte bunuri pe care le-au pus în portbagaj.
După aceea inculpaţii i-au spus taximetristului să se deplaseze, cu maşina, până în satul Arvăţeni. Ajungând în satul Arvăţeni taximetristul a oprit la staţia de autobuz, după care inculpaţii au coborât din maşină, au intrat pe o străduţă, iar după aproximativ 20 de minute, toţi patru au revenit, având asupra lor scule, precum şi bormaşină şi motofierăstrău.
În momentul când au ajuns la intersecţia cu drumul judeţean, în apropierea Postului de Poliţie Feliceni şi când poliţistul a făcut semn de oprire, taximetristul a încetinit, îndreptându-se spre poliţist. Atunci cei patru au fugit din maşină.
Pe parcursul cercetărilor s-a efectuat şi o recunoaştere din grup după fotografii, taximetristul P.Z. identificând, cu această ocazie, pe trei din cele patru persoane aflate în maşină şi care au participat la furturi, fiind vorba de V.J., V.S. şi G.Z.
Ulterior, s-a stabilit că cei trei inculpaţi împreună cu un autor necunoscut, s-au deplasat în com. Mărtiniş, sat Bădeni, la imobilul proprietatea lui P.Z., iar din garajul locuinţei sale, unde se află şi atelierul de tâmplărie, au sustras un motofierăstrău mecanic, marca Stihl, una bucată maşină de găurit, una bucată maşină de găurit, de culoare verde, o moto cositoare, şi o scară flexibilă de aluminiu, cauzându-i un prejudiciu de 4.000 lei.
Bunurile au fost ridicate din maşina numitului P.Z. şi restituite părţii vătămate, prejudiciul fiind recuperat.
Tot în aceea noapte, cei trei inculpaţi, fiind însoţiţi de o persoană neidentificată, au pătruns în atelierul situat în com. Feliceni, sat Arvăţeni, prin efracţie, de unde au sustras 1 bucată motofierăstrău mecanic, 1 bucată maşină de găurit, , freză model, 1 bucată freză, cauzându-i un prejudiciu de 1.500 lei părţii vătămate J.I.
Ulterior, bunurile au fost restituite, prejudiciul fiind recuperat.
În cursul urmăririi penale inculpaţii au avut o atitudine refractară, nerecunoscând comiterea faptelor. Mai mult, aceştia au susţinut că ei nici nu se aflau în maşina condusă de P.Z. în noaptea respectivă, fiind plecaţi din localitate cu rudele lor numeroase.
Inculpatul G.Z. s-a sustras de la prezentarea materialului de urmărire penală, fiind încurajat de părinţii acestuia, care având cunoştinţă că trebuia să se prezinte la această unitate, la data de 28 iunie 2013, în locul acestuia a venit mama sa O.E., care a precizat că fiul ei se află la lucru în pădure, însă discutând cu acesta telefonic, se va deplasa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu-Secuiesc, la data de 03 iulie 2013.
I s-a eliberat şi mandat de aducere lui G.Z., organele de poliţie s-au prezentat la domiciliul acestuia, l-au observat pe G.Z. că se află în curtea domiciliului părinţilor, însă tatăl celui căutat, respectiv G.D., a refuzat să permită poliţiştilor accesul în curte.
Aceste fapte au fost stabilite prin: proces-verbal de depistare, plângerea părţilor vătămate, dovezi de ridicare-restituire, proces-verbal de ridicare a urmelor digitale şi planşa fotografică, proces-verbal de recunoaştere din grup după fotografii, raport de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţii martori, declaraţii inculpat.
Inculpatul V.J. a suferit mai multe condamnări, ultima oară prin sentinţa penală nr. 196 din 7 iunie 2005 a Tribunalului Harghita a fost condamnat la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, fiind eliberat condiţionat la 11 august 2009, rămânând de executat un rest de 885 de zile, aplicându-se faţă de acesta prevederile art. 37 lit. b) C. pen. din 1969.
Inculpatul V.Z. a fost condamnat, prin sentinţa penală nr. 117 din 18 mai 2012 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, la 2 ani închisoare cu suspendare, pe timp de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, aplicându-se în cauză prev. de art. 37 lit. a) C. pen. din 1969.
Inculpatul G.Z., prin sentinţa penală nr. 84 din 16 aprilie 2013 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a fost condamnat la 5 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe termen de 2 ani şi 5 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, sentinţă rămasă definitivă la 30 aprilie 2013.
Prin încheierea de şedinţă nr. 8 din 10 martie 2014 instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru fapta săvârşită de către inculpatul V.J., din furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) N.C.P. cu aplicarea art. 35 alin. (1), 41 alin. (1) şi art. 77 lit. a) N.C.P., pentru fapta săvârşită de către inculpatul V.Z., din infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen. din 1969, în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) N.C.P. cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 77 lit. a) N.C.P. şi art. 37 lit. a) C. pen. din 1969, iar pentru fapta săvârşită de inculpatul G.Z., din infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b), d, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi 77 lit. a) N.C.P.
S-a mai reţinut că, la termenul de judecată din 10 februarie 2014, partea vătămată J.J. a declarat că s-a împăcat cu inculpaţii şi nu are pretenţii civile faţă de ei, prejudiciul cauzat fiind recuperat prin restituirea în natură a bunurilor sustrase. Astfel, s-a impus a fi aplicate prevederile art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 lit. g) C. proc. pen.
Partea vătămată P.Z. a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză, bunurile sustrase în valoare de 4.000 lei fiind restituite în natură, însă nu era de acord cu împăcarea, solicitând aplicarea legii penale.
Cu privire la poziţia procesuală a inculpaţilor s-a reţinut că ei şi în cursul judecăţii au avut o atitudine refractară, nu au recunoscut săvârşirea faptelor, însă nu au reuşit să procure probe concludente, pentru dovedirea lipsei lor de la săvârşirea furturilor.
S-a apreciat, pe baza probatoriului administrat, că fapta inculpatului V.Z. întrunea elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen.; că fapta inculpatului V.J. întrunea elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. şi că fapta inculpatului G.Z. întrunea elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
La individualizarea şi dozarea pedepsei pentru inculpaţi s-a ţinut cont de gradul de pericol social concret al infracţiunilor, raportat la condiţiile de săvârşire, la valoarea substanţială a prejudiciului creat (chiar dacă acesta a fost recuperat) şi la persoana inculpaţilor, fiecare având antecedente penale, manifestând o atitudine nesinceră.
Astfel, s-a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse privative de libertate, cu executare în regim de detenţie.
Pentru considerentele de mai sus instanţa l-a condamnat pe inculpatul V.J., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la prev. art. 5 C. pen., la 2 ani închisoare, a constatat că inculpatul prin sentinţa penală nr. 196 din 7 iunie 2005 a Tribunalului Harghita, a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, fiind eliberat condiţionat la 11 august 2009, rămânând de executat un rest de 885 de zile.
În baza art. 43 alin. (1) C. pen., s-a adăugat pedeapsa stabilită de 2 ani, la restul din pedeapsa anterioară neexecutată, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani şi 885 de zile şi a făcut aplicarea prevederilor art. 65, art. 66 lit. a) C. pen.
A fost condamnat inculpatul V.Z., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare, s-a constatat că inculpatul, prin sentinţa penală nr. 117 din 18 mai 2012 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare, pe timp de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat şi conform art. 83 C. pen. din 1969 raportat la prev.art. 15 din Legea nr. 187/2012, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa totală de 4 ani. S-a făcut aplicarea prevederilor art. 65, art. 66 lit. a), d) C. pen.
A fost condamnat inculpatul G.Z., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) raportat la art. 5 C. pen., la 2 ani închisoare. S-a constatat că inculpatul, prin sentinţa penală nr. 84 din 16 aprilie 2013 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a fost condamnat la 5 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe termen de 2 ani şi 5 luni, conform art. 83 C. pen. din 1969 raportat la prev. art. 15 din Legea nr. 187/2012. S-a dispus revocarea beneficiului suspendării, inculpatul urmând să execute pedeapsa totală de 2 ani şi 5 luni. S-a făcut aplicarea prevederilor art. 65, art. 66 lit. a), d) C. pen.
În baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului faţă de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen., în dauna părţii vătămate J.J.
În baza art. 274 C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii să plătească în favoarea statului suma de câte 570 lei.
Hotărârea judecătorească astfel pronunţată, în termen legal, a fost atacată cu apel de inculpaţii G.Z., V.J. şi V.Z., fiecare înţelegând să solicite ca, în urma admiterii căii de atac astfel promovate şi a reformării parţiale a sentinţei penale criticate, să se dispună achitarea sa de acuza ce i-a fost reţinută în sarcină (inculpaţii V.J. şi G.Z.), respectiv reducerea pedepsei aplicate - inculpatul V.Z., deoarece aceasta este prea aspră. Inculpaţii care au solicitat achitarea, au învederat faptul că prin probele ce le propun, pot să-şi demonstreze nevinovăţia, respectiv că nu au comis infracţiunea pentru care au fost condamnaţi.
Analizând apelurile astfel declarate, cu stricta respectare a prevederilor art. 412, 416-419 C. proc. pen., Curtea de Apel Târgu Mureş a constatat că doar cel al inculpatului V.J. se impune a fi admis, celelalte două impunându-se a fi respinse, dar nu pentru motivele invocate de aceşti inculpaţi în calea de atac astfel exercitată, ci pentru cele ce se vor menţiona în continuare.
S-a reţinut că probatoriul cauzei administrat în condiţii de imparţialitate şi obiectivitate, şi care a fost suplimentat în faţa instanţei de control judiciar, a condus la concluzia că inculpaţii au comis infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea lor, în prim grad jurisdicţional.
Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză coroborate cu probele ştiinţifice administrate, a rezultat, dincolo de orice dubiu, faptul că: inculpatul V.J. a comis infracţiunea de furt calificat, în dauna părţii vătămate Jacob Jozsef, acesta comiţând această faptă în stare de recidivă şi alături de alţi trei participanţi; inculpatul V.Z. a comis infracţiunea de furt calificat în dauna părţii vătămate J.J., acesta comiţând această faptă în stare de recidivă şi alături de alţi trei participanţi; inculpatul G.Z. a comis în dauna menţionatei părţi vătămate, infracţiunea de furt calificat, împreună cu alte trei persoane.
Toate probele administrate în apărare de către inculpaţi şi care vizau demonstrarea nevinovăţiei lor au permis concluzionarea faptului că, în dimineaţa zilei de 04 mai 2013 aceştia au desfăşurat o activitate infracţională ce se circumscrie preved.art. 228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) şi a art. 35 alin. (1) C. pen. şi care a fost comisă în dauna părţii vătămate J.J. Niciuna dintre probele la care inculpaţii au înţeles să recurgă, nu i-a plasat în sfera ilicitului penal, ci tocmai, au permis statuarea, cu certitudine, a faptului că aceştia, împreună cu o a patra persoană, rămasă încă neidentificată, au săvârşit acţiuni de sustragere de bunuri, din patrimoniul părţilor vătămate P.Z. şi J.J.
S-a reţinut că pentru activitatea infracţională desfăşurată în dimineaţa zilei de 04 mai 2013, fiecărui inculpat i-a fost determinată corect contribuţia avută la săvârşirea faptelor şi, în funcţie de antecedenţa penală prezentată de fiecare, s-a stabilit în prezenta cauză o pedeapsă corect individualizată, cu stricta respectare a prevederilot art. 74 din N.C.P.
Cu toate acestea, având în vedere menţiunile din fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor, s-a constatat că, în cazul inculpatului V.J., s-a dispus în mod greşit revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicată acestuia, prin sentinţa penală nr. 196/2005 a Tribunalului Harghita. Acest inculpat a fost liberat condiţionat din executarea pedepsei anterior menţionate la data de 11 august 2009, rămânându-i de executat un rest de 885 zile închisoare, cuantumul acestei pedepse integral împlinindu-se în februarie 2012. Fapta pentru care inculpatul V.J. a fost condamnat în prezenta cauză s-a consumat în noaptea de 3/4 mai 2013, deci după considerarea ca executată a pedepsei anterior menţionată. Prin urmare, s-a reţinut că în mod eronat, la pronunţarea sentinţei de condamnare, instanţa de fond a dispus revocarea liberării de care a beneficiat acest inculpat. Această omisiune a instanţei de fond a fost corijată prin admiterea apelului declarat doar de către acest inculpat.
Apelurile declarate în cauză de către inculpaţii V.Z. şi G.Z., având caracter nefondat, pentru considerentele anterior expuse, au fost respinse, cu stricta respectare a preved.art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 32/A din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat apel inculpatul G.Z., calea de atac nefiind motivată.
La termenul din 09 iunie 2015, apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat G.Z. a solicitat respingerea căii de atac, ca inadmisibilă.
Instanţa reţine că la fila 18 a dosarului a fost ataşată cererea de renunţare la calea de atac formulată de domnul avocat B.G.
Având în vedere că din cuprinsul referatului întocmit de grefierul de şedinţă (fila 29 dosar verso) rezultă că avocatul B.G. a comunicat că a avut delegaţie doar pentru declararea contestaţiei şi redactarea cererii de retragere, iar pe împuternicirea avocaţială (fila 4 dosar), la rubrica referitoare la activităţile ce urmează a fi exercitate, se menţionează „declarare cerere contestaţie", Înalta Curte nu va lua act de cererea de retragere a căii de atac.
Examinând apelul declarat de inculpatul G.Z., Înalta Curte constată următoarele:
Dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi a celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În prezenta cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu apelul formulat de inculpatul G.Z. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 32/A din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Prin urmare, în privinţa deciziei penale atacate, care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Drept urmare, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 421 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul G.Z. împotriva Deciziei penale nr. 32/A din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat apelantul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul G.Z. împotriva Deciziei penale nr. 32/A din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă apelantul inculpat la pjata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentanţi onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 09 iunie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 187/2015. SECŢIA PENALĂ. Luare de mită... | ICCJ. Decizia nr. 224/2015. SECŢIA PENALĂ → |
|---|
