ICCJ. Decizia nr. 187/2015. SECŢIA PENALĂ. Luare de mită (art. 254 C.p.). Abuz în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), falsul intelectual (art. 289 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.),

Decizii penale ICCJ 2015

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 187/2015

Dosar nr. 104/54/2012

Şedinţa publică din 10 februarie 2015

Deliberând asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova şi de inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D., P.D.I., R.D. şi C.C. împotriva deciziei penale nr. 411 din 20 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 313 din 15 iunie 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 16420/63/2007, baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţii R.D. şi M.A. din art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 din art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

1. În baza art. 254 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen, art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.D. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 256 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul R.D. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului din 16 august 2007 până în data de 03 aprilie 2008.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 120.000 RON.

2. În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul M.A. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani cu începere de la data executării pedepsei principale

În baza art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul M.A. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului din 16 august 2007 până în data de 03 aprilie 2008.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

3. În baza art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul C.C. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen, art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., a dispus ca inculpatul C.C. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

4. În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul G.P. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., a dispus ca inculpatul G.P. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

5. În baza art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul O.V. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

6. În baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul P.L. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul P.L. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

7. În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul G.M.D. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul G.M.D. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

8. În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul P.D.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul P.D.I. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

S-a admis acţiunea civilă formulată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi a obligat inculpaţii în solidar, iar pe inculpatul M.A. în solidar cu partea responsabil civilmente SC H.E. Bumbeşti-Jiu, să-i plătească suma de 589.505,97 RON cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpaţii R.D. şi M.A. câte o sumă de 158.498 RON.

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător dispusă de procuror prin ordonanţele nr. 46/P/2006 din 20 iunie .2007, 25 iunie 2007, 26 iunie 2007 şi 31 august 2007 asupra bunurilor inculpaţilor R.D., M.A., C.C. şi G.P.

În baza art. 348 C. proc. pen., instanţa a dispus desfiinţarea totală a înscrisurilor falsificate, declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate ale experţilor V.T.D., P.M. şi D.I., c.v-urile experţilor V.T.D. şi P.M., formularul 3.9.6.1. -„Personalul folosit pentru realizarea contractului", formularele 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" ale martorilor G.L., H.S., D.M., c.v.-ul lui D.Io., planul calităţii, formularul 3.9.6.2. „Echipament", formularul 3.9.6.1. - „Personalul folosit pentru realizarea contractului", formularul 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore", c.v.-ul lui B.I. (aflat la dosarul de eligibilitate calificare), c.v.-ul lui C.H., planul calităţii, formularul 3.9.6.2. „Echipament", centralizatorul financiar al obiectelor pe luna 6 anul 2004, centralizatorul financiar al situaţiilor de plată pe luna 6 anul 2004 şi situaţia de plată de plată în luna 6 anul 2004, listele consumurilor de resurse materiale,cu mâna de lucru de ore de funcţionare a utilajelor de construcţii, privind transporturile, facturile fiscale nr. din 03 aprilie 2004 în valoare de 2.380.442.906 ROL şi din 12 aprilie 2004 în valoare de 775.239.780 ROL emise de SC P.G. SRL către SC H.E. SRL şi din 06 aprilie 2004 în valoare de 2.721.337.696 ROL emisă de aceeaşi societate către SC E. SRL, procesele verbale de lucrări ascunse din 16 aprilie 2004 (2 procese verbale) 23 aprlie 2004, 26 aprilie 2004, 28 mai 2004, 30 aprilie 2004, 07 mai 2004, 21 mai 2004, 12 aprilie 2004, 19 aprilie 2004, 20 aprilie 2004, 23 aprilie 2004, 27 aprilie 2004, 03 mai 2004 şi 17 mai 2004, procesele verbale de lucrări ascunse din 20 mai 2004, 27 mai 2004 (2 procese verbale) 01 iunie 2004, 31 iunie 2004, 10 iunie 2004, 17 iunie 2004, 21 iunie 2004 (2 procese verbale), 23 iunie 2004, procesele verbale de recepţie calitativă din 19 aprilie 2004, 27 aprilie 2004, 10 mai 2004, 24 mai 2004, 14 aprilie 2004, 20 aprilie 2004, 21 aprilie 2004, 26 aprilie 2004, 28 aprilie 2004, 04 mai 2004 şi 18 mai 2004, procesele verbale recepţie calitativă din 17 mai 2004, 25 mai 2004 (2 procese verbale), 28 mai 2004 (2 procese verbale), 07 iunie 2004, 14 iunie 2004, 17 iunie 2004 (2 procese verbale), 20 mai 2004, 25 mai 2004 (2 procese verbale), 29 mai 2004 (2 procese verbale), 08 iunie 2004, 15 iunie 2004, 18 iunie 2004, 21 iunie 2004, 21 mai 2004, 28 mai 2004 (2 procese verbale), 01 iunie 2004 (2 procese verbale), 11 iunie 2004, 17 iunie 2004, 22 iunie 2004 şi 24 iunie 2004, buletinele de examinare vizuală a sudurilor din PE nr. l din 18 mai 2004, nr. 2 din 25 mai 2004, nr. 3 din 29 mai 2004, nr. 4 din 08 iunie 2004, nr. 5 din 15 iunie 2004, nr. 6 din 21 iunie 2004, nr. 8 din 25 mai 2004, nr. 9 din 29 mai 2004, nr. 10 din 18 iunie 2004, semnate din partea SC E. SRL, buletinele de examinare vizuală a sudurilor din PE nr. l din 14 aprilie 2004, nr. 2 din 14 aprilie 2004, nr. 3 din 21 aprilie 2004, nr. 4 din 28 aprilie 2004, nr. 5 din 04 mai 2004 şi nr. 6 din 18 mai 2004, procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante nr. 493 din 28 aprilie 2004, nr. 584 din 21 mai 2004 şi nr. 601 din 27 mai 2004, procesul verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante nr. 695 din 17 iunie 2004, raportul de execuţie din 28 iunie 2004 semnat de inculpatul R.D., procesul verbal de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată din 24 iunie 2004, dispoziţia nr. 4 din 01 aprilie 2004 emisă de SC G.C. SRL, de numire a lui V.T.D., centralizatorul financiar al obiectelor pe luna 7 anul 2004, centralizatorul financiar al situaţiilor de plată pe luna 7 anul 2004, şi situaţiile de plată în luna 7 anul 2004: deviz SAC 008 dezafectare staţie clorinare, deviz SAC 208 împrejmuire puţ PF1, deviz SAC 408 împrejmuire puţ PF2, facturilor fiscale emise de SC H.E. SRL nr. AA din 30 iulie 2004, nr. BB din 30 iulie 2004, nr. CC din 30 iulie 2004, nr. DD din 30 iulie 2004, nr. EE din 30 iulie 2004, nr. FF din 30 iulie 2004, nr. GG din 30 iulie 2004, procesul verbal de constatare privind natura terenului de fundare din 07 iulie 2004, procesele verbale de lucrări ascunse din 20 aprilie 2004, 27 aprilie 2004, 04 mai 2004, 20 mai 2004 (două procese verbale), 30 mai 2004, procesele verbale de lucrări ascunse nedatate (2 procese verbale), procesele verbale de recepţie calitativă din 15 mai 2004; 20 mai 2004, 25 mai 2004, 10 iunie 2004, procesele verbale de recepţie calitativă din 20 mai 2004 şi nedatate (5 procese verbale), buletinele de examinare vizuală a sudurilor din PE nr. 7 nedatat, nr. 8 nedatat, nr. 9 nedatat, procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante nr. 776 din 08 iulie 2004 şi nr. 776/1 din 08 iulie 2004, raportul de execuţie din 30 iulie 2004, procesul verbal de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată fără număr din 30 iulie 2004, declaraţia de conformitate emisă de SC E. SRL pentru calitatea nisipului de 473 mc. la 18 iunie 2004, centralizatorul financiar al obiectelor pe luna 9 anul 2004, centralizatoarele financiare ale situaţiilor de plată pe luna 9 anul 2004, facturilor fiscale emise de SC H.E. SRL nr. F1 din 24 septembrie 2004, nr. F2 din 24 septembrie 2004, - nr. F3 din 24 septembrie 2004, nr. F4 din 24 septembrie 2004, nr. F5 din 24 septembrie 2004, nr. F6 din 24 septembrie 2004, nr. F7 din 24 septembrie 2004, nr. F8 din 30 septembrie 2004, procesele verbale de lucrări ascunse din 06 septembrie 2004, 07 septembrie 2004, 08 septembrie 2004 (2 procese verbale), 10 septembrie 2004 (2 procese verbale) şi 20 septembrie 2004, raportul de execuţie din 25 septembrie 2004, procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din 26 septembrie 2004, anexa 2 „Borderou cu privire la obiectivul recepţionat la terminarea lucrărilor la data de 26 septembrie 2004 - cantităţi de lucrări ce nu au fost executate", proces verbal din 02 noiembrie 2004 privind verificarea executării lucrărilor cuprinse în Anexa 2, procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante din 21 octombrie 2004 şi din 04 octombrie 2004, fila din registrul de evidenţă al mijloacelor fixe al Primăriei comunei Săcelu, procesele verbale de lucrări ascunse, procesele verbale de recepţie calitativă, buletinele de examinare vizuală a sudurilor, procesele verbale de lucrări ascunse din 10 iunie 2004, 15 iunie 2004, 26 iulie 2004 (două procese verbale) şi 28 iulie 2004, respectiv procesele verbale de recepţie calitativă din 03 iunie 2004, 12 iunie 2004, 16 iunie 2004, 18 iunie 2004, 25 iunie 2004, 09 iulie 2004 (2 procese verbale), 12 iulie 2004, 15 iulie 2004, 17 iulie 2004, 26 iulie 2004 şi 25 septembrie 2004), declaraţiile de conformitate privind calitatea nisipului, procesul verbal de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată, fără număr din data de 30 iulie 2004, procesul verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante din 17 iunie 2004, identificat procesul verbal din 11 iunie 2004, fişa de verificare tehnică şi financiară din 08 iulie 2004, fişa de verificare tehnică şi financiară din 12 august 2004, fişa de verificare tehnică şi financiară din 08 noiembrie 2004, facturile fiscale emise de SC P. SRL către SC H.E. SRL şi SC E. SRL.

A obligat fiecare inculpat, iar pe inculpatul M.A. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu la plata a câte 6250 RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr. 46/P/2006 din 10 septembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticoruptie Serviciul Teritorial Craiova - Biroul Teritorial Tg Jiu au fost trimişi în judecată inculpaţii: R.D., M.A., C.C., G.P., O.V., P.L., G.M.D., P.D.I., pentru săvârşirea infracţiunilor după cum urmează:

- M.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de: instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; fals în declaraţii, prevăzut de art. 292 C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.; complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art. 26 C. pen., raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la fals intelectual, prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităţilor Europene, prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; dare de mită prevăzut de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; instigare la abuz în serviciu, prevăzut de art. 25 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. raportat cu art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b) C. pen.

- R.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art. 26 C. pen., raportat la art 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; uz de fals prevăzut de art. 291 C. pen.; fals intelectual prevăzut de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 288 alin. (2) C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen.; folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzut de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale prevăzute de art. 288 alin. (2) C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; uz de fals prevăzut de art. 291 C. pen.; abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; luare de mită prevăzut de art. 254 C. pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000; primire de foloase necuvenite prevăzut de art. 256 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- C.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de: fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false inexacte sau incomplet care au rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităţilor europene în formă continuată prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; primire de foloase necuvenite prevăzute de art. 256 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare; trafic de influenţă prevăzute de art. 257 C. pen. rap.la art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- G.P. pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la uz de fals prevăzută de art. 26 C. pen., rap. la art. 291 C. pen.; complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată art. 290 C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 288 alin. (1) C. pen.; complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările .şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- O.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de: fals intelectual, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.

- P.L. pentru săvârşirea infracţiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen.; complicitate la folosirea sa prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate infracţiunile cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- G.M.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- P.D.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b) C. pen.

În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că, primarul comunei Săcelu - R.D., membrii comisiei de recepţie a lucrării de alimentare cu apă a comunei Săcelu şi alte persoane (constructori, proiectanţi, responsabili tehnici) în baza unor documente false (situaţii de lucrări, procese verbale de lucrări ascunse, procese verbale de recepţie parţială, procese verbale pe faze determinante, procese verbale de recepţie la terminarea lucrării şi procese verbale de recepţie finală) au obţinut ilegal fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD, fără a executa unele lucrări, respectiv fără a utiliza toate materialele ce apăreau în respectivele documente în valoare totală de aproximativ 16 miliarde ROL (1.600.000 RON).

La data de 14 august 2002 Consiliul Local Săcelu a organizat licitaţia pentru realizarea proiectării la investiţia „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu, jud. Gorj" fiind desemnat câştigător ofertantul SC P. SRL Tg-Jiu.

În baza contractului de prestări servicii din 21 august 2002 încheiat între autoritatea contractantă Consiliul local Săcelu şi prestatorul SC P. SRL Tg-Jiu reprezentat de administratorul R.O. a fost elaborat studiul de fezabilitate având următorii indicatori tehnico-economici principaliivaloarea totală a lucrării: 27.436.724.500 ROL; durata de execuţie: 8 luni; următoarele capacităţi: captare: 10 l/s, conductă refulare: 2,9 Km, rezervor înmagazinare: 1 x 300 mc, staţie tratare 10 l/s, reţele distribuţie 21,8 Km.

Studiul întocmit de G.P., funcţionar în cadrul Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean Gorj, având ca şef de proiect pe R.D., a primit aviz favorabil din partea Consiliului Local Săcelu şi Consiliului Judeţean Gorj, precum şi celelalte avize şi acorduri necesare (aviz sanitar, acord de mediu).

La data 04 octombrie 2002, Consiliul Local Săcelu a depus la Agenţia SAPARD - Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) 4 Sud Vest Oltenia - Craiova, cererea de finanţare înregistrată pentru proiectul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu, judeţul Gorj" constând în extinderea şi modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa în comuna S., valoarea totală a proiectului fiind estimată la 1.085.321,20 euro (35.182.857.360,40 ROL), din care eligibilă 921.139,53 euro (29.860.580.144,01 ROL) şi neeligibilă 164.181,67 euro (5.322.277.196,39 ROL), proiectul fiind declarat eligibil.

Ulterior, la data de 18 aprilie 2003, între Agenţia SAPARD, şi Consiliul Local Săcelu, reprezentat de primarul R.D., s-a încheiat contractul cadru având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile în valoare de maxim 33.554.369.899 ROL pentru punerea în aplicare a proiectului menţionat, termenul limită de execuţie a proiectului şi depunere a ultimei cereri de plată fiind 30 septembrie 2004.

În urma semnării contractului de finanţare, Consiliul Local Săcelu a organizat licitaţii pentru achiziţii publice de servicii şi lucrări, constând în: elaborare proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie şi asistenţă tehnică; verificare proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuţie; supraveghere prin diriginţi de şantier; execuţie lucrări.

Licitaţia pentru elaborarea proiectului tehnic, caietului de sarcini, detaliilor de execuţie şi asistenţă tehnică pe parcursul îndeplinirii proiectului s-a desfăşurat în zilele de 14 şi 19 iunie 2003.

La licitaţie au participat: SC A. SRL Tg-Jiu, SC P. SA Tg-Jiu, Consorţiul SC P. 1408 SRL Tg-Jiu, SC I.P. SRL Tg-Jiu.

Comisia de evaluare compusă din: R.D. - preşedinte, G.M.D., S.V. şi P.D.I. - membri şi V.S. - secretar.

Conform raportului de evaluare din 19 iunie 2003, înregistrat la Consiliul local Săcelu sub nr. 1124 din 01 iulie 2003, comisia a desemnat câştigătoare oferta consorţiului format din SC P. 1408 SRL Tg-Jiu, SC I.P. SRL Tg-Jiu, în valoare de 1.400.000.000 ROL fără T.V.A. din care 56.283.000 ROL diverse şi neprevăzute.

Referitor la atribuirea contractului pentru verificare proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuţie, Consiliul Local Săcelu a transmis invitaţia la ofertare din 04 august 2003 către SC A. SRL Tg-Jiu. Evaluarea ofertei s-a realizat la data de 11 septembrie 2003 de comisia având aceeaşi componenţă ca în cazul licitaţiei pentru elaborare proiect tehnic. Contractul de servicii încheiat între Consiliul local Săcelu şi SC A. SRL reprezentată de C.D. în valoare de 80.000.000 ROL a fost înregistrat la autoritatea contractantă la data de 11 septembrie 2003.

a) Pentru atribuirea contractului de supraveghere prin diriginţi de şantier, Consiliul Local Săcelu a transmis către SC G.C. SRL Tg-Jiu invitaţia la ofertare. La dosarul de participare la licitaţie, societatea invitată a depus pe lângă celelalte documente necesare, lista cu experţii cheie V.T.D., G.M.D., P.M. şi D.I., declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate ale acestora, precum şi curriculum vitae pentru primii trei experţi. Declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate ale experţilor V.T.D., P.M. şi D.I. nu au fost completate şi semnate de aceştia, iar c.v-urile experţilor V.T.D. şi P.M. nu au fost semnate de titulari.

La data de 05 decembrie 2003, comisia de evaluare a hotărât atribuirea contractului către SC G.C. SRL pentru suma de 77.000.000 ROL. Contractul de servicii încheiat între Consiliul Local Săcelu şi SC G.C. SRL reprezentată de S.S. a fost înregistrat la autoritatea contractantă la data de 05 decembrie 2003. Ulterior, prin fişa navetă din 08 iulie 2004 s-a dispus respingerea avizării şi anularea fişei navetă şi fişei de avizare din 10 decembrie 2003 din cauza existenţei conflictului de interese, dirigintele de şantier G.M.D. fiind funcţionar şi lucrând în administraţia publică locală la data semnării contractului, recomandându-se totodată şi anularea contractului dintre SC G.C. SRL şi G.M.D.

Urmare respingerii avizării, G.M.D. în calitate de administrator al SC G.C. SRL a dispus încetarea activităţii sale ca inspector de şantier pentru supravegherea tehnică a investiţiei alimentare cu apă comuna Săcelu, începând cu data de 09 iulie 2004.

Ulterior, responsabilul legal al proiectului R.D. a transmis dispoziţiile din 01 aprilie 2004 şi din 14 iulie 2004, lista cu experţii cheie în care era menţionat doar V.T.D. şi o adeverinţă din care rezulta faptul că G.M.D. nu a avut calitatea de funcţionar public.

Prin fişa navetă - răspuns din 19 iulie 2004, Agenţia SAPARD a decis respingerea avizării lui V.T.D. ca diriginte de şantier pe motiv că acesta a mai contractat două dirigenţii şi nu poate să-şi respecte atribuţiile specifice şi pentru a treia lucrare în aceeaşi perioadă.

Ulterior respingerii avizării, responsabilul legal al proiectului inculpatul R.D., a transmis dispoziţia din 01 mai 2004 a SC G.C. SRL semnată de G.M.D. prin care în locul lui V.T.D. a fost numit C.F. ca inspector de şantier pentru investiţia „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Muşeteşti". Avizarea lui V.T.D. ca inspector (diriginte) de şantier pe perioada implementării proiectului pentru obiectivul de investiţii „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu, jud. Gorj" realizându-se la data de 28 iulie 2004.

Deşi, din analiza documentelor susmenţionate s-a ajuns la concluzia că în perioada 01 aprilie 2004 - 09 iulie 2007, pentru investiţia din comuna Săcelu au asigurat dirigenţia de şantier V.T.D. şi G.M.D. (cu toate că niciunul nu fusese avizat de Agenţia SAPARD), în realitate, lucrările de execuţie nu au fost supravegheate de către un diriginte de şantier, documentele care atestă efectuarea lucrărilor şi calitatea execuţiei fiind falsificate prin contrafacerea semnăturii lui V.T.D. menţionat ca diriginte de şantier şi a semnăturilor personalului folosit la realizarea obiectivului.

b) Pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări a fost aplicată procedura naţională deschisă de ofertare, anunţul de organizare a licitaţiei fiind publicat în cotidianul „G." din 18 septembrie 2003, data limită pentru depunerea ofertelor fiind 19 noiembrie 2003 ora 16.00.

La licitaţie au participat doi ofertanţi, respectiv: asociaţia de firme: SC C. SRL Craiova, SC M. SRL Ţicleni şi SC A. SRL Craiova a cărei ofertă a fost înregistrată la Consiliul local Săcelu în data de 19 noiembrie 2003 ora 14,30 şi consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu, SC E. SRL Novaci a cărui ofertă a fost înregistrată la Consiliul local Săcelu în data de 19 noiembrie 2003 ora 15,25. După deschiderea ofertelor, ambii ofertanţi au fost acceptaţi pentru evaluarea următoare.

Comisia (formată din R.D. - preşedinte, M.P. - secretar, G.I., S.M. şi P.D.I. - membri) a respins oferta asociaţiei de firme SC C. SRL Craiova, SC M. SRL Ţicleni şi SC A. SRL Craiova ca neconformă administrativ, motivele fiind consemnate în raportul de verificare a conformităţii administrative şi tehnice a ofertei anexat la raportul de evaluare şi au constat în principal, în lipsa unor documente, completarea necorespunzătoare a acestora ori existenţa unor contradicţii între informaţiile furnizate.

Împotriva hotărârii comisiei de evaluare, SC C. SRL a formulat contestaţie la Consiliul Local Săcelu, acesta comunicând societăţii respective că în urma reanalizării ofertei cât şi a contestaţiei comisia de evaluare a menţinut hotărârea de respingere a ofertei ca urmare a neîndeplinirii conformităţii administrative.

Contestaţia SC C. SRL a fost înaintată Agenţiei SAPARD şi Secretariatului General al Guvernului şi a făcut obiectul verificărilor de către reprezentanţi ai celor două instituţii, conform raportului de control s-a apreciat că decizia comisiei de evaluare de respingere a ofertei contestatorului a fost corectă existând trei neconformităţi relevante care justificau hotărârea descalificării ofertantului.

Potrivit celor două rapoarte de control în urma verificării şi a ofertei câştigătoare aparţinând consorţiului SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci au fost identificate unele neclarităţi/neregularităţi, reprezentantul S.G.G. concluzionând că oferta declarată câştigătoare prezintă multe neconformităţi faţă de cerinţele dosarului de licitaţie, nesesizate sau apreciate incorect de comisia de evaluare în raport cu prevederile procedurale, fapt care pune sub semnul îndoielii valabilitatea licitaţiei şi a propus ca Direcţia Selectare şi Contractare (Servicii Achiziţii Publice) din cadrul Agenţiei SAPARD să analizeze neconformităţile semnalate în documentele din oferta declarată câştigătoare şi în cazul nerespectării procedurilor şi prevederilor din caietul de sarcini, să adopte măsuri care să asigure respectarea legalităţii.

Prin fişa navetă din 15 ianuarie 2004, Serviciul Achiziţii Publice a decis respingerea avizării comisiei de evaluare, a raportului de deschidere a ofertelor, a raportului de evaluare şi a contractului şi a recomandat (sub sancţiunea respingerii cererilor de plată) anularea raportului de evaluare şi numirea de către Consiliul Local Săcelu a unei alte comisii care, după avizarea de către Agenţia SAPARD, urma să reia integral procesul de evaluare a ofertelor.

În baza hotărârii nr. 2 din 22 ianuarie 2004 a Consiliului local Săcelu, a fost reactualizată comisia de evaluare a ofertelor în următoarea componenţă: R.D. - preşedinte, M.P. - secretar, S.V., P.D.I., S.M., A.A. (toţi din cadrul Consiliului Judeţean Gorj) şi R.M. (din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Direcţia Generală Lucrări Publice) - evaluatori; fiind reevaluate ofertele comisia a solicitat consorţiului SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu - SC E. SRL, Novaci completarea documentaţiei conform celor dispuse de Agenţia SAPARD - Serviciul Achiziţii Publice.

La data de 02 februarie 2004, SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu în calitate de lider al consorţiului, a transmis documentaţia solicitată. Contractul de lucrări încheiat între Consiliul Local Săcelu şi consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu - SC E. SRL Novaci, reprezentat de M.A. în valoare de 27.324.662.000 ROL a fost înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 309 din 09 februarie 2004, la acesta încheindu-se ulterior actul adiţional înregistrat din 16 septembrie 2004 prin care s-a suplimentat valoarea contractului iniţial cu suma de 3.825.452.680 ROL reprezentând diverse şi neprevăzute – 1.092.986.480 ROL şi actualizare - 2.732.466.200 ROL suma totală a contractului fiind de 31.150.114.680 ROL. Contractul nu a fost avizat de Serviciul Achiziţii Publice pe motiv că situaţia economică prezentată de SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu partenerul conducător al consorţiului, nu oferă garanţia executării cu forţe proprii a 51% din valoarea proiectului.

Contractul şi procedura de achiziţie publică au fost avizate la data de 24 martie 2004 conform fişei navetă nr. 5264 şi fişei de avizare nr. 5265, cu toate că în documentaţia de participare prezentată de ofertantul câştigător conţinea date necorespunzătoare realităţii şi în conformitate cu prevederile pct. 5.3 din Manualul de instrucţiuni pentru contractele de achiziţii publice servicii, bunuri şi lucrări, consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu - SC E. SRL Novaci ar fi trebuit exclus de la licitaţie.

Având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, prin rechizitoriu s-a apreciat că următoarele documente ar fi false sau respectiv ar conţine date nereale:

a) în ceea ce priveşte oferta SC H.E. SRL:

- formularul 3.9.6.1. - „Personalul folosit pentru realizarea contractului".

În formular se menţionează ca responsabil de proiect – G.L., controlul calităţii asigurat de H.S., responsabil tehnic cu execuţia D.Io. şi responsabil pentru lucrări de construcţii şi instalaţii în construcţii D.M.. Cu excepţia lui D.Io. ceilalţi nu au avut contracte de muncă sau de colaborare încheiate cu SC H.E. SRL şi nu au fost implicaţi în realizarea contractului.

- formularele 3.9.6.1.„Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" ale martorilor G.L., H.S., D.M.

Toate cele trei c.v.-uri conţin date inexacte (data şi locul naşterii, domiciliul, locul de muncă, etc.) şi nu au fost semnate de titulari semnăturile fiind contrafăcute de P.L., iar semnătura lui D.M. a fost contrafăcută de G.P. De asemenea inculpatul P.L. a semnat şi c.v.-ul lui D.Io., care însă a avut contribuţie la verificarea lucrărilor.

- planul calităţii nu a fost semnat de H.S. la rubrica „elaborator: responsabil AQ-CQ" semnătura fiindu-i contrafăcută de P.L. care a semnat şi în numele lui D.Io. la rubrica „verificat - responsabil tehnic cu execuţia".

- formularul 3.9.6.2. „Echipament" menţionează echipamente pentru construcţii cât şi vehicule şi camioane pe care SC H.E. SRL nu le deţinea.

b) în ceea ce priveşte oferta SC E. SRL:

- formularul 3.9.6.1.- „Personalul folosit pentru realizarea contractului". În formular se menţionează ca responsabil de proiect B.I., controlul calităţii asigurat de I.F., responsabil tehnic cu execuţia D.Io., responsabil pentru lucrări de construcţii şi instalaţii în construcţii C.H. I.F. nu a fost angajat la SC E. SRL, nu a avut încheiat contract de colaborare şi nici nu a fost implicat în realizarea contractului.

- formularul 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" al martorului I.F. conţine date inexacte (data şi locul naşterii) şi nu a fost semnat de titular, semnătura fiindu-i contrafăcută de P.L. De altfel, tot acesta a semnat c.v.-ul lui B.I. (aflat la dosarul de eligibilitate calificare) şi c.v.-ul lui C.H.

- planul calităţii nu a fost semnat de I.F. la rubrica „elaborator: compartiment CR", semnătura fiindu-i contrafăcută de P.L. care a semnat şi în numele lui D.Io. la rubrica „verificat - responsabil tehnic cu execuţia".

- formularul 3.9.6.2. „Echipament" menţionează echipamente pentru construcţii cât şi vehicule şi camioane pe care SC E. SRL nu le deţinea.

Prin rechizitoriu s-a susţinut că inculpaţii au prezentat documente false, inexacte, incomplet privind execuţia lucrărilor întocmite/semnate de învinuiţi şi folosite/depuse la Agenţia SAPARD-BRIPS 4 S-V Craiova.

Actul de acuzare arată că potrivit documentaţiei întocmite şi depuse la Cartea tehnică a construcţiei şi la dosarele prezentate Agenţiei SAPARD (procese verbale, situaţii de lucrări, etc), lucrările au fost executate în perioada aprilie - septembrie 2004 şi au respectat din punct de vedere cantitativ şi calitativ, documentaţia tehnică şi prevederile contractuale. În realitate, lucrările nu au fost conforme calitativ şi nu erau finalizate la data recepţiei din 26 septembrie 2004 sau a recepţiei finale din 27 decembrie 2005, fiind executate lucrări şi în cursul anului 2006 după efectuarea unor controale de către Agenţia SAPARD şi declanşarea cercetărilor în cauză.

În proiectul tehnic elaborat de colectivul format din: V.D., O.D., O.F., D.C., M.V. şi V.G. s-a prevăzut o anumită soluţie tehnică pentru alimentarea cu apă, licitaţia având în vedere această soluţie tehnică. Pe de altă parte, licitaţia care a avut la bază devizul proiectului tehnic a stabilit că valoarea lucrărilor de construcţii montaj de 27.324.662.000 ROL (din care 752.976.000 ROL organizare de şantier).

În timpul execuţiei s-a întocmit memoriu justificativ şi dispoziţie de şantier prin care s-a renunţat la anumite lucrări având în vedere soluţia tehnică propusă. Această schimbare de soluţie nu a fost prezentată Agenţiei SAPARD, situaţiile de plată depuse la dosarele cererilor de plată fiind întocmite conform proiectului tehnic în forma iniţială şi nu în concordanţă cu execuţia lucrărilor potrivit modificărilor de proiect.

Prin rechizitoriu se susţine că deficientele de execuţie au fost constatate prin procesul-verbal de inspecţie nr. 627 din 02 iunie 2004 întocmit de C.C. - inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului în Construcţii Judeţean Gorj în care au fost menţionate: deficienţe de execuţie, deficienţe privind organizarea execuţiei şi neîndeplinirea de către investitor (Consiliul Local Săcelu reprezentat de responsabilul legal de proiect inculpatul R.D.) a obligaţiilor ce-i revin în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.

Ulterior, prin nota de constatare din 17 iunie 2004 întocmită de acelaşi reprezentant al Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj (inculpatul C.C.), s-a menţionat că au fost remediate deficienţele constatate prin actul de control menţionat mai sus şi s-au adus la îndeplinire măsurile dispuse, cu toate că în realitate, neregulile privind execuţia nu au fost înlăturate, lucrările continuând fără să fie respectate prevederile în domeniul calităţii şi legalităţii construcţiilor atât de către SC E. SRL cât şi de SC H.E. SRL.

Astfel, aceste nereguli rezultă din nota de constatare din 24 ianuarie 2005 întocmită de F.A. - inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj precum şi din procesul verbal din 15 iunie 2006 încheiat în urma verificărilor efectuate de echipa formată din D.Ş. şi C.M. - consilieri tehnici în cadrul A.P.D.R.P. - Direcţia Control şi Antifraudă şi M.M. - expert tehnic - C.R.P.D.R.P. 4 S-V Oltenia - Serviciul Verificare Tehnică şi raportul de control din 27 iunie 2006 întocmit de D.Ş. şi C.M. prin care, urmare aceleiaşi verificări, conform cărora s-au constatat o serie de nereguli.

Procesul verbal de control din 29 august 2006 înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 15707 din 31 august 2006 încheiat în urma controlului efectuat în perioada 24 iulie 2006 - 05 august 2006 a inventariat reţeaua şi a stabilit că s-a decontat în mod nejustificat pentru Consiliul Local Săcelu suma de 587.888,97 RON compusă din: contravaloarea lucrărilor neexecutate dar solicitate la plată în sumă de 120.352,72 RON; contravaloare lucrări executate în soluţie modificată faţă de PT, dar solicitate la plată conform PT în sumă de 133.974,04 RON; contravaloare lucrări decontate pentru care nu au fost prezentate documente justificative în sumă de 264.802,62 RON; organizarea de şantier în sumă de 34.863 RON, lucrări executate neconform cu H.G. nr. 1179/2002 şi contravaloarea debitului, aferentă actualizării, în sumă de 33.896,45 RON.

Consiliul Local Săcelu a formulat contestaţie împotriva procesului verbal de control şi a depus ulterior raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic M.S. Contestaţia înregistrată la Consiliul Local Săcelu sub nr. 2725 din 16 octombrie 2006 şi la A.P.D.R.P. sub nr. 19157 din 18 octombrie 2006 a fost respinsă prin deecizia nr. 20951 din 13 noiembrie 2006 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor cu motivarea că în expertiză nu sunt precizate normativele de referinţă conform cărora s-a stabilit pierderea tehnologică de 7% la conductă, că lucrările efectuate în plus faţă de ofertă nu pot face obiectul decontărilor prin SAPARD, că valorile menţionate în procesul verbal de control din 31 august 2006 reprezintă rezultatul unei analize din punct de vedere al ofertei tehnico-financiare, decontării lucrărilor funcţie de situaţiile de plată, documentelor care atestă calitatea lucrărilor şi a materialelor puse în operă, anexate la tranşele de plată, comparativ cu cantităţile reale executate în teren, fiind verificate de către experţi toate articolele de deviz din situaţiile de plată şi calculate pe fiecare articol de deviz cantităţile care au fost decontate în mod nejustificat.

Procesul verbal de control din 16 octombrie 2006 înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 18978 din 16 octombrie 2006 a constatat că decontarea lucrărilor în sumă de 587.888,97 RON (ce reprezintă 21% din valoarea totală a lucrărilor) pentru cantităţi care în realitate nu au fost executate, a fost cauzată de nerespectarea atribuţiilor şi obligaţiilor ce reveneau dirigintelui de şantier, stabilind recuperarea sumei de 1.617 RON (16.170.000 ROL) reprezentând 21% din contravaloarea contractului de achiziţii servicii dirigenţie de şantier încheiat cu SC G.C. SRL - V.T.D., decontată de Consiliul Local Săcelu.

Faptul că inculpaţii au prezentat documente false, inexacte privind execuţia lucrărilor se susţine că rezultă şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului din 21 iulie 2006 încheiat cu ocazia deplasării în teren a ofiţerilor de poliţie judiciară prin care s-au constatat mai multe nereguli la verificările în teren ale lucrării, din procesul verbal de cercetare la faţa locului din 21 noiembrie 2006 întocmit de ofiţerul de poliţie judiciară cu ocazia verificării locaţiilor organizării de şantier, raportul de expertiză tehnică în construcţii şi contabilă întocmit de experţii M.I. şi N.T. şi suplimentul de expertiză întocmit de aceeaşi experţi.

Din raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză a rezultat faptul că lucrările nu erau executate integral nici la data deplasării experţilor în teren şi nici nu erau corespunzătoare din punct de vedere calitativ nefiind respectată documentaţia tehnică. Valoarea totală stabilită în expertiză în sumă de 9.605.167.244 ROL a fost rectificată în suplimentul de expertiză la 9.065.033.139 ROL fiind scăzută actualizarea, în valoare de 540.134.105 ROL, care, deşi solicitată de constructor, nu a fost acceptată la plată de Agenţia SAPARD.

În rechizitoriu s-au indicat documentele false depuse la dosarul cererii de plată tranşa I nr. 1271 din 28 iunie 2004, tranşa a II-a nr. 1478 din 30 iulie 2004, la tranşa a II-a nr. 1951 din 30 septembrie 2004, documentele false întocmite de experţii Agenţiei SAPARD. S-a mai arătat că situaţiile de plată, centralizatoarele financiare şi pe obiecte, listele de consumuri şi restul documentaţiei aferente acestora depuse la dosarele cererilor de plată pentru cele trei tranşe au fost întocmite de inculpatul P.L. la solicitarea inculpatului M.A. cu sprijinul inculpatului G.P. care i-a indicat cantităţile de lucrări şi valorile ce trebuie menţionate în acestea.

Documentele au fost semnate de inculpatul M.A., de inculpatul P.L. (doar cele depuse la dosarul tranşei I) în numele martorului N.P. prin contrafacerea semnăturii acestuia, de inculpatul P.D.I. (cele depuse la dosarul tranşelor I şi II) şi de inculpatul G.M.D. (cele depuse la dosarul tranşei III) prin contrafacerea semnăturii dirigintelui de şantier V.T.D.

Procesele verbale de lucrări ascunse, procesele verbale de recepţie calitativă şi buletinele de examinare vizuală a sudurilor din PE au fost întocmite de inculpatul G.P. (cu excepţia datelor la unele din acestea care au fost completate de inculpatul P.D.I., altele rămânând nedatate).

Întocmirea acestor documente privind calitatea execuţiei şi semnarea lor nu s-a realizat în urma verificărilor efectuate pe teren, ci la birou pe parcursul unei zile sau două, chiar înaintea depunerii dosarului pentru fiecare tranşă şi au fost semnate în nume propriu de I.M. sau prin contrafacerea semnăturilor de inculpaţii G.P. şi P.L. pentru constructor şi de inculpaţii P.D.I. şi G.M.D. prin contrafacerea semnăturii dirigintelui de şantier V.T.D. ca reprezentant al beneficiarului, persoane care nu au participat la execuţia lucrărilor sau la supravegherea execuţiei acestora. În aceleaşi împrejurări au fost semnate procesele verbale şi de către martorul D.Io. - responsabil tehnic cu execuţia.

Declaraţiile de conformitate emise de SC E. SRL pentru calitatea nisipului folosit au fost întocmite de inculpatul P.L. cu ajutorul inculpatului G.P. care i-a precizat cantităţile de nisip şi datele de aprovizionare.

Procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante au fost întocmite de inculpatul F.A. şi de inculpatul C.C. fără a fi efectuate controale în prezenţa sau cu participarea dirigintelui de şantier V.T.D. şi proiectantului O.F. aşa cum se menţionează în acestea.

Rapoartele de execuţie din 28 iunie 2004, 30 iulie 2004 şi 25 septembrie 2004 întocmite şi semnate de inculpatul R.D. în calitate de responsabil legal al proiectului au confirmat lucrările menţionate în situaţiile de plată prezentate de constructor precum şi serviciile de supraveghere prin diriginţi de şantier la fiecare tranşă deşi în realitate, la toate cele trei tranşe au fost identificate lipsuri cantitative sau neconformităţi calitative consemnate în actele de control ale Agenţiei SAPARD, în raportul de expertiză tehnică în construcţii şi contabilă şi chiar în raportul de expertiză extrajudiciară.

Procesele verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată din 24 iunie 2004 şi fără număr din 30 iulie 2004 semnate de inculpatul R.D., inculpata M.P. şi de inculpatul P.D.I. în numele dirigintelui de şantier V.T.D. prin contrafacerea semnăturii acestuia au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la componenţa, activitatea şi constatările comisiei de recepţie parţială.

S-a apreciat totodată că procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din 26 septembrie 2004 conţine date nereale, întrucât prin acesta, comisia de recepţie a atestat în mod nereal că lucrările au fost terminate conform contractului şi documentaţiei tehnice, din probele administrate în cauză rezultând însă că lucrările nu au fost executate integral sau nu au corespuns proiectului tehnic.

Recepţia a fost formală, întrucât comisia nu a procedat la verificarea întregului obiectiv pentru a constata lucrările neexecutate sau neconforme calitativ, încălcând astfel prevederile art. 14 din Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat prin H.G. nr. 273/1994. Deşi nu a făcut parte din comisia de recepţie, inculpatul P.D.I. în calitate de director al BRIPS 4 S-V Craiova a fost de acord cu întocmirea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnându-l ca invitat, acoperind astfel neregulile referitoare la execuţia lucrărilor.

Fila din registrul de mijloace fixe al Primăriei Comunei Săcelu conţinând înregistrarea mijlocului fix „Extindere şi modernizare alimentare cu apă" sub numărul de inventar 33 din data de 06 octombrie 2004 a fost completată de martorul P.C. - contabilul primăriei, la solicitarea inculpatului R.D. care a certificat-o de conformitate cu originalul, deşi în realitate obiectivul nu a figurat în registrul mijloacelor fixe până în luna iulie 2007. Inculpatul R.D. a prezentat acest document fictiv în completarea dosarului cererii de plată tranşa a III-a, deoarece obiectivul nu era finalizat şi înregistrarea în evidenţele Primăriei comunei Săcelu ar fi însemnat acceptarea lipsurilor de către comisia de inventariere şi de responsabilul mijloacelor fixe care l-ar fi preluat în gestiune.

Dispoziţia nr. 4 din 01 aprilie 2004 emisă de SC G.C. SRL de numire a lui V.T.D. ca inspector de şantier pentru supravegherea tehnică a investiţiei de alimentare cu apă comuna Săcelu a fost întocmită de inculpatul G.M.D., prezentată pentru semnare martorului S.S. - administratorul firmei la acea dată, completată cu menţiunea „am primit un exemplar" de inculpat şi semnată de acesta prin contrafacerea semnăturii martorului V.T.D.

Întrucât s-a apreciat că recepţia finală a fost una formală, nefiind verificate lucrările rămase nefinalizate cu privire la care au existat discuţii între participanţi la întâlnirile anterioare convocate în scopul efectuării recepţiei, s-a apreciat prin rechizitoriu că şi procesul verbal de recepţie finală din 27 decembrie 2005 a atestat în mod nereal că lucrările au respectat prevederile proiectului tehnic şi au fost executate conform documentaţiei.

Conform clauzelor prezentate la punctele XHI.l, XIII.4 şi XIII.6 din secţiunea Condiţii speciale din Manualul de Instrucţiuni SAPARD privind achiziţiile publice, contractantul va furniza autorităţii contractante în termen de 30 de zile de la primirea notificării de acordare a grantului, o garanţie de bună execuţie.

În speţă, garanţia de bună execuţie a fost constituită în sumă de 1.366.233.860 ROL la Banca B. - Sucursala Tg. Jiu, beneficiarul contului fiind Consiliul Local Săcelu, iar titularul SC H.E. SRL. S-a apreciat că deblocarea garanţiei de bună execuţie s-a realizat fără a fi respectate condiţiile prevăzute în Manualul SAPARD la data recepţiei deoarece: la data recepţiei la terminarea lucrărilor obiectivul nu era finalizat, valoarea lucrărilor neexecutate sau necalitative fiind semnificativă; garanţia a fost restituită integral cu mult timp înaintea termenului de 30 de zile de la semnarea procesului verbal de recepţie finală din 27 decembrie 2005. Toate cele trei adrese prin care s-a aprobat restituirea acestei garanţii au fost întocmite şi semnate de inculpatul R.D., atât la rubrica „primar" cât şi la rubrica „contabil" prin contrafacerea semnăturii martorului P.C. Valoarea totală a încasărilor şi plăţilor efectuate de Consiliul Local Săcelu, la obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu" din contul proiectului, a fost de 29.371.537.720 ROL.

S-a apreciat că principala cauză care a dus la posibilitatea ca cei doi constructori SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu şi SC E. SRL Novaci să nu-şi respecte obligaţiile asumate prin contract, să nu execute lucrările pentru care au prezentat documente justificative că le-au efectuat (documente nereale) şi să nu execute lucrări de bună calitate, - ceea ce a permis încasarea sumei de 9.065.033.139 ROL în mod necuvenit, a constituit-o lipsa dirigintelui (inspectorului) de şantier. întreaga responsabilitate pentru lipsa acestei persoane care avea obligaţia legală să urmărească realizarea lucrărilor, din punct de vedere tehnic pe tot parcursul execuţiei acestora, admiţând la plată numai lucrările corespunzătoare din punct de vedere calitativ s-a considerat prin rechizitoriu că-i revine inculpatului R.D., reprezentantul legal al beneficiarului Consiliul Local Săcelu.

Astfel, omisiunea asigurării dirigenţiei de şantier pentru obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu, judeţul Gorj" a fost o acţiune premeditată a inculpaţilor R.D., M.A. şi inculpatului G.P., situaţie acceptată fără nici-o justificare legală de către reprezentanţii legali ai Agenţiei SAPARD, persoane care au verificat la faţa locului lucrările executate şi au acceptat plata celor trei tranşe, precum şi reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii Gorj care au verificat lucrarea în diferite faze determinante şi chiar au participat la recepţia de la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală.

Toate drepturile şi obligaţiile care-i reveneau dirigintelui de şantier, respectiv martorului V.D.T. - persoană desemnată de SC G.C. SRL să asigure dirigenţia de şantier, nu au fost exercitate de acesta, martorul neparticipând în vreun fel la verificarea lucrării de alimentare cu apă din comuna Săcelu, figurând doar în documentele întocmite şi în care semnătura i-a fost falsificată.

Contrafacerea semnăturii martorului V.T.D. se justifică prin aceea că acesta era persoana autorizată pentru diriginte de şantier în domeniile construcţiei civile, industriale, agrozoo şi miniere de suprafaţă, construcţii edilitare şi de gospodărire comunală, în timp ce inculpatul G.M.D. - persoană prezentă în diferite faze de execuţie a lucrării de alimentare cu apă fiind totodată asociat şi administrator la SC G.C. SRL - nu era autorizat ca inspector de şantier decât în domeniul materiale şi produse pentru construcţii.

Din documentaţia Agenţiei SAPARD, respectiv din Fişa de avizare/neavizare a procedurii de achiziţii publice privind contractul de achiziţii servicii cu contractorul SC G.C. SRL rezultă că martorul V.T.D. a fost avizat în calitate de diriginte de şantier abia la data de 28 iulie 2004. De asemenea, nici inculpatul G.M.D. nu a fost avizat de Agenţia SAPARD ca diriginte de şantier pentru lucrarea de alimentare cu apă din comuna Săcelu şi nici nu putea fi avizat în această calitate, întrucât nu avea calificarea şi nici autorizarea necesară, dar cu toate acestea inculpatul a semnat şi întocmit mai multe documente care au stat la baza eliberării şi încasării cererilor de plată ale Consiliului local Săcelu, aferente lucrărilor în diferite faze ale acestora.

Aspectele privind consecinţele neasigurării dirigenţiei de şantier de către SC G.C. SRL Tg-Jiu rezultă din raportul de expertiză tehnico-contabilă efectuat în cauză de experţi judiciari, precum şi în suplimentul la raportul de expertiză, aceste consecinţe fiind numeroase şi ducând în final la încasarea pe nedrept a sumei de 9.065.033.139 ROL. Prin rechizitoriu s-a apreciat că toate aceste consecinţe au fost cauzate de înţelegerile dintre inculpaţii R.D. şi M.A. în urma cărora inculpatul R.D. trebuia să primească suma de 1.200.000.000 ROL.

S-a mai reţinut prin rechizitoriu că anterior licitaţiei pentru atribuirea contractului privind execuţia obiectivului „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu, jud. Gorj" din data de 20 noiembrie 2003, inculpatul M.A. i-a promis inculpatului R.D. suma de 1.200.000.000 ROL -promisiune acceptată de acesta din urmă - în schimbul sprijinului pentru câştigarea licitaţiei de către consorţiul SC H.E. SRL şi SC E. SRL precum şi pentru încasarea contravalorii lucrărilor, iar după decontarea primei tranşe a primit această sumă de bani de la inculpatul M.A.

În acelaşi context s-a apreciat că se înscriu şi aprovizionarea cu combustibil a autoturismelor folosite de inculpatul C.C. şi inculpatul R.D., contravaloarea fiind suportată de SC H.E. SRL, firmă al cărui administrator este inculpatul M.A., ca mulţumire pentru sprijinul acordat de cei doi inculpaţi la câştigarea licitaţiei pentru obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Săcelu, jud. Gorj", cât şi pe parcursul executării lucrării, dar şi prin aceea că inculpatul C.C. în calitate de director adjunct în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Gorj, era implicat şi în alte lucrări pe care SC H.E. SRL le-a executat pe raza judeţului Gorj.

De asemenea, inculpatul R.D. a acceptat să efectueze plata sumei de 650 RON către SC O.P.R.U.C. Făgăraş pentru reparaţia unui bazin de înmagazinare a apei din comuna Săcelu la rugămintea inculpatului M.A. în condiţiile în care montarea bazinelor şi înlocuirea bazinelor din beton armat cu bazine din Polstiff este o deficienţă majoră în executarea lucrării de alimentare cu apă reţinută în raportul de expertiză, obligaţia remedierii defecţiunilor revenind constructorilor.

În acelaşi context, al obţinerii unor avantaje şi foloase materiale de către inculpatul R.D. şi inculpatul C.C. de la inculpatul M.A. - administrator al SC H.E. SRL, societate care a executat lucrarea de extindere şi modernizare alimentare cu apă din comuna Săcelu şi care a încasat întreaga sumă de bani pentru lucrările neexecutate în calitate de lider al consorţiului şi faţă de care inculpatul C.C. avea atribuţii de control - se înscrie şi aprovizionarea cu carburant a autoturismelor folosite de inculpatul C.C. la data de 13 decembrie 2006 şi de inculpatul R.D. la data de 05 decembrie 2006, în valoare de 104,69 RON (33 litri) şi respectiv de 67,60 RON (20 litri benzină).

Pe de altă parte s-a apreciat că fapta inculpatului C.C. de a-i pretinde martorului N.P. să suporte o parte din contravaloarea unei expertize judiciare ce urma a fi întocmită de experta M.S. în legătură cu lucrarea de extindere şi modernizare alimentare cu apă din comuna Săcelu, jud. Gorj, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionari ai Inspecţiei de Stat în Construcţii Vâlcea pentru a-l ajuta la lucrările pe care societatea martorului le avea în judeţul Vâlcea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă.

În cursul cercetării judecătoreşti fiind audiat inculpatul R.D. a negat săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Acesta a arătat că nu a favorizat în niciun fel câştigarea licitaţiei de către consorţiul SC H.E. SRL, SC E. SRL, neavând nici posibilitatea de a face acest lucru întrucât deşi a făcut parte din comisia de licitaţie, ca şi preşedinte, nu putea lua singur respectiva decizie, cu atât mai mult cu cât lucrarea era supravegheată de Agenţia SAPARD. Actele întocmite ulterior, pe parcursul efectuării lucrării le-a semnat după ce în prealabil fuseseră verificate de persoanele ce aveau atribuţii în acest sens, inculpatul arătând că neavând cunoştinţe de specialitate oricum nu putea stabili dacă respectivele lucrări corespundeau cantitativ şi calitativ. Acesta a mai arătat că toate modificările de proiect au fost realizate de către proiectant. În ceea ce priveşte eliberarea garanţiilor depuse de constructori, inculpatul a arătat că ce-a de a doua tranşă a fost eliberată mai devreme ca urmare a presiunilor denunţătorului N.P., care avea datorii la furnizorul de conductă.

Inculpatul M.A. fiind audiat de instanţa de judecată a negat săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Acesta a arătat că nu l-a cunoscut pe inculpatul R.D. decât după câştigarea licitaţiei şi că întregul dosar penal a fost declanşat de denunţul făcut de fostul său asociat N.P. cu care se află în relaţii de duşmănie. Inculpatul a mai arătat că lucrarea realizată de firma sa a corespuns calitativ şi cantitativ cu proiectul aprobat, lucrările fiind verificate de beneficiari şi de responsabilul tehnic cu execuţia. Cum fiecare din cele două societăţi din consorţiu a efectuat lucrări diferite, este posibil ca neregulile constate să se fi datorat deficienţelor de execuţie ale celuilalt constructor, respectiv N.P.

Fiind audiat de instanţă, inculpatul C.C. a negat săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Acesta a arătat că în calitate de inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului Judeţean de Construcţii Gorj a verificat calitatea lucrărilor efectuate de cele două societăţi constructoare, procesele-verbale întocmite de el cuprinzând situaţia reală constatată. A recunoscut că i-a cerut inculpatului M.A. cantitatea de 33 l de benzină, dar a arătat că a achitat personal contravaloarea acesteia. Inculpatul a negat că i-ar fi solicitat numitului N.P. să achite contravaloarea expertizei, recunoscând doar că i-a sugerat să facă acest lucru, fiind în interesul societăţii acestuia efectuarea respectivei expertize. Acesta a arătat că niciodată nu a fost influenţat în vreun fel de către inculpaţii R.D. şi M.A. cu privire la recepţionarea lucrărilor efectuate de către consorţiu.

Inculpatul G.P. cu ocazia audierii sale de către instanţă a negat săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată. Acesta a arătat că nu a contrafăcut semnăturile numiţilor G.M., P.D.I. de pe actele menţionate în rechizitoriu şi nici semnătura numitului D.M. Inculpatul a mai susţinut că, deşi a completat numeroase procese-verbale de control datele cuprinse în acestea îi erau dictate de către cei îndreptăţiţi să încheie respectivele procese-verbale. A recunoscut că a contrafăcut semnăturile numiţilor I.M., T.G. şi I.B. dar a arătat că a făcut acest lucru pentru o aprovizionare mai rapidă cu materiale, fiind convins că acestea vor fi contrasemnate de respectivele persoane. În ceea ce priveşte declaraţiile de imparţialitate, confidenţialitate, minuta întâlnirii pregătitoare şi raportul de evaluare nr. 1500/2003 acesta a arătat că probabil respectivele documente i-au fost luate de pe birou şi introduse în circuit deşi erau tip model şi nu fuseseră completate de către persoanele special abilitate în acest sens. A recunoscut faptul că a contrafăcut semnăturile anumitor persoane, dar a arătat că a lăsat respectivele documente pe birou, fără a le preda vreunei persoane anume, considerând că acestea vor fi ulterior prelucrate de altcineva.

Inculpatul O.V. cu ocazia audierii sale de către instanţă a arătat că nu a falsificat niciun document care să permită încasarea pe nedrept a sumelor reţinute în rechizitoriu. Acesta a arătat că în calitatea sa de inspector SAPARD avea obligaţia de a primi de la beneficiar dosarul de plată, atribuţiile sale vizând verificarea documentelor din acesta, respectiv compararea actelor din acesta cu actele originale de la primărie. Inculpatul a mai arătat că a efectuat şi verificări în teren a lucrărilor, alături de un alt coleg, de responsabilul de proiect, de dirigintele de şantier sau de un alt specialist, cele constatate fiind consemnate în formulare tipizate, toate cele menţionate în aceste formulare corespunzând adevărului.

Fiind audiat de către instanţă, inculpatul P.L. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, respectiv faptul că a contrafăcut semnăturile numiţilor G.L., H.S., I.F., B.I., C.H. şi D.Io., dar a arătat că a făcut acest lucru la ordinul inculpaţilor M.A., G.P. şi a martorului N.P. În calitate de informatician a completat mai multe liste de lucrări în care a consemnat diferite cantităţi şi valori, dar nu a avut cunoştinţă dacă acestea corespundeau sau nu adevărului, făcând acest lucru la cererea inculpaţilor, fiind angajatul societăţii SC E. Acesta a considerat că fiind angajatul respectivei societăţi era obligat să întocmească documentele care i se cereau de inculpaţi, considerând că era obligaţia sa de serviciu.

Inculpatul G.M.D., nu a recunoscut săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată. A recunoscut că a contrafăcut semnăturile numiţilor V.T.D., P.M. şi D.I. de pe declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate, dar a arătat că nu a contrasemnat CV-urile acestora. A recunoscut totodată că a semnat în numele lui V.T.D. procesele-verbale de terminare a lucrărilor, precum şi dispoziţia de numire a acestuia ca şi diriginte de şantier, dar a făcut acest lucru pentru că nu l-a găsit pe acesta şi îi putea uşor imita semnătura. A arătat că toate documente întocmite corespundeau realităţii, fiind ştampilate de inculpat în calitate de administrator.

De asemenea inculpatul P.D.I. fiind audiat de către instanţă, a arătat că nu se face vinovat de faptele reţinute în rechizitoriu în seama sa. Acesta a arătat că în calitate de asociat la G.C. SRL a supervizat actele întocmite de V.T.D., a făcut verificări în teren. A recunoscut că a semnat în locul lui V.T.D. anumite acte, dar a arătat că a făcut acest lucru deoarece acesta având şi alte ocupaţii venea rar la sediul societăţii. Procesele-verbale de control al calităţii lucrărilor erau întocmite de Inspectoratul în Construcţii, fiind semnate şi ştampilate de inculpat în calitatea sa de administrator al societăţii.

Cu ocazia cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii M.P., D.G., P.A.S., I.D., D.V., P.D., L.L.M., C.S. Bu.I., V.I., T.G., R.A., F.A., R O., O.F., M.V., O.D., D.C., M.G.F., V.G., l.l., C.D., V.T.D., T.S.V., D.I., G.E.L., S.G., P.H., P.M., P.I., R.N., N.P., V.G., S.M., A.A., la.I., G.D., D.Ş., S.V., I.B., H.S., H.P., D.Io., Ş.D., F.l., S.I., l.C., Bu.I., B.N., D.V., G.V., M.M., R.M., G.O., F.F., I.O., Z.R., P.C., V.S., T.I., N.L., I.O., P.M.V., T.P.C., G.B.G., C.H., M.C., V.A. Fe.F.

Instanţa a audiat cu prilejul cercetării judecătoreşti experţii M.S., M.I. şi N.T., experţi ce au efectuat rapoarte de expertiză tehnică în cursul urmăririi penale.

La cererea inculpaţilor a fost admisă şi efectuată o expertiză contabilă de către expertul judiciar V.M., pentru a stabili contravaloarea lucrărilor neefectuate, valoarea lucrărilor executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic, valoarea lucrărilor decontate pentru care nu au existat documente justificative şi valoarea lucrărilor cu organizarea de şantier. De asemenea în cursul cercetării judecătoreşti au fost depuse mai multe seturi de acte de către inculpaţi în apărare, fiind totodată realizate de Serviciul de Probaţiune referate de evaluare ale acestora.

Analizând întregul probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, Tribunalul a reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 18 aprilie 2003 între agenţia SAPARD în calitate de autoritate contractantă şi Consiliul local Săcelu, reprezentat de inculpatul R.D., în calitate de beneficiar s-a încheiat contractul cadru nr. C2.12104200003 8 având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile în valoare de 33.554.369.899 ROL pentru punerea în aplicare a proiectului „Extindere şi modernizare. Alimentare cu apă Comuna Săcelu jud. Gorj". Proiectul avea ca obiect extinderea şi modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă în comuna Săcelu urmărindu-se realizarea următoarelor lucrări: denisipare puţ existent, 2,9 km conductă aducţiune, rezervor de înmagazinare de 300 mc, staţie clorarare, 21,8 km conductă de distribuţie, dotarea puţurilor cu pompe şi instalaţii aferente, refacerea şi modernizarea instalaţiilor electrice şi hidraulice.

În urma semnării contractului de finanţare, Consiliul Local Săcele a organizat licitaţii pentru achiziţii publice de servicii şi lucrări, constând în elaborare proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie şi asistenţă tehnică; verificare proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuţie; supraveghere prin diriginţi de şantier; execuţie lucrări.

Pentru elaborarea proiectului tehnic, a caietului de sarcini şi a detaliilor de execuţie şi asistenţă tehnică, s-a organizat o licitaţie în datele de 14 şi respectiv 19 iunie 2003. La licitaţie au participat următoarele societăţi: SC A. SRL Tg. Jiu, SC P. SA Tg. Jiu şi Consorţiul SC P. 1408 SRL Tg-Jiu, SC I.P. SRL Tg-Jiu.

Comisia de evaluare a fost compusă din R.D., în calitate de preşedinte, G.M.D., S.V. şi P.D.I., în calitate de membri şi S.V. în calitate de secretară. Conform raportului de evaluare din 19 iunie 2003 Comisia a declarat câştigătoare oferta Consorţiului SC T. 1408 SRL Tg-Jiu + SC I.P. SRL Tg-Jiu, cei doi ofertanţi necâştigător anunţând ulterior că nu contestă decizia comisiei de evaluare.

Contractul de servicii încheiat între Consiliul Local Săcelu şi Consorţiul SC T. 1408 SRL Tg-Jiu + SC I.P. SRL Tg-Jiu a fost înregistrat la autoritatea contractantă în data de 30 iunie 2003, deşi semnarea acestuia de către R.D., în calitate de responsabil legal al proiectului, s-a realizat ulterior, pe data de 01 iulie 2003.

În ceea ce priveşte atribuirea contractului pentru verificare proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuţie, Consiliul Local Săcelu a transmis invitaţia la ofertare din 04 august 2003 către SC A. SRL Tg-Jiu. Evaluarea ofertei s-a realizat de comisia având aceeaşi componenţă ca şi la licitaţia anterioară.

Aşa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi grafoscopică din 30 iulie 2007, dar şi din declaraţia inculpatului G.P., documentele întocmite de membrii comisiei cu ocazia evaluării ofertei şi anume declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate, minuta întâlnirii pregătitoare şi raportul de evaluare au fost semnate de inculpatul G.P. în locul numiţilor G.M.D., P.D.I. şi S.V.

Urmare a raportului de evaluare s-a încheiat contractul de servicii nr. AS-C.2.121 042000038 încheiat între Consiliul local Săcelu şi SC A. SRL reprezentată de C.D. în valoare de 80.000.000 ROL care a fost înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 1511 din 11 septembrie 2003. În ceea ce priveşte contractul de supraveghere prin diriginţi de şantier, Consiliul Local Săcelu a transmis o invitaţie la ofertare către SC G.C. SRL Tg-Jiu.

Aşa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi grafoscopică din 03 august 2007, o parte din documentele depuse la dosarul de participare la licitaţie de societatea menţionată mai sus şi anume declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate ale experţilor cheie V.T.G., P.M. şi D.I. şi CV experţilor V.T.G. şi P.M. nu au fost completate şi semnate de aceştia, ci de către inculpatul G.M.D.

La data de 05 decembrie 2003 comisia de evaluare formată de data aceasta din R.D. - preşedinte, V.S. - secretar, P.A.S., M.P. şi D.O. - membri, a hotărât atribuirea contractului către SC G.C. SRL pentru suma de 77.000.000 ROL, încheindu-se contractul de servicii nr. AS-C 2121042000038 între Consiliul Local Săcelu şi SC G.C. SRL reprezentată de S.S., care a fost înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 2122 din 05 decembrie 2003.

Deşi procedura de achiziţie de tip „o singură ofertă" a fost avizată de agenţia SAPARD, în data de 08 iulie 2004 s-a dispus respingerea avizării şi anularea fişei navetă şi fişei de avizare din 10 decembrie 2003, din cauza existenţei unui conflict de interese în persoana inculpatului G.M.D. care, fiind funcţionar, lucra în administraţia publică locală, la data semnării contractului, recomandându-se anularea contractului dintre inculpat şi SC G.C. SRL.

Începând cu data de 09 iulie 2004, urmare a respingerii avizării, inculpatul G.M.D., în calitate de administrator al SC G.C. SRL, a dispus încetarea activităţii sale ca inspector de şantier pentru supravegherea tehnică a investiţiei „alimentare cu apă în comuna Săcelu".

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiei nr. 4 din 01 aprilie 2004 semnată de fostul administrator al societăţii, numitul S.S., persoana desemnată ca inspector de şantier pentru supravegherea tehnică a lucrării menţionate mai sus, era numitul V.T.D., respectiva dispoziţie fiind comunicată şi agenţiei SAPARD, responsabilul legal al proiectului, inculpatul R.D., transmiţând lista cu experţii cheie în care era menţionat doar V.T.D., precum şi adeverinţa din care rezulta faptul că inculpatul G.M.D. nu a avut calitatea de funcţionar public.

Agenţia SAPARD a decis respingerea avizării lui V.T.D., în data de 19 iulie 2004, pe motiv că acesta mai contractase două diligenţii de şantier şi nu putea să-şi respecte atribuţiile specifice şi pentru cea de-a treia lucrare. În data de 23 iulie 2007, inculpatul R.D. a transmis agenţiei SAPARD o dispoziţie din data de 01 mai 2004 a SC G.C. SRL semnată de inculpatul G.M.D., prin care în locul lui V.T.D. a fost numit ca inspector de şantier C.F., pentru investiţia „extindere şi modernizare cu apă comuna Muşeteşti".

Ulterior, la data de 28 iulie 2004 conform fişei de avizare nr. 6275 agenţia SAPARD a avizat numirea lui V.T.D. ca inspector de şantier pe perioada implementării proiectului.

Din analiza documentelor menţionate mai sus, rezultă că în perioada 01 aprilie 2004 – 09 iulie 2004 dirigenţia de şantier pentru investiţia din comuna Săcelu a fost asigurată de către V.T.D. şi G.M.D., cu toate că niciunul nu fusese avizat de agenţia SAPARD.

Pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări a fost aplicată procedura naţională deschisă de ofertare, anunţul de organizare a licitaţiei fiind publicat în cotidianul „G.", din 18 septembrie 2003.

La licitaţie au participat doi ofertanţi, respectiv asociaţia de firme: SC C. SRL Craiova, SC M. SRL Ţicleni şi SC Au. SRL Craiova şi consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu, SC E. SRL Novaci.

Comisia desemnată pentru evaluarea ofertelor a avut următoarea componenţă: R.D. - preşedinte, M.P. - secretar, G.I., S.M. şi P.D.I. - membri. Conform raportului de deschidere a ofertelor, oferta financiară a primului participant a fost de 27.261.629.000 ROL, iar a consorţiului SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci a fost de 27.323.662.000 ROL, ambii ofertanţi fiind acceptaţi pentru următoarea evaluare.

Potrivit raportului de evaluare din 27 noiembrie 2003, comisia a respins oferta asociaţiei de firme SC C. SRL Craiova, SC M. SRL Ţicleni şi SC A. SRL Craiova din cauza lipsei unor documente, completarea necorespunzătoare a acestora sau existenţa unor contradicţii între informaţiile furnizate. Respectiva asociaţie de firme a formulat contestaţie împotriva acestei hotărâri, în data de 05 ianuarie 2004 Consiliul Local Săcelu, în urma reanalizării ofertei şi a contestaţiei comisia de evaluare şi-a menţinut decizia de respingere a ofertei ca fiind neconformă administrativ. Respectiva contestaţie a fost trimisă agenţiei SAPARD şi secretariatului general al Guvernului, făcând obiectul verificărilor reprezentanţilor celor două instituţii.

Urmare a rapoartelor de control efectuate de către cele două instituţii, s-a apreciat că decizia comisiei de evaluare a fost corectă, deoarece existau trei neconformităţi relevante şi care justificau respectiva hotărâre. Pe de altă parte, cele două rapoarte de control au verificat şi oferta câştigătoare aparţinând consorţiului SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci şi au identificat mai multe neclarităţi (neregularităţi), concluzionând că oferta declarată câştigătoare prezintă multe neconformităţi faţă de cerinţele dosarului de licitaţie, nesesizate sau apreciate incorect de comisia de evaluare, propunând agenţiei SAPARD analizarea respectivelor neconformităţi şi adoptarea unor măsuri care să asigure respectarea legalităţii.

Serviciul de achiziţii publice din cadrul agenţiei SAPARD a decis în data de 15 ianuarie 2004 respingerea avizării comisiei de evaluare, a raportului de deschidere a ofertelor, a raportului de evaluare şi a contractului, apreciind că lipsesc mai multe documente (CV inculpatului R.D., al experţilor C.H. şi D.M., declaraţii pe propria răspundere a reprezentanţilor celor două firme), exista o situaţie de incompatibilitate în privinţa unui membru al comisiei de evaluare, că din situaţia economică prezentată de partenerul conducător al consorţiului rezultă că acesta nu oferă garanţia executării cu forte proprii a 51% din valoarea proiectului, că în documentaţia de ofertare nu sunt precizate utilajele aferente executării lucrărilor de denisipare a puţului nr. 2, lipsind totodată şi lista cu cantităţile de lucrări aferente acestei operaţii, lipseau mai multe acte (proiecte tehnice, caiete de sarcini, avize autorizaţii) ce ar fi trebuit să fie depuse la dosar. Acelaşi serviciu a recomandat anularea raportului de evaluare, numirea unei alte comisii care, după avizarea de către agenţia SAPARD, să reia integral procesul de evaluare a ofertelor.

În data de 22 ianuarie 2004, prin HCL Săcelu a fost stabilită o nouă comisie de evaluare a ofertelor, în următoarea componenţă: R.D. - preşedinte, M.P. - secretar, S.V., P.D.I., S.M., A.A. (toţi din cadrul Consiliului Judeţean Gorj) şi R.M. (din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Direcţia Generală Lucrări Publice) - evaluatori.

Comisia a solicitat consorţiului SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci completarea documentaţiei conform celor dispuse de agenţia SAPARD, în data de 02 februarie 2004 consorţiului transmiţând documentaţia solicitată, fiind încheiat ulterior între Consiliul Local Săcelu şi consorţiul menţionat mai sus contractul de lucrări în valoare de 27.324.662.000 ROL (exclusiv TVA), valoare suplimentată ulterior prin actul adiţional din 16 septembrie 2004 cu suma de 3.825.452.680 RON. Contractul şi procedura de achiziţie publică au fost avizate la data de 24 martie 2004 de către agenţia SAPARD.

Analizând actele depuse de către consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci, Tribunalul a constatat că acesta prezintă mai multe neregularităţi, respectiv mai multe acte conţineau date care nu corespundeau realităţii. Astfel, pe de o parte declaraţiile pe proprie răspundere ale administratorilor societăţii, nu au fost înregistrate şi datate, fiind depuse alte declaraţii înregistrate în data de 09 februarie 2004 (deci după perioada în care au fost reevaluate ofertele, acestea fiind de altfel semnate de o altă persoană decât titularii. În formularul 3.9.6.1. „Personalul folosit pentru realizarea contractului" se menţionează că responsabilul de proiect este numitul G.L., controlul calităţii este asigurat de H.S., responsabilul tehnic cu execuţia este numitul D.Io. şi responsabilul pentru lucrări de construcţii şi instalaţii în construcţii este numitul D.M. Cu excepţia lui D.Io. care a fost angajat în cursul anului 2005 cu contract individual de muncă, ceilalţi nu au avut contracte de muncă sau de colaborare încheiate cu SC H.E. SRL şi nici nu au fost implicaţi în realizarea contractului.

Din partea SC E. SRL se menţionează faptul că în ceea ce priveşte controlul calităţii, acesta urmează a fi asigurat de I.F., persoană care nu a fost angajată la respectiva societate, nu a avut încheiat contract de colaborare şi nici nu a fost implicat în realizarea contractului.

În formularele 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" CV-urile martorilor G.L., H.S. aflate la dosarul de eligibilitate/calificare, respectiv al martorului D.M. conţin date inexacte (data şi locul naşterii, domiciliul, locul de muncă, etc.) şi nu au fost semnate de titulari, semnăturile fiind contrafăcute de inculpatul P.L., iar semnătura numitului D.M. fiind contrafăcută de inculpatul G.P.. CV-ul martorului I.F. conţine de asemenea date inexacte, nu a fost semnat de titular, semnătura fiindu-i contrafăcută de inculpatul P.L. Acelaşi inculpat a semnat şi CV-urile numiţilor C.H. şi Bu.I., persoane care, deşi erau angajaţi ai SC E. SRL, nu au participat la realizarea lucrărilor.

Planul calităţii a fost semnat în fals de către inculpatul P.L. în locul martorului I.F., inculpat care a semnat şi numele lui D.Io. la rubrica „verificat, responsabil tehnic cu execuţia". De asemenea inculpatul P.L. a semnat şi c.v.-ul lui D.Io. Faptul că inculpatul P.L. a executat semnăturile de pe documentele menţionate mai sus rezultă din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică din 27 iunie 2007 şi din 03 august 2007.

De asemenea, instanţa a apreciat faptul că respectivele CV-uri conţineau date inexacte, rezultând din declaraţiile martorilor G.E.L., H.S.D., potrivit cărora aceştia nu au fost niciodată angajaţi ai SC H.E. SRL, nu îl cunosc pe inculpatul M.A. şi nu au participat la lucrarea de alimentare cu apă, dar aceştia au declarat, în schimb, că au fost colegi de facultate cu inculpatul G.P.. în ceea ce-l priveşte pe numitul D.M., din adresa din 05 iunie 2007 şi procesul verbal din 05 iunie 2007 al Poliţiei Municipiul Slobozia s-a reţinut că, pe de o parte în baza de date I.P.J. Ialomiţa nu figurează înregistrată respectiva persoană, iar pe de altă parte domiciliul menţionat în CV nu există în municipiul Slobozia. Din declaraţiile martorilor C.H., I.D.F., D.Io. s-a reţinut că aceştia nu au semnat nici un document din cele existente la dosarul de ofertare. Inculpatul P.L. a recunoscut atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii că a întocmit respectivele documente, datele şi persoanele menţionate indicate în acestea fiindu-i precizate de către inculpatul G.P.

S-a constatat, totodată, că planul calităţii nu a fost semnat de H.S. la rubrica „elaborator: responsabil AQ-CQ" semnătura fiindu-i contrafăcută de inculpatul P.L. care a semnat şi în numele lui D.Io. la rubrica „verificat - responsabil tehnic cu execuţia". Totodată, în formularul 3.9.6.2. „Echipament" s-a menţionat echipamente pentru construcţii cât şi vehicule şi camioane pe care cele două societăţi nu le deţineau. Potrivit notei de constatare a Gărzii Financiare, secţia Gorj nr. 402015 din 21 mai 2007 rezultă că la data participării la licitaţie SC H.E. SRL nu dispunea de cea mai mare parte a echipamentelor şi vehiculelor menţionate, aceeaşi situaţie având-o şi SC E. SRL.

Faţă de cele reţinute mai sus, potrivit prevederilor art. 5.3 din Manualul de instrucţiuni pentru contractele de achiziţii publice servicii, bunuri şi lucrări -partea comună, respectiv pct. 3.4 din Dosarul de licitaţie „Instrucţiuni pentru ofertanţi", consorţiul ar fi trebuit exclus de la licitaţie întrucât persoanelor fizice sau societăţilor comerciale care se fac vinovate în mod grav de declaraţii false în furnizarea de informaţii cerute de Autoritatea contractantă/Responsabilul de proiect, nu le pot - fi atribuite contracte.

Licitaţia organizată pentru desemnarea societăţii ce urma să execute lucrarea de alimentare cu apă în comuna Săcelu a avut la bază devizul proiectului tehnic elaborat de colectivul format din V.D., O.D., O.F., D.C., M.V. şi V.G., deviz din care a rezultat că valoarea lucrărilor de construcţii montaj este de 27.324.662.000 ROL.

Pentru investiţia menţionată mai sus, prin studiul de fezabilitate s-a prevăzut realizarea următoarelor lucrări: desnisiparea unuia din cele 2 puţuri situate pe teritoriul administrativ al comunei vecine Crasna, în apropierea albiei majore a pârâului Blahniţa, în vederea asigurării necesarului de apă; realizarea împrejmuirii pentru protecţia sanitară a puţurilor şi alimentarea acestora cu energie electrică din postul de transformare existent lângă staţia de clorinare; refacerea instalaţiilor hidraulice aferente puţurilor şi echiparea cu pompe adecvate pentru noul regim şi presiune; realizarea unei staţii de clorare în zona rezervorului de înmagazinare, care să funcţioneze cu clor gazos; realizarea unui rezervor de înmagazinare suprateran din elemente prefabricate cu o capacitate de 300 m.c, amplasat în satul Blahniţa de Sus la o distanţă de circa 2.900 m. de puţuri; montarea conductei de aducţiune (refulare) pe lungimea de 2900 m. la 1 m. adâncime, folosindu-se ţeava de polietilenă de înaltă densitate cu diametru de 160 mm.; extinderea reţelei de distribuţie existentă prin realizarea unei reţele ramificate şi telescopate în satele Săcelu, Blahniţa de Sus, Hăieşti şi Maghereşti cu o lungime totală de 21.800 m. urmărindu-se trama stradală şi folosindu-se ţeava din polietilenă de înaltă densitate cu diametrele cuprinse între 160 mm. şi 75 mm. pozată la adâncimea de 1 m; montarea a 50 buc. cişmele stradale şi 50 buc. hidranţi de incendiu; realizarea unor cămine de vane pentru sectorizare (din beton armat monolit sau prefabricat cu capace carosabile şi necarosabile), cămine de aerisire şi cămine de golire. Ulterior, a fost modificat locul de amplasare al rezervoarelor şi al staţiei de clorare diminuându-se lungimea conductei de refulare de la 2100 m la 1600 m şi majorându-se lungimea conductei de distribuţie de la 21800 m la 23100 m.

Având în vedere lucrările ce se urmăreau a fi executate, proiectul tehnic a prevăzut următoarea soluţie tehnică pentru alimentarea cu apă: asigurarea necesarului de apă prin cele două puţuri existente (unul dintre acestea neactivat urmând a se denisipa); înmagazinarea apei într-o baterie de 4 rezervoare din „Polstif' (răşini epoxidice armate cu fibră de sticlă) fiecare având capacitatea de 70 mc; realizarea unei staţii de clorare în zona rezervoarelor; montarea conductei de refulare din ţeava de polietilenă şi înaltă densitate pe lungimea de 800 m. (660 m. cu diametrul de 160 mm şi 140 m. cu diametrul de 110 mm) paralel cu cea existentă; realizarea reţelei de distribuţie cu o lungime totală de 23.950 m, folosindu-se ţeava din polietilenă de înaltă densitate cu diametre cuprinse între 90 mm şi 225 mm; pentru cele 10 traversări ale cursurilor de apă, executarea unor suprastructuri paralele pe construcţie metalică independentă (formate din fundaţii de beton armat şi stâlpi metalici cu grindă metalică montată pe capetele acestora), distribuţia realizându-se prin conducte din ţeava de oţel; echiparea reţelei cu cişmele stradale (110 buc. robineţi stradali şi 10 buc. cişmele fontă cu picior) şi hidranţi de incendiu (190 buc); realizarea a 102 cămine carosabile din beton monolit de secţiune circulară cu diametrul de 1,5 m. şi înălţimea de 1,5 m. şi a 12 cămine carosabile cu diametrul de 2 m. şi înălţimea de 1,5 m.

În timpul execuţiei, pe baza unui memoriu justificativ şi a unei dispoziţii de şantier s-a stabilit o schimbare de soluţie tehnică, schimbare ce nu a fost prezentată agenţiei SAPARD respectiv s-a renunţat la supratraversările construcţii independente adoptându-se soluţia prinderii conductei de poduri (motivată în memoriul tehnic de costul foarte mare al construcţiilor independent) şi s-a stabilit înlocuirea reţelei de distribuţie existente în lungime de 270 m. din zona pod Staţiune - cătun Gurani, din cauza gradului ridicat de uzură şi montarea pe această ramură a unui regulator de presiune pentru asigurarea presiunii de regim în cătunul Bereasca.

Cu toate că documentaţia întocmită ca urmare a acestei soluţii respectiv notele de comandă suplimentară, notele de renunţare au fost depuse la cartea tehnică a construcţiei, situaţiile de plată depuse la dosar cererilor de plată au fost întocmite conform proiectului tehnic în forma iniţială şi nu în concordanţă cu execuţia lucrărilor potrivit modificărilor de proiect.

La „Cartea tehnică a construcţiei" a fost depusă şi documentaţia privind schimbarea de soluţie la cămine şi la împrejmuirea gospodăriei de apă şi puţurilor (dispoziţie de şantier din 06 mai 2004, notele de renunţare şi notele de comandă) prin care căminele de vane, căminele de aerisire şi căminele de golire prevăzute în proiectul tehnic de tipul cămine circulare din beton monolit s-au înlocuit cu cămine având secţiunea rectangulară din bolţari de beton de ciment cu placă din beton armat, s-a renunţat la căminele de aerisire şi de golire de lângă căminele de vane, robineţii de golire şi aerisire urmând să se monteze în căminele de vane iar pentru împrejmuirea gospodăriei de apă şi a puţurilor stâlpii din beton s-au înlocuit cu stâlpi din teavă de oţel.

În dosarele prezentate agenţiei SAPARD, procese verbale, situaţii de lucrări, s-a precizat faptul că lucrările au fost executate în perioada aprilie-septembrie 2004 şi că au respectat din punct de vedere calitativ şi cantitativ documentaţia tehnică şi prevederile contractuale.

Înainte de finalizarea lucrării s-a încheiat procesul verbal de inspecţie din 02 iunie 2004 întocmit de către inculpatul C.C., proces verbal prin care au fost menţionate mai multe deficienţe de execuţie, deficienţe privind organizarea execuţiei, precum şi neîndeplinirea de către investitor a anumitor obligaţii ce îi reveneau în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995. Ulterior, prin nota de constatare din 17 iunie 2004 întocmită de acelaşi inculpat s-a menţionat că deficienţele constatate prin actul menţionat mai sus au fost remediate şi s-au adus la îndeplinire.

Prin nota de constatare din 24 ianuarie 2005 întocmită de către F.A. (inspector în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Dolj) au fost menţionate alte deficienţe constatate la lucrarea respectivă.

Ca urmare denunţului înaintat organelor de urmărire penală la data de 15 martie 2006 au fost efectuate mai multe verificări de către consilieri tehnici din cadrul APDRP - Direcţia Control şi Antifraudă şi CRPDRP 4 SV Oltenia -Serviciul de verificare tehnică care, aşa cum rezultă din procesul verbal din 15 iunie 2006 şi respectiv raportul de control din 27 iunie 2006 au constatat alte nereguli la lucrarea executată.

Astfel, prin actele de control menţionate mai sus s-au constatat următoarele nereguli: 130 hidranti montaţi în teren (faţă de 190 hidranti cât prevede proiectul tehnic); 45 cămine carosabile (faţă de 102 cămine carosabile cât prevede Proiectul Tehnic); 5 cişmele fontă montate pe teren (restul de 5 cişmele aflându-se la gospodăria de apă nemontate); lipsa nisipului pe două tronsoane (reţeaua principală şi Gurani) din cele 3 verificate prin sondaj; nerespectarea dimensiunilor prevăzute în detaliile de execuţie la căminele verificate prin sondaj pe reţeaua principală, uliţa Surupaţi, uliţa Corobeşti şi în faţa Primăriei; neconformitatea cu proiectul tehnic a împrejmuirii de la captare.

În perioada 24 iulie 2006 - 05 august 2006 a fost efectuat un nou control lucrării executate, încheindu-se procesul verbal de control din 29 august 2006 prin care s-a apreciat în urma reinventarierii reţelei de apă au fost montaţi 176 hidranţi, iar 5 bucăţi se aflau dezafectaţi în staţia de clorinare, 105 robineţi, 5 cişmele şi; 73 cămine iar lungimea totală a conductelor a fost de 23.591 m. faţă de 24.222 m. cât a fost proiectat şi încasat, stabilind că s-a decontat în mod nejustificat suma de 587.888,97 RON pentru Consiliul Local Săcelu.

Potrivit respectivului proces verbal de control, suma menţionată mai sus este compusă din contravaloarea lucrărilor neexecutate, dar solicitate la plată, contravaloarea lucrărilor executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic, dar solicitat la plată conform proiectului tehnic, contravaloarea lucrărilor decontate dar pentru care nu au fost prezentate documente justificative, organizarea de şantier pentru lucrări neexecutate şi contravaloarea debitului aferentă actualizării.

Urmare a acestui proces verbal, Consiliul Local Săcelu a formulat contestaţie, contestaţie ce s-a întemeiat pe raportul de expertiză tehnică de expertul tehnic M.S. Prin acest raport de expertiză s-a apreciat că diferenţa constatată în minus la conductă, pe de o parte se regăseşte la racordurile pentru hidranţi, robineţi stradali, cişmele şi cămine evacuare, iar pe de altă parte se datorează pierderilor tehnologice de 7% cauzate de fenomenul de şerpuire în şanţ şi de suduri; valoarea lucrărilor executate în plus faţă de ofertă şi neîncasate este mai mare decât valoarea lucrărilor neexecutate şi încasate, apreciind că nu au fost decontate sume în mod nejustificat. Contestaţia formulată de Consiliul Local Săcelu a fost respinsă prin decizia nr. 20951 din 13 noiembrie 2006 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Potrivit procesului verbal de control din 16 octombrie 2006 încheiat de o echipă formată de reprezentanţi ai Direcţiei Control şi Antifraudă precum şi ai Serviciului Verificare Tehnică - Direcţia Plăţi Proiecte s-a constatat că decontarea lucrărilor în sumă de 587.888,97 RON (ce reprezintă 21% din valoarea totală a lucrărilor) pentru cantităţi care în realitate nu au fost executate, a fost cauzată de nerespectarea atribuţiilor şi obligaţiilor ce reveneau dirigintelui de şantier, stabilind recuperarea sumei de 1.617 RON reprezentând 21% din contravaloarea contractului de achiziţii servicii dirigenţie de şantier încheiat cu SC G.C. SRL - V.T.D., decontată Consiliul Local Săcelu.

În cursul urmăririi penale, cu ocazia cercetării la faţa locului s-a încheiat procesul verbal din 21 iulie 2006 prin care s-a constatat că un număr de 16 cămine au fost recent construite, iar un număr, de alte 8 cămine urmau să fie construite fiind săpate gropile şi aduse materialele necesare (bolţari, nisip, ciment), au fost identificaţi mai mulţi hidranţi a căror vopsea nu prezenta urme de rugină, iar soclul de ciment nu era acoperit de vegetaţie şi nici afectat de intemperii ca în cazul celorlalţi hidranţi.

De asemenea, ulterior, cu ocazia verificării locaţiilor organizării de şantier s-a constatat că una din locaţiile indicate de inculpaţii R.D. şi M.A. se află în satul Hăieşti în vecinătatea fostului sediu C.A.P., unde potrivit susţinerilor inculpaţilor a fost depozitată conducta din PEID montată în satele Maghereşti, Hăieşti şi Săcelu, în clădirea dezafectată a fostului C.A.P. s-au amenajat dormitoare şi de asemenea s-au mai construit două barăci una cu destinaţia dormitor, iar cealaltă cu destinaţia bucătărie, iar cealaltă locaţie indicată de inculpaţi se află în satul Blahniţa de Sus în vecinătatea staţiei de clorinare unde, potrivit declaraţiilor inculpaţilor, au fost amplasate o baracă din scândură, o baracă tip vagon pe roţi şi o baracă compusă din patru stâlpi de lemn, un singur perete din scândură şi acoperiş din plăci de azbociment sau carton.

La cele două locaţii nu s-au constatat urme ale lucrărilor de reparaţii împrejmuire, amenajări platforme din balast şi platforme betonate, amenajări rigole pentru scurgere ape pluviale, ori depozitării agregatelor, care au fost menţionate în memoriul justificativ, devizul ofertă şi situaţiile de lucrări (aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului din 21 noiembrie 2006).

Urmare a acestor nereguli constatate, în cursul urmăririi penale s-a efectuat un raport de expertiză tehnică în construcţii şi contabilă de către experţii M.I. şi N.T., precum şi un supliment de expertiză, întocmiţi de aceiaşi experţi din care a rezultat, pe de o parte, faptul că lucrările nu erau executate integral nici la data deplasării experţilor în teren (29-30 noiembrie 2006 şi 4-5 decembrie 2006), iar pe de altă parte că lucrările executate nu erau corespunzătoare din punct de vedere calitativ, nefiind respectată documentaţia tehnică. Aşa cum rezultă din expertiza tehnică menţionată mai sus, din procesele verbale de control, dar şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, lucrarea executată de către consorţiul SC E. SRL şi SC H.E. SRL prezenta numeroase deficienţe respectiv o parte din lucrările menţionate în proiectul tehnic aprobat nu au fost executate, iar alte lucrări au fost executate în soluţie modificată.

Astfel s-a constatat că nu a fost montată în totalitate conducta decontată la plată, lungimea reţelei de alimentare cu apă fiind mai mică decât cea prevăzută în proiectul tehnic, nu au fost montate toate căminele de vizitare pe reţeaua de distribuţie încasate, o parte din căminele executate prezentau o serie de deficienţe ce le făceau inutilizabile, iar altele nu erau prevăzute cu capacele din beton sau fontă carosabilă, nu au fost montaţi toţi stâlpii necesari pentru împrejmuirea puţurilor, nu a fost folosită cantitatea de nisip ce a fost solicitată la decontare, ca urmare a nefolosirii pentru umplerea şanţurilor a cantităţilor menţionate. S-a constatat, totodată, că nu au fost executate o serie de lucrări ce au fost decontate ulterior respectiv umplerea şanţului cu nisip, capac şi rame pentru cămine, trepte din oţel-beton, nu au fost montate cămine vane la conducta de distribuţie, nu a fost procurată întreaga cantitate de cablu şi implicit aceasta nu a fost montată. De asemenea, la alimentarea cu energie electrică nu s-a procurat şi implicit nu s-a montat pe stâlpi şi subteran 285 m liniari de cablu electric, nu s-au procurat şi montat confecţii metalice pentru susţinere conductă la poduri.

În urma verificărilor în teren experţii au stabilit că lungimea totală a conductelor utilizate la lucrare a fost de 24.198 m, la care se adaugă racordul celor 184 de hidranţi, toţi amplasaţi în afara amprizei drumului judeţean sau comunal, a căror lungime este de 3 m în medie, deci o lungime suplimentară de 552 m liniari lungime. Având în vedere măsurătorile din teren, s-a stabilit că există o diferenţă de 1306 m liniari de conductă.

Experţii au mai stabilit că au fost încasate necuvenit sumele reprezentând contravaloarea cablului de alimentare cu energie electrică între puţuri şi tabloul general, doi stâlpi de paratrăsnet în incinta bazinelor de înmagazinare, au fost încasate în plus cantităţi de beton la fundaţii şi elevaţii, au fost executate cămine de vizitare pe refulare, din care unul este nefuncţional. Pe de altă parte, s-a mai constatat că nu a fost executată traversarea râului Blahniţa, în soluţie definitivă, prin subtraversare sau supratraversare conductă metalică, ci un provizorat de PEID şi nici nu s-a prevăzut acces la gurile de vizitare ale bazinelor Polstiff. Pe de altă parte, bazinele au fost executate în soluţie modificată structural din beton armat, material rigid, în polimer, material pexal.

Totodată, s-a constatat că au fost înlocuite căminele de vizitare cu nişte cămine din prefabricate la care nu este respectată cota de 30 cm între planşe şi radierile din beton al căminelor, precum nici distanţele dintre conductă şi pereţi, acestea din urmă fiind alipite de pereţii căminului. Experţii au mai constatat că din totalul căminelor de 76, un număr de 42 sunt amplasate pe acostamentele drumului şi trebuie să fie dotate cu capace din beton şi din fontă carosabilă, care să reziste la circulaţia rutieră, capacele montate de către constructor având 6 cm grosime şi fiind din fontă necarosabilă. Totodată, din cele 76 de cămine de vizitare de la distribuţie, la un număr de 38 de comune capacul de vizitare este liber şi nu are nici un orificiu care să permită intrarea în interior.

Deşi în studiul de fezabilitate au fost prevăzute cişmele stradale, cu picior de fontă, încastrate în fundaţie de beton, la preţul de 12 mii. ROL/bucată, prin proiectul tehnic au fost înlocuite cu cişmele de 6, 5 mii. ROL/bucată, din care 3 bucăţi au fost montate în zona centrală a comunei Săcelu, iar restul de 112 bucăţi au fost modificate din nou prin detaliile de execuţie, la cişmelele executate, din o ţeava zincată, racordată la conducta publică, acestea fiind vulnerabile la deformări şi distrugeri, fiind deja demontate în momentul efectuării expertizei un număr de 11 bucăţi.

S-a constatat, totodată, că deşi în proiectul tehnic s-a prevăzut ca executarea şanţurilor să fie executată mecanic (cei doi constructori garantând la licitaţia organizată că au în dotare utilaje specifice executării lucrărilor respective), în realitate cea mai mare parte a săpăturilor s-a realizat manual, fapt care a determinat mărirea costurilor fazei respective de peste 8 ori.

Prin proiectul tehnic s-au prevăzut supratraversări ale râului Blahniţa, la 10 traversări, din care 9 sunt poduri rutiere din beton armat, cu structuri din profile metalice a căror valoare a fost apreciată la 1,2 mld ROL, cu toate că respectivele supratraversări s-au realizat prin rezemarea de culeele şi pilele podului şi intermediar cu coliere şi susţineri metalice din beton, lucrare ce a fost prevăzută suplimentar faţă de studiul de fezabilitate, valoarea acestora fiind mult mai mică, de circa 1-2% din valoarea prevăzută iniţial.

Tot în soluţie modificată faţă de studiul de fezabilitate s-a realizat şi înlocuirea rezervorului de 300 m³ din beton armat, 4 rezervoare cu capacitatea de 70 m³ din Polstiff. Dovada faptului că soluţia aleasă nu a fost corectă, fiind de altfel şi contrară Legii nr. 10/1995, este aceea că urmare a înlocuirii materialului rigid tradiţional, betonul armat, cu un material fragil şi casant, a dus la fisurarea unui rezervor la mai puţin de un an de funcţionare (acesta fiind reparat ulterior de uzina furnizoare). Expertul a demonstrat, din punct de vedere legal, faptul că soluţia respectivă este greşită. De asemenea, cu ocazia efectuării expertizei, la verificările efectuate în teren prin sondaj, la conducta montată în Nord, nu a fost găsită cantitatea de nisip menţionată în actele contabile. Pe de altă parte, din aceleaşi situaţii contabile reiese că a fost procurată cantitatea de 350 m³, încasându-se contravaloarea a 6500 m³.

Aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor V.I., N.P., T.G., dar şi ale inculpatului R.D., o parte din lucrările existente în prezent au fost realizate ulterior, după achitarea de către agenţia SAPARD a valorii întregului proiect, inclusiv după deblocarea primei tranşe din garanţia de bună execuţie.

Din întregul material probator administrat în cauză, Tribunalul reţine că SC H.E. SRL şi SC E. SRL, deşi nu şi-au respectat obligaţiile asumate prin contract şi nu au executat lucrările pentru care au prezentat documente justificative din care rezulta efectuarea acestora, iar lucrările executate nu au avut calitatea prevăzută în contract, au încasat pe nedrept de la agenţia SAPARD suma de 9.065.033.139 RON. Posibilitatea încasării acestei sume de către cele două societăţi a fost cauzată de în primul rând lipsei dirigintelui de şantier.

Persoana care avea responsabilitatea desemnării respectiv verificării existenţei sau nu a dirigintelui de şantier era inculpatul R.D., reprezentantul legal al beneficiarului Consiliul Local Săcelu. Aşa cum rezultă din declaraţia martorului S.S., administrator la SC G.C. SRL, societate la care asociaţi erau inculpaţii G.M., P.D. şi numita S.V., acesta pe de o parte nu a desfăşurat activităţi de administrare la respectiva societate decât în perioada de înfiinţare a societăţii, ulterior de această activitate ocupându-se inculpatul G.M. Acesta a arătat că, pe de o parte, nu a avut cunoştinţă nici măcar de faptul că societatea respectivă a participat şi obţinut dirigenţia de şantier la lucrarea de alimentare cu apă în Comuna Săcelu, iar pe de altă parte că nu a participat în niciun fel la lucrarea respectivă.

În acest sens este şi declaraţia martorei S.V., asociată în firma respectivă, din care rezultă că, pe de o parte că de administraţia societăţii se ocupa exclusiv inculpatul G.M., iar pe de altă parte faptul că de dirigenţia de şantier s-a ocupat acesta exclusiv (inculpatul G. este cel care semna actele firmei având acces la cele două ştampile ale acesteia).

Martorii I.I.M., R.N., D.Io., T.G., O.F., B.Io., au arătat că au considerat că diriginte de şantier din partea beneficiarului era inculpatul G.M., acesta fiind prezent la verificarea lucrărilor, martorii indicând faptul că nu l-au văzut la faţa locului pe martorul V.T.D. decât o dată sau de două ori.

Fiind audiat, atât în cursul urmării penale, cât şi în faţa urmăririi penale, V.T.D. a declarat că a fost rugat la sfârşitul anului 2003-începutul anului 2004 de către inculpatul G.M., cu care este rudă apropiată, să-i dea o copie după atestatul de diriginte de şantier pentru a participa la o licitaţie. În lunile următoare, acesta i-a cerut să-l ajute în calitate de inginer constructor pentru activităţile viitoare pe care firma sa le va executa, fără a-i cere să asigure dirigenţia de şantier pentru lucrarea de la Săcelu.

Acesta a arătat că a vizitat o singură dată, fiind în trecere prin comuna Săcelu, staţia de clorinare, neavând nici un moment cunoştinţă de faptul că figura în acte ca şi diriginte de şantier. Martorul a declarat, totodată, că nu a semnat niciunul din actele ce i-au fost prezentat şi în care figura ca el ca şi diriginte de şantier. Faptul că declaraţia sa este reală, respectiv faptul că acesta nu a asigurat nici un moment dirigenţia de şantier, este confirmat şi prin declaraţiile altor martori respectiv R.A., M.P., I.D., dar şi de declaraţiile inculpatului C.C. şi O.V., G.P.

Inculpatul G.M. a recunoscut că a folosit, pentru întocmirea documentaţiei de ofertare, o declaraţie de exclusivitate şi disponibilitate a lui V.T.D., pe care le-a semnat în locul acestuia, întocmind şi semnând şi CV-ul acestuia.

Inculpatul a recunoscut că a făcut acest lucru deoarece respectiva documentaţie trebuia întocmită într-un timp foarte scurt şi nu a reuşit să-l contacteze pe acesta în timp util. Acesta a mai arătat că ştie că agenţia SAPARD a refuzat desemnarea sa (a inculpatului G.M.) ca diriginte de şantier, deoarece mai avea două diligenţii de şantier, motiv pentru care a emis o dispoziţie din data de 14 iulie 2004 prin care a dispus încetarea activităţii sale pentru alimentarea cu apă din comuna Săcelu, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că era funcţionar şi lucra în administraţia publică. Inculpatul a mai arătat că deşi a trimis agenţiei SAPARD o adeverinţă din care rezulta că nu a avut calitatea de funcţionar public, aceasta nu a luat-o în considerare, susţinându-l că este incompatibil şi refuzând desemnarea sa ca diriginte de şantier. Pe de altă parte, inculpatul a avut cunoştinţă de faptul că V.T.D. a fost acceptat de către agenţia SAPARD ca şi diriginte de şantier, deoarece a întocmit o dispoziţie prin care acesta era desemnat de firma SC G.C. SRL ca şi diriginte de şantier, semnând în locul acestuia de primire. Cu toate acestea, inculpatul a susţinut că nu a ştiut când au început lucrările de execuţie la lucrarea din comuna Săcelu şi nici dacă V.T.D. a fost sau nu la supravegherea respectivelor lucrări.

Inculpatul P.D.I. a recunoscut că de desemnarea dirigintelui de şantier s-a ocupat inculpatul G.M.D., de la acesta înţelegând că V.T.D. urmează să supravegheze lucrările respective. Inculpatul a mai recunoscut că V.T.D. nu s-a prezentat să supravegheze lucrările, motiv pentru care el a semnat toate actele prin care confirma execuţia lucrărilor, calitatea execuţiei, situaţiile de lucrări, centralizatoare financiare, listele de consumuri, dispoziţiile de şantier, notele de comandă suplimentară şi notele de renunţare, procesele verbale de lucrări ascunse şi de recepţie calitativă, precum şi procesele verbale de recepţie şi de constatare în locul lui V.T.D. Acesta a arătat, totodată, că respectivele documente erau întocmite de Inspectoratul în Construcţii Gorj şi erau aduse spre semnare de către inculpatul P.L.

Inculpatul a mai arătat că nu a participat niciodată la controalele Inspectoratului de Stat în Construcţii cu o singură excepţie, şi că lucrările de execuţie au fost supravegheate în general de inculpatul G.M.D. Acesta a mai recunoscut faptul că la ambele tranşe semnate de către el lucrările nu erau executate în totalitate aşa cum erau trecute în situaţiile de plată.

Inculpatul P.L. şi martorul F.A. au recunoscut că nu l-au văzut pe V.T.D. participând efectiv la supravegherea lucrărilor. Martorul F.A. a confirmat susţinerea martorului V.D. potrivit căreia acesta urma să încheie un contract de colaborare pentru supravegherea lucrărilor (contract care însă nu a fost încheiat), precum şi faptul că V.D. nu a fost niciodată prezent în teren şi deci, implicit, nu şi-a exercitat niciodată funcţia de diriginte de şantier. Faptul că, deşi în acte figura ca şi diriginte de şantier V.T.D., dar că în realitate acesta nu îndeplinea o astfel de funcţie, a fost cunoscut şi de către inculpaţii R.D. şi M.A., care au recunoscut indirect că în realitate nu a participat la supravegherea lucrărilor, aceştia declarând că au văzut doar documentele semnate de către acesta şi au crezut că în realitate acesta chiar a încheiat respectivele documente.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale respectiv din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 30 iulie 2007 rezultă că niciunul din actele depuse la agenţia SAPARD anterior începerii lucrării, cât şi ulterior, cu prilejul executării acesteia şi respectiv a recepţiei acesteia nu a fost semnat personal de către martorul V.D.T., ci au fost semnate în numele său de către inculpaţii G.M.D., P.D.I. şi G.P.

Inculpaţii au contrafăcut semnătura acestuia pentru că doar martorul V.T.D. era autorizat, ca şi diriginte de şantier, în domeniile construcţii civile, industriale, agro-zoo şi miniere de suprafaţă, construcţii edilitare şi de gospodărire comunală, autorizare pe care inculpatul G.M.D. nu o avea (acesta fiind autorizat ca inspector de şantier doar în domeniul materiale şi produse pentru construcţii - autorizaţia din 11 august 2003).

S-a constatat, totodată, din fişa de avizare - neavizare a procedurii de achiziţii publice privind contractul de achiziţii servicii cu SC G.C. SRL că martorul V.T.D. a fost autorizat în calitate de diriginte de şantier în data de 28 iulie 2004. Până la această dată nu fusese încă avizată nicio persoană în această calitate, iar inculpatul G.M.D. nu a fost niciodată vizat ca diriginte de şantier pentru lucrarea respectivă, deoarece nu avea calificarea necesară.

Prin urmare, întreaga lucrare din-comuna Săcelu a fost executată fără a avea asigurată dirigenţia de şantier în mod legal. Scriptic, o anumită perioadă în timpul lucrării a figurat ca şi diriginte de şantier martorul V.T.D., dar acesta faptic nu a realizat niciodată această activitate, iar faptic dirigenţia de şantier a fost asigurată de inculpatul G.M.D., care nu avea autorizarea şi calificarea necesară pentru a îndeplini funcţia respectivă.

Urmare a faptului că lucrarea a fost executată fără a fi asigurată dirigenţia de şantier a avut următoarele consecinţe: nu s-a urmărit execuţia lucrărilor care au fost desfăşurate cu numeroase abateri de natură calitativă, respectiv înălţimea săpăturii la minimum 80 cm. peste generatoarea superioară a conductei, până la terenul sistematizat, aşezarea nisipului la pat pilonat, umplerea peste conductă cu nisip de 20 cm.; probe de presiune manometrică şi de etanşare, amplasarea căminelor de vizitare (38 sunt lipsă din 114), materiale folosite, faze determinante realizate nereal; nu există nicio dispoziţie de şantier care să sesizeze deficienţele de natură calitativă pe parcursul executării lucrării; nerespectarea valorii devizului general din studiu la structura construcţiei montaj; nerespectarea soluţiei constructive, prin includerea în proiectul tehnic a bazinelor de Polstiff din polimeri, în locul rezervorului de înmagazinare din beton armat; nerespectarea soluţiilor tehnice prin modificarea căminelor de vizitare (114 bucăţi) cu cămine din zidărie B.C.A. sub pretextul nereal că sunt mai scumpe şi reduc timpul de execuţie; modificarea fântânilor de băut apă, branşate la conducta publică printr-o ţeava zincată de 1/2", dotată cu robineti de trecere şi serviciu, care sunt uneori acceptate la organizări de şantier care durează 1-3 ani de activitate şi nu 80-100 de ani cât este termenul de funcţionare pentru o alimentare cu apă; introducerea de structuri metalice neprevăzute în studiul de fezabilitate şi care nu erau necesare; înlocuirea împrejmuirii cu stâlpi din beton armat precomprimat cu ţeava metalică din oţel cu (p mm, sub pretextul nereal că este mai ieftină; s-a prevăzut prin tehnologie executarea săpăturilor de la şanţuri în procent de 100% manual, măsură care a permis constructorului să prezinte o ofertă de 8 ori mai scumpă faţă de soluţia săpăturilor mecanizate, a permis constructorului să solicite şi să încaseze valoarea unor lucrări neexecutate (în valoare de 8.325.658.868 ROL), precum şi valoarea unor lucrări executate modificat faţă de studiul de fezabilitate şi faţă de proiectul tehnicul.279.508.370 ROL).

Încasarea de către constructor a unor sume nejustificate pentru lucrări neexecutate sau executate în soluţii modificate, dar neaprobate a fost cauzată în primul rând înţelegerii inculpaţilor R.D. şi M.A. prin care primul a fost de acord ca în schimbul sumei de 1.200.000.000 ROL să ajute consorţiul SC H.E. SRL şi SC E. SRL să câştige licitaţia, iar apoi să încaseze la valoarea lucrărilor executate. Suma promisă a fost remisă inculpatului R.D. după decontarea primei tranşe.

Cei doi inculpaţi R.D. şi M.A. au negat săvârşirea celor două infracţiuni (de luare şi respectiv dare de mită) arătând pe de o parte că licitaţia a fost câştigată în mod corect de către consorţiul SC H.E. SRL şi SC E. SRL, că lucrările au fost executate în bune condiţii, iar documentele ce au fost înaintate agenţiei SAPARD corespundeau situaţiei reale existente.

Cei doi au susţinut că denunţul formulat de către martorul N.P. la doi ani după terminarea lucrărilor a fost desemnat de conflictul pe care martorul îl avea cu inculpatul M.A. şi nu are nicio bază reală. Instanţa a reţinut însă că declaraţia martorului denunţător N.P. se coroborează şi cu alte mijloace de probă respectiv cu declaraţiile martorilor V.I., V.S., B.N., D.Ş., G.B.G., M.C., V.I., P.A.S. şi M.P.

Martorul N.P. a susţinut că inculpatul R.D. le-a promis celor doi reprezentanţi ai consorţiului respectiv martorului şi inculpatului M.A. că-i va ajuta atât la câştigarea licitaţiei, cât şi pe parcursul executării lucrărilor. Martorul a afirmat că a fost de faţă în momentul în care inculpatul M.A. l-a întrebat pe inculpatul R.D. dacă este de acord ca în schimbul ajutorului pe care i-l va da să primească suma de 1.200.000.000 RON, banii urmând a-i fi remişi după primirea primei tranşe.

Martorul a mai arătat, totodată, că inculpatul R.D. a confirmat ulterior faptul că a primit suma respectivă, pe perioada executării lucrărilor, întâlnindu-se în repetate rânduri pentru a discuta în legătură cu lucrarea şi actele care trebuie întocmite. Acesta a susţinut pe de o parte că i-a ajutat să câştige licitaţia respingând contestaţia depusă de contracandidatul celor două firme, acesta aranjând totodată ca să nu se organizeze o nouă licitaţie prin desemnarea comisiei de evaluare şi respectiv de reevaluare a ofertelor. Pe parcursul executării lucrării a acceptat realizarea acestora în lipsa unui diriginte de şantier semnând toate documentele necesare pentru plata tranşelor. Inculpatul i-a ajutat şi ulterior cu prilejul verificărilor în teren efectuată de reprezentanţii SAPARD, convingându-i pe aceştia că nu sunt probleme, decât eventual unele superficiale şi că nu este necesar să mai facă verificări în teren.

Din conţinutul convorbirilor purtate în mediul ambiental la data de 15 noiembrie 2006 între martorul N.P. şi inculpatul R.D. rezultă existenţa unei înţelegeri cu privire la promisiunea şi oferirea sumei de 1,2 mld ROL făcută de inculpatul M.A. şi acceptarea acestei promisiuni de către inculpatul R.D.

Astfel, în momentul în care martorul a afirmat că a asistat la momentul în care, fiind de faţă toţi trei (N.P., R.D. şi M.A.), inculpatul M.A. a confirmat faptul că i-ar fi dat suma de „unu două sute din ce am luat prima tranşă", inculpatul R.D. a negat faptul că ar fi primit respectiva sumă, dar nu a negat existenţa unei astfel de discuţii sau de promisiuni. Deşi în respectiva discuţie inculpatul R.D. a negat că ar fi primit suma respectivă, este de acord să se reîntâlnească cu martorul, cu inculpatul M.A., precum şi cu martorul V. pentru a reface calcule privind sumele care se cuvin fiecăruia. De asemenea, inculpatul R.D. a recunoscut că a discutat cu inculpatul M.A. în prezenţa martorului despre sumele ce se cuvin fiecăruia, cu toate că neagă primirea sumei respective. Confirmarea existenţei promisiunii respectiv acceptarea promisiunii rezultă şi din faptul că inculpatul R.D. a afirmat cu acelaşi prilej că pe viitor nu va mai da vreo lucrare inculpatului M.A., deoarece partea sa a fost dată martorilor V. şi N.P.

Din convorbirile existente purtate între cei doi inculpaţi, R.D. şi M.A., rezultă pe de o parte relaţia bună pe care aceştia o aveau ulterior datei de 15 noiembrie 2006, dată la care în discuţia cu martorul N.P. inculpatul R.D. se arăta total surprins de faptul că ar fi afirmat că i-ar fi dat suma de 1.200.000.000 ROL, toate discuţiile dintre cei doi vizând aspecte ale expertizei tehnice care se efectua. Din respectivele discuţii rezultă fără echivoc faptul că inculpatul R.D. avea cunoştinţă de neregulile existente la lucrare.

Din aceleaşi convorbiri a reieşit, totodată, că inculpatul R.D. a acceptat să efectueze plata sumei de 650 RON către SC O. Făgăraş pentru reparaţia unui bazin de înmagazinare a apei din comuna Săcelu la rugămintea inculpatului M.A. în condiţiile în care montarea bazinelor şi înlocuirea bazinelor din beton armat cu bazine din Polstiff este o deficienţă majoră în executarea lucrării de alimentare cu apă reţinută în raportul de expertiză, obligaţia remedierii defecţiunilor revenind constructorilor.

Plata unei sume de bani de către inculpatul M.A. către inculpatul R.D. a fost confirmată şi de declaraţia martorului V.I. care a arătat că inculpatul M.A. a încercat de mai multe ori să îi ofere diferite sume de bani (de la 500 mii. ROL până la 1 mld: ROL), afirmând totodată că „ce i-a dat lui R.D. bonus este problema lui cu R.D.". Acelaşi martor a confirmat faptul că în anul 2005 N.P. i-ar fi relatat faptul că inculpatul R.D. i-ar fi confirmat că a primit de la M.A. suma de 1,2 miliarde RON şi că era mulţumit cu suma acordată. Acelaşi martor a afirmat că suma respectivă i-a fost dată inculpatului R.D. în luna iunie 2004 din prima tranşă pe care Primăria Săcelu a plătit-o constructorilor, la scurt timp inculpatul R.D. intrând în posesia unui autoturism marca D. despre care a susţinut că l-a primit cadou de la o mătuşă din Bucureşti.

Martorii M.C., Ş.D., V.S., B.N., V.I., M.P., P.A.S. confirmă faptul că în perioada anilor 2004-2005 (anterior formulării denunţului de către martorul N.P.) au auzit de la diferite persoane, inclusiv de la martorul N.P., faptul că inculpatul R.D. ar fi primit din partea constructorilor suma de 1,2 mld ROL, sumă pe care a folosit-o în parte pentru a-şi cumpăra un autoturism marca D.

Inculpatul R.D. a susţinut constant, imediat după achiziţionarea autoturismului marca D., dar şi ulterior cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei, faptul că respectivul autoturism ar fi proprietatea martorei C.M., mătuşa sa. Această susţinere confirmată de martora C.M. nu poate fi reţinută de către instanţă pentru următoarele motive:

a) Respectivul autoturism a fost achiziţionat de martoră pentru a-l oferi cadou inculpatului în data de 17 noiembrie 2004 din economii proprii şi ale soţului său, C.P., decedat la data de 05 septembrie 2004.

b) Având în vedere că martora în vârstă de 76 de ani era pensionară, este puţin probabil ca aceasta să fi putut dispune de sumele necesare pentru achiziţionarea respectivului autoturism, la scurt timp după decesul soţului său.

c) Pe de altă parte, deşi martora a susţinut că de achiziţionarea autoturismului s-a ocupat numitul D.V., şoferul ginerelui său S.G., iar inculpatul a declarat că nu a avut nicio implicare în achiziţionarea respectivului autoturism, că nu ştie de unde a fost acesta achiziţionat, cererea de înmatriculare despre care martora a declarat că a completat-o şi semnat-o personal, în realitate a fost completată de inculpatul R.D., aşa cum reiese din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 19095 al serviciului criminalistic din cadrul I.P.J. Dolj.

Instanţa a reţinut, totodată, că din înregistrările convorbirilor telefonice purtate între inculpaţii M.A., R.D. şi C.C. rezultă faptul că inculpatul C.C., la data de 13 decembrie 2006 şi-a alimentat autoturismul cu 33 l benzină în valoare de 104,69 RON, iar inculpatul la data de 05 decembrie 2006 şi-a alimentat autoturismul cu 20 l benzină în valoare de 67,60 RON, contravaloarea acestor alimentări fiind suportată de inculpatul M.A., precum şi din declaraţiile martorilor Z.R., P.M.V., G.B.G., din înscrisurile de evidenţă a alimentărilor, borderou zilnic, bonuri nefiscale şi facturi fiscale, precum şi din declaraţiile inculpaţilor R.D. şi C.C., care au recunoscut faptul că au alimentat respectivele cantităţi de benzină, care au fost achitate de către inculpatul M.A., dar au susţinut că respectivul carburant trebuia să fie folosit pentru transportul experţilor D.N.A. şi respectiv au susţinut că au plătit ulterior respectiva contravaloare.

Din observarea transcrierii interceptărilor telefonice rezultă că inculpatul R.D. a fost cel care a avut iniţiativa de a-i transporta pe experţii D.N.A. la faţa locului pentru a încerca să-i contacteze şi să-i influenţeze cu privire la expertiza ce urmau să o efectueze. Pe de altă parte, inculpatul C.C. i-a solicitat martorului N.P. să suporte o parte din contravaloarea expertizei extrajudiciare, întocmite de experta M.S. în schimbul intervenţiei sale pe lângă reprezentanţi ai Inspectoratului de stat în construcţii Vâlcea unde societatea martorului executa anumite lucrări. Existenţa unei înţelegeri între inculpatul C.C. cu inculpatul M.A. pentru a-l determina pe martorul N.P. să suporte parte din contravaloarea expertizei rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice dintre aceştia în care inculpatul M.A. cere inculpatului C.C. să-l cheme pe N.P. şi să-l determine să contribuie cu o sumă de 15, 20 sau 30 mii. ROL pentru expertiză, iar inculpatul C.C. confirmă că deja a făcut acest lucru.

Existenţa unei intenţii comune a inculpaţilor R.D., M.A., C.C., de a obţine pe nedrept fonduri europene rezultă şi din transcrierea convorbirilor telefonice purtate de aceştia, convorbiri din care rezultă că au avut cunoştinţă de la început de faptul că nu exista un diriginte de şantier, că lucrarea prezenta numeroase nereguli de execuţie şi împreună au hotărât să întocmească actele prin care confirmau că lucrarea este executată corespunzător conform proiectului tehnic aprobat de agenţia SAPARD.

Existenţa neregulilor de execuţie a fost cunoscută de către inculpatul R.D. care după declanşarea anchetei penale a încercat să remedieze o parte din lucrările neefectuate. Acesta a recunoscut că a fost surprins de ofiţeri ai poliţiei judiciare în timp ce se lucra mult timp după recepţia finală la cămine, cămine pe care le-a construit cu forţă de muncă procurată de el din comuna Săcelu, că nu a fost executată zidăria de la rezervorul de înmagazinare a apei, izolaţiile uşoare, pardoseală de mozaic, trepte mozaicate, strat termoizolant, zgură, plăci, termoizolaţie jgheaburi, burlane, montare armături, robineţi. De asemenea, a recunoscut că între SC H.E. SRL şi SC E. SRL nu a existat o delimitare a lucrărilor efectuate, iar SC E. SRL nu a depus situaţiile de lucrări.

De asemenea, din discuţiile pe care acesta le-a purtat cu inculpatul M.A. rezultă înţelegerea celor doi inculpaţi cu privire la declaraţiile pe care urmează să le dea în legătură cu hidranţii, faptul că inculpatul cunoştea că au existat schimbări de soluţii în proiectul tehnic, existând o necorelare între studiu şi proiectul tehnic.

Faptul că după recepţia finală lucrarea nu era terminată rezultă şi din discuţiile purtate între martorii P.D. şi N.P., martorul P. recunoscând faptul că lucrarea executată la Săcelu este un „dezastru". De asemenea, tot din interceptările telefonice rezultă faptul că martorul Vo.I. îi reproşează martorului P.D. că, deşi a semnalat mai multe nereguli privind lucrarea de la Săcelu nu a luat nicio măsură.

De asemenea, din interceptările telefonice rezultă că inculpatul C.C. era conştient de faptul că nu s-a respectat documentaţia tehnică întocmită pentru obiectivul de alimentare cu apă din comuna Săcelu, că anexa nr. 2 la procesul verbal de recepţie la terminarea lucrării nu a fost întocmită, de faptul că nu fuseseră montate două vane. Inculpatul C.C., conştient de toate aceste nereguli, i-a sugerat martorului N.P. să declare la organele de urmărire penală că la recepţia de la terminarea lucrărilor lucrarea a funcţionat, acesta reproşându-i martorului că a semnat procesul verbal de recepţie din considerarea relaţiei pe care o aveau. Din aceeaşi discuţie rezultă că inculpatul C.C. nu cunoştea în acel moment (anul 2006) persoana care asigura dirigenţia de şantier.

Din discuţiile pe care inculpatul C.C. le-a avut atât cu martorul N.P., cât şi cu inculpatul M.A. rezultă interesul manifestat de acesta faţă de concluziile raportului de expertiză extrajudiciară solicitat de Primăria Săcelu pentru a dovedi netemeinicie a actelor de constatare întocmite de agenţia SAPARD, faptul că acesta încerca să găsească explicaţii de natură a-l exonera de răspunderea semnării diferitelor documente ce atestau executarea lucrării în bune condiţii, de faptul că la sfârşitul anului 2006 obiectivul de extindere şi alimentare cu apă din comuna Săcelu nu fusese predat încă beneficiarului.

De asemenea, inculpatul C.C., în convorbirile pe care le-a avut cu inculpatul M.A., i-a sugerat acestuia să declare că după recepţia de la terminarea lucrării funcţionau hidranţii, cişmelele şi că au fost furate capacele de la cămine.

Din transcrierea convorbirilor telefonice purtate între inculpatul M.A. şi inculpatul R.D. rezultă legătura permanentă dintre cei doi, interesul acestuia cu privire la stadiul anchetei penale, neparticiparea inculpatului M.A. la efectuarea măsurătorilor de către experţi, delegarea întregii responsabilităţi către inculpatul R.D., precum şi efectuarea întregii lucrări privind refularea de către SC H.E. SRL.

Astfel, inculpatul M.A. l-a sunat pe martorul Bu.I. pentru a-l întreba în legătură cu conţinutul declaraţiei date de acesta la D.N.A., a încercat să-l determine pe martorul T.G. să facă declaraţii mincinoase cu prilejul audierii respectiv de a nu recunoaşte implicarea inculpatului G.P. Inculpatul a discutat şi cu martorul T.G. sugerându-i acestuia ce declaraţii să facă. Inculpatul a mai discutat şi cu alţi martori (martorul I.O., martorul M.G.) pentru a afla ce au declarat aceştia la D.N.A. De asemenea, cei doi au încercat influenţarea experţilor N.T. şi M.I. prin intermediul expertizei M.S., care a efectuat expertiza extrajudiciară, care era nepoata lui M.I.

Inculpatul M.A. l-a rugat pe inculpatul R.D. să plătească contravaloarea reparaţiilor de la unul din bazinele deja fisurate pentru lucrarea de alimentare cu apă din comuna Săcelu în favoarea O. Făgăraş, cu toate că, fiind în perioada de garanţie, obligaţia suportării acestor cheltuieli revenea constructorului. Tot din discuţiile purtate între cei doi a rezultat că în timpul efectuării expertizei au fost efectuate reparaţii la lucrarea respectivă. Din discuţia pe care inculpatul M.A. a purtat-o cu experta N.T. rezultă că acesta a afirmat că diriginte de şantier al lucrării a fost inculpatul G.M.

În raport de această stare de fapt reţinută mai sus Tribunalul a constatat următoarele:

1. Fapta inculpatului R.D. care iniţial a acceptat promisiunea făcută de către inculpatul M.A. de a primi suma de 1.200.000 ROL pentru a-l ajuta pe acesta să câştige licitaţia consorţiul din care făcea parte firma sa, precum şi pentru ca acesta să încaseze contravaloarea lucrărilor efectuate, sumă pe care a primit-o ulterior după decontarea primei tranşe de bani, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită, infracţiune prevăzută de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Aşa cum s-a arătat cu prilejul reţinerii stării de fapt, latura obiectivă a acestei infracţiuni a fost dovedită de declaraţiile martorilor N.P., Vo.I., V.S., B.N., Ş.D., G.B.G., M.C., V.I., P.A.S., M.P. De asemenea, deşi inculpatul R. a negat atât faptul primirii respectivei sume de bani, cât şi faptul că ar fi existat vreo înţelegere prealabilă între ei, din observarea transcrierii convorbirilor interceptate (purtate între acesta şi martorul N.P.), s-a reţinut că acesta nu a negat niciodată inexistenţa unei astfel de promisiuni, ci doar faptul primirii efective a respectivei sume, arătând totodată că „partea sa" a fost dată altor persoane (martorii Vo.I. şi N.P.). Pe de altă parte, la scurt timp după primirea primei tranşe de bani inculpatul a intrat în proprietatea unui autoturism marca D., despre care a afirmat că l-a primit cadou de la mătuşa sa C.M., susţinere ce nu poate fi reţinută pentru motivele invocate mai sus (cu prilejul reţinerii stării de fapt).

Pe de altă parte, pentru existenţa infracţiunii este suficient ca inculpatul să accepte promisiunea primirii unor bani sau alte foloase, sau să nu respingă o astfel de promisiune, infracţiunea de luare de mită având conţinuturi alternative (nefiind necesar ca acesta să şi primească bani sau foloasele respective). Totodată instanţa a reţinut că acceptarea acestei promisiuni a avut loc anterior îndeplinirii respectivelor acte de către inculpat în virtutea atribuţiilor sale de serviciu.

Primirea efectivă a respectivei sume de bani este însă dovedită şi prin „eforturile" depuse de către inculpat pentru a asigura încasarea sumelor de bani de către consorţiul de firme din care făcea parte inculpatul M.A., prin acoperirea numeroaselor nereguli constatate cu prilejul execuţiei lucrării.

Infracţiunea de luare de mită a fost săvârşită de inculpatul R.D. cu intenţie directă, acesta realizând în momentul săvârşirii faptei că urmează să efectueze mai multe acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, acesta fiind reprezentantul legal al beneficiarului, contrar acestor atribuţii (întocmirea şi semnarea rapoartelor de execuţie a lucrărilor prin care se confirma executarea lucrărilor menţionate în situaţiile de plată prezentate de constructor, deşi acestea nu erau executate corespunzător, întocmirea proceselor verbale de recepţie a lucrărilor) în schimbul promisiunii unei sume de bani, sumă pe care ulterior a şi primit-o.

Tribunalul a apreciat că sunt întrunite atât latura obiectivă, cât şi cea subiectivă a infracţiunii de luare de mită, infracţiunea consumându-se în momentul acceptării, respectiv atunci când nu a fost respinsă promisiunea făcută inculpatului R.D. de către inculpatul M.A.

Faptele inculpatului R.D. care în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare, a semnat minuta şi raportul de evaluare nr. 1500 din 11 septembrie 2003 pentru atribuirea contractului de verificare proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuţie, cu toate că respectiva comisie nu se întrunise realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, cu prilejul analizării stării de fapt, comisia de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului privind verificare proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuţie, s-a întrunit la data de 11 septembrie 2003, comisia având aceeaşi componenţă ca în cazul licitaţiei pentru elaborare proiect tehnic, respectiv R.D. - preşedinte, G.M.D., P.D.I. şi S.V. - membrii, V.S. - secretar.

Astfel din declaraţiile acestora precum şi din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi grafoscopică din 30 iulie 2007 rezultă că documentele întocmite de membrii comisiei la data menţionată şi anume declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate, minuta întâlnirii pregătitoare şi raportul de evaluare înregistrate sub nr. 1500 din 11 septembrie 2003 nu au fost semnate de aceştia, respectiv de G.M.D., S.V. şi P.D.I., semnăturile fiindu-le contrafăcute de inculpatul G.P.

Având în vedere că minuta şi raportul de evaluare menţionate mai sus, au fost semnate personal de către inculpat, celelalte semnături fiind contrafăcute de către inculpatul G.P., este evident că prin aceasta inculpatul R.D. l-a ajutat pe acesta să falsifice respectivele înscrisuri oficiale. Fapta a fost săvârşită cu intenţie, inculpatul realizând că respectivul înscris este fals, nefiind semnat de ceilalţi membrii ai comisiei, urmărind ca respectivul înscris să producă consecinţe juridice.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia nu ar fi ştiut că respectivele înscrisuri sunt falsificate nu poate fi reţinută, având în vedere că acesta în calitate de preşedinte al respectivei comisii de evaluare trebuia să verifice realitatea semnării acestuia de către ceilalţi membri. Această susţinere a inculpatului nu poate fi reţinută nici din cauza faptului că raportându-ne la întreaga activitate infracţională a inculpatului, rezultă că acesta a cunoscut numeroasele nereguli atât ale documentelor înaintate Agenţiei SAPARD, cât şi ale lucrării respective, fiind deci puţin probabil să nu fi cunoscut şi faptul că şi aceste înscrisuri erau false. Acceptarea acestor nereguli de către inculpat a fost urmarea acceptării promisiunii primirii din partea inculpatului M.A. a unei sume de bani din prima tranşă plătită consorţiului, inculpatul R.D. urmărind să-l ajute pe acesta să primească respectiva sumă de bani. Ajutorul acestuia a vizat inclusiv această fază iniţială, de evaluare a ofertelor depuse de firmele participante la licitaţie, urmărind să se asigure că licitaţia să fie câştigată de consorţiul de firme din care făcea parte inculpatul M.A. Aşa se explică de ce respectivele acte au fost semnate în fals de inculpatul G.P., persoană care în acel moment nu avea nicio legătură cu respectiva comisie, şi aparent nici cu inculpatul R.D.

Fapta aceluiaşi inculpat R.D. de a folosi respectivele înscrisuri falsificate (declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate, minuta întâlnirii pregătitoare şi raportul de evaluare înregistrate sub nr. 1500 din 11 septembrie 2003) şi restul documentaţiei privind atribuirea contractului către SC A. SRL Tg-Jiu pentru avizare de către Agenţia SAPARD, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.

Inculpatul a cunoscut faptul că respectivele documente sunt false, acestea fiind folosite în vederea producerii de consecinţe juridice, ci având în vedere că respectivele înscrisuri au fost falsificate de către inculpatul G.P., acesta având funcţia de şef serviciu lucrări publice, gospodărie comunală din cadrul Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean Gorj, deci de o persoană atât din afara comisiei respective de evaluare, cât şi din afara Consiliului Local Săcelu, persoană care în lipsa unei înţelegeri de colaborare cu inculpaţii nu ar fi avut nici un interes să falsifice respectivele înscrisuri, este evident că inculpatul R.D. a cunoscut faptul că acestea sunt false. Inculpatul a folosit respectivele înscrisuri în vederea producerii de consecinţe juridice, consecinţe pe care acestea le-au şi produs.

Faptele inculpatului R.D. care, în calitate de responsabil legal al proiectului şi membru al comisiei de recepţie parţială a întocmit şi semnat rapoartele de execuţie din 28 iunie 2004, 30 iulie 2004 şi 25 septembrie 2004, procesele verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată din 24 iunie 2004 şi fără număr din 30 iulie 2004 în care a menţionat date nereale privind stadiul şi valoarea lucrărilor, precum şi fapta aceluiaşi inculpat care, în calitate de preşedinte al comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor, împreună cu membrii comisiei de recepţie au întocmit şi semnat procesul verbal de recepţie din 26 septembrie 2004 prin care se atesta în mod nereal că lucrările au fost terminate conform contractului încheiat şi documentaţiei tehnice, a semnat procesul verbal de recepţie finală din 27 decembrie 2005, în care s-au consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la activitatea şi constatările comisiei de recepţie, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin rapoartele de execuţie menţionate mai sus, respectiv prin procesele verbale de recepţie, s-a consemnat nereal că lucrările au fost executate în perioada iunie-septembrie 2004, că acestea au respectat din punct de vedere cantitativ şi calitativ documentaţia tehnică şi prevederile contractuale, cu toate că aşa cum rezultă din întreg materialul probatoriu administrat în cauză, respectivele lucrări nu corespundeau din punct de vedere calitativ (o parte din lucrări fiind executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic), iar pe de altă parte respectivele lucrări nu erau finalizate nici la data recepţiei din 26 septembrie 2004, nici a celei din 27 decembrie 2005, fiind executate lucrări şi în cursul anului 2006, după declanşarea cercetărilor penale în cauză.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia, singura atribuţie care-i revenea în virtutea funcţiei pe care o deţinea, era aceea de a verifica doar dacă existau toate documentele, dacă acestea erau semnate, netrebuind să verifice realitatea acestora, respectiva atribuţie revenindu-i beneficiarului, nu poate fi reţinută de instanţă. Consiliul Local Săcelu, reprezentat de responsabilul legal de proiect, inculpatul R.D., având calitatea de investitor, avea potrivit art. 21 din Legea nr. 10/1995 anumite obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor, respectiv acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor apărute în timpul execuţiei lucrărilor; asigurarea verificării calităţii execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii şi instalaţii prin inspectori de şantier de specialitate.

Întrucât Consiliul Local Săcelu era şi beneficiarul final al lucrării de alimentare cu apă, acesta a fost reprezentant de inculpatul R.D., acesta fiind numit totodată şi responsabil legal al proiectului încă din faza iniţială. Prin urmare, acesta avea obligaţia de a verifica realitatea lucrărilor, precum şi calitatea acestora, acesta fiind şi motivul pentru care a fost desemnat să participe în toate comisiile de evaluare a ofertelor, de organizare a licitaţiilor atât pentru elaborarea proiectului tehnic, a caietului de sarcini, cât şi în cea pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări, precum şi în comisiile de recepţie a lucrărilor.

Prin urmare denaturarea conţinutului respectivelor acte fiind realizată în chiar momentul întocmirii acestora de către inculpatul care avea calitatea de funcţionar, acesta fiind în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu şi având competenţa de a emite respectivele înscrisuri, realizează latura obiectivă a infracţiunii de fals intelectual. Având în vedere totodată că inculpatul a săvârşit respectivele acţiuni cu ştiinţă, cunoscând că cele consemnate în respectivele înscrisuri nu corespund adevărului, instanţa apreciază că fapta a fost comisă cu intenţie directă, fiind întrunite deci toate elementele constitutive ale acestei infracţiuni. Activitatea infracţională a inculpatului a presupus săvârşirea mai multor acţiuni de aceeaşi natură, la diferite intervale de timp, astfel încât instanţa a reţinut în cauză şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat care a contrafăcut prin plăsmuire „Anexa 2 - Borderou cu privire la obiectivul recepţionat la terminarea lucrărilor la data de 26 septembrie 2004 - cantităţi de lucrări ce nu au fost executate", menţionând în mod nereal ca lucrări ce nu au fost executate doar „modificare supratraversare (poziţionare incorectă)" şi procesul verbal din 02 noiembrie 2004 privind verificarea lucrărilor cuprinse în Anexa 2 care au fost depuse la Agenţia SAPARD, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen.

Respectivele înscrisuri au fost depuse în copie de inculpatul R.D. în completarea dosarului cererii de plată tranşa a III-a la solicitarea experţilor BRIPS 4 S-V Craiova, originalele acestora nefiind găsite în documentele ridicate de la Primăria comunei Săcelu. Membrii comisiei care potrivit acestor înscrisuri le-ar fi încheiat au declarat că nu au cunoştinţă de întocmirea lor, nu au semnat respectivele înscrisuri şi nu pot explica prezenţa semnăturilor pe xerocopiile acestora, însă au confirmat că au existat discuţii privind întocmirea unei anexe cu lucrările ce nu au fost executate, altele decât modificarea supratraversării care este menţionată în anexa nr. 2.

Inculpatul R.D. a declarat atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei faptul că respectivele acte au fost întocmite în aceeaşi zi cu procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de inculpatul G.M.D., dar au fost distruse de acesta cu justificarea că defecţiunea respectivă a fost remediată.

Conform raportului de constatare tehnico ştiinţifică din 30 august 2007 înscrisul intitulat „Anexa 2 borderou cu privire la obiectivul recepţionat la terminarea lucrărilor la data de 26 septembrie 2004 - cantităţi ce nu au fost executate" ce se află în copie la dosarul înaintat Agenţiei SAPARD prezintă spre marginea din stânga două linii verticale rezultate în urma acoperirii actului original şi scanării-redării (xerocopierii) dinspre stânga spre dreapta, însă nu este o copie a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din 26 septembrie 2004, pus la dispoziţie.

Analizându-se probele menţionate mai sus, având în vedere că respectivele actele au fost depuse în dosarul cererii de plată de către inculpatul R.D., singura concluzie ce se poate desprinde este aceea că acesta este cel care a plăsmuit Anexa 2 şi procesul verbal din 02 noiembrie 2004 prin xerocopierea semnăturilor membrilor comisiei de recepţie de pe alte înscrisuri, intenţia acestuia fiind să ascundă situaţia reală a lucrărilor neexecutate dar recepţionate. Prin urmare, s-a reţinut că fapta acestuia a fost săvârşită cu intenţie directă, inculpatul realizând că falsifică un înscris oficial, care are aptitudinea de a produce consecinţe juridice, acesta urmărind falsificând respectivul înscris tocmai în vedere producerii acestor consecinţe.

Falsificarea respectivului înscris, înscris care îndeplineşte cerinţele cerute de lege, respectiv are putere probatorie şi conţinut cu relevanţă juridică, având totodată aparenţa unui înscris oficial, autentic, a adus atingere relaţiilor sociale ocrotite de legea penală prin dispoziţiile art. 288 C. pen., chiar dacă aparent respectivul înscris a fost falsificat într-un scop aparent legitim (pentru a înlocui înscrisul întocmit în mod real, dar distrus de către inculpatul G.M.D.).

Faptele inculpatului R.D. care, în calitate de responsabil legal al proiectului a folosit şi prezentat documente false, inexacte, incomplete cu ocazia depunerii dosarelor cererilor de plată la BRIPS 4 S-V Oltenia din cadrul Agenţiei SAPARD Bucureşti, de a prezenta, - în completarea documentelor depuse la dosarul cererii de plată tranşa a III-a, precum şi o copie certificată în conformitate cu originalul filei din registrul pentru evidenţa mijloacelor fixe, potrivit căreia, obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă, comuna Săcelu, jud. Gorj" a fost înregistrat sub nr. 33 din 06 octombrie 2004, deşi în realitate, obiectivul nu figurează în registrul mijloacelor fixe până în luna iulie 2007, fapte având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000 constituie infracţiune folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

Obţinerea de fonduri nu înseamnă doar semnarea contractului de finanţare, aceasta fiind doar o etapă a procedurii specifice, prin care se stabileşte cuantumul finanţării, modalitatea şi condiţiile în care sumele vor fi puse la dispoziţie şi utilizate. Urmează punerea efectivă la dispoziţie a fondurilor, în două sau mai multe tranşe, şi urmărirea utilizării lor, prin monitorizare şi întocmirea, eventual, a unor rapoarte de verificare de către autoritatea competentă, iar dacă raportul final este favorabil, aprobând cheltuielile ca eligibile, atunci se decontează tranşa finală/soldul şi se încheie procedura obţinerii fondurilor.

Astfel, în speţă, potrivit art. 4 din contractul cadru încheiat cu Agenţia SAPARD s-a prevăzut că plata se va efectua pe baza cererilor de plată autorizate de Agenţia SAPARD depuse de beneficiar şi însoţite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plată s-a prevăzut că se va face în urma verificărilor documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerinţelor Agenţiei SAPARD prezentate în Instrucţiuni de plată. Art. 5 din acelaşi contract a prevăzut că plata se va efectua pe baza declaraţiilor de cheltuieli făcute de beneficiar.

Aşa cum s-a reţinut cu prilejul analizării stării de fapt, plata efectuată din bugetul general al Comunităţii Europene s-a făcut în baza depunerii de documente false, inexacte sau incomplete depuse la Agenţia SAPARD, documente care au fost completate de către inculpat.

S-a constatat, totodată, că mai multe situaţii de lucrări, liste de consumuri, centralizatoare, deviz ofertă pentru organizare de şantier şi situaţii aferente, actualizare situaţii lucrări, procese verbale lucrări ascunse, procese verbale recepţie calitativă, buletine de examinare vizuală a sudurilor întocmite de constructor, procese verbale de control al calităţii lucrărilor pe faze determinante întocmite de reprezentanţii Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj au cuprins date false, incomplete sau inexacte, acestea fiind ulterior depuse la dosarele de plată, documentele respective fiind întocmite de către inculpat în calitatea sa de responsabil legal al proiectului.

S-a constatat, de asemenea, că în documentele depuse la dosarul cererii de plată - tranşa a IlI-a s-a depus copie certificată de conformitate cu originalul filei din registrul pentru evidenţa mijloacelor fixe, potrivit căreia, obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă, comuna Săcelu, jud. Gorj", respectivul obiectiv apărând ca fiind înregistrat sub nr. 33 din 06 octombrie 2004, deşi în realitate, obiectivul respectiv nu figura în registrul mijloacelor fixe până în luna iulie 2007, iar numărul de inventar a fost preluat din anexa nr. 55 privind inventarierea bunurilor care aparţin domeniului public unde la poziţia x este menţionat vechiul sistem de alimentare cu apă dat în folosinţă în anul 1972.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia nu ar fi întrunită latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 întrucât respectivele documente nu au fost folosite pentru obţinerea finanţării executării respectivei lucrări, deoarece respectiva finanţare a fost obţinută cu circa 1 an de zile înaintea licitaţiei organizate în anul 2002 nu poate fi reţinută de către instanţă, pentru că, aşa cum s-a arătat şi mai sus, legiuitorul a urmărit sancţionarea folosirii de documente false, inexacte sau incomplete nu numai în etapa iniţială a încheierii contractului ce viza obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, ci şi ulterior întrucât respectivele fonduri nu sunt plătite beneficiarilor decât ulterior, după efectuarea efectivă a lucrărilor şi înaintare documentelor justificative.

Totodată, nu a fost reţinută apărarea inculpatului nici în ceea ce priveşte lipsa vinovăţiei în săvârşirea acestei infracţiuni, având în vedere susţinerea acestuia că singura sa responsabilitate era aceea de a verifica dacă dosarele înaintate spre plată Agenţiei SAPARD cuprindeau toate înscrisurile necesare şi dacă acestea erau întocmite corespunzător respectiv erau semnate şi ştampilate. Aşa cum s-a arătat şi cu prilejul analizării infracţiunii de fals intelectual în formă continuată inculpatul avea obligaţia de a verifica realitatea lucrărilor, precum şi calitatea acestora, întrucât aceasta a fost motivul pentru care a fost desemnat responsabil de proiect, acesta fiind totodată şi reprezentantul Consiliului Local Săcelu, care avea calitatea de investitor. Faptul că inculpatul a cunoscut deficienţele lucrării executate rezultă şi din transcrierea convorbirilor telefonice purtate cu inculpaţii M.A. şi C.C., precum şi cu martorul N.P., acesta încercând după declanşarea cercetărilor în cauză să remedieze, împreună cu ceilalţi inculpaţi, lucrarea.

Aşa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, în cursul urmăririi penale, din suma de 27.832.534.579 ROL încasată de SC H.E. SRL contravaloarea lucrărilor neexecutate sau executate necorespunzător calitativ este de 9.065.033.139 ROL, aceasta fiind suma încasată pe nedrept de societate din fondurile bugetului general al Comunităţii Europene.

Faptele inculpatului R.D. care, în calitate de responsabil legal al proiectului a dispus, în mod nelegal deblocarea garanţiei de bună execuţie în sumă de 1.366.233.200 ROL, în condiţiile în care lucrările nu fuseseră terminate şi recepţia finală nu fusese efectuată, contrafăcând semnătura contabilului P.C. de pe adresele din 19 noiembrie 2004 şi din 25 ianuarie .2005 ale Consiliului Local Săcelu şi din 02 septembrie 2005 a Primăriei comunei Săcelu, emise către Banca B. - Sucursala Tg-Jiu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin rechizitoriu s-a apreciat că faptele descrise realizează elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, dar în şedinţa publică din 25 mai 2011 reprezentanta Parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice potrivit art. 334 C. proc. pen. în infracţiunea prevăzute de art. 248 alin. (1) rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Art. 17 din Legea nr. 78/2000 explică ce infracţiuni sunt considerate ca fiind în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, cu infracţiunile asimilate acestora sau cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor europene, lit. d) a acestui art. prevăzând abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, săvârşite în realizarea scopului urmărit printr-o infracţiune prevăzută în Secţiunea a II-a şi a III-a. Pedepsele prevăzute pentru infracţiunile precizate la art. 17 sunt prevăzute distinct în art. 18 din aceeaşi lege, motiv pentru care s-a solicitat reţinerea pentru faptele arătate mai sus şi a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, aceasta prevăzând sancţiunea aplicabilă în cazul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 17 lit. d) din aceeaşi lege. Faţă de cele arătate mai sus, Tribunalul a constatat că se impune schimbarea încadrării juridice în sensul arătat mai sus respectiv reţinerea şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, acesta fiind textul de lege care prevede pedeapsa aplicabilă în cazul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000.

Conform clauzelor din manualul de instrucţiuni SAPARD privind achiziţiile publice, punctele XIII pct. l, XII pct. 4 şi XIII pct. 6, contractantul trebuie să furnizeze autorităţii contractante o garanţie de bună execuţie, în termen de 30 de zile de la primirea notificării de acordare a garantului. Respectiva garanţie de bună execuţie în valoarea de 5% din valoarea contractului, constituită prin reţinerile din situaţiile de plată urmează a fi deblocate în două tranşe: 50% în termen de 30 de zile de la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi 50% în termen de 30 de zile de la data declaraţiei contabile finale semnate, adică recepţiei finale semnate. În acelaşi manual, la art. XXXIV s-a prevăzut că în cazul în care contractantul nu finalizează lucrările în cadrul perioadei de timp specificate în contract, autoritatea contractantă va fi îndreptăţită la despăgubiri în cotă procentuală de 1% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, iar în cazul în care valoarea acestor penalităţi depăşeşte 5% din valoarea contractului, atunci autoritatea contractantă poate refuza restituirea acestei garanţii.

În speţă, garanţia de bună execuţie a fost constituită la Banca B. - Sucursala Tg. Jiu în sumă de 1.366.233.860 ROL, beneficiarul contului fiind Consiliul Local Săcelu, iar titularul fiind SC H.E. SRL. Aşa cum rezultă din observarea documentelor emise de Banca B. - Sucursala Tg. Jiu, restituirea garanţiei s-a realizat în trei tranşe: suma de 863.116.130 ROL la data de 19 noiembrie 2004; 600.000.000 ROL la data de 25 ianuarie 2005 şi 83.110.000 ROL la data de 02 septembrie 2005 în baza adreselor emise de Consiliul Local Săcelu şi respectiv Primăria Comunei Săcelu.

Toate cele trei adrese au fost întocmite şi semnate de inculpatul R.D. atât la rubrica „primar", cât şi la rubrica „contabil" prin contrafacerea semnăturii martorului P.C., aşa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, precum şi din declaraţia martorului P.C.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat, totodată, că ultimele două adrese (din datele de 25 ianuarie 2005 şi 02 septembrie 2005) nu figurau înregistrate în registrul de corespondenţă al Primăriei comunei Săcelu la poziţiile respective fiind menţionate alte zile de înregistrare şi alte documente ce nu au legătură cu cauza aşa cum rezultă din procesul verbal întocmit în data de 18 iulie 2007 şi prin observarea filelor din registru, ridicate în copie.

Instanţa a constatat, totodată, că, aşa cum s-a arătat la data recepţiei la terminarea lucrărilor, obiectivul nu era finalizat, iar valoarea lucrărilor neexecutate sau necalitative era însemnată, iar garanţia a fost restituită integral cu mult timp înaintea termenului de 30 de zile de la semnarea procesului verbal de recepţie finală (27 decembrie 2005), motiv pentru care consideră că deblocarea garanţiei de bună execuţie s-a realizat fără a fi respectate condiţiile în manualul SAPARD.

Inculpatul R.D. a recunoscut că emiterea respectivelor adrese către bancă a fost făcută la cererea inculpatului M.A., însă a negat faptul că ar fi semnat în locul contabilului P.C., fapt care nu poate fi reţinut având în vedere cele arătate mai sus respectiv raportul de constatare tehnico-ştiinţifică care a concluzionat că respectiva semnătură a fost executată de către inculpat.

Prin urmare, fapta inculpatului de a falsifica un înscris oficial prin contrafacerea subscrierii realizate de către inculpat, care avea calitatea de funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu urmată de folosirea respectivului înscris pentru deblocarea garanţiei de bună execuţie care era constituită la dispoziţia Consiliului Local Săcelu producând astfel o tulburare însemnată instituţiei respective realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor publice săvârşită împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene.

Instanţa a apreciat că fapta inculpatului de a dispune deblocarea respectivei garanţii, garanţie constituită în favoarea Consiliului Local Săcelu, cu mult înainte de data la care aceasta trebuia deblocată, mai ales că lucrarea respectivă nu era finalizată şi nu era corespunzătoare din punct de vedere calitativ a produs o tulburare însemnată bunului mers al unităţii respective, motiv pentru care consideră că sunt întrunite elementele laturii obiective ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Cum activitatea infracţională a inculpatului a presupus săvârşirea mai multor acţiuni de aceeaşi natură, la diferite intervale de timp, instanţa a reţinut în cauză şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului potrivit căreia a dispus deblocarea respectivei garanţii, întrucât înainte de recepţia finală, s-a aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Săcelu branşarea directă a cetăţenilor la reţeaua de apă, în condiţiile în care în proiect nu era prevăzut acest lucru, fapt ce a dus la pierderea garanţiei oferite de constructor, aceasta nu poate fi reţinută de instanţă.

În primul rând termenii contractului ce reglementau condiţiile în care se putea debloca respectiva garanţie erau clari şi au fost evident nesocotiţi. Pe de altă parte, cum respectiva garanţie era la dispoziţia Consiliului Local Săcelu, instituţie ce dispuse branşarea cetăţenilor la reţeaua de apă, tot aceasta ar fi trebuit să aprobe şi respectiva deblocare a garanţiei înainte de termen. Această apărare a inculpatului nu justifică de ce dacă restituirea garanţiei era legală, a semnat respectivele înscrisuri semnat în locul contabilului, fără aprobarea Consiliului Local.

Fapta inculpatului R.D. constând în aceea că a pretins şi primit la data de 05 decembrie 2006 cantitatea de 20 litri de benzină în valoare de 67,60 RON, iar contravaloarea acesteia fiind suportată de SC H.E. SRL reprezentată de inculpatul M.A., realizează elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Aşa cum rezultă din transcrierea înregistrărilor convorbirilor telefonice din datele de 05 decembrie 2006, 12 decembrie 2006 şi 13 decembrie 2006, inculpatul R.D. i-a solicitat inculpatului M.A. să-i alimenteze autoturismul cu cantitatea de 20 l de benzină, alimentarea fiind făcută la Staţia L. din Tg. Jiu, iar plata fiind suportată de către firma inculpatului M.A. În acest sens fiind şi declaraţiile martorilor Z.R., P.M.V. şi G.B.G., bonurile fiscale, facturile fiscale şi borderoul zilnic cu evidenţa alimentărilor.

Inculpatul R.D. a recunoscut faptul că i-a cerut inculpatului M.A. să-i alimenteze autoturismul cu carburant, în vederea transportării experţilor D.N.A., dar a arătat că nu a folosit respectiva benzină în interes personal, ci la rugămintea constructorilor (a inculpatului M.A.) de a-i transporta pe aceştia la locul unde urmau să efectueze lucrarea.

Având în vedere că din observarea transcrierilor înregistrărilor convorbirilor telefonice interceptate rezultă că hotărârea de a-i transporta pe experţi i-a aparţinut inculpatului R.D., acesta urmărind să încerce să-i contacteze şi să-i influenţeze pe aceştia în legătură cu raportul de expertiză pe care urmau să-l efectueze, apărarea inculpatului nu poate fi reţinută, fiind evident că acesta a folosit respectivul carburant în interes personal.

Având în vedere, totodată faptul că plata acestui carburant s-a făcut de către inculpatul M.A., tocmai în considerarea felului în care inculpatul R.D. şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu pe parcursul executării obiectivului de extindere şi modernizare a alimentării cu apă în comuna Săcelu, instanţa reţine că fapta acestuia realizează elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite.

2. Faptele inculpatului M.A. care, în calitate de administrator al SC H.E. SRL, l-a determinat pe inculpatul P.L. să întocmească mai multe documente care conţineau informaţii necorespunzătoare adevărului, depunând aceste documente însoţite de oferta financiară în vederea participării la licitaţia pentru achiziţia publică de lucrări desfăşurată în data de 20 noiembrie 2003, ulterior depunând şi alte documente în luna februarie 2004 respectiv c.v.-urile numiţilor D.M. şi C.H. însoţite de declaraţii pe propria răspundere că informaţiile furnizate sunt corecte şi complete, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum s-a privit, documentele depuse de către consorţiul SC H.E. SRL - SC E. SRL la dosarul de licitaţie pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări conţineau mai multe informaţii necorespunzătore adevărului referitoare atât la echipamentele deţinute, cât şi la personalul folosit pentru realizarea contractului, fiind depuse c.v.-uri pe care semnăturile titularilor au fost contrafăcute. Totodată, s-a reţinut că respectivele documente au fost întocmite de către inculpatul P.L., acesta fiind angajat al societăţii SC E. SRL.

S-a constatat că la dosarul de eligibilitate/calificare depuse de consorţiul SC H.E. SRL - SC E. SRL se regăsesc declaraţiile de eligibilitate ale reprezentanţilor celor două societăţi, N.P. şi M.A., din 18 noiembrie 2003 potrivit cărora informaţiile furnizate în cuprinsul respectivului dosar sunt corecte şi complete, declaraţii care au fost semnate în locul administratorilor de către P.L.

Aşa cum s-a arătat, documentele false respectiv cele care conţineau date nereale, depuse în respectivul dosar sunt: formularul 3.9.6.1 „personal folosit pentru realizarea contractului", formularele 3.9.6.1 „curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" ale martorilor G.L., H.S. aflate la dosarul de eligibilitate/calificare, respectiv D.M. aflat la documentaţia depusă cu adresa din 02 februarie 2004 în completarea ofertei, la solicitarea comisiei de reevaluare, planul calităţii; formularul 3.9.6.2. „Echipament", formularul 3.9.6.1. -„Personalul folosit pentru realizarea contractului", formularul 3.9.6.1. - „Personalul folosit pentru realizarea contractului", planul calităţii, formularul 3.9.6.2. „Echipament".

Aceste documente au fost întocmite de către inculpatul P.L., acesta fiind cel care a şi contrafăcut semnătura mai multor titulari de pe actele depuse, inculpatul declarând că persoanele şi datele menţionate în respectivele documentaţii i-au fost indicate de către G.P. şi că a întocmit respectivele documente la îndemnul lui N.P. şi M.A., aceştia fiind cei care au şi folosit respectivele documente.

Prin urmare, Tribunalul a apreciat că faptele inculpatului M.A. de a-l determina cu intenţie pe inculpatul P.L. să întocmească respectivele înscrisuri sub semnătură privată, înscrisuri ce conţineau date nereale respectiv determinându-l să contrafacă semnătura mai multor persoane realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Faptul că inculpatul (alături de martorul N.P.) este cel care l-a instigat pe acesta să falsifice respectivele documente rezultă atât din declaraţia inculpatului P.L., cât şi din faptul că acesta fiind un simplu salariat la una din cele două societăţi din consorţiu, nu avea nici un interes direct de a falsifica respectivele înscrisuri. Pe de altă parte, falsificarea respectivelor înscrisuri s-a făcut în vederea producerii de consecinţe juridice, consecinţe care s-au şi produs şi care vizau câştigarea licitaţiei de respectivul consorţiu de firme. Cum activitatea infracţională a inculpatului a presupus săvârşirea mai multor acţiuni de aceeaşi natură, la diferite intervale de timp, au fost reţinute în cauză şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat care a declarat în mod necorespunzător adevărului, în declaraţia înregistrată din 09 februarie 2004 prezentată Primăriei comunei Săcelu şi înregistrată sub nr. 305 din 09 februarie 2004, că societatea nu se află în niciuna din situaţiile prevăzute la art. 34 lit. a), b), c), d), e), f), g), h) şi i) din dosarul de licitaţie privind investiţia de „Extindere şi modernizare alimentare cu apă a comunei Săcelu, jud.Gorj", volumul „Instrucţiuni pentru ofertanţi", precum şi faptul că informaţiile privind situaţiile şi documentele care însoţesc oferta, eligibilitatea, experienţa, competenţa şi resursele de care dispune societatea sunt corecte şi complete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 C. pen.

Având în vedere pe de o parte faptul că numeroase documente depuse în respectivul dosar conţineau informaţii false respectiv faptul că societatea nu dispunea de resursele menţionate în respectivul dosar, iar pe de altă parte, având în vedere că inculpatul cunoştea că respectivele documente conţin informaţii nereale, declaraţia dată de acesta potrivit căreia datele conţinute în dosar sunt reale, realizează elementele laturii obiective ale infracţiunii de fals în declaraţii.

Având în vedere, totodată, că declaraţia contra adevărului a fost făcută în faţa unei instituţii din cele prevăzute de dispoziţiile art. 145 C. pen., în vederea producerii de consecinţe juridice, inculpatul urmărind producerea acestor consecinţe (consecinţe care s-au şi produs), instanţa apreciază că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii.

Fapta inculpatului M.A. care a promis inculpatului R.D. - anterior licitaţiei din 20 noiembrie 2003 - suma de 1,2 miliarde ROL pentru ca acesta în calitatea sa de primar al comunei Săcelu, preşedinte al comisiei de licitaţie şi responsabil legal al proiectului să-l ajute la câştigarea licitaţiei şi încasarea sumelor solicitate pentru lucrarea de alimentare cu apă, iar ulterior, după decontarea primei tranşe a dat inculpatului R.D. suma promisă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Aşa cum s-a reţinut cu prilejul analizării infracţiunii de luare de mită, reţinută în sarcina inculpatului R.D., precum şi cu prilejul analizării probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul i-a promis şi ulterior i-a predat inculpatului R.D. suma menţionată mai sus, pentru ca acesta să-l ajute să câştige licitaţia, iar apoi să-l ajute să îi fie plătită de către Agenţia SAPARD contravaloarea lucrării executate, lucrare care nu îndeplinea toate condiţiile calitative prevăzute în contract.

Inculpatul a realizat că promiţând şi respectiv oferind unui funcţionar public bani sau foloase necuvenite, săvârşeşte asupra acestuia un act de corupere, care creează o stare de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii de serviciu, urmare a cărei producere a dorit-o. Întrucât scopul pentru care inculpatul a făcut această promisiune, respectiv plată, a constat în neîndeplinirea, respectiv în îndeplinirea unor acte contrare atribuţiilor de serviciu de către inculpatul R.D. fapta acestuia a fost săvârşită cu intenţie directă.

Faţă de cele arătate mai sus instanţa a apreciat că sunt întrunite în cauză atât latura obiectivă, cât şi latura subiectivă a infracţiunii de dare de mită.

Faptele inculpatului M.A. care a emis facturi fiscale însoţite de situaţii de lucrări, liste consumuri, centralizatoare deviz ofertă pentru organizare de şantier şi situaţii aferente, actualizări situaţii lucrări în care au fost menţionate cantităţi şi valori pentru lucrări neexecutate sau neconforme cu proiectul tehnic, a dispus înlocuirea documentelor privind calitatea execuţiei lucrărilor (procese verbale de lucrări ascunse, procese verbale de recepţie calitativă, buletine de examinare vizuală a sudurilor, etc.) în care au fost consemnate verificări care nu au fost efectuate, unele documente nefiind semnate sau prezentând semnături contrafăcute, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum rezultă din expertiza tehnică realizată în cursul urmăririi penale, precum şi din verificările ulterioare, în situaţiile de lucrări respectiv în listele de consumuri au fost menţionate pe de o parte cantităţi şi valori pentru lucrări neexecutate, în baza acestora inculpatul, în calitate de administrator al SC H.E. SRL a emis facturi fiscale care au fost depuse apoi la Agenţia SAPARD, în dosarele de plată. De asemenea, anumite lucrări au fost executate în soluţie modificată, fără ca acest lucru să se regăsească în documentele prezentate spre plată ulterior.

În cursul executării lucrării s-au încheiat mai multe procese verbale în care au fost consemnate ca fiind efectuate mai multe verificări ale lucrării, verificări care în realitate nu s-au realizat, respectivele procese verbale fiind semnate de inculpatul M.A. şi folosite ulterior în dosarele de plată depuse. Inculpatul a recunoscut că a semnat toate aceste documente întocmite de către inculpatul P.L. Fără a mai enumera toate aceste documente ce cuprind date inexacte întrucât acestea au fost analizate pe larg cu prilejul reţinerii stării de fapt, instanţa apreciază că fapta inculpatului M.A. de a falsifica aceste înscrisuri, la diferite intervale de timp în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul urmărind producerea consecinţelor juridice specifice acestor acte realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Faptele aceluiaşi inculpat care a semnat procesele verbale de control al calităţii lucrărilor la fazele determinante întocmite de inculpatul C.C. şi de martorul F.A. - inspectori în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj - cunoscând că acestea conţin date nereale, realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de: complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul C.C. împreună cu martorul F.A., în calitate de inspectori în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj, au întocmit mai multe procese verbale de control al calităţi lucrărilor în faze determinate în care s-a menţionat că respectivele controale ar fi fost efectuate în prezenţa sau cu participarea dirigintelui de şantier V.T.D. şi a proiectantului O.F.A. Potrivit respectivelor procese verbale lucrările erau executate în condiţii corespunzătoare, erau respectate detaliile de execuţie şi prevederile reglementărilor tehnice.

În realitate, aşa cum s-a arătat, respectivele lucrări nu respectau aceste standarde şi nu erau efectuate corespunzător. Cu toate acestea, procesele verbale au fost semnate de către inculpatul M.A., acesta certificând faptul că respectivele controale au fost efectuate în mod real şi în prezenţa celorlalte persoane menţionate în respectivele procese verbale, persoane care nu au participat în realitate la efectuarea acestor controale (de exemplu martorul V.T.D. despre care se susţinea că ar fi asigurat dirigenţia de şantier, semnând în această calitate respectivele procese verbale, a arătat expres că în realitate nu a asigurat niciodată dirigenţia de şantier şi nu a semnat vreun document în această calitate.

Faptul că procesele verbale nu au fost semnate de către martorul V.T.D. rezultă şi din declaraţiile inculpatului P.D.I. din care reiese că acesta a semnat în numele lui V.T.D. respectivele procese verbale de control, declaraţiile inculpatului C.C. şi ale martorului F.A. din care rezultă că V.T.D. nu a participat la efectuarea controalelor. În acest sens este şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică din 30 iulie 2007, registrul de evidenţă a controalelor şi procesul verbal din 07 iunie 2007 de verificare şi ridicare a acestuia din care reiese că procesele verbale din 21 mai 2004 şi din 11 iunie 2004 nu sunt înregistrate, iar procesele verbale din 08 iulie 2004 şi din 21 octombrie 2004 au fost trecute în registru ulterior la poziţiile unde figurau alte documente, cel din urmă fiind trecut la poziţia din data de 01 octombrie 2004.

Pe de altă parte, din observarea transcrierilor convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi rezultă că inculpatul M.A. afirma constant că diriginte de şantier a fost inculpatul G.M.D. Prin urmare, semnarea respectivelor înscrisuri în care apărea ca şi diriginte de şantier martorul V.T.D., persoană care în mod evident nu a exercitat respectiva atribuţie şi implicit nu putea să semneze respectivele procese-verbale, a fost de natură a da un plus de veridicitate respectivelor înscrisuri.

Prin urmare, instanţa, faţă de cele arătate mai sus, a constatat că fapta inculpatului de a semna respectivele procese verbale, cunoscând că acestea conţin date nereale, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale şi respectiv complicitate la fals intelectual, ambele fiind săvârşite în formă continuată, având în vedere că faptele au fost comise la date diferite, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Faptul că respectivele înscrisuri, întocmite de funcţionari în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, au avut conţinutul alterat în momentul în care au fost întocmite (cuprinzând date nereale privind atât efectuarea controlului, cât şi cu privire la stadiile executării lucrării), este evident, rezultând din probele administrate. Pe de altă parte, este evident că în înscrisuri a fost contrafăcută semnătura martorului V.T.D. Deci cele două infracţiuni de fals intelectual şi respectiv fals material în înscrisuri oficiale există, fiind întrunite elementele materiale ale acestora. Prin urmare, susţinerea inculpatului că faptele ce-i sunt imputate nu există, nu poate fi reţinută, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, semnarea acestor procese-verbale ştiind toate aceste „nereguli" constituie o înlesnire în săvârşirea acestor infracţiuni.

Faptele inculpatului M.A. care a predat toate aceste documente false, inexacte sau incomplete inculpatului R.D. pentru a fi depuse la dosarele cererilor de plată şi prezentate Agenţiei SAPARD în vederea decontării tranşelor şi care a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene în valoare de 9.065.033.139 ROL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.

Având în vedere că toate documentele menţionate, documente ce conţin date nereale şi inexacte au fost predate de către inculpatul M.A. inculpatului R.D. pentru a fi depuse în dosarele înaintate agenţiei SAPARD, la dosarele cererilor de plată, ulterior în baza acestor acte şi dosare fiind efectuată plata efectivă a sumelor menţionate în acestea, instanţa a apreciat că fapta inculpatului M.A. se circumscrie complicităţii la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Instanţa a apreciat că întrucât urmare a acestor documente au fost virate efectiv sume de bani din fondul Comunităţilor Europene, sume de bani care, având în vedere caracterul nereal al documentelor, au fost încasate pe nedrept, sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii menţionate mai sus.

Întrucât prejudiciul produs este de 906.503 RON, în cauză au fost incidente şi dispoziţiile art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000, deoarece faptele inculpatului au produs consecinţe deosebit de grave (potrivit art. 146 C. pen. prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă mai mare de 200.000 RON sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia din unităţile la care se referă art. 145 C. pen., ori altei persoane fizice sau juridice).

Faptele inculpatului M.A. care l-a determinat pe inculpatul R.D. să-i restituie, în condiţii nelegale, garanţia de bună execuţie în sumă de 1.366.233.100 ROL, în condiţiile în care lucrările nu au fost terminate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 248 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum s-a arătat cu prilejul analizării infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului R.D., deblocarea garanţiei de bună execuţie s-a făcut în condiţiile în care lucrările nu fuseseră terminate, iar recepţia lucrărilor nu fusese realizată, încălcându-se clauzele de restituire a acesteia prevăzute în Manualul de instrucţiuni SAPARD privind achiziţiile publice.

Având în vedere că inculpatul M.A. este cel care, cu intenţie directă, l-a determinat pe inculpatul R.D. să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, s-a reţinut săvârşirea instigării la această infracţiune. Apărarea inculpatului potrivit căreia persoana ce se face vinovată de săvârşirea acestei infracţiuni este martorul N.P., nu a fost reţinută de instanţă întrucât nu rezultă din niciuna din probele administrate în cauză. Cu aceeaşi motivare ca şi în cazul inculpatului R.D. nu a fost reţinută nici apărarea inculpatului M.A., potrivit căreia, se justifica deblocarea respectivei garanţii înainte de termen, întrucât urmare a faptului că înainte de efectuarea recepţiei finale cetăţenii comunei se branşaseră la reţeaua de apă, încetase garanţia de bună-execuţie.

De asemenea, cu privire la acest inculpat şi având în vedere aceeaşi motivare reţinută în cazul inculpatului R.D., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din art. 25 C. pen. rap. la art. 248 alin. (1) C. pen.rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 în art. 25 C. pen. rap. la art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

3. Faptele inculpatului C.C. care a semnat procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante completate cu date nereale, autorizând continuarea executării lucrărilor respectiv a semnat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor prin care s-a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul a avut calitatea de inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj şi în această calitate a semnat mai multe procese verbale de control a calităţii lucrărilor în faze determinate, în care a menţionat date nereale. Astfel, aşa cum s-a arătat cu prilejul analizării infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, complicitate la fals intelectual, reţinută în sarcina inculpatului M.A., din procesele verbale se atesta faptul că lucrările erau realizate în condiţii corespunzătoare fiind respectate detaliile de execuţie şi prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, precum şi faptul că respectivele controale s-au efectuat în prezenţa antreprenorului, investitorului, dirigintelui de şantier şi proiectantului, deşi în realitate nu s-a întâmplat aşa ceva.

Totodată, inculpatul, la terminarea lucrărilor, în calitate de membru al comisiei de recepţie, alături de inculpatul R.D. şi martorii D.G., I.D., D.V., P.A.S. şi M.P., a semnat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor în care se atesta în mod nereal faptul că lucrările au fost terminate, conform contractului încheiat şi documentaţiei tehnice, document care şi-a produs consecinţele juridice în vederea căruia a fost încheiat respectiv a stat la baza decontării celei de-a treia tranşă de plată de către Agenţia SAPARD.

Falsificarea respectivelor înscrisuri oficiale prin contrafacerea scrierii, respectiv prin alterarea adevărului cu privire la faptele sau împrejurările pentru care înscrisul era destinat să servească, săvârşită cu intenţie respectiv inculpatul realizând că falsifică un înscris oficial, care avea aptitudinea de a conduce consecinţe juridice (consecinţe juridice pe care de altfel le-a şi produs) şi urmărind producerea acestor consecinţe realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale aflat în concurs ideal cu infracţiunea de fals intelectual, ambele în formă continuată.

Nu s-a reţinut susţinerea inculpatului conform cărora controalele au fost efectuate în mod real, constatându-se îndeplinirea condiţiilor legale pentru continuarea lucrărilor, având în vedere că, aşa cum s-a arătat cu prilejul prezentării stării de fapt, respectivele lucrări nu au fost realizate corespunzător, iar la efectuarea controalelor respective nu au figurat persoanele menţionate în respectivele procese verbale.

Faptele inculpatului C.C. care, prin întocmirea şi semnarea acestor documente, le-a prezentat inculpatului R.D. pentru a fi folosite la dosarele Agenţiei SAPARD pentru decontarea tranşelor având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.

Având în vedere că toate aceste acte menţionate mai sus, acte ce cuprindeau menţiuni nereale, au fost depuse în dosarele de plată, dosare ce au fost depuse de către inculpatul R.D. la Agenţia SAPARD, iar în baza acestora au fost efectuate plăţile corespunzătoare realizează elementele constitutive ale infracţiunii menţionate mai sus.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia actele încheiate de acesta nu au servit la obţinerea pe nedrept a fondurilor din bugetul Comunităţilor Europene nu a fost reţinută de către instanţă, având în vedere că, aşa cum s-a arătat mai sus, respectivele acte au fost depuse în dosarele de plată, dosare în baza cărora au fost achitate cele trei tranşe de plată în favoarea constructorului. Nu s-a reţinut nici apărarea inculpatului potrivit căreia, întrucât agenţia SAPARD ar fi verificat, prin inspectorii săi, lucrările efectuate, aprovizionările de materiale, faptul că acestea aveau o calitate deosebită, că atribuţiile sale erau relativ reduse şi nu avea competenţa de a verifica efectiv realitatea executării lucrărilor, precum şi a folosirii materialelor menţionate în situaţiile de plată, având în vedere că acesta, reprezentând Inspectoratul Judeţean în Construcţii Gorj, avea ca şi atribuţii specifice efectuarea acestor verificări.

Fapta inculpatului C.C. care ulterior întocmirii şi semnării acestor documente, precum şi a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, a pretins şi primit la data de 13 decembrie 2006 cantitatea de 33 litri de benzină în valoare de 104,69 RON de la inculpatul M.A. administratorul SC H.E. SRL societate care a executat lucrarea de extindere şi modernizare alimentare cu apă din comuna Săcelu, jud. Gorj, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Primirea respectivei cantităţi de benzină rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice purtate între inculpat şi inculpatul M.A., în data de 13 decembrie 2006 orele 08:02:56 prin care cei doi s-au înţeles că această aprovizionare să nu figureze în evidenţele staţiei, în documente urmând a figura că inculpatul M.A. a fost cel care a făcut aprovizionarea.

Date fiind relaţiile dintre cei doi inculpaţi şi ajutorul dat de inculpatul C.C. inculpatului M.A. prin încheierea înscrisurilor menţionate mai sus, înscrisuri ce conţineau date nereale şi care l-au ajutat pe acesta să obţină pe nedrept fonduri europene, este evident că, contrar susţinerii inculpatului, există o legătură de cauzalitate între primirea respectivei cantităţi de benzină şi îndeplinirea unui act de către inculpat în calitate de funcţionar public. Este adevărat că respectiva plată a fost făcută la circa 2 după terminarea lucrărilor, dar aşa cum rezultă din observarea transcrierilor convorbirilor telefonice interceptate, cei doi au rămas în relaţii apropiate, păstrând legătura, în special după declanşarea cercetărilor penale în cauză.

De asemenea, susţinerea inculpatului potrivit căreia respectivul combustibil a fost folosit pentru alimentarea autoturismului aparţinând Inspectoratului Judeţean în Construcţii, inculpatul având ordin de deplasare pentru a pleca în delegaţie, beneficiarul real al respectivei cantităţi de benzină fiind Inspectoratul Judeţean în Construcţii, nu a fost reţinută de instanţă, având în vedere pe de o parte că nu se justifică de ce inculpatul M.A. ar fi suportat contravaloarea respectivului combustibil în favoarea respectivei instituţii publice, iar pe de altă parte nu există nicio dovadă că ulterior Inspectoratul Judeţean în Construcţii sau inculpatul C.C. ar fi achitat contravaloarea respectivului combustibil.

Fapta inculpatului C.C. care i-a cerut martorului N.P. să contribuie cu suma de 1000 RON la plata expertizei judiciare solicitate de inculpatul R.D. în vederea soluţionării contestaţiei depuse la Agenţia SAPARD împotriva procesului verbal de control din 29 august 2006, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă inspectori din cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Vâlcea pentru a nu-i crea probleme martorului în legătură cu lucrările pe care le avea în curs de executare pe raza judeţului Vâlcea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Faptul că inculpatul i-a cerut martorului N.P. să suporte respectiva sumă rezultă din înregistrarea convorbirilor purtate în mediu ambiental la data de 01 noiembrie 2006 ora 10.15, din aceeaşi convorbire rezultând şi faptul că în schimbul acestei sume va interveni pe lângă persoanele menţionate mai sus. În acest sens, este şi convorbirea purtată de inculpatul C.C. cu inculpatul M.A. în data de 03 noiembrie 2006 ora 07:00:44, prin care inculpatul M.A. îi cere acestuia să-l cheme pe N.P. şi să-l determine să contribuie la onorariul pentru raportul de expertiză 15, 20 sau 30 milioane ROL, inculpatul C.C. confirmând că a făcut deja lucrul respectiv.

Susţinerile inculpatului potrivit cărora martorul N.P. a pretins suma respectivă deoarece avea un interes personal în cauză întrucât respectiva expertiză era cerută de către Agenţia SAPARD, nu a fost reţinută având în vedere cele arătate mai sus.

4. Faptele inculpatului G.P. care a contrafăcut semnăturile inculpaţilor G.M.D. şi P.D.I., precum şi a martorei S.V. de pe declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate, minuta întâlnirii pregătitoare şi raportul de evaluare nr. 1500 din 11 septembrie 2003, documente care au fost predate inculpatului R.D. pentru a fi avizate de Agenţia SAPARD, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la uz de fals, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen.

Faptul că în raportul de evaluare înregistrat sub nr. 1500 din 11 septembrie 2003 semnăturile numiţilor G.M.D., P.D.I. şi S.V. au fost contrafăcute de inculpat, acesta contrafăcând şi semnăturile acestora de pe declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate, dar şi de pe minuta întâlnirii pregătită, rezultă atât din declaraţiile acestora, cât şi din raportul de constare tehnico-ştiinţifică şi grafoscopică nr. 18940 din 30 iulie 2007, precum şi din declaraţiile inculpatului.

Având în vedere că respectivele înscrisuri oficiale falsificate prin contrafacerea subscrierii de către inculpatul G.P. au fost predate inculpatului R.D., acesta cunoscând faptul că respectivele înscrisuri sunt contrafăcute, pentru a fi avizate de agenţia SAPARD, deci în vederea folosirii acestora pentru producerea de consecinţe juridice, prin fapta sa înlesnindu-i acestuia săvârşirea infracţiunii realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată şi complicitate la uz de fals, aflate în concurs.

Faptele inculpatului G.P. care l-a ajutat pe inculpatul M.A. să întocmească documentaţia de ofertare pentru participarea la licitaţie, prin furnizarea de informaţii privind echipamentul necesar şi personalul de specialitate, echipament şi personal pe care cele două societăţi din consorţiu nu-l aveau, semnăturile de pe c.v.-uri fiind falsificate de inculpatul P.L., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului P.L., persoanele şi datele menţionate în respectivele declaraţii (declaraţii folosite în dosarul depus pentru atribuirea de lucrări) i-au fost indicate de către inculpatul G.P. Totodată din declaraţiile martorilor G.E.L. şi H.S.D. rezultă că aceştia nu au fost niciodată angajaţi la SC H.E. SRL, nu au participat la lucrarea cu alimentare cu apă din comuna Săcelu, nu-l cunosc pe inculpatul M.A., în schimb au fost colegi de facultate cu inculpatul G.P.

Prin urmare, este evident că respectivele date, trecute în documentele menţionate mai sus de către inculpatul P.L., i-au fost indicate acestuia de către inculpatul G.P., prin aceasta inculpatul ajutându-l pe inculpatul P.M. să săvârşească infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind complice la această infracţiune.

Fapta inculpatului G.P. care a contrafăcut semnătura numitului D.M. de pe c.v.-ul acestuia, c.v. ce conţinea date nereale privind locul şi data naşterii, domiciliul şi locul de muncă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen.

Datele conţinute în cv-ul numitului D.M. referitoare la locul şi data naşterii, domiciliul şi locul de muncă sunt nereale, având în vedere adresa din 05 iunie 2007 şi procesul verbal din 05 iunie 2007 ale Poliţiei Municipiului Slobozia din care rezultă că în baza de date a I.P.J. Ialomiţa nu figurează înregistrat D.M., iar domiciliul menţionat în acesta nu există în Municipiul Slobozia. Respectivul document fiind depus la dosarul de eligibilitate/calificare al SC H.E. SRL şi-a produs consecinţele juridice în vederea căruia a fost falsificat, motiv pentru care instanţa apreciază că fapta acestuia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Faptele inculpatului G.P. care a completat documentele privind calitatea execuţiei lucrărilor (procese verbale de lucrări ascunse, procese verbale de recepţie calitativă, buletine de examinare vizuală a sudurilor) care atestă verificări ce nu au fost efectuate, a contrafăcut semnăturile martorilor I.M., T.G. şi I.B. pe unele din aceste documente întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr. 18940 din 30 iulie 2007, semnăturile martorilor I.M., T.G. şi I.B. au fost executate de către inculpatul G.P.

De asemenea aşa cum s-a reţinut mai sus procesele-verbale de lucrări ascunse, procese-verbale de recepţie calitativă, documente ce conţineau date nereale, au fost completate de către inculpat.

Modalitatea de întocmire şi semnare a documentelor (la alte date decât cele menţionate în acestea şi de alte persoane decât cele precizate ca semnatare) a fost cauza omisiunilor şi neconcordanţelor identificate în conţinutul lor şi anumemedatarea şi nesemnarea unor procese verbale şi buletine de examinare vizuală a sudurilor remediate parţial prin datarea şi semnarea copiilor depuse la dosarele cererilor de plată în unele cazuri, completarea exemplarelor originale rămase la Cartea tehnică a construcţiei cu date ale încheierii diferite de cele din exemplarele în copie depuse la dosarele cererilor de plată, menţionarea că verificările au fost efectuate la investiţia „Extindere şi modernizare alimentare cu apă comuna Schela" şi nu comuna Săcelu.

Fictivitatea conţinutului acestor documente privind calitatea execuţiei rezultă şi din declaraţiile martorului I.M., declaraţiile martorilor C.H., S.Vi., T.G., I.B. şi V.T.D., declaraţiile martorului D.Io., declaraţiile inculpatului P.L.

Falsificarea respectivelor înscrisuri sub semnătură privată prin contrafacerea subscrierii, faptă săvârşită cu intenţie directă, inculpatul prevăzând şi urmărind producerea consecinţelor juridice specifice acestor înscrisuri realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, având în vedere că aceste înscrisuri au fost falsificate de către inculpat la date diferite, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Faptele inculpatului G.P. constând în ajutorul acordat inspectorilor de specialitate din cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj, pentru completarea proceselor verbale de control al calităţii pe faze determinante (proces verbal din 27 mai 2004, din 17 iunie 2004, din 08 iulie 2004, din 21 octombrie 2004 şi din 04 octombrie 2004) cu date necorespunzătoare realităţii privind controalele efectuate şi persoanele participante, respectiv furnizarea informaţiilor necesare pentru completarea de către inculpatul P.L. a procesului verbal din 08 iulie 2004, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante au fost întocmite de martorul F.A. şi de inculpatul C.C. fără a fi efectuate controale în prezenţa sau cu participarea dirigintelui de şantier V.T.D. şi proiectantului O.F.A. aşa cum se menţionează în acestea.

De asemenea, la fazele determinante privind verificarea cotei săpăturilor la conducte s-a consemnat în procesele verbale că sunt respectate detaliile de execuţie şi prevederile reglementărilor tehnice în vigoare deşi pe mai multe tronsoane din reţea pozarea conductei s-a realizat fără a fi respectată cota de îngheţ prevăzută în documentaţia tehnică. Unele procese verbale întocmite de inculpatul C.C. nici nu au fost înregistrate în registrul de evidenţă a controalelor (proces verbal nr. 584/1 din 21 mai 2004) sau au fost trecute în registru ulterior, la poziţiile unde figurau înregistrate alte documente (de exemplu proces verbal nr. 776/1 din 08 iulie 2004 şi proces verbal nr. 1127 din 21 octombrie 2004). Procesul verbal nr. 584/1 din 21 mai 2004 s-a constatat că figurează încheiat la aceeaşi dată cu procesul verbal nr. 584 din 21 mai 2004 întocmit de martorul F.A., deşi în perioada respectivă acesta din urmă era inspectorul desemnat să efectueze controlul la obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă, comuna Săcelu, jud. Gorj", ultimul proces verbal întocmit de martorul F.A. fiind cel înregistrat sub nr. 601 din 27 mai 2004. Neregulile conduc la concluzia că respectivele procese verbale au fost întocmite fără ca în fapt să fie efectuate controale la fazele determinante menţionate în acestea, datele le-au fost furnizate de către inculpatul G.P., este evident că acesta i-a ajutat pe aceştia să falsifice respectivele înscrisuri în chiar momentul întocmirii lor, fapta acestuia realizând conţinutul constitutiv al complicităţii la infracţiunea de fals intelectual. Activitatea infracţională a inculpatului a presupus săvârşirea mai multor acţiuni de aceeaşi natură, la diferite intervale de timp, astfel încât instanţa a reţinut în cauză şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului G.P. de a contraface prin copiere, ştergere şi adăugire procesul verbal de control al calităţii pe faze determinante nr. 676 din 11 iunie 2004 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen.

Faza determinantă menţionată în procesul verbal nr. 584/1 din 21 mai 2004 ca fiind verificată, respectiv „cotă săpătură conductă refulare" figurează şi în procesul verbal nr. 676 din 11 iunie 2004 contrafăcut de inculpatul G.P. prin xerocopierea procesului verbal nr. 492 din 28 aprilie 2004 întocmit de martorului F.A., prin ştergerea menţiunilor „reţele distribuţie" la rubrica „obiectul", „distribuţie sat Hăieşti" la rubrica „fază determinantă" şi „15-23-24-25" la rubrica „detalii de execuţie prevăzute în planşele" şi adăugirea la aceleaşi rubrici a menţiunilor „conductă refulare", „refulare" şi „PL.l". Pe de altă parte, respectivul proces verbal nu este înregistrat în registrul de evidenţă a controalelor. Prin urmare, falsificarea respectivului înscris oficial prin contrafacerea scrierii şi a subscrierii realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

Faptele inculpatului G.P. de a preda aceste documente false inculpatului R.D. în vederea depunerii la dosarele cererilor de plată şi obţinerii pe nedrept de fonduri nerambursabile prin programul SAPARD, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere că documentele false întocmite de către inculpatul G. au fost folosite de către inculpatul R.D. pentru a fi depuse la dosarele de plăţi înaintate Agenţiei SAPARD, iar în baza acestora au fost obţinute pe nedrept fonduri nerambursabile, fapta inculpatului realizează conţinutul constitutiv al complicităţii la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată.

5. Faptele inculpatului O.V. care, împreună cu martorele L.L.M., I.I. şi R.A. (experţi în cadrul aceleiaşi instituţii) au întocmit şi semnat fişele de verificare tehnică din 08 iulie 2004, din 12 august 2004 şi din 08 noiembrie 2004 în care au atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum s-a arătat cu prilejul analizării stării de fapt, inculpatul O.V. a avut calitatea de expert SVT în cadrul BRIP 4 SV Oltenia, acesta fiind abilitat să verifice din partea Agenţiei SAPARD dacă lucrările executare au respectiv din punct de vedere cantitativ şi calitativ documentaţia tehnică şi prevederile contractuale. Deşi aşa cum s-a reţinut respectiva lucrare a prezentat mai multe nereguli, în documentele încheiate de către experţii SAPARD s-a menţionat că lucrarea era executată corespunzător.

Astfel, următoarele documente au cuprins date nereale: fişa de verificare tehnică şi financiară din 08 iulie 2004 semnată de inculpatul O.V. şi martora L.L.M. şi aprobată de martorul G.O. în baza căreia au fost întocmite raportul compartimentului verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată şi cheltuielile eligibile admise semnate de aceleaşi persoane; fişa de verificare tehnică şi financiară din 12 august 2004 semnată de O.V. şi I.M. şi aprobată de martorul G.O. în baza căreia au fost întocmite raportul compartimentului verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată şi cheltuielile eligibile admise semnate de aceleaşi persoane; fişa de verificare tehnică şi financiară din 08 noiembrie 2004 semnată de O.V. şi R.A. dar care nu prezintă semnătura de aprobare a martorului G.O. în baza căreia au fost întocmite raportul compartimentului verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată şi cheltuielile eligibile admise semnate de aceleaşi persoane cât şi de martorul G.O.

Inculpatul prin apărător a solicitat achitarea sa în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., apreciind că faptele de care este acuzat nu există. Acesta a considerat că a fost acuzat de certificarea unor lucrări ca şi executate, în condiţiile în care acestea nu erau executate, fără a fi indicate expres care ar fi respectivele lucrări. Acesta a mai susţinut că a semnat fişele de verificare tehnică în anul 2004, când lucrarea era deja executată. Pe de altă parte a susţinut că documentele pe care le-a semnat erau deja verificate de alte persoane, inclusiv de către o comisie SAPARD.

Această apărare a inculpatului nu a fost reţinută de către instanţă pentru următoarele motive. Inculpatul, potrivit fişei postului şi prevederilor Manualului SAPARD, acesta, în calitate de expert al Compartimentului Verificare Tehnică avea următoarele atribuţii şi responsabilităţi: verificarea dosarului cererii de plată şi completarea datelor din prima parte a Fişei de verificare Formular P 3.2-M2.1 (verificare la birou); întocmirea şi transmiterea către beneficiar a formularelor „Scrisoare de solicitare a informaţiilor suplimentare" şi „Scrisoare pentru solicitare documente suplimentare"; participarea la verificări pe teren, verificând execuţia lucrării în conformitate cu proiectul aprobat şi graficul de realizare precum şi stadiul declarat în cererea de plată şi de asemenea verificând din punct de vedere calitativ şi cantitativ lucrările executate; completarea părţii a II-a a Fişei de verificare P 3.2 -M2.1 (verificări în teren); întocmirea şi semnarea Anexei P9 - puncte verificare pe teren; întocmirea Formularului P 4.2 - cheltuieli eligibile admise; întocmirea şi semnarea raportului CVT asupra verificării dosarului cererii de plată - Formular P 4.1.; întocmirea, dacă este cazul, a Formularului IR 01 - Notă de descoperire a unei neregularităţi; întocmirea anexei PL - stadiul decontării lucrărilor, etc.

Prin urmare, acesta avea atribuţii directe privind verificarea efectivă, în teren a executării lucrării din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Recunoscând că nu a participat la aceste verificări ci doar a semnat respectivele acte întocmite de alte persoane (chiar şi experţi SAPARD) acesta recunoaşte că în momentul întocmirii respectivelor înscrisuri (pe care le întocmea în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, având totodată calitatea de funcţionar), acesta a certificat (alterând conţinutul acestuia) existenţa anumitor lucrări, fără a le verifica efectiv, acceptând posibilitatea ca acestea să nu fie realizate. Fapta a fost deci săvârşită cu intenţie directă inculpatul prevăzând rezultatul acţiunilor sale, rezultat pe care deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Faptul că în fişele de verificare tehnică şi financiară inculpatul împreună cu ceilalţi experţi (martorele L.L.M. şi R.A.) au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la respectarea proiectului tehnic şi conformitatea situaţiilor de plată cu situaţia existentă pe teren, rezultă din actele de control ale Agenţiei SAPARD şi din raportul de expertiză judiciară, conform cărora la toate cele trei tranşe au fost constatate lucrări neexecutate ori neconforme calitativ nefiind respectat proiectul tehnic.

Lipsa unor hidranţi, cămine (inclusiv neechiparea căminelor şi realizarea acestora în formă şi de dimensiuni neconforme cu proiectul tehnic), stâlpi împrejmuire ar fi fost uşor de constatat cu ocazia deplasării pe reţea şi inventarierii componentelor, nefiind vorba de lucrări ascunse. De asemenea, lipsa nisipului putea fi depistată avându-se în vedere cantitatea mare de nisip (aproximativ 7000 mc.) ori de pământ echivalent rezultat în urma săpăturilor şi umplerii şanţului cu nisip care ar fi trebuit să se regăsească pe teren la punctele de lucru.

La tranşa a III a de plată a fost decontată organizarea de şantier inculpatul O.V. împreună cu martora R.A. acceptând la plată situaţiile prezentate de SC H.E. SRL conţinând lucrări care puteau fi verificate pe teren şi constatate că nu au fost realizate (amenajări, împrejmuiri, platforme balastate, etc.) respectiv cheltuieli care nu puteau fi încasate la capitolul organizare de şantier conform H.G. nr. 1179/2002 (constituirea unui depozit intermediar şi transportul nisipului de la depozit pe reţea) ori cheltuieli cu materiale recuperabile (robineţi, gard plasă de sârmă) unde trebuie acceptat doar amortismentul acestora 5% conform situaţiilor anexate la procesul verbal din 29 august 2006.

Prin urmare instanţa a reţinut că faptele inculpatului realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, reţinut şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen, întrucât activitatea infracţională a acestuia a presupus săvârşirea mai multor acţiuni de aceeaşi natură, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Prin certificarea, în calitate de expert al Agenţiei SAPARD, a faptului că lucrările erau executate potrivit documentaţiei şi proiectului tehnic corespunzând atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, a contribuit la încasarea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, faptele acestuia întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia fapta nu ar exista deoarece fişele de verificare tehnică au fost semnate de acesta în anul 2004, când lucrarea era deja executată nu pot fi reţinute de instanţă, având în vedere că, aşa cum s-a reţinut, lucrarea nu era finalizată la acea dată, efectuându-se lucrări şi în cursul anilor 2005-2006.

Susţinerea inculpatului că nu a luat niciodată bani, că nu a beneficiat cu nimic din pretinsele sume obţinute de ceilalţi inculpaţi nu au condus la concluzia că acesta nu are nicio vină în legătură cu producerea prejudiciului reţinut de către instanţă. Fără semnarea de către acesta a fişelor de verificare tehnică, fişe obligatorii a fi întocmite şi fără de care respectivele fonduri nu ar fi fost plătite constructorilor, este evident că probabil prejudiciul nu s-ar fi produs, motiv pentru care instanţa a apreciat că acesta se face vinovat de complicitate la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

6. Faptele inculpatului P.L. care a întocmit documentaţia de eligibilitate/calificare a SC H.E. SRL şi SC E. SRL pentru participarea la licitaţie, consemnând date nereale privind echipamentul deţinut de cele două societăţi şi personalul folosit la realizarea contractului, contrafăcând semnăturile martorilor G.L., H.S. şi I.F. de pe curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore şi de pe planul calităţii; a contrafăcut semnăturile martorilor Bu.I. şi C.H. de pe c.v.-uri şi a martorului D.Io. de pe c.v.-ul şi planul calităţii; a întocmit situaţii de lucrări, centralizatoare, liste consumuri în care a consemnat cantităţi şi valori pentru lucrări care în realitate nu au fost executate sau nu au respectat proiectul tehnic şi a semnat în locul administratorului N.P. pe situaţiile depuse la dosarul cererii de plată tranşa I-a; a întocmit declaraţii de conformitate privind calitatea nisipului folosit pentru cantităţi ce nu au fost aprovizionate şi folosite la lucrare, contrafăcând semnătura martorului I.F. de pe aceste documente; a contrafăcut semnătura martorului C.H. de pe toate procesele verbale de lucrări ascunse procesele verbale de recepţie calitativă şi buletinele de examinare vizuală a sudurilor, precum şi a martorilor S.V., T.G. şi I.B. de pe buletinele de examinare vizuală a sudurilor, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum s-a arătat cu prilejul analizării stării de fapt, inculpatul a contrafăcut semnăturile martorilor G.L., H.S. şi I.F. de pe cv-ul pentru personalul cu responsabilităţi majore şi de pe planul calităţii, aceştia nefiind nici măcar angajaţi la firmele respective şi neavând nicio implicare în realizarea execuţiei sau verificării lucrărilor în acest sens fiind rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică din 27 iunie 2007 şi din 03 august 2007.

Aşa cum rezultă tot din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică precum şi declaraţiile martorilor, acesta a contrafăcut şi semnăturile martorilor Bu.I. şi C.H. de pe cv-uri şi a martorului D.Io. de pe cv-uri şi planul calităţii. Inculpatul a contrafăcut totodată semnăturile martorilor N.P., I.F. şi C.H. de pe toate procesele verbale de lucrări ascunse, de pe procesele verbale de recepţie calitativă şi buletinele de examinare vizuală a sudurilor, precum şi le martorilor S.Vi. şi I.B. (în acest sens fiind rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, precum şi declaraţiile martorilor ale căror semnături au fost contrafăcute).

Având în vedere că toate aceste înscrisuri cuprinzând date nereale au fost realizate de către inculpat cu intenţie, în vederea producerii de consecinţe juridice, la date diferite de timp, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, instanţa a reţinut în sarcina acestuia săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Faptele inculpatului P.L. de a completa procesul verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante din 08 iulie 2004 al Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj cu date nereale, contrafăcând totodată pe acesta semnătura martorului V.T.D. de pe respectivul proces verbal, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen.

Aşa cum s-a reţinut cu prilejul analizării infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată reţinută în sarcina inculpatului G.P., procesul verbal de control al calităţii din 08 iulie 2004 a fost întocmit de către inculpatul P.L. şi conţinea mai multe date nereale, atât privind efectuarea controlului, cât şi cu privire la persoanele participante, ulterior inculpatul contrafăcând pe acesta semnătura martorului V.T.D.

Prin urmare, instanţa a reţinut că fapta acestuia întruneşte atât elementele constituite ale infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, cât şi complicitate la fals intelectual, fapte aflate în concurs.

Faptele inculpatului P.L. care a predat aceste documente false inculpatului R.D. pentru a fi depuse la dosarele cererilor de plată, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sa prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Este evident că folosirea de către inculpatul R.D. a tuturor acestor înscrisuri falsificate, întocmite de către inculpat sau la întocmirea cărora acesta a ajutat, au ajutat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, motiv pentru care s-a reţinut şi această infracţiune în sarcina inculpatului P.L.

7. Faptele inculpatului G.M.D. care, a completat şi semnat în fals declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate ale martorilor V.T.D., P.M. şi D.I., c.v.-urile primilor doi şi a folosit aceste documente; a întocmit dispoziţia nr. 4 din 01 aprilie 2004 emisă de SC G.C. SRL privind numirea martorului V.T.D. ca diriginte de şantier de către Agenţia SAPARD şi a contrafăcut semnătura acestuia de primire a unui exemplar al dispoziţiei, ulterior prezentând acest document pentru avizarea dirigintelui de şantier de către Agenţia SAPARD, a confirmat execuţia lucrărilor şi calitatea acestora semnând în fals în numele dirigintelui de şantier V.T.D., situaţiile de lucrări, centralizatoarele financiare, listele de consumuri, notele de comandă suplimentară (NCS), notele de renunţare (NR), dispoziţiile de şantier, devizul ofertă organizare de şantier, antemăsurătorile, analizele de preţ, situaţia centralizatoare a actualizării, precum şi procesele verbale de lucrări ascunse din luna septembrie 2004, care au fost depuse la dosarul cererii de plată tranşa a III-a realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aşa cum s-a arătat cu prilejul analizării stării de fapt, inculpatul a avut calitatea de administrator şi asociat la SC G.C. SRL, societate care potrivit actelor depuse a obţinut şi asigurat dirigenţia de şantier pentru lucrarea executată în comuna Săcelu. Completarea în fals a declaraţiilor de exclusivitate şi de disponibilitate ale martorilor menţionaţi mai sus, precum şi ale unor c.v-uri ale acestora rezultă atât din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, precum şi din declaraţiile acestor martori.

Inculpatul a folosit aceste documente pentru a obţine dirigenţia de şantier, acesta fiind şi motivul pentru care a falsificat respectivele înscrisuri. Ulterior, în cursul executării lucrărilor, acesta a continuat să semneze în fals pe martorul V.T.D., cel care apărea ca fiind diriginte de şantier al lucrării respective, pe toate situaţiile de lucrări, centralizatoare financiare, liste de consumuri etc, ce au fost depuse la dosarul cererii de plată tranşa a IlI-a.

Falsificarea înscrisurilor atât prin contrafacerea subscrierii, cât şi prin alterarea respectivelor înscrisuri la date diferite, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia fapta nu există întrucât ar fi semnat respectivele documente în numele martorului V.T.D., în virtutea relaţiilor de rudenie existente între aceştia, în baza unei hotărâri a adunării generale a asociaţilor societăţii SC G.C. SRL, precum şi în baza unui acord făcut cu acesta nu poate fi reţinută de către instanţă.

Tribunalul reţine că este evident din întregul material probatoriu că martorul V.T.D. nu a participat niciodată la supravegherea respectivelor lucrări, neavând nici măcar cunoştinţă despre faptul că din punct de vedere legal figura ca şi diriginte de şantier la respectiva lucrare. Pe de altă parte, inculpatul a semnat respectivele înscrisuri în numele martorului în repetate rânduri, pe o perioadă lungă de timp în care martorul nu a participat în nici un fel la respectiva lucrare, nu se poate susţine că acesta şi-ar fi dat acordul semnării în numele său a respectivelor înscrisuri. Pentru aceste motive, instanţa apreciază că sunt întrunite toate elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Întrucât înscrisurile, după falsificare, au fost predate şi folosite de inculpatul R.D. pentru a fi folosite în vederea decontării tranşelor, acestea având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene şi decontarea unor lucrări neexecutate sau executate în mod necorespunzător întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Obţinerea acestor fonduri în mod nelegal a fost favorizată de faptul că lucrările de execuţie nu au fost supravegheate de către un diriginte de şantier, documentele care atestau efectuarea lucrărilor şi calitatea execuţiei fiind falsificate prin contrafacerea semnăturii martorului V.T.D., menţionat în toate actele ca fiind dirigintele şantierului, de către inculpatul G.M.D.

Aşa cum s-a arătat cu prilejul reţinerii stării de fapt, principala cauză care a dus la posibilitatea ca cei doi constructori SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu şi SC E. SRL Novaci să nu-şi respecte obligaţiile asumate prin contract, să nu execute lucrările pentru care au prezentat documente justificative că le-au efectuat (documente nereale) şi să nu execute lucrări de bună calitate, ceea ce a permis încasarea sumei de 9.065.033.139 ROL în mod necuvenit, a constituit-o lipsa dirigintelui de şantier.

Întreaga responsabilitate pentru lipsa acestei persoane care avea obligaţia legală să urmărească realizarea lucrărilor, din punct de vedere tehnic pe tot parcursul execuţiei acestora, admiţând la plată numai lucrările corespunzătoare din punct de vedere calitativ revine inculpatului R.D., reprezentantul legal al beneficiarului Consiliul Local Săcelu, săvârşirea infracţiunii de către acesta fiindu-i însă înlesnită de inculpatul G.M.D. prin semnarea în fals în locul dirigintelui de şantier a înscrisurilor menţionate mai sus.

Nu a fost reţinută apărarea inculpatului potrivit căreia faptei sale îi lipseşte intenţia, întrucât nu se poate susţine că semnând toate aceste înscrisuri în numele dirigintelui de şantier, acesta nu a avut reprezentarea rezultatului faptelor sale, rezultant pe care dacă nu l-a urmărit, în mod cert a acceptat posibilitatea producerii lui.

8. Faptele inculpatului P.D.I. care a confirmat execuţia lucrărilor şi calitatea acestora semnând în fals în numele dirigintelui de şantier V.T.D., situaţiile de lucrări, centralizatoarele financiare, listele de consumuri, notele de comandă suplimentară (NCS), notele de renunţare (NR), dispoziţiile de şantier, procesele verbale de lucrări ascunse, procesele verbale de recepţie calitativă, din perioada aprilie - iulie 2004 şi procesul verbal de constatare privind natura terenului de fundare din 07 aprilie 2004, care au fost depuse la dosarul cererii de plată pentru tranşele I-a şi a II-a, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Semnarea în fals în numele martorului V.T.D. care figura ca şi diriginte de şantier a situaţiilor de lucrări, centralizatoare, liste de consum etc, precum şi a proceselor verbale de recepţie calitativă din aprilie-iunie 2004 şi a procesului verbal de constatare privind natura terenului fundare din 07 aprilie 2004 rezultă atât din declaraţiile martorului V.T.D. care a arătat că nu a supravegheat respectivele lucrări de alimentare cu apă, nu a avut cunoştinţă în ce perioadă au fost executate şi nu a semnat nici un document, semnăturile fiind contrafăcute de cei doi asociaţi de la SC G.C. SRL, inculpaţii G.M.D. şi P.D.I., precum şi din rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică din 30 iulie 2007, dar şi din declaraţiile inculpatului care a recunoscut.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia ar fi semnat respectivele documente în numele societăţii SC G.C. SRL (deşi în acte figura martorul V.T.D.), nu pot fi reţinute întrucât aşa cum s-a arătat dirigenţia de şantier a fost atribuită respectivei societăţi ca urmare a avizării martorului V.T.D. ca inspector de şantier pe perioada implementării proiectului. De asemenea, faptul că acesta avea la data respectivă autorizarea necesară de a presta activitatea de diriginte de şantier pentru domeniul tehnico-edilitare, că martorul fusese de acord să asigure asistenţa tehnică pentru dirigenţia de şantier, nu poate fi reţinut de instanţă având în vedere că Agenţia SAPARD avizase numirea martorului V.T.D. ca şi diriginte de şantier şi chiar dacă au existat anumite discuţii cu acesta în legătură pentru preluarea dirigenţiei de şantier, acestea nu s-au concretizat ulterior. Nu se poate susţine că inculpatul având calitatea de asociat la societate, nu ar fi cunoscut că acesta nu a participat în niciun fel la lucrare, cu atât mai mult cu cât este evident că martorul nu a fost niciodată retribuit pentru presupusa activitate desfăşurată.

Pe de altă parte motivul pentru care a fost avizat V.T.D. ca diriginte de şantier a fost aceea că acesta era persoana autorizată pentru diriginte de şantier în domeniile construcţiei civile, industriale, agrozoo şi miniere de suprafaţă, construcţii edilitare şi de gospodărire comunală (conform certificatului de autorizare din 07 aprilie 1997.

Faptele inculpatului P.D.I. care a contrafăcut semnătura martorului V.T.D. de pe procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante nr. 493 din 28 aprilie 2004, 584 din 21 mai 2004, 584/1 din 21 mai 2004, 601 din 27 mai 2004, 695 din 17 iunie 2004, 776 din 08 iulie 2004, 776/1 din 08 iulie 2004, 1127 din 21 octombrie 2004 şi 1135 din 04 octombrie 2004, ajutându-i pe inculpatul C.C. şi martorul F.A. să ateste date nereale privind efectuarea controlului şi persoanele participante, precum şi semnătura de pe procesele verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată din 24 iunie 2004 şi fără număr din 30 iulie .2004, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Contrafacerea de către inculpat a semnăturii martorului V.T.D. de pe procesele verbale al calităţii lucrărilor menţionate mai sus rezultă din raportul de expertiză tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr. 18940 din 30 iulie 2007. Având în vedere că prin contrafacerea acestor semnături inculpatul i-a ajutat pe inspectorul de specialitate din cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj să ateste date nereale, fapta acestuia se circumscrie infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual, aflate în concurs ideal şi ambele fiind săvârşite în formă continuată.

Faptele inculpatului P.D.I. care a predat aceste documente false inculpatului R.D. pentru a fi depuse la dosarele cererilor de plată, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Întrucât prin folosirea acestor documente false de către inculpatul R.D. la dosarele de cerere de plată au fost obţinute pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, fapta inculpatului de a falsifica şi preda aceste documente se circumscrie complicităţii la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată.

Susţinerea inculpatului potrivit căreia îndeplinind obligaţiile ce-i reveneau dirigintelui de şantier, respectiv confirmând cantităţile de lucrări efectuate în conformitate cu proiectul tehnic, detaliile de execuţie, cu dispoziţiile de şantier date de proiectant nu a ajutat în niciun fel la obţinerea pe nedrept de fonduri europene întrucât dirigintele de şantier nu confirmă respectivele valori, nu a fost reţinută de instanţă.

Astfel, potrivit Ordinului privind aprobarea Procedurii de autorizare a inspectorilor de şantier (publicat în M. Of., Partea I, nr. 264/19.IV.2002), inspectorul de şantier în domeniul „lucrării de construcţii" avea în conformitate cu prevederile art. 31 pct. 2 mai multe drepturi şi obligaţii printre care: studierea proiectului, caietului de sarcini, tehnologiilor şi procedurilor prevăzute pentru realizarea construcţiilor; verificarea existenţei tuturor pieselor scrise şi desenate, corelarea acestora, respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatorii atestaţi; urmărirea realizării construcţiei în conformitate cu prevederile contractului, caietelor de sarcini şi ale reglementărilor tehnice în vigoare; verificarea respectării tehnologiilor de execuţie, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calităţii prevăzut în documentaţia tehnică în contract şi în normele tehnice în vigoare; efectuarea verificărilor prevăzute în norme şi semnarea documentelor întocmite ca urmare a verificărilor (procese-verbale în faze determinante de lucrări ascunse, etc); participarea la verificarea în faze determinante; urmărirea realizărilor lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuţiei acestora, admiţând la plată numai lucrările corespunzătoare din punct de vedere calitativ; solicitarea executantului, după caz, sistarea execuţiei, demolarea sau refacerea lucrărilor executate necorespunzător, în baza soluţiilor elaborate de proiectant sau de persoanele abilitate prin lege pentru elaborarea acestora; verificarea respectării prevederilor legale cu privire la cererile stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii în cazul efectuării de modificări ale documentaţiei sau adoptării de noi soluţii care schimbă condiţiile iniţiale.

Prin urmare, dirigintele de şantier avea atribuţii directe privind verificarea modului în care era executată lucrarea şi faptul că verificările respective nu au fost efectuate, inculpatul falsificând semnătura persoanei desemnate ca diriginte de şantier au ajutat la obţinerea pe nedrept a respectivelor fonduri europene.

O parte dintre inculpaţi au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzute de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea prevăzute de art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, apreciind că faţă de valorile stabilite prin expertiza contabilă efectuată în cursul judecării cauzei, nu se poate reţine că infracţiunea ar fi produs consecinţe deosebit de grave (prejudiciul ar fi mai mic de 200.000 RON).

La stabilirea prejudiciul instanţa a avut în vedere raportul de expertiză tehnică realizat în cursul urmăririi penale. Expertiza realizată de expert ing. V.M. a avut ca şi obiective stabilirea contravalorii lucrărilor neexecutate, a lucrărilor executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic iniţial, stabilirea valorii lucrărilor decontate pentru care nu au existat documente justificative şi valoarea lucrărilor cu organizarea de şantier.

În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor neexecutate, prin comparare cu valoarea stabilită prin raportul iniţial de expertiză (120.352,72 RON), expertul a stabilit o valoare de 22.399,95 RON. Pentru a ajunge la această valoare, expertul a avut în vedere faptul că la data efectuării raportului de expertiză, septembrie 2010, o parte din lucrare fusese remediată, reducându-se numărul pieselor găsite lipsă iniţial (robineţi, armături, piuliţe, şuruburi), fusese montată din ţeava găsită lipsă iniţial, fuseseră executate anumite lucrări neefectuate iniţial (pardoseli mozaic, izolaţii uşoare, izolaţii anticorozive la ţevi, repararea instalaţiilor hidraulice puţ, instalaţii automatizări puţ, instalaţii hidraulice rezervor, montat ţeava, etc.).

În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic, expertul tehnic a considerat că modificarea soluţiei a fost justificată prin acordul proiectantului şi execuţia constructorilor ca soluţii şi lucrări absolut necesare pentru realizarea obiectivului în termen şi de calitate. De asemenea au fost invocate dispoziţiile Ordinului nr. 1743 din 09 septembrie 1996 al Ministerului Finanţelor Publice referitoare la decontarea execuţiei investiţiilor, apreciindu-se că în speţă au fost respectate aceste dispoziţii legale.

Tribunalul a apreciat însă că în speţă, aşa cum s-a reţinut de altfel şi în raportul de expertiză tehnică realizat în cursul urmăririi penale, erau aplicabile dispoziţiile contractului cadru încheiat cu Agenţia SAPARD, acestea cuprinzând condiţii generale pentru toate contractele de serviciu finanţate prin programul SAPARD. Astfel, potrivit disp. art. 15.3, „nicio modificare a programului nu se va face fără aprobarea Responsabilului de proiect.". Prin urmare, atâta timp cât respectivele modificări ale proiectului nu au fost comunicate şi aprobate de către Agenţia SAPARD, în mod corect ele au fost calculate şi incluse în valoarea totală a prejudiciului.

În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor decontate pentru care nu s-au prezentat documente justificative, expertul contabil V.M. a apreciat că pentru lucrările decontate, au fost prezentate documente justificative, iar respectivele lucrări sunt executate. În raportul de expertiză tehnică realizat în cursul urmăririi penale s-a precizat expres că pentru toate lucrările decontate există documente justificative, respectivele documente fiind integral anexate la situaţiile de plată, dar s-a apreciat că lucrările nu se găsesc în teren. Astfel, în respectiva valoare au fost incluse mai multe cantităţi de materiale care nu se regăseau pe teren (confecţii metalice, betoane sparte, nisip), precum şi o serie de lucrări inexistente pe teren (38 de cămine de vizitare). Faptul că ulterior, aşa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică efectuat în anul 2010, o parte din aceste lucrări neexecutate la data efectuării primei expertize au fost efectuate, nu poate duce instanţa la concluzia că valoarea prejudiciului calculată iniţial, în cursul urmăririi penale, este greşită. Pe de altă parte în valoarea respectivă au fost incluse şi valorile rezultate din calculaţia actualizării, suma de 1.185.647.889 ROL care nu aparţinea constructorilor, ci viza contribuţia de Asigurări Sociale (CAS), sumă care nu fusese virată acesteia.

În ceea ce priveşte lucrările de organizare de şantier, expertiza contabilă realizată în cursul judecăţii a reţinut ca nejustificată o sumă de 12.538,51 RON, faţă de suma de 34.863,19 RON stabilită de expertiza iniţială. La stabilirea acestei valori în expertiza iniţială s-a avut în vedere faptul că în organizarea de şantier au fost incluse lucrări care nu s-au executat (platforme betonate, construcţii barăci). S-a arătat că suma respectivă a fost solicitată în septembrie 2004, cu toate că respectivele lucrări de organizare necesare cazării personalului constructor se fac înainte de începerea lucrărilor, adică ar fi trebuit efectuate în martie-aprilie 2004. Pe de altă parte, cu prilejul cercetărilor efectuate la faţa locului s-a constatat că acestea nu au fost niciodată ridicate.

Pe de altă parte instanţa a apreciat că lucrările reţinute de expertiza judiciară ca şi lucrări de organizare de şantier (amplasare pe poziţie, depozit agregate, instalaţii electrice, instalaţii hidraulice, OS Blahniţa de Sus), sunt lucrări de bază, care nu trebuie decontate ca valori destinate organizării de şantier.

Faţă de cele arătate, instanţa a apreciat că urmare a infracţiunilor săvârşite de inculpaţi a rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor europene în valoare de 9.065.033.139 ROL, motiv pentru care a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzute de art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea prevăzute de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte cererile inculpaţilor privind constatarea încetării procesului penal pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 288, 289, 290, 291 şi 292 C. pen. apreciindu-se că a intervenit prescripţia răspunderii penale, instanţa a apreciat că acestea sunt nefondate.

Potrivit dispoziţiilor art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen rap. la art. 124 C. pen termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunilor (pedeapsa prevăzută de lege pentru acestea nedepăşind 5 ani), este de 7 ani şi 6 luni, termen care curge de la data săvârşirii infracţiunii, iar în cazul infracţiunilor continuate de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.

Prezenta cauză a fost suspendată în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 (în prezent abrogat) din data de 22 iunie 2009 până în data de 26 aprilie 2010 pentru soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de către inculpatul P.D.I. Potrivit dispoziţiilor art. 128 C. proc. pen. cursul termenului prescripţiei este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală împiedică continuarea procesului penal. Suspendarea cauzei în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este o astfel de dispoziţie, motiv pentru care termenul scurs pentru rezolvarea acestei excepţii (10 luni şi 4 zile), nu va fi avut la calcularea termenelor de prescripţie prevăzute de art. 122 şi respectiv art. 124 C. proc. pen.

Având în vedere cele arătate mai sus instanţa a constatat că nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, pentru niciuna din infracţiunile reţinute în seama inculpaţilor, având în vedere că cel mai devreme acest termen se va împlini la data de 15 ianuarie 2012 (pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale comisă la data de 11 septembrie 2003).

Fiind stabilite elementele răspunderii penale, instanţa a aplicat inculpaţilor sancţiunile penale corespunzătoare pentru faptele reţinute în sarcina acestora, prin individualizarea cuantumului pedepselor în vederea realizării unei juste proportionalizări a sancţiunilor expres prevăzută de legiuitor, ce trebuie realizată doar prin prisma dispoziţiilor art. 72 C. pen.

Astfel, instanţa a ţinut seama de limitele de pedeapsă stabilite în Partea specială a C. pen. pentru infracţiunile deduse judecăţii, şi respectiv în legea specială, de gradul de pericol social concret, rezultat din modul în care inculpaţii şi-au desfăşurat activitatea infracţională, respectiv modul concret de comitere a faptelor, de materializare şi implicit de finalizare a activităţilor infracţionale, de persoana inculpaţilor care nu au antecedente penale fiind astfel la prima confruntare cu legea penală (aspect faţă de care a reţinut pentru fiecare dintre ei dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.), de faptul că aşa cum a rezultat din expertiza contabilă efectuată în cursul judecării cauzei ulterior declanşării cercetărilor în prezenta cauză, o mare parte din lucrare a fost remediată. Din interpretarea textului de lege invocat a rezultat că aceste criterii sunt obligatorii, trebuie avute în vedere în totalitate în procesul de stabilire şi aplicare a pedepsei.

Pentru ca pedeapsa să-şi realizeze funcţiile şi scopul definit de legiuitor în cuprinsul art. 52 C. pen. trebuie să corespundă sub aspectul duratei şi naturii sale gravităţii faptei comise, potenţialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatei dar şi a aptitudinii acesteia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Prin urmare s-a stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ şi preventiv al pedepsei este esenţial condiţionată de caracterul adecvat al acestuia revenind instanţei de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei şi periculozitatea infractorului, precum şi durata şi modalitatea de executare a sancţiunii pe de altă parte. Fireşte, în procesul individualizării sancţiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudescenţa fenomenului infracţional, frecvenţa crescută a acestui gen de infracţiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacităţii de îndreptare a inculpaţilor din cauză.

Potrivit referatelor de evaluare realizate în cauză Tribunalul a reţinut cu privire la persoana inculpaţilor următoarele:

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.D. instanţa a avut în vedere şi faptul că acesta a avut contribuţia cea mai însemnată la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor europene, dar şi de faptul că acesta beneficiază de stabilitate locativă, este preocupat pentru progres profesional, deşi nu are un loc de muncă cu forme legale, acesta se implică în desfăşurarea de activităţi lucrative menite să-i aducă venituri financiare, este susţinut moral şi financiar de familie, se află în relaţii bune cu membrii comunităţii fiind receptiv la solicitările acestora şi imaginea favorabilă pe care o are în societate. Pe de altă parte acesta manifestă o lipsă a abilităţilor de a conştientiza toate consecinţele ce decurg în urma adoptării unor anumite decizii. Având în vedere cele arătate mai sus, precum şi art. 76 C. pen, instanţa a aplicat pentru fiecare din infracţiunile reţinute în seama acestuia pedepse sub minimul special, acesta urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare. În baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.A., la stabilirea pedepselor, instanţa a avut în vedere că şi contribuţia acestuia la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor europene a fost una însemnată, că acesta a încercat să neutralizeze rolul său în întreaga activitate infracţională, dar şi de faptul că acesta beneficiază de suportul familiei, că se bucură în societate de o imagine favorabilă, aspecte faţă de care având în vedere şi art. 76 C. pen. instanţa a aplicat pentru fiecare din infracţiunile reţinute în seama acestuia pedepse sub minimul special, acesta urmând să execute în final o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpatului C.C., instanţa a avut în vedere pe lângă contribuţia efectivă a acestuia la săvârşirea infracţiunii, faptul că acesta nu are abilităţile de a conştientiza toate consecinţele ce decurg în urma adoptării unor decizii, dar şi de faptul că acesta este încadrat în muncă, este implicat în mai multe activităţi profesionale care îi aduc venituri financiare, susţinându-şi familia în plan material, având o imagine pozitivă profesional şi social, aspecte faţă de care s-a aplicat şi acestuia pedepse coborâte sub minimul special, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului G.P., instanţa a avut în vedere pe lângă contribuţia sa efectivă la comiterea infracţiunilor reţinute în seama sa şi faptul că acesta beneficiază de suficiente resurse interne (pregătire profesională, abilităţi, motivaţie, capacitate de implicare şi rezolvare de probleme) şi externe (suport familial, oportunităţi de ascensiune în plan profesional) pentru un comportament dezirabil, aspecte faţă de care pentru fiecare din infracţiunile reţinute în seama acestuia au fost stabilite pedepse sub minimul special, acesta urmând să execute în final o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul O.V., instanţa a avut în vedere că acesta nu a fost singurul expert SAPARD care a verificat respectiva lucrare, o contribuţie la săvârşirea infracţiunilor având şi ceilalţi experţi SAPARD (L.L.M., I.I., R.A.) faţă de care s-a dispus aplicarea unei amenzi administrative, dar şi faptul că acesta a încercat să neutralizeze rolul său în întreaga activitate infracţională, aspecte faţă de care s-a aplicat pentru fiecare din cele două infracţiuni reţinute în seama sa pedepse sub minimul special, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.L., instanţa a avut în vedere că acesta a recunoscut în general săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, că beneficiază de suportul moral al familiei, manifestă preocupare pentru progres profesional, aspecte faţă de care a aplicat şi pentru acesta pedepse sub minimul special prevăzut de lege, acesta urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului G.M.D., instanţa a avut în vedere contribuţia acestuia la săvârşirea infracţiunilor, lipsa abilităţilor de anticipare a consecinţelor ce decurg din săvârşirea anumitor fapte (semnarea unor documente în locul altei persoane, fără a deţine o împuternicire legală în acest sens), dar şi faptul că este angajat în muncă, realizează venituri, are o imagine pozitivă în societate, are un comportament adecvat în familie şi societate, aspecte faţă de care pentru fiecare din infracţiunile reţinute în seama acestuia pedepse sub minimul special, acesta urmând să execute în final o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpatului P.D.I., instanţa a avut în vedere pe lângă contribuţia efectivă a acestuia la săvârşirea infracţiunilor, faptul că acesta beneficiază de suport moral şi material din partea familiei, are un loc de muncă, are un comportament corespunzător în familie şi societate, aspecte faţă de care instanţa a dispus aplicarea unor pedepse sub minimul special, acesta urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi instanţa a dispus aplicarea acesteia, pentru fiecare dintre inculpaţi (în cuantum diferit, faţă de contribuţia efectivă a fiecăruia la săvârşirea infracţiunilor), constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen, aceasta urmând a fi executată conform prevederilor art. 66 C. pen., după executarea pedepsei principale. Faţă de gravitatea infracţiunilor comise de către inculpaţi, precum şi faţă de gradul concret de pericol social, instanţa consideră că nu se impune interdicţia dreptului electoral de a alege.

Potrivit dispoziţiilor art. 71 C. pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei principale. Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, raţiunea pedepsei accesorii rezidă în necesitatea accentuării condamnării moral politice a infractorului condamnat la pedeapsa închisorii şi în incompatibilitatea şi imposibilitatea menţinerii şi exercitării eficiente a drepturilor sau calităţilor pe care le avea cel condamnat, anterior pronunţării condamnării. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. instanţa a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa a constatat că în cursul urmăririi penale, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă cu suma de 589.505,97 RON. Potrivit O.U.G. nr. 13/2006, Agenţia SAPARD s-a reorganizat în Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, având regimul juridic de instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată din venituri proprii şi subvenţii alocate de la bugetul de stat. Instanţa a reţinut că prin faptele lor corelate s-a produs un prejudiciu bugetului general la Comunităţilor Europene în valoare de 906.503,31 RON, cuprinzând contravaloarea unor lucrări neexecutate, decontarea unor lucrări executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic şi decontarea în mod nejustificat a unor cheltuieli aferente organizării de şantier.

În baza art. 14 coroborat cu art. 346 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 998 şi urm. C. civ. instanţa a apreciat că în cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită-fapta prevăzută de legea penală, săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prejudiciul-rezultatul negativ suferit de partea civilă ca urmare a încălcării drepturilor patrimoniale ocrotite prin legea penală, cert şi nereparat încă, constând în contravaloarea finanţării nerambursabile primite pe nedrept, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudiciul produs, vinovăţia fiind sub forma intenţiei.

Având în vedere că Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit îi revine competenţa iniţierii măsurilor de recuperare a sumelor plătite, iar aceasta a solicitat obligarea inculpaţilor doar la plata sumei de 589.505,97 RON, instanţa admiţând acţiunea civilă exercitată de aceasta va dispune obligarea inculpaţilor în solidar, iar pe inculpatul M.A. în solidar cu partea responsabil civilmente SC H.E. SRL la plata doar a sumei de 589.505,97 RON cu titlu de despăgubiri civile. Având în vedere că prejudiciul total cauzat părţii civile a fost de 906.503,31 RON instanţa în baza art. 118 lit. e) C. pen. a confiscat diferenţa de la cei doi inculpaţi R.D. şi M.A., în mod egal, având în vedere că aceştia au beneficiat de respectivele sume de bani. S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător dispusă de procuror prin ordonanţele nr. 46/P/2006 din 20 iunie 2007, 25 iunie 2007, 26 iunie 2007 şi 31 august 2007 asupra bunurilor inculpaţilor R.D., M.A., C.C. şi G.P.

În baza art. 348 C. proc. pen., instanţa a dispus desfiinţarea totală a înscrisurilor despre care a constatat că sunt falsificate.

În baza art. 191 C. proc. pen., instanţa a dispus obligarea inculpaţilor, în baza culpei lor infracţionale, la plata cheltuielilor judiciare efectuate atât la urmărirea penală cât şi în faza de judecată (40.000 RON în cursul urmăririi penale şi 10.000 RON în cursul judecăţii din care suma de 2.000 RON reprezintă onorariu expert).

Împotriva sentinţei penale au declarat apel D.N.A.- Serviciul Teritorial Craiova, inculpaţi R.D., M.A., C.C., G.P., O.V., P.L., G.M.D., P.D.I. şi partea responsabilă civilmente SC H.E. SRL.

Prin apelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova, a fost criticată hotărârea primei instanţe ca fiind nelegală şi netemeinică, întrucât:

1. deşi inculpatul M.A. a fost trimis în judecată pentru instigarea la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 248 alin. (1) C. pen., combinat cu art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (3), acesta a fost condamnat la infracţiunea menţionată în forma autoratului.

2. în mod greşit nu a fost dispusă confiscarea sumei de 136.623,31 RON, reprezentând garanţia de bună execuţie, de la inculpatul M.A.

3. Tribunalul nu s-a pronunţat şi cu privire la concursul ideal de infracţiunii, prevăzut de art. 33 lit. b) C. pen., reţinut în sarcina inculpatului M.A. prin rechizitoriu.

4. Tribunalul nu a dispus confiscarea sumei de 67,6 RON de la inculpatul R.D., sumă primită cu titlul de foloase necuvenite.

5. în mod greşit Tribunalul s-a pronunţat cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., în forma autoratului şi nu în forma complicităţii, aşa cum a fost învestită prin rechizitoriu cu privire la inculpatul C.C.

6. Tribunalul nu a dispus confiscarea sumelor de 104,69 RON, respectiv 1.000 RON, de la inculpatul C.C.

7. Tribunalul nu s-a pronunţat cu privire la concursul ideal de infracţiuni, prevăzut de art. 33 lit. b) C. pen., reţinut în sarcina inculpatului P.D.I. prin rechizitoriu.

8. Sentinţa este netemeinică întrucât nu i-a aplicat inculpatului R.D. pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.

9. În mod greşit, nu s-a dispus aplicarea pedepsei complementare pentru flecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, această pedeapsă fiind aplicată în mod nelegal doar la pedeapsa rezultantă.

10. Tribunalul nu a soluţionat corect latura civilă a cauzei, în sensul că în condiţiile în care suma primită în mod nelegal de către beneficiar a fost în sumă de 2.783.253,4579 RON, aceasta era suma pe care inculpaţii, în solidar, erau obligaţi să o restituie autorităţii contractante, iar în condiţiile în care Agenţia SAPARD, în calitate de autoritate contractantă, s-a constituit parte civilă în cauză doar cu suma de 589.505,97 RON, instanţa trebuia să dispună confiscarea de la inculpaţi a sumei concurente până la suma de 2.783.253,4579 RON, invocând în acest sens prevederile art. 17 alin. (3) şi (4) din Prevederile Generale ale contractului de finanţare şi sentinţa nr. 176/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

11. Pedepsele aplicate inculpaţilor sunt greşit individualizate, în raport cu dispoziţiile art. 72 C. pen., în sensul că trebuiau aplicate pedepse mai mari, în raport cu prejudiciul însemnat depus şi atitudinea nesinceră a inculpaţilor din cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Apelantul inculpat R.D. a criticat sentinţa, considerând că instanţa de fond a reţinut o stare de fapt eronată ceea ce a condus la o soluţie netemeinică şi nelegală.

Primul motiv de apel al inculpatului priveşte greşita reţinere şi condamnare a sa pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, prin coroborarea declaraţiilor martorilor cu autodenunţul lui P.N., în condiţiile în care toţi martorii au auzit de presupusa mită de la denunţătorul P.N., precum şi cu răspunsurile pe care le-a dat denunţătorului P.N., într-o convorbire interceptată, răspunsuri ironice sau la întrebări confuze ale denunţătorului pregătit de D.N.A. Apelantul consideră că în mod greşit instanţa de fond a interpretat faptul că a nu nega o afirmaţie absolut confuză, despre o anumită discuţie purtată cu 3 ani înainte, echivalează cu nerespingerea unei propuneri.

A susţinut că în autodenunţul lui N.P. există contradicţii ce nu au fost avute în vedere de instanţa de fond. Astfel, a afirmat în autodenunţul din 14 noiembrie 2006 că a auzit de la inculpatul M.A. că a aflat de presupusa mită, după ce aceasta a fost dată, pentru ca în acelaşi autodenunţ să afirme că au discutat toţi trei, în maşina lui M.A., anterior ţinerii licitaţie. De asemenea, în faţa instanţei N.P. a afirmat iniţial că inculpatul G.P. i-a transmis denunţătorului şi M.A. faptul că trebuie să îi dea primarului suma de 120.000 RON, pentru a-i ajuta să câştige licitaţia, denunţătorul afirmând şi faptul că discuţia a avut loc înainte de cea de-a doua licitaţie, în condiţiile în care nu au fost două licitaţii, ceea ce denotă că martorul denunţător nu a fost sincer.

Apelantul inculpat a susţinut şi faptul că denunţătorul a declarat în data de 20 aprilie 2007 la sediul D.N.A., că au fost ajutaţi pentru câştigarea lucrării de inculpaţii G.P. şi R.D., fără a indica în ce mod i-a ajutat inculpatul R.D.

Apelantul a mai susţinut că din aceeaşi declaraţie a denunţătorului rezultă că a aflat de oferta altei societăţi de la inculpatul G.P., oferind astfel un preţ mai mic al lucrării decât celălalt ofertant, în condiţiile în care în realitate, preţul consorţiului din care a făcut parte societatea denunţătorului a fost mai mare, iar celălalt ofertant a fost eliminat pentru criterii administrative, preţul oferit neavând relevanţă pentru desemnarea consorţiului câştigător, susţinerile şi acuzele denunţătorului fiind contrazise prin acte oficiale, de care nu s-a făcut vorbire în rechizitoriu şi nici în sentinţa instanţei de fond, infracţiunea de mită fiind reţinută prin folosirea doar a unor pasaje din autodenunţ, declaraţiile de martori, sau din interceptările ambientale şi telefonice.

Apelantul inculpat R.D. a susţinut că în calitate de primar şi de preşedinte al Comisiei de Licitaţie, nu avea cum să influenţeze rezultatul licitaţiei, drept de evaluare şi de vot având în cadrul comisiei de licitaţie aveau doar membrii evaluatori, în timp ce membrii observatori aveau obligaţia de a avea grijă ca licitaţia să se desfăşoare conform procedurilor legale, în timp ce preşedintele comisiei de licitaţie nu avea absolut nici un atribut care ar fi putut influenţa în vreun fel rezultatul licitaţiei sau bunul mers al acesteia, afirmaţia denunţătorului conform căreia ar fi primit ajutor de la Preşedintele comisiei de evaluare neavând nici un fundament.

Referitor la cea de-a doua infracţiune reţinută în sarcina sa, respectiv aceea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată - art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a arătat că apărarea sa potrivit căreia nu ar fi avut cunoştinţă de faptul că inculpatul G.P. ar fi semnat în fals minuta şi raportul de evaluare, a fost înlăturată de instanţa de fond, cu o motivare superficială, aceasta făcând doar trimitere la activitatea infracţională a sa şi la faptul că ar fi primit bani de la M.A. Susţine că nu avea cunoştinţă de faptul P.G. ar fi semnat în fals respectivele înscrisuri, iar dubiul existent îi profită.

Inculpatul R.D. a indicat faptul că semnarea actelor în fals de către P.G. a avut loc la data de 11 septembrie 2003. Ulterior, după cca 2-3 luni, respectiv ianuarie-februarie 2004 a avut loc licitaţia de lucrări, atunci când se presupune că ar fi avut loc înţelegerea între inculpat şi constructori, iar o simplă analiză a succesiunii cronologică a acestor date, demonstrează că în niciun caz „acceptarea acestor „nereguli" de către inculpat" nu puteau fi urmarea unei aşa zise acceptări a promisiunii de a primi o sumă de bani, în condiţiile în care presupusa promisiune încă nu avusese loc. În acest sens, poziţionarea în timp a presupusei înţelegeri este precizată inclusiv în Rechizitoriu, că ar fi avut loc în cadrul unei etape ulterioare (ianuarie-februarie 2004), respectiv a licitaţiei de lucrări.

Inculpatul R.D. a susţinut că şedinţa a avut loc la data de 11 septembrie 2003 la sediul Primăriei Comunei Săcelu, deci comisia de evaluare s-a întrunit la acea dată, însă minuta şi procesul verbal nr. 1500 din 11 septembrie 2003 au fost redactate la sediul Consiliului Judeţean Gorj, întrucât la acea dată Primăria Săcelu nu dispunea de calculator. După ce respectivele acte au fost redactate şi semnate de Comisie, acestea i-au fost trimise la sediul Primăriei Săcelu, unde le-am semnat.

De altfel, a susţinut apelantul inculpat, respectivele înscrisuri nu au produs absolut niciun efect, întrucât independent de această minuta şi de procesul verbal nr. 1500, proiectantul a numit direct un verificator de proiect, pe care de altfel l-a şi plătit, iar proiectul tehnic a fost depus deja verificat, împreună cu caietul de sarcini şi detaliile de execuţie, în consecinţă, pe de o parte comisia de evaluare s-a întrunit la data de 11 septembrie 2003, însă din lipsa unui calculator, minuta şi procesul verbal urmau să se redacteze a doua zi la sediul Consiliului Judeţean Gorj, după care acestea i-au fost comunicate şi purtau semnăturile tuturor membrilor participanţi, neavând cunoştinţă că o altă persoană contrafăcuse aceste semnături, iar pe de altă parte pentru ca fapta respectivă să poată fi încadrată la fals material în înscrisuri oficiale, respectivele înscrisuri trebuie să producă efecte juridice, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Inculpatul R.D. a criticat hotărârea primei instanţe în ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, respectiv folosirea documentelor falsificate (declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate, minuta întâlnirii pregătitoare şi raportul de evaluare înregistrate sub nr. 1500 din 11 septembrie 2003) şi restul documentaţiei privind atribuirea contractului către SC A. SRL Tg. Jiu, în vederea avizării de către SAPARD, întrucât aceasta nu a motivat reţinerea infracţiunii în sarcina sa şi nu a motivat respingerea apărărilor sale. A indicat faptul că, costurile acestui contract au fost suportate integral de proiectant, astfel încât Consiliul Local Săcelu şi implicit SAPARD nu au mai plătit absolut nimic pentru verificator, caiet de sarcini şi detaliile de execuţie.

Apelantul inculpat R.D. a criticat şi reţinerea în sarcina sa, a infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, ce are în vedere întocmirea şi semnarea rapoartelor de execuţie, procesele verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată, precum şi cel din 30 iulie 2004 în care au fost menţionate date privind stadiul şi valoarea lucrărilor, precum şi procesul verbal de recepţie, întrucât consideră că a luat toate măsurile pentru buna desfăşurare a proiectului, fiind numită şi o persoană responsabilă de proiect din cadrul primăriei, numita M.P.

Apelantul inculpat R.D. a mai susţinut faptul că de supravegherea lucrării se ocupau şi diriginţii de şantier, iar rapoartele de execuţie din 20 iunie 2004; 30 iulie 2004 şi din 25 septembrie 2004 reprezintă o sinteză a documentelor (situaţia de plăţi) depuse de constructor la fiecare tranşe de lucrări, acestea fiind tipizate primate de la SAPARD. Cu privire la procesele verbale de recepţie până la momentul tranşelor aferente cererii de plată apelantul inculpat R.D. a arătat că le-a semnat, după ce au fost semnate de responsabili tehnici din partea G.C. cât şi din partea responsabilului tehnic desemnat de Consiliul Local Săcelu, prin Hotărârea Consiliului Local Săcelu nr. 7 din data de 20 februarie 2003 iar comisia de recepţie a verificat lucrările şi a semnat procesul verbal. Aceste procese verbale cuprind lucrări ce se puteau vizualiza, mai puţin lucrările ascunse.

Apelantul inculpat R.D. a mai susţinut faptul că procesul verbal din 27 decembrie 2005 l-a semnat după ce s-a verificat în teren lucrarea şi modul de funcţionare a lucrării de către comisia de recepţie finală şi după ce a fost semnat de către membrii specialişti din comisie.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., privind contrafacerea prin plăsmuire „Anexa 2" în care s-ar fi menţionat nereal ca lucrări ce nu au fost executate doar „modificare supratraversare (poziţionare incorectă) şi procesul verbal din 02 noiembrie 2004 privind verificarea lucrărilor cuprinse în anexa 2, apelantul inculpat R.D. a susţinut că instanţa l-a găsit vinovat de săvârşirea acestei fapte, doar printr-o presupunere, aşa cum de altfel a şi fost motivată această soluţie.

În privinţa infracţiunii prevăzută de art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 a considerat inculpatul că nu este incidenţă în cauză, întrucât se referă doar la etapa aprobării finanţării, iar pe de altă parte nu a semnat niciunul din documentele depuse la SAPARD, toată documentaţia fiindu-i transmisă de alte persoane, rolul său fiind doar de a completa formularul pus la dispoziţie de SAPARD, raportul de execuţie.

Inculpat apelantul R.D. a criticat şi faptul că a fost reţinută în sarcina sa depunerea la SAPARD a unei copii a registrului mijloacelor fixe în care era menţionată reţeaua de apă existentă din anul 1972, întrucât lucrarea nu a presupus o reţea nouă de apă ci doar extinderea şi modernizarea celei existente, precum şi faptul că reţeaua de apă nu putea fi înregistrată de două ori. Cu privire la restituirea garanţiei de bună execuţie a susţinut apelantul inculpat că aceasta trebuia eliberată întrucât constructorul nu mai putea acorda garanţie întrucât populaţia fusese racordată la sistemul de alimentare cu apă, în condiţiile în care iniţial nu fusese prevăzut acest lucru, iar banca putea elibera garanţia numai în baza semnăturii sale, nefiind necesară semnătura martorului P.

Apelantul inculpat R.D. a contestat şi faptul că a fost reţinută în sarcina sa infracţiunea de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât transportul experţilor a fost făcut după ce chiar DNA le-a pus în vedere acest lucru, înţelegerea fiind ca el să asigure autoturismul, iar inculpatul M.A. să asigure combustibilul.

Prin apelul formulat, apelantul inculpat M.A. a criticat greşita reţinere în sarcina sa a săvârşirii infracţiunilor din rechizitoriu, susţinând că nu l-a instigat pe inculpatul P.L. să falsifice înscrisuri, acesta fiind angajatul martorului N.P., ce nu a fost trimis în judecată, că experienţa societăţii, declarată în actele de licitaţie era reală, iar utilajele puteau fi închiriate de la alte societăţi în mod legal.

Cu privire la infracţiunea de dare de mită apelantul inculpat M.A. a susţinut că nu a săvârşit-o, neputând fi condamnat pentru săvârşirea acesteia doar în baza denunţului martorului N.P., cu care era în duşmănie şi avea litigii, pe inculpatul R.D. cunoscând doar în ziua licitaţiei.

Apelantul inculpat M.A. a considerat că nu poate fi reţinut faptul că facturile fiscale însoţite de situaţia de lucrări, liste de consumuri, centralizatoare deviz oferta pentru organizarea de şantier şi situaţii aferente, actualizări situaţii de lucrări în care au fost menţionate cantităţi şi valori pentru lucrările neexecutate sau neconforme cu proiectul tehnic, etc, ar fi false, în baza expertizei din cursul urmăririi penale şi reia criticile faţă de această expertiză pe care le-a formulat şi în faţa primei instanţe, criticând faptul că Tribunalul a respins prin încheierea din 30 martie 2009 excepţia nulităţii raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale.

În privinţa semnării proceselor verbale de control al calităţii lucrărilor la fazele determinate întocmite de C.C. şi martorul F.A., apelantul inculpat a arătat că a făcut-o ca executant al lucrărilor şi nu el trebuia să certifice calitatea acestora, această obligaţie aparţinând inspectorilor ISC.

Apelantul inculpat M.A. a criticat şi reţinerea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 detaliind lucrările pe care le-a făcut şi care în mod greşit s-ar fi reţinut că nu au fost efectuate, susţinând că nu există prejudiciu, astfel că nu poate fi reţinută săvârşirea acestei infracţiuni. Referitor la restituirea garanţiei de bună execuţie a susţinut că aceasta a fost restituită la presiunile martorului N.P., fiind respectate prevederile legale.

Apelantul inculpat a solicitat achitarea pentru toate infracţiunile, iar în privinţa laturii civile a cauzei, a solicitat respingerea acţiunii civile.

Prin apelurile inculpaţilor G.M.D. şi P.D.I., a fost criticată hotărârea apelată, pentru:

Respingerea în fond în mod nejustificat probe necesare, pertinente şi utile soluţionării cauzei solicitate, probe care ar fi condus la o altă dezlegare a pricinii, sub aspect atât penal, cât şi sub aspect civil.

Astfel, a considerat că s-a reţinut în mod greşit că expertizele efectuate în faza de urmărire penală nu îi sunt opozabile, întrucât în dosarul de urmărire penală nr. 46/P/2006, deşi existau suspiciuni cu privire la obiectivitatea experţilor desemnaţi încă din faza de urmărire penală, organul de urmărire penală nu a luat măsuri faţă de cererile învinuiţilor, iar la momentul admiterii obiecţiunilor la raportul de expertiză, prin ordonanţa din 14 noiembrie 2006 şi ordonanţa din 25 mai 2007, nu avea calitatea de învinuit sau inculpat în cauză.

Neparticipând la efectuarea expertizelor, au fost în imposibilitate de a propune obiective specifice activităţii de diriginte de şantier, de a pune la dispoziţia experţilor înscrisurile necesare întocmirii rapoartelor, de a exprima puncte de vedere orale şi scrise în faţa expertului, de a formula obiecţiuni, fiind astfel lipsit de apărare, întrucât nu a formulat un punct de vedere faţă de principalele probe administrate în cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe cererea sa de efectuare a unor noi expertize tehnice şi contabile a fost respinsă nemotivat. Au solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice.

Instanţa de fond a omologat în mod greşit rapoartele de expertiză întocmite în faza de urmărire penală, deşi acestea sunt în mod vădit netemeinice şi cuprind erori grave, expertul făcând trimitere în mod greşit trimitere la acte normative abrogate sau neaplicabile în cadrul procedurilor derulate prin programul SAPARD.

Cei doi au considerat că toate lucrările au fost considerate neexecutate şi neconforme în raport cu Studiul de Fezabilitate (bazine din Polistif, cişmele stradale, săpătură manuală, etc).

Cei doi au susţinut că, cişmelele şi rezervoarele au fost executate conform soluţiei din proiectul tehnic, săpătura s-a executat manual conform proiectului tehnic, cantitatea acesteia fiind recunoscută, iar expertul contabil V.M. a identificat documentele considerate lipsă de expertul tehnic.

Cu privire la cantitatea de nisip pusă în operă au arătat că i-au fost prezentate documente de către constructor, certificate de conformitate, acestea fiind singurele documente pe care dirigintele de şantier are dreptul şi obligaţia de a le verifica şi de a confirma execuţia lucrărilor, documentele contabile de provenienţă a nisipului şi a celorlalte materiale, fiind înaintate de constructor direct beneficiarului şi nu dirigintelui de şantier şi anexate cererilor de plată.

Au susţinut că existenţa faptică a nisipului la patul conductei a fost verificată de către Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti, care prin adresa din 02 august 2006 a constatat existenţa lui, pozarea la cotă a conductei şi faptul că sistemul de apă funcţionează la parametrii proiectaţi.

Instanţa de fond a confundat inadmisibil studiul de fezabilitate cu proiectul tehnic, însuşindu-şi din nou concluziile expertului M.I., considerând în mod greşit că au existat lucrări neexecutate şi lucrări care ar fi fost executate necorespunzător.

În esenţă, apelanţii au criticat faptul că fără a fi reţinută o neregulă în sarcina proiectanţilor, expertul tehnic din cursul urmăririi penale are în vedere numai studiul de fezabilitate, concluzia privind prejudiciul fiind astfel greşită.

Instanţa de fond a interpretat greşit probele administrate, făcând confuzie între o expertiză contabilă şi o expertiză tehnică, cu consecinţa stabilirii unui prejudiciu nereal, reţinând greşit că între momentul întocmirii expertizei contabile de către expert M.I. şi momentul întocmirii expertizei contabile de către expert V.M., o parte din aceste lucrări neexecutate au fost ulterior efectuate.

Au susţinut că toate lucrările au fost efectuate anterior expertizei efectuate de M.I. şi N.T., numai că această expertiză a denaturat adevărul, ajungând la concluzii greşite, singura expertiză dispusă în condiţii de imparţialitate şi opozabilitate faţă de toate părţile din proces, fiecare având posibilitatea să propună obiective şi să desemneze experţi parte.

Au considerat că o dovadă a faptului că prejudiciul determinat în faza de urmărire penală şi însuşit de către instanţa de fond, în cuantum de 906.503,31 RON, nu este cert, o constituie şi faptul că partea civilă APDRP a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumei de 589.505,97 RON, cu titlu de prejudiciu.

Au susţinut că, în mod greşit instanţa de fond a dispus obligarea inculpaţilor în solidar a sumei de 589.505,97 RON, către partea civilă APDRP, răspunderea lor nefiind solidară, deoarece în sarcina fiecărui inculpat au fost reţinute fapte distincte, aspect de natură a înlătura solidaritatea în ceea ce priveşte repararea eventualului prejudiciu din punct de vedere al laturii civile.

În plus apelantul inculpat P.D.I. a criticat faptul că Tribunalul făcând referire la dispoziţiile art. 15.3 din contract, confundă noţiunea de program cu aceea de proiect, cât şi responsabilul de proiect cu Agenţia SAPARD, modificările proiectului fiind reglementate la art. 35 din contract şi nu la art. 15.3, responsabilul de proiect, desemnat de beneficiar, având sarcina de a aviza modificările emise conform legii de către proiectant, iar în fapt dispoziţiile de şantier, notele de comandă şi notele de renunţare aferente au fost avizate de responsabilul de proiect, astfel că în mod greşit instanţa de fond a înlăturat expertiza efectuată de expertul V.M., pe care a considerat-o ca fiind o expertiză tehnică.

Apelanţii inculpaţi au susţinut că Tribunalul în mod greşit a înlăturat din probe înscrisurile depuse în faza de cercetare judecătorească, respectiv hotărârile AGA ale SC G.C. SRL, în sentinţă nefiind făcută nici o referire cu privire la înscrisurile depuse de părţi în faza de cercetare judecătorească, prin hotărârile AGA ale SC G.C. SRL, privind supervizarea unor lucrări de asistenţă tehnică prin dirigenţia de şantier de către asociaţii desemnaţi de AGA, inculpatul P.D.I. criticând în plus faptul că nu s-a ţinut seama de certificatul său de diriginte de şantier, din care rezultă că este calificat pentru astfel de lucrări.

Apelanţii au susţinut de asemenea că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că întreaga lucrare din comuna Săcelu a fost executată fără a avea asigurată dirigenţia de şantier în mod legal, în fapt prin contractul nr. 2122 din 05 decembrie 2003, încheiat între Consiliul Local Săcelu şi SC G.C. SRL, activitatea de supraveghere prin diriginţii de şantier a fost încredinţată persoanei juridice menţionate.

Apelanţii inculpaţi G.M.D. şi P.D.I. au susţinut că în calitate de asociaţi au fost desemnaţi prin hotărâre AGA să supervizeze lucrările de asistenţă tehnică prin dirigenţia de şantier şi au semnat înscrisurile în calitatea lor de asociaţi ai persoanei juridice desemnate cu dirigenţia şantierului şi aveau calificarea necesară pentru a semna astfel de documente.

De asemenea Tribunalul a reţinut în mod greşit faptul că martorul V.T.D. nu a avut raporturi contractuale cu SC G.C. SRL şi nu ar fi executat în fapt activitate de dirigenţie de şantier, deşi această stare de fapt a fost combătută cu înscrisurile depuse, respectiv contractul dintre martor şi societate şi ordinul de plată al prestaţiei acestuia.

Au considerat că, având în vedere că nu au atestat date nereale, lucrările fiind în fapt funcţionale şi executate, nu prezintă relevanţă faptul că Agenţia SAPARD îl avizase pe martorul V.T.D. să efectueze dirigenţia de şantier.

Apelanţii inculpaţi G.M.D. şi P.D.I. au mai susţinut că, în mod greşit Tribunalul a reţinut că ar fi săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, interpretând eronat aceste dispoziţii legale, întrucât nu se poate reţine latura obiectivă al respectivei infracţiuni, legiuitorul înţelegând să incrimineze numai faptele prealabile încheierii contractelor, care au determinat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea în numele lor. în subsidiar, au solicitat reţinerea circumstanţelor atenuante personale, prevăzute de art. 74 C. pen.

Apelantul inculpat P.D.I. a criticat şi faptul că instanţa de fond a respins în mod greşit cererea formulată prin apărător, privind constatarea nulităţii raportului de expertiză tehnică întocmit de expert M.I. şi N.T., invocată la termenul din data de 02 februarie 2009, motivat de împrejurarea că expertul M.I. nu era autorizat pentru instalaţii edilitare şi pentru că lucrarea a fost efectuată anterior începerii cercetări penale a inculpatului P.D.I.

Apelantul inculpat O.V. a criticat sentinţa apelată considerând-o nelegală şi netemeinică, deoarece a fost reţinută vinovăţia sa şi faptul că a produs un prejudiciu, în condiţiile în care nu a participat la efectuarea expertizei tehnice efectuate de Parchet, nefiind anunţat de efectuarea acesteia, de obiective şi nu a fost de faţă la efectuarea expertizei, neputând să formuleze apărări, iar expertiza a fost efectuată de un expert ce nu avea competenţa de a efectua această expertiză.

A susţinut că în mod greşit expertul s-a raportat la studiul de fezabilitate al proiectului, care este o fază premergătoare proiectului, trebuind să se raporteze la proiect şi să analizeze modul de realizare al lucrării prin prisma soluţiilor tehnice din proiect şi nu prin prisma opiniilor sale personale, prejudiciul fiind astfel greşit stabilit. Din aceste motive consideră nulă proba cu expertiza tehnică efectuată în cursul urmăririi penale.

În al doilea rând a considerat că instanţa de fond în mod greşit nu a luat în calcul expertiza contabilă realizată la solicitarea sa, expertiză ce contrazicea flagrant lucrările efectuate la Parchet.

În al treilea rând, a criticat faptul că, deşi a lucrat în echipă cu alţi colegi din cadrul SAPARD, ceilalţi "colegi nu au fost trimişi în judecată şi au figurat ca martori, a fost singura persoană din cadrul SAPARD în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea unor infracţiuni, deşi nu s-a reţinut în sarcina sa că ar fi săvârşit o faptă de corupţie, sau existenţa unei conivenţe cu autorităţile locale sau constructorul.

În al patrulea rând a susţinut că, anterior verificării de către el a lucrărilor realizate de constructor, acestea au fost înscrise în situaţii semnate de executant, beneficiar, diriginte de şantier şi Inspecţia de Stat în Construcţii, toţi certificând corectitudinea acestora, iar beneficiarul şi ISC sunt instituţii de stat, lucrarea fiind funcţională în condiţiile stabilite în proiect şi chiar extinsă faţă de prevederile iniţiale.

Apelantul a susţinut că peste 90% din lucrările executate sunt de tip subteran, putând fi verificate doar limitat faţă de caracterul lor subteran, verificare pe care a efectuat-o, iar elementele externe pe care le-a verificat puteau fi ridicate ulterior din diverse motive.

A considerat că lucrările neconforme cu proiectul sau micile lipsuri puteau fi remediate şi completate în termen de 1 an de la terminarea şi predarea lucrării, termen care nu expirase la data efectuării anchetei, fiind posibil ca elementele exterioare găsite iniţial de expert şi lipsa la controlul ulterior, din diferite motive, să fi fost temporară, urmând a fi realizate de constructor în interiorul acestui termen.

Apelantul a susţinut că în mod greşit s-a reţinut apartenenţa sa la un grup infracţional organizat, în condiţiile în care nu au fost indicate elemente de conivenţă între apelant şi alţi participanţi la lucrare, fiind reţinută în sarcina sa intenţia indirectă, nefiind posibil să participi la un grup infracţional organizat fără să ai intenţia directă să participi la acel grup. A indicat faptul că trebuie avut în vedere că, în perioada respectivă a avut un volum mare de muncă, fiind folosit ca inspector SAPARD în toată ţara şi având la dispoziţie doar 48 ore pentru avizarea unei tranşe de plăţi, fără să mai apară probleme de genul celei din prezenta cauză.

Apelantul inculpat C.C., a criticat sentinţa apelată ca fiind nelegală şi netemeinică.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual şi complicitate la fals material, generate de consemnarea unor date nereale în procesele verbale de control, a susţinut că faptele nu subzistă, procesele verbale de autorizare în faza determinantă cuprind date din proiectul tehnic respectiv: denumirea obiectivului, numărul autorizaţiei de construire, număr proiect, elaborator proiect, numele verificatorului de proiect, numele responsabilului tehnic cu execuţia, denumirea fazei determinante, denumirea antreprenorului şi numele beneficiarului şi nu confirma cantităţi şi valori (cum în mod greşit se invoca de instanţa de fond), ci doar reprezintă un document de calitate care se ataşează la cartea tehnică a construcţiei, nefiind un document determinant pentru decontarea tranşelor de bani de la Agenţia SAPARD asa cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond.

A mai criticat apelantul faptul că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că în procesele verbale ar fi fost trecute persoane care nu au participat la control atât timp cât, din declaraţiile martorilor (proiectant şi reprezentantul firmei ce asigura dirigenţia) cât şi din semnăturile aplicate pe procesele verbale, însoţite de ştampilă, reiese că persoanele menţionate în procesele-verbale, au participat împreună cu apelantul inculpat la verificarea fazei de execuţie solicitate de constructor.

Apelantul inculpat a susţinut că nu este corectă afirmaţia instanţei de fond că prin semnarea procesului verbal de terminare a lucrărilor s-a constatat în mod nereal terminarea lucrărilor întrucât efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de alimentare cu apă din com. Săcelu, a recepţiei finale după expirarea perioadei de garanţie, a avut la bază „Raportul privind execuţia obiectivului, întocmit de către proiectantul SC P. SRL şi vizat de Agenţia de Plăţi SAPARD, care constata că „instalaţia de alimentare cu apă funcţionează la parametrii prevăzuţi în proiect,, nota de constatare din 02 august 2006 înregistrată la Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC Bucureşti („Controlul efectuat de ISC nu exclude şi nu suplineşte controlul interior de asigurare a calităţii sau alte forme de control şi nu absolvă factorii implicaţi în procesul de construire, de obligaţiile şi răspunderile ce le revin prin dispoziţii legale, cu privire la realizarea şi asigurarea calităţii lucrărilor executate"); Autorizaţia de Gospodărire a Apelor din 27 septembrie 2004; procesul verbal de constatare din 04 septembrie 2004 încheiat de reprezentanţii Comisiei Antiffaudă a MADPR - programul SAPARD, precum şi articolul publicat în ziarul G. în vara anului 2009 (an de secetă continuă) -1 denumit Reţea performantă de apă la Săcelu Gorj.

A mai susţinut că potrivit Regulamentului de recepţie al lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat de H.G.R. nr. 273/1994, recepţia la terminarea lucrărilor se face prin cercetarea vizuală a construcţiei şi verificări prin sondaj, în speţă a sistemului de alimentare cu apă, constatându-se că acestea erau în stare bună de funcţionare în toate satele beneficiare a sistemului de alimentare şi de asemenea s-a verificat existenţa documentelor de calitate anexate la cartea tehnică a construcţiei.

În legătură cu infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale cât şi infracţiunea de fals intelectual, a susţinut că nu a contrafăcut nici scrierea şi nici subscrierea vreunui document, datele înscrise în acestea fiind reale şi confirmate de celelalte persoane semnatare (proiectant, beneficiar, constructor), nu a falsificat scrierea sau subscrierea documentelor pe care le-a semnat (procesele verbale de execuţie pe faze determinante, proces-verbal de terminare a lucrărilor).

Lucrările verificate pentru autorizarea continuării lucrărilor, de exemplu a verificat cota de pozare la conducta de refulare şi la conducta de aducţiune numai din satul Blahniţa de Sus (care are o lungime de cea 3,5 km din totalul de 24,756 km cât prevede documentaţia), precum şi cota de fundare de la rezervoare şi staţia de clorinare, care au fost real executate în teren conform proiectului tehnic, iar verificarea execuţiei corecte a lucrărilor a fost asigurată de către SC G.C. SRL Tg - Jiu, prin diriginţi de specialitate atestaţi, în conformitate cu revederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

A indicat faptul că a participat doar la autorizarea continuării lucrărilor în faza determinantă la pozarea conductei de distribuţie pe un tronson de cca 500 m, numai în satul Blahniţa de Sus (Faza determinantă nr. 695 din 17 iunie 2004) şi nu a participat la verificarea autorizării de pozare a conductei de apă în celelalte sate componente, cu pondere mare din lungimea conductelor, acestea fiind autorizate de altă persoană din cadrul inspecţiei. A mai participat la autorizarea continuării lucrărilor de turnare a betonului în fundaţia rezervoarelor şi fundaţia staţiei de clorinare, fundaţia rezervoarelor şi a staţiei de clorinare fiind executată conform detaliilor din proiectul tehnic, precum şi la autorizarea continuării lucrărilor în faza determinantă la pozarea conductei de refulare apă de la puţuri la rezervoare, conducta de refulare fiind, iar în prezent ea asigură capacitatea de apa în cele 4 rezervoare.

Aceste verificări s-au efectuat, întotdeauna, împreună cu proiectantul lucrărilor. Astfel, la rezervoare şi staţia de clorinare s-au verificat cotele de fundare din proiect, carcasa de armatură şi cofragul, iar la pozarea conductelor s-a verificat % cota de săpătură pentru asigurarea adâncimii de îngheţ, calitatea lipiturilor la conducte, existenţa certificatelor de calitate pentru materiale, existenţa documentelor de calitate etc.

A susţinut apelantul inculpat C.C. că prin autorizarea continuării lucrărilor în faze determinante, nu a confirmat cantităţi de lucrări executate sau valori ale acestora iar în regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspectoratului de Stat în Construcţii, nu sunt prevăzute atribuţii de verificare şi confirmare a cantităţilor de lucrări, acest lucru nefiind posibil, ca urmare a efectuării controalelor prin sondaj, precum şi a numărului mare de obiective planificate în sarcina sa de a fi verificate în anul 2004 în „Programele trimestriale de activitate" respectiv Sălile de Sport din localităţi diferite ca Tg-Jiu, Baia de Fier, Ţicleni, Ţânţăreni, Construcţii Hidrotehnice (Cerna-Motru-Tismana-Baraj Clocotiş, Aducţiunea Bistriţa Tismana, Acumularea Valea Sadului, Regularizări de râuri, Construcţii civile şi industriale, drumuri şi poduri în judeţ, urmărirea comportării în timp a construcţiilor social - culturale, reclamaţii şi sesizări etc.

În opinia apelantului inculpat C.C. diversitatea în tot judeţul a lucrărilor specificate, nu îi permitea urmărirea zilnică a unui obiectiv, fapt pentru care, în atribuţiile Inspecţiei de Stat în Construcţii, intra numai asigurarea verificării din punct de vedere al calităţii şi funcţionării obiectivelor aflate în execuţie.

A afirmat faptul că de la punerea în funcţiune octombrie 2004 şi până în prezent, lucrările se comportă bine din punct de vedere calitativ şi asigură funcţionarea sistemului de alimentare cu apă în toate satele componente ale comunei Săcelu, respectiv şi alimentarea cu apa a Bazei de Tratament Săcelu.

Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de alimentare cu apă din com. Săcelu, a recepţiei finale după expirarea perioadei de garanţie, a avut la bază „Raportul privind execuţia obiectivului, întocmit de către proiectantul SC P. SRL şi vizat de Agenţia de Plăţi SAPARD, care constata că „instalaţia de alimentare cu apă funcţionează la parametrii prevăzuţi în proiect, controlul ISC neexcluzând şi nesuplinind controlul interior de asigurare a calităţii sau alte forme de control şi nu absolvă factorii implicaţi în procesul de construire, de obligaţiile şi răspunderile ce le revin prin dispoziţii legale, cu privire la realizarea şi asigurarea calităţii lucrărilor executate.

A susţinut că verificarea lucrărilor în fazele determinante, stabilite de către proiectant în programul propriu de control, pentru anumite stadii fizice, pe care a efectuat-o în calitate de reprezentant al inspecţiei în construcţii şi proiectantul de specialitate, nu a scos în evidenţă neconformităţi, pentru care să se dispună oprirea execuţiei lucrărilor.

A indicat faptul că proiectantul lucrărilor, conform atribuţiunilor stabilite în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a verificat respectarea în teren a prevederilor din proiectul elaborat de către acesta, respectiv adâncimea şi dimensiunile şanţului de pozare a conductelor, cota de fundare, armăturile şi cofiragul aferent fundaţiilor rezervoarelor şi staţiei de clorinare.

A indicat faptul că, dată fiind constatarea asigurării condiţiilor de calitate şi de respectare a documentaţiei tehnice, pentru stadiul fizic verificat, de săpare a şanţului de pozare al conductei de cea 500 m lungime (numai satul Blahniţa de Sus şi conducta de refulare), s-a autorizat continuarea lucrărilor de la acest stadiu fizic, respectiv constructorul poate trece la aşternerea stratului de nisip, la pozarea conductei, la montarea hidrantilor, a căminelor de vane, a cişmelelor stradale, la turnarea betonului în fundaţia rezervoarelor şi a staţiei de clorinare, iar urmărirea, în continuare a cantităţilor de materiale ce se pun în operă (nisip, conducta din PEID, cămine, hidranţi, vane, cişmele etc), intra în atribuţiunile dirigintelui de şantier, al executantului şi al reprezentanţilor Agenţiei Teritoriale SAPARD, specialişti care întruniţi în comisii, au procedat la decontarea lucrărilor în patra tranşe ca termene. Decontarea către constructor a lucrărilor executate, s-a făcut numai în urma verificărilor cantitative şi valorice de către această comisie.

Apelantul inculpat C.C. a susţinut că în raportul de expertiză tehnică judiciară dispus de Tribunalul Dolj, la capitolul IX Sinteza a precizat că lucrarea „Alimentare cu apă din Comuna Săcelu, judeţul Gorj", a fost predată şi recepţionată, că în perioada de garanţie nu au apărut deficienţe, că a respectat proiectul tehnic, notele de renunţare (NR) aprobate legal, notele de comandă suplimentară (NCS) aprobate legal, dispoziţiile de şantier întocmite legal, însuşite în totalitate de proiectant şi beneficiar, precum şi de raportul de bună execuţie al proiectantului prin care se atestă calitatea lucrărilor şi că lucrările executate s-au încadrat în prevederile legale.

De asemenea valoarea lucrărilor s-a încadrat în valoarea ofertată, rezultând o economie faţă de ofertă de 93.214,85 RON (2.732.466,20 RON valoare ofertată - 2.639.251,35 RON, valoare realizată şi decontată).

Apelantul inculpat a indicat faptul că nu a participat în comisiile de licitaţie a întocmirii studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, nu a făcut parte din comisia de licitaţie pentru adjudecarea executantului lucrărilor. A considerat că nu trebuie să răspundă pentru întreaga lucrare, în condiţiile în care a verificat în faze determinante doar aproximativ 15% din lucrare şi nu a avut cunoştinţă şi nu a fost implicat în săvârşirea vreunei infracţiuni de luare şi dare de mită, de care au fost învinuiţi R.D. şi M.A. A solicitat administrarea probei cu o nouă expertiză tehnică judiciară şi audierea ca martori a proiectanţilor lucrării.

În ceea ce priveşte infracţiunea de primire de foloase necuvenite, a considerat că aceasta nu subzistă întrucât aşa cum a şi declarat atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa primei instanţe, contravaloarea benzinei alimentată de la L. Tg Jiu în maşina proprietate a Inspecţiei în Construcţii Gorj, condusă de şoferul G.B., a fost plătită inculpatului M.A., care a recunoscut sub jurământ în faţa instanţei, achitarea sumei respective şi luarea unei cantităţi de benzină cu titlu de împrumut dintr-o necesitate obiectivă, nu poate constitui infracţiunea de primire de foloase necuvenite, infracţiune care putea subzista doar în cazul în care nu era achitată cantitatea de benzină.

Nu în ultimul rând, a arătat faptul că, activitatea sa de control la obiectivul ce face obiectul prezentului dosar, s-a reflectat doar asupra lucrărilor efectuate de către firma E. şi nu a avut în vedere activitatea firmei inculpatului M.A. - H.E.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, apelantul a considerat că nici aceasta nu subzistă, având în vedere că în baza unei sesizări făcute de V.I., referitor la lucrarea de Alimentare cu apă din com. Săcelu, o comisie formată din următorii: R.D. - primar; V.I. - consilier; G.M.D. - diriginte de şantier; M.A. - constructor SC H.E. SRL; C.C. - ISC Gorj; M.M. - SAPARD Craiova, în data de 12 aprilie 2006, s-a deplasat la faţa locului, pentru verificarea celor sesizate, iar faţă de constatările din teren a dispus prin minuta încheiată următoarele: efectuarea de măsurători pentru stabilirea lungimii de conductă pusă în operă, măsurarea să se facă de topometrişti autorizaţi, desemnaţi din partea constructorului şi a beneficiarului Consiliul Local Săcelu; inventarierea tuturor componentelor de pe reţeaua de distribuţie (hidranţi, cămine, cişmele etc).

Ca urmare a celor dispuse, beneficiarul şi constructorul au contractat efectuarea unei expertize tehnice judiciare, cu experţi tehnici judiciari din cadrul Tribunalului Gorj (expertiza de care procurorii D.N.A. nu au ţinut cont).

Expertiza respectivă nu a scos în evidenţă neconformităţi sau abateri de la prevederile proiectului tehnic, constatând legalitatea dispoziţiilor de şantier, a notelor de comandă suplimentară şi de renunţare, raportul de bună execuţie al proiectantului, precum şi funcţionarea la parametrii proiectaţi a sistemului de alimentare cu apă din comuna Săcelu.

A susţinut că, contravaloarea efectuării acestei expertize trebuia suportată de beneficiar şi constructor format din consorţiul SC H.E. SRL - administrator M.A. şi SC E. SRL - administrator N.P. (denunţător) întrucât raportul de expertiză, în luna decembrie 2006 era finalizat, dar nepredat, din cauza neachitării contravalorii acestuia, valorii către experţi şi a discutat telefonic cu N.P., să participe şi el la decontarea raportului, întrucât cca 45% din lucrări au fost executate de firma la care era administrator, SC E. SRL.

A menţionat faptul că N.P. avea obligaţia să participe la achitarea contravalorii către experţi, a raportului de expertiză, ce avea ca scop stabilirea reală a cantităţilor şi valorilor lucrărilor efectuate de SC E. SRL din cadrul acestui obiectiv şi doar i-a amintit lui N.P. importanţa pe care o are la aflarea adevărului, efectuarea acestei expertize tehnice, iar contravaloarea trebuie suportată de toţi cei implicaţi la realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, respectiv cei doi constructori şi beneficiarul.

A susţinut că nu i-a promis niciodată lui N.P. că va interveni pe lângă colegi din cadrul ISC Vâlcea în legătura cu lucrările pe care acesta le desfăşura pe raza judeţului Vâlcea, pentru a-şi plăti cota parte din expertiza tehnică întocmită pentru sistemul de alimentare cu apă, obligaţia de a contribui la plata expertizei derivând din procentul de lucrări executate de firma al cărei administrator era.

A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în totalitate a sentinţei instanţei de fond şi rejudecând cauza pe fond, achitarea sa pentru faptele reţinute în sarcina sa.

Apelantul inculpat G.P. a negat săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 288 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen. şi art. 26 C. pen., cu aplicarea art. 291 C. pen., întrucât în acel moment îndeplinea funcţia de consilier la Direcţia Tehnică - Serviciul Investiţii a Consiliului Judeţean Gorj şi avea obligaţia de a asigura asistenţa tehnică de specialitate tuturor consiliilor locale din judeţ şi în această calitate ciornele documentelor reveneau în biroul său pentru a fi corectate şi a menţionat pe documente „G.M.D." şi „P.D.I.", iar aceste documente trebuiau din nou prelucrate în sensul menţionării în clar a numelor participanţilor, urmând a fi semnate de aceştia, întrucât consiliile locale nu deţineau birotica şi majoritatea documentelor erau redactate la Consiliul Judeţean Gorj. A mai susţinut că nu cunoaşte în ce împrejurare aceste documente au fost ridicate de reprezentanţii Consiliului Local Săcelu şi nu se face vinovat de săvârşirea acestor fapte în conţinutul reţinut prin sentinţa atacată.

A arătat că nu are nici o legătură cu documentaţia de ofertare, iar inculpatul P.L. a întocmit anterior şi ulterior mai multe documentaţii pentru lucrări în judeţul Gorj, lucrări la care salariaţii Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean participau ca membrii în comisiile de licitaţie, fiind de notorietate că inculpatul P.L. participa din partea SC E. SRL la licitaţii susţinând ofertele în faţa comisiilor, împrejurare în care nu se poate reţine că nu cunoştea cum se întocmeşte o astfel de documentaţie de ofertare atâta timp cât acestea erau susţinute de el în faţa comisiilor cu detalii.

Cu privire la CV-urile pe care le-ar fi furnizat inculpatului P.L., apelantul inculpat a susţinut că nu îi cunoaşte pe numiţii G.L. şi H.S.D., numitul G.L. urmând cursurile în Timişoara nu în Bucureşti, fiind posibil ca aceasta să îl cunoască pentru că locuiesc în acelaşi oraş, iar numitul H.S. nu a fost coleg de an sau grupă, numărul studenţilor din Institut fiind de aproximativ 1.500 numai la Facultatea de Instalaţii.

În ceea ce priveşte semnătura pe CV-ul numitului D.M., se susţine că a recunoscut efectuarea semnăturii acestuia, în contextul marii presiuni psihice la care a fost supus de organele de urmărire penală, în absenţa unui apărător, în urma raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, dar nu reţine să fi semnat un astfel de înscris.

Cu privire la inculpatul M.A., se susţine că, încă din anul 1995, fiind vecini de casă în localitatea Novaci, a legat o relaţie de prietenie cu acesta, iar în virtutea acestei relaţii de prietenie, având în vedere specialitatea sa, l-a sfătuit şi ajutat în mai multe rânduri în activitatea de construcţii desfăşurată de societatea sa SC H.E. SRL, fiind solicitat să îl ajute să întocmească scriptologia pentru documentele privind calitatea execuţiei lucrărilor de la Săcelu (procese-verbale lucrări ascunse, procese-verbale de recepţie calitativă, buletin de examinare vizuală suduri).

A susţinut că SC H.E. SRL avea un sistem propriu de asigurare a calităţii şi set de documente tipizate de calitate elaborat în temeiul Legii nr. 10/1995, iar datele şi informaţiile de pe teren erau aduse de M.A. şi angajaţii săi, apelantul inculpat doar deplasându-se la birourile din Târgu Jiu unde proceda la completarea formularisticii cu datele furnizate de aceştia, în corelare cu proiectul tehnic.

A mai precizat că nu s-a ocupat de execuţia în teren a lucrărilor, ci doar de întocmirea ciornelor pe formularele societăţii, fiind de acord, la solicitarea inculpatului M.A. şi a lui N.P., să îl ajute şi pe acesta din urmă la întocmirea ciornelor respective, formularistica SC E. SRL având altă particularitate faţă de cea a SC H.E. SRL.

A mai susţinut apelantul inculpat că a completat circa 200 de astfel de ciorne cu datele furnizate de angajaţii societăţii, iar aceste ciorne trebuiau prelucrate de angajaţii acesteia, în sensul transcrierii acestora. A indicat faptul că în Legea nr. 10/1995 nu se specifica cine trebuia să întocmească procesele verbale, practica fiind de a fi întocmite de reprezentanţii constructorului.

A mai susţinut apelantul inculpat că pe documentele pe care le-a completat nu sunt menţionate valori, ci doar cantităţi de lucrări executate, care erau efectiv realizate, conform informaţiilor pe care i le furnizau angajaţii societăţii şi nu a participat în nici un mod la redactarea sau întocmirea situaţiilor de plată, nefiind responsabil de valorile înscrise în acestea, astfel că nu se face vinovat de complicitate la săvârşirea faptelor prevăzute şi pedepsite de art. 18 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 76/2000.

În ceea ce priveşte cantităţile de lucrări efectuate, a arătat că informaţiile consemnate i-au fost date de martori şi de administratorul M.A., iar în ceea ce priveşte pe SC E. SRL de P.L.

Apelantul a criticat şi faptul că s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în forma continuată prevăzută de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru ajutorul acordat pentru completarea proceselor-verbale de calitate în faze determinante, fapta neexistând, întrucât pentru a fi completat un proces-verbal de faza determinantă sunt necesare majoritatea datelor din proiectul tehnic (număr proiect, număr planşe, număr caiet de sarcini, proceduri tehnice de execuţie, etc. documente ce se regăseau în mai multe bibliorafturi distincte la sediul firmei) şi care trebuiau completate în prealabil, pe teren aflându-se doar documentaţia parte desenată, uzanţa fiind ca toate aceste date să fie completate în prealabil de constructor, motiv pentru care a completat ciorne. Verificările au fost efectuate în teren (declaraţiile martorilor D.Io., O.F., F.A., inculpaţii C.C. şi M.A.), iar reprezentanţii ISC aveau obligaţia de a admite sau respinge faza respectivă a lucrărilor. Cum nu existau prevederi legale care să specifice obligativitatea ca reprezentanţii ISC să redacteze aceste înscrisuri, ci doar să le admită sau să le respingă, a considerat că fapta nu există.

În privinţa infracţiunii de fals material înscrisuri oficiale contând în contrafacerea prin copiere, ştergerea şi adăugarea la procesul-verbal de control pe faze determinante din 11 iunie 2004 a solicitat achitarea sa, întrucât s-a reţinut incorect în sarcina sa această faptă, pe baza unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat pe copii xerox, lucru inadmisibil conform procedurilor (de efectuare a expertizelor şi rapoartelor de expertiză grafoscopice.

În finalul motivelor de apel, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi pe fond achitarea sa şi respingerea faţă de apelant a acţiunii civile formulate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu exonerarea sa de la plata cheltuielilor judiciare.

Prin motivele suplimentare de apel, apelantul inculpat G.P. a reluat aceleaşi motive anterior prezentate, solicitând achitarea sa, iar în subsidiar a solicitat pentru infracţiunile de fals şi uz de fals, încetarea procesului penal în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen., faţă de data săvârşirii faptelor operând prescripţia răspunderii penale, prevăzută de art. 124 C. pen.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în predarea de documente false inculpatului R.D., a susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât documentele nu ar fi false, reflectând realitatea lucrărilor cantitativ şi calitativ, dovada fiind cele două recepţii ale lucrărilor.

A susţinut că potrivit expertizei contabile dispuse de instanţa de fond, executarea proiectului a fost respectată şi s-a realizat o economie, neexistând prejudiciu. A considerat că nu au fost obţinute pe nedrept fonduri europene, nu au fost produse consecinţe grave, atâta timp cât nu există prejudiciu.

Apelantul inculpat P.L., a solicitat în principal desfiinţarea sentinţei penale apelate, cu consecinţa în principal, sub aspectul laturii penale, a achitării sale, iar în subsidiar, reindividualizarea pedepsei, în sensul micşorării acesteia şi a aplicării art. 81 C. pen. şi art. 86¹ C. pen.

În privinţa laturii civile a solicitat respingerea acţiunii civile formulate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi exonerarea sa de plata cheltuielilor judiciare către stat.

În motivarea apelului formulat, a criticat faptul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că ar fi predat documente inculpatului R.D. şi ar fi săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât instanţa de fond nu ar fi analizat şi nu ar fi demonstrat în niciun fel această infracţiune reţinută în seama sa, rezumându-se la a prelua din rechizitoriu sintagma „a predat aceste documente false inculpatului R.D. (...)", după care concluzionează: „Este evident că folosirea de către inculpatul R.D. a tuturor acestor înscrisuri falsificate, întocmite de către inculpat sau la întocmirea cărora acesta a ajutat, au ajutat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene (...)".

A susţinut apelantul că, atât în rechizitoriu cât şi în sentinţa apelată, se menţionează că şase dintre inculpaţi au predat aceleaşi documente inculpatului R.D., ceea ce nu ar fi posibil, instanţa de fond nemotivând acest considerent. A invocat faptul că nu a predat inculpatului R.D. nici un document şi nu a fost demonstrat în nici un fel acest lucru.

Cu privire la documentele pe care le-a predat inculpatului R.D., a susţinut că nu a fost complicele acestuia şi doar a redactat aceste documente din dispoziţia lui N.P., M.A. sau G.P., nicidecum din dispoziţia sau în complicitate cu inculpatul R.D., nefiind indicat modul în care l-ar fi ajutat pe acelaşi inculpat la obţinerea pe nedrept de fonduri în urma folosirii de către inculpatul R.D. a unor documente redactate de apelantul inculpat.

În opinia apelantului inculpat, dispoziţia scrisă a administratorului SC E., N.P. (înmânată instanţei de fond la termenele din 26 mai 2008 şi 25 mai 2011) este o dovadă în plus că a executat doar ceea ce i s-a dispus de către conducătorii săi, nu din dispoziţia sau în complicitate cu inculpatul R.D. şi nici din propria sa iniţiativă.

Apelantul a invocat în susţinerea motivelor de critică a sentinţei faptul că:

- a fost doar informatician angajat la SC E. şi a lucrat pentru ambele societăţi din consorţiu (SC H.E. neavând informatician) şi a îndeplinit dispoziţiile administratorilor ambelor firme (N.P. şi M.A.) având în vedere că liderul acestui consorţiu era SC H.E.;

- nu a avut funcţie de conducere şi nici competenţe de execuţie sau verificare a lucrărilor din teren;

- toate documentele pe care le-a redactat au fost făcute din dispoziţiile şi cu date (informaţii) furnizate de către administratorii ambelor societăţi (N.P. pentru SC E., M.A. şi G.P. pentru SC H.E.);

- nu are pregătire şi nici cunoştinţe în domeniul construcţiilor; datele cu care a redactat oferta i-au fost transmise de către martorul N.P. şi inculpaţii M.A. şi G.P. (oferta a fost semnată şi ştampilată de administratorul SC H.E., M.A.), unele persoane din conţinutul ofertei (G.L., H.S., D.M.) fiind colegi de facultate cu inculpatul G.P., aceştia domiciliind în alte judeţe, Prahova, Ialomiţa, neavând de unde să-i cunoască pe aceştia;

- nu a cunoscut dacă lucrările erau executate sau nu în teren deoarece nu mergea pe şantier şi nici nu era atribuţia sa acest lucru;

- a redactat situaţii de lucrări, centralizatoare, conform ciornelor transmise de către G.P.;

- nu a redactat situaţiile de plată (devizele) pentru decontarea lucrărilor de organizare de şantier (indicând faptul că se pot observa dimensiunea şi tipul fonturilor utilizate);

- documentele pe care le-a redactat, le-a înmânat (spre analiză, semnare şi ştampilare) administratorilor N.P. şi M.A. sau unde îi dispuneau aceştia.

Cu privire la facturile fiscale a susţinut că acestea au fost întocmite de reprezentanţii SC H.E., liderul consorţiului; toate documentele fiind înaintate primăriei (facturi, situaţii de plată) semnate şi ştampilate de reprezentantul SC H.E. (M.A.) ceea ce înseamnă că nu a predat aceste documente inculpatului R.D.

A susţinut că nu avea cum să predea documentele respective inculpatului R.D., iar dacă ar fi făcut-o le-ar fi predat într-o fază incipientă, nefinalizate, fără nicio valoare, acestea trebuind a fi semnate şi ştampilate de cei responsabili să o facă. În sprijinul susţinerilor sale, a invocat faptul că la ultimul termen de judecată, inculpatul R.D. a declarat că toate documentele au fost transmise primăriei de SC H.E. şi nu a primit documente de la inculpaţi.

A considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 26 C. pen., hotărârea instanţei de fond fiind netemeinică întrucât nu s-a demonstrat că ar fi avut intenţia să ajute sau să înlesnească săvârşirea infracţiunilor, astfel că nu putea avea reprezentarea faptelor autorului infracţiunii şi nu putea să aibă reprezentarea că prin faptele sale, efectuate la dispoziţiile martorului N.P. şi ale inculpaţilor M.A. şi G.P., l-ar fi ajutat pe inculpatul R.D. la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.

A criticat şi faptul că la instanţa de fond a înlăturat nemotivat din probatoriu dispoziţia scrisă pe care i-a dat-o administratorul SC E., dispoziţie care demonstrează că a executat doar ceea ce i s-a dispus de către conducătorii săi, nu din dispoziţia sau în complicitate cu inculpatul R.D. şi nici din propria sa iniţiativă.

O altă critică a apelantului inculpat se referă la faptul că instanţa de fond ar fi reţinut în mod greşit faptul că a infracţiunile prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. pentru că ar fi completat procesul verbal de control în faze determinante nr. 776/1 din data de 08 iulie 2004 şi ar fi contrafăcut semnătura martorului V.T.D. de pe formularul amintit.

Apelantul inculpat a susţinut că, dată fiind profesia sa, nu avea de unde să cunoască modul de completare al procesului verbal de control în faze determinante şi i s-a spus ce anume să completeze în acesta; nu a avut cunoştinţă despre natura şi volumul lucrărilor executate fizic pe şantier; celelalte procese verbale de acest tip au fost completate de G.P. şi C.C. ceea ce însemnă că este posibil ca unul dintre aceştia să-i fi furnizat datele cu care trebuia completat formularul; nu a completat în dreptul rubricilor „încheiat azi" şi „Nr. de înregistrare,"; acestea fiind completate de altcineva (scrisul nu-mi aparţine); doar a completat acel formular şi a fost acuzat de două infracţiuni, iar proiectantul (O.F.), care l-a semnat nu a fost nici măcar învinuit; nu a avut intenţia să fie complicele nimănui şi cum putea să fie complicele cuiva prin completarea unui formular ţinând cont că acesta a fost semnat de persoane de specialitate.

A considerat că situaţia de fapt reţinută de instanţă de fond nu corespunde realităţii, în sensul că doar a completat procesul verbal de control în faze determinante nr. 776/1 din 08 iulie 2004 şi nu a contrafăcut semnătura martorului V.T.D., aşa cum greşit instanţa de fond, aceasta preluând greşit din rechizitoriu, unde se menţionează că inculpatul P.D.I. a contrafăcut semnătura martorului V.T.D., această semnătură fiind contrafăcută de inculpatul P.D.I. (inculpatul P.D.I.

Având în vedere că potrivit art. 26 C. pen. („Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală"), a apreciat că interpretarea faptelor sale, cu privire la aceste două infracţiuni, dată de către instanţa de fond este greşită, deoarece nu a avut şi nici nu s-a demonstrat că ar fi avut intenţia să ajute sau să înlesnească pe autorul (autorii) acestor două infracţiuni.

A mai criticat faptul că în mod nejustificat şi fără motivare, instanţa de fond nu a reţinut în sarcina sa circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., reţinând doar art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., în condiţiile în care a recunoscut şi regretat faptele, a cooperat cu organele de cercetare penală; a fost prezent la termenele de judecată şi a avut o atitudine sinceră în timpul cercetării penale cât şi în timpul cercetării judecătoreşti (aspect reţinut inclusiv în rechizitoriu); referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune are concluzii pozitive.

De asemenea, a criticat şi modul de soluţionare al laturii civile a cauzei, respectiv obligarea sa în solidar la plata sumei de 589.505,97 RON cu titlu de despăgubiri civile către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, întrucât instanţa de fond nu a avut în vedere că a avut calitatea de angajat la SC E. (informatician), executând doar dispoziţiile superiorilor săi, fără să aibă intenţia producerii vreunui prejudiciu. Apelantul inculpat P.L. a considerat că SC E. şi SC H.E., în calitate de beneficiare ale sumelor încasate ar trebui să fie angajate la răspundere civilă.

În subsidiar, în situaţia în care se reţine răspunderea sa penală, se consideră că instanţa de fond a aplicat o pedeapsă greşit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. raportată la circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., având în vedere că a fost un simplu angajat (a îndeplinit dispoziţii de serviciu: dispoziţia scrisă a martorului N.P. şi dispoziţiile verbale ale lui N.P., M.A. şi G.P., fără să aibă funcţie de conducere, fără să aibă legătură cu execuţia ori verificarea lucrărilor) pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare, atât din punct de vedere al cuantumului cât şi al modalităţii de executare, fiind excesivă. Au fost invocate în acest sens soluţiile date de Ministerul Public, faptul că foarte mulţi învinuiţi din dosar au fost scoşi de sub urmărire penală, care aveau atribuţii de supraveghere sau control în derularea proiectului respectiv, instanţa de fond nefăcând nicio diferenţiere faţă de ceilalţi inculpaţi, fiind singurul inculpat care a recunoscut şi regretat fapta şi singurul care a executat dispoziţii în calitate de angajat şi nu din proprie iniţiativă.

A considerat că scopul pedepsei, aşa cum este prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia, având în vedere că nu mai este angajatul SC E. din anul 2007; timpul scurs de la comiterea faptelor este de aproximativ 8 ani; prezenţa sa la termenele de judecată; modalitatea în care s-au desfăşurat activităţile proiectului în care nu a avut responsabilităţi; nu putea influenţa în vreun fel, din postura sa de informatician, crearea unui prejudiciu; are un minor în îngrijire (fiul său, P.D., în vârstă de 6 ani) nu a urmărit producerea vreunui beneficiu personal sau al altcuiva.

Fiind la primul contact cu legea penală, a considerat că momentele dificile prin care a trecut, caracterizate de stări sufleteşti de ruşine, remuşcare şi regrete, cauzate de cercetarea penală, trimiterea sa în judecată şi cercetarea judecătorească, constituie un avertisment suficient şi consideră că ar fi mai util societăţii dacă ar rămâne în libertate, alături de familie, contribuind la creşterea, îngrijirea şi educarea copilului său în vârstă de numai 6 ani.

A concluzionat că din aspectele prezentate anterior rezultă că scopurile pedepsei pot fi atinse fără o pedeapsă cu executare iar o pedeapsă cu executare ar însemna o exacerbare a rolului punitiv al pedepsei în detrimentul celorlalte două (preventiv şi educativ).

În cursul cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de apel, au fost audiaţi inculpaţii, a fost administrată proba cu înscrisuri şi a fost efectuată o nouă expertiză tehnică judiciară.

Prin decizia penală nr. 411 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de D.N.A.- Serviciul Teritorial Craiova şi de către inculpaţi R.D., M.A., C.C., G.P., O.V., P.L., G.M.D., P.D.I., împotriva sentinţei penale nr. 313 din 15 iunie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 16420/63/2007.

S-a desfiinţat sentinţa penală atacată, în parte, pe latură penală şi rejudecând,

S-au descontopit pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 254 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul R.D. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 256 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R.D. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: art. 26 C. pen., rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen., art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca inculpatul R.D. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani, conform art. 66 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului din 16 august 2007 până în data de 03 aprilie 2008.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 120.000 RON.

În baza art. 256 alin. (2) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 67,60 RON.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 25 rap. la art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului M.A. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: art. 25 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 292 C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca inculpatul M.A. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani conform art. 66 C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului din 16 august 2007 până în data de 03 aprilie 2008.

În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.C. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul C.C. să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii dreprurilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.P. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G.P. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului O.V. pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen, art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.L. la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului P.L. pentru următoarele infracţiuni: art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei de 3 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului P.L., sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 8 ani şi 4 luni, stabilit conform dispoziţiilor art. 86²C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii, prev. de art. 71 alin. (1) raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G.M.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 86¹ C. proc. pen. s-a suspendat executarea pedepsei 4 ani închisoare aplicată inculpatului G.M.D. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 9 ani, stabilit conform dispoziţiilor art. 86²C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului P.D.I. pentru următoarele infracţiuni art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 86¹ C. proc. pen. s-a suspendat executarea pedepsei 4 ani închisoare aplicată inculpatului P.D.I., sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 9 ani, stabilit conform dispoziţiilor art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul M.A. suma de 158.498 RON.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei, care nu contravin deciziei.

S-a respins apelul declarat de partea responsabilă civilmente SC H.E. SRL, ca nefondat.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Prin încheierea din 21 februarie 2014, Curtea de Apel Craiova a dispus îndreptarea erorii materiale în ceea ce priveşte cuantumul sumei confiscate de la acest inculpat, în sensul că a dispus confiscarea sumei de 316 996 RON de la M.A.

Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele invocate, de actele şi lucrările dosarului, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea de apel a reţinut pentru a pronunţa decizia menţionată că, apelurile inculpaţilor şi apelul Parchetului sunt fondate, pentru următoarele considerente:

În privinţa stării de fapt, verificând probatoriul cauzei şi hotărârea atacată în raport de criticile aduse, Curtea de apel a constatat faptul că în cauză Tribunalul, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor reţinând o situaţie de fapt corectă.

În cauză, prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii a fost răsturnată în cursul activităţii de probaţiune, ansamblul material al probelor administrate în cauză fiind cert în sensul stabilirii vinovăţiei inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

Însuşindu-şi considerentele Tribunalului prezentate anterior în conţinutul hotărârii, cu prezentarea detaliată a materialului probator avut în vedere de aceasta, Curtea de apel a analizat apelurile inculpaţilor cu susţinerea aspectelor de fapt contestate de aceştia.

Curtea de apel a reţinut că, din probele administrate rezultă cu certitudine faptul că, după declararea ca eligibil a proiectului „Extindere şi modernizare alimentare cu apă în comuna Săcelu, judeţul Gorj", în care responsabil legal de proiect a fost desemnat inculpatul apelant R.D. şi responsabil tehnic de proiect a fost desemnat martora M.P., tehnician urbanism în cadrul Primăriei, inculpaţii M.A., G.P. şi P.L., au falsificat mai multe documente necesare atât depunerii ofertei de participare la licitaţia organizată pentru atribuirea contractului de lucrări.

Ulterior, după atribuirea contractului de execuţie consorţiului de firme SC H.E. SRL - SC E. SRL, inculpaţii au participat în diverse faze la falsificarea unor documente utilizate în cursul derulării proiectului şi în baza cărora au fost făcute plăţi din fonduri europene, de către Agenţia SAPARD, în calitate de autoritate contractantă, lucrarea atribuită consorţiului de firme condus de inculpatul M.A. şi martorul N.P., nefiind finalizată la data recepţiei din data de 26 septembrie 2004 şi nici la data recepţiei finale, din decembrie 2005, în realitate lucrările fiind continuate şi în anul 2006. Pentru asigurarea dirigenţiei de şantier, între Consiliul Local al comunei Săcelu şi SC G.C. SRL, la care erau asociaţi inculpaţii G.M.D. şi N.P., a fost încheiat un contract.

În baza acestui contract, Agenţia SAPARD a avizat ca diriginte de şantier doar pe martorul V.T.D:, neavizându-l pe inculpatul G.M.D. Cu toate acestea, martorul V.T.D. nu a participat la asigurarea dirigenţiei de şantier, documentele pe care trebuia să le semneze acesta fiind semnate de inculpaţii G.M.D. şi N.P.

Cu toate că lucrările nu au fost finalizate în data de 26 septembrie 2004, aşa cum a fost menţionat în documentele depuse la SAPARD, din cauza acestor documente ce conţineau date nereale, autoritatea contractantă a achitat întreaga sumă de bani pentru care au fost depuse documente.

În fapt, Curtea de apel a reţinut că pe tot parcursul execuţiei lucrării de aducţiune cu apă în comuna Săcelu, inculpaţii au conlucrat pentru ca fondurile de la Agenţia SAPARD să fie plătite anterior executării efective a lucrărilor, în baza unor documente cu conţinut nereal, după efectuarea plăţilor fiind executate lucrările anterior declarate a fi finalizate, unele dintre acestea chiar şi la 2 ani de la data declarată ca fiind data finalizării lucrării.

Curtea de apel a reţinut că este indiferent astfel, pentru reţinerea săvârşirii infracţiunilor de către inculpaţi, faptul că, până la momentul realizării expertizei tehnice dispuse în etapa apelului, lucrarea ar fi fost finalizată, aşa cum s-a reţinut în raportul de expertiză depus în apel, atâta timp cât la momentul declarat ca fiind cel al finalizării lucrării, 26 septembrie 2004, lucrările nu erau finalizate, finalizarea lucrărilor fiind o condiţie pentru achitarea de Agenţia SAPARD a fondurilor contractate.

De asemenea pentru a permite încălcarea obligaţiilor contractuale de consorţiul de firme câştigătoare a licitaţiei pentru execuţia lucrării anterior indicate şi pentru favorizarea consorţiului la licitaţia de atribuire a. lucrării, inculpatul R.D. a primit de la inculpatul M.A. suma de 120.000 RON.

Din această sumă, inculpatul M.A. a achiziţionat un autoturism marca D., încercând să disimuleze provenienţa ilicită a banilor prin efectuarea formalităţilor de cumpărare şi înmatriculare pe numele martorei C.M., rudă cu inculpatul.

O altă neregulă în desfăşurarea proiectului o reprezintă restituirea de către inculpatul R.D. a garanţiei de bună execuţie către firma condusă de inculpatul M.A., în condiţiile în care inculpatul R.D. a falsificat semnătura contabilului unităţii administrativ teritoriale - martorul P.C., iar lucrarea nu era finalizată.

După raportarea încheierii lucrării, neregulile privind stadiul de execuţie al lucrării au fost constatate de o echipă a Agenţiei SAPARD, ai cărei membrii au încheiat procesul verbal din 15 iunie 2006 şi raportul de control din 27 iunie 2006. Prin procesul-verbal de control din 31 august 2006, Agenţia SAPARD a stabilit că s-a decontat în mod nejustificat pentru Consiliul Local Săcelu suma de 587.888,97 RON.

În cursul urmăririi penale, tot pentru favorizarea firmei conduse de inculpatul M.A., inculpatul C.C. a primit de la inculpatul M.A. suma de 104,69 RON, contravaloarea 33 litri combustibil, iar inculpatul R.D. a primit tot de la inculpatul M.A., suma de 67,6 RON, contravaloarea a 20 litri benzină, combustibil cu care au fost alimentate autoturismele utilizate de inculpaţii C.C. şi R.D.

Tot în cursul urmăririi penale, inculpatul C.C. a încercat să îl determine pe martorul N.P. să suporte suma, o parte din suma necesară efectuării raportului de expertiză din prezenta cauză, conform înţelegerii anterioare dintre inculpatul C.C. şi inculpatul R.D.

Analizând în mod individual apelurile apelanţilor inculpaţi, Curtea de apel a reţinut următoarele:

I) Apelul inculpatului apelant R.D. este neîntemeiat în ceea ce priveşte vinovăţia.

În privinţa infracţiunii de luare de mită, Curtea de apel a constatat că Tribunalul, a luat în considerare, în mod corect, probe indirecte, cum ar fi declaraţiile martorilor N.P., V.Io., V.S., B.N., D.Ş., G.B.G., M.C., V.I., P.A.S., M.P., din care rezultă săvârşirea infracţiunii de dare de mită de către apelantul inculpat M.A. şi infracţiunii de luare de mită de către apelantul inculpat R.D., coroborându-se cu privire la săvârşirea acestor infracţiuni cu interceptările din cursul urmăririi penale.

Astfel, din interceptările efectuate în cursul urmăririi penale, în special discuţia dintre martorul N.P. şi inculpatul R.D., înregistrată ambiental, rezultă că inculpatul R.D. a acceptat primirea sumei de 120.000 RON de la inculpatul M.A., dar era nemulţumit că banii nu i-ar fi fost înmânaţi şi ar fi fost daţi martorului V.Io. Nu s-a putut reţine faptul că afirmaţiile inculpatului R.D. ar fi ironice, aşa cum susţine acesta, atâta timp cât acestea se coroborează cu declaraţiile martorilor şi cu faptul că în aceeaşi perioadă de timp, inculpatul R.D., a cumpărat un autoturism nou marca D., încercând să disimuleze proveninţa ilicită a banilor prin încheierea contractului de cumpărare a autoturismului pe numele unei rude, cu domiciliul în Bucureşti.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, cererea de înmatriculare a autoturismului a fost scrisă de inculpatul R.D. şi nu de martora C.M., pretinsa proprietară a autoturismului. Faptul că inculpatul R.D. a încercat să disimuleze prin achiziţia în acest a autoturismului, provenienţa ilicită a sumei de bani, respectiv din săvârşirea infracţiunii de luare de mită, rezultă şi din faptul că inculpatul a declarat în data de 16 august 2007 că nu a avut nici o implicarea în achiziţionarea autoturismului, deşi a completat cererea de înmatriculare.

Chiar dacă răspunsurile inculpatului R.D., din cuprinsul aceleiaşi discuţii ambientale din data de 15 noiembrie 2006, nu sunt clare, inculpatul nu a negat nici un moment faptul că i-ar fi fost promisă suma de bani precizată de martorul N.P., singura sa nemulţumire, cu privire la acest aspect, fiind legată de primirea efectivă a banilor promişi. Având în vedere că în discuţia respectivă şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că nu a primit banii promişi de inculpatul M.A., este evident că inculpatul R.D. a acceptat promisiunea primirii sumei de 120.000 RON, în scopul sprijinirii consorţiului de firme conduse de inculpatul M.A. şi martorul N.P., iar cumpărarea autoturismului marca D. în aceeaşi perioadă de timp şi încercarea de ascundere a proprietăţii acestui autoturism demonstrează faptul că suma de bani a şi fost primită, chiar dacă nu a recunoscut acest fapt în discuţia purtată cu martorul N.P.

Curtea de apel a constatat astfel că Tribunalul în mod legal şi temeinic a reţinut că între inculpaţii R.D. şi M.A. a existat o înţelegere pentru darea, respectiv primirea sumei de 120.000 RON, pentru ca inculpatul R.D. să îl ajute pe inculpatul M.A. să câştige licitaţia şi să efectueze lucrări necorespunzătoare, suma fiind şi primită de inculpatul R.D. Faptul că martorul N.P. ar face afirmaţii contradictorii cu privire la momentul promisiunii oferirii sumei de bani, anterior sau ulterior licitaţiei pentru atribuirea contractului de execuţie a lucrări, nu poate constitui un motiv pentru înlăturarea declaraţiei acestuia, atâta timp cât afirmaţiile acestuia se coroborează cu cele rezultate din convorbirea ambientală anterior menţionată, în care inculpatul R.D. nu a negat primirea promisiunii mitei.

Cu privire la infracţiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, reţinută în sarcina apelantului inculpat R.D., constând în semnarea minutei şi raportului de evaluare din 11 septembrie 2013, Curtea de apel a reţinut că nu sunt fondate susţinerile apelantului conform cărora nu a avut cunoştinţă de falsificarea înscrisurilor respective. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică şi grafoscopică din 30 iulie 2007, minuta şi raportul de evaluare din 11 septembrie 2013, nu au fost semnate de inculpaţii G.M.D., P.D.I. şi martora S.V. Martora S.V., a indicat în declaraţia dată în cursul urmăririi penale că nu a semnat respectivele documente.

Curtea de apel a reţinut că inculpatul R.D. avea obligaţia, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare, de a solicita membrilor comisiei să semneze în faţa sa şi să verifice astfel realitatea semnăturilor, săvârşind astfel infracţiunea de complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale cel puţin sub forma intenţiei indirecte. Inculpatul R.D. nu a verificat niciunul dintre aceste aspecte, acceptând posibilitatea ca prin fapta sa se să depună acte falsificate.

Faptul că ulterior, acest proces verbal nu a mai produs efecte, întrucât proiectantul a numit direct un verificator de proiect, nu prezintă relevanţă pentru existenţa infracţiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, atâta timp cât procesul verbal falsificat, din 11 septembrie 2013, a fost întocmit în scopul de a produce efecte juridice, respectiv pentru angajarea unui verificator de proiect, fiind de natură să producă consecinţe juridice în cazul în care proiectantul nu ar fi angajat în mod direct un verificator de proiect. Prin depunerea acestui proces verbal la Agenţia SAPARD, inculpatul R.D. a săvârşit şi infracţiunea de uz de fals, chiar dacă în final contractul de verificare a proiectului nu a fost atribuit SC A. SRL Târgu Jiu, fiind folosit de asemenea în vederea producerii de consecinţe juridice.

Nu este întemeiată nici critica apelantului inculpat privitor la reţinerea în sarcina sa a infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, referitoare la întocmirea şi semnarea rapoartelor de execuţie, a proceselor verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente ce cererii de plată, precum şi cel din 30 iulie 2007. Apelantul inculpat R.D. în calitate de responsabil de proiect nu avea doar rolul de semna şi transmite la SAPARD documentele semnate de alte persoane ce participau la realizarea proiectului. În situaţia în care avea cunoştinţă de faptul că lucrările nu sunt executate conform proiectului, apelantul inculpat avea obligaţia de a nu semna şi transmite aceste documente.

Aşa cum rezultă din interceptările telefonice, apelantul inculpat avea cunoştinţă de faptul că lucrările nu au fost executate corespunzător şi în mod integral. Astfel, în discuţia telefonică din data de 21 noiembrie 2006, apelantul inculpat R.D. discută cu inculpatul M.A. cu privire la hidranţii nemontaţi în anul 2004, înţelegându-se să declare, nereal, că au fost depozitaţi şi nu au fost montaţi pentru că s-au defectat. De asemenea apelantul inculpat putea observa cu uşurinţă faptul că organizarea de şantier nu a fost făcută, fiind doar depozitate materiale şi montate paturi la o clădire veche, deşi proiectul prevedea efectuarea unei amenajări de şantier. Totodată, apelantul inculpat a semnat procesele verbale de recepţie în condiţiile în care în acestea este menţionată participarea martorului V.T.D., care însă nu a participat la recepţiile respective, în locul său participând apelanţii inculpaţi P.D.I. şi G.M.D., aspecte pe care inculpatul R.D. le cunoştea. Aceste argumente sunt suficiente pentru a se concluziona că apelantul inculpat a semnat procesele verbale care conţineau menţiuni neadevărate.

În privinţa falsificării anexei nr. 2 şi a procesului verbal din 02 noiembrie 2004, elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale este întrunit prin plăsmuirea acestora de către inculpatul R.D., având în vedere că inculpatul este cel care a depus aceste două documente la Agenţia SAPARD, iar celelalte persoane menţionate în aceste documente nu au semnat înscrisurile menţionate, fiind singura persoană ce a semnat şi folosit aceste înscrisuri, astfel încât este şi singura persoană care putea efectua acţiunea de plăsmuire.

Apelantul inculpat R.D. a contestat şi faptul că ar avea responsabilităţi cu privire la întocmirea şi semnarea rapoartelor de execuţie, a proceselor verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente cererii de plată, precum şi cel din 30 iulie 2004. Chiar dacă de verificare şi supravegherea lucrării s-au ocupat şi alte persoane, inculpatul R.D. avea cunoştinţă de neregulile intervenite în execuţia construcţiei, cel puţin în privinţa aspectelor ce putea fi constatate prin simpla examinare vizuală, verificarea lucrării şi de alte persoane neputând constitui un temei pentru exonerarea de răspundere a inculpatului.

Nu sunt fondate nici susţinerile apelantului inculpat R.D. privitoare la lipsa sa de vinovăţie în privinţa infracţiunii prevăzute de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 întrucât rolul său ar fi fost doar acela de a verifica dacă documentaţia ce i se transmitea era semnată şi ştampilată şi de a completa un raport de execuţie, după care transmitea dosarul la Agenţia SAPARD pentru decontarea tranşelor. Inculpatul R.D. cunoştea situaţia reală a lucrărilor, respectiv faptul că lucrarea nu a fost finalizată la termenul menţionat în documentele în baza căruia au fost decontate lucrările, astfel că, prin faptul că a depus aceste documente la Agenţia SAPARD a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000. Existenţa neregulilor de execuţie a fost cunoscută de către inculpatul R.D. care, după declanşarea anchetei penale a încercat să remedieze o parte din lucrările neefectuate. Acesta a recunoscut că a fost surprins de ofiţeri ai poliţiei judiciare în timp ce se lucra mult timp după recepţia finală la cămine, cămine pe care le-a construit cu forţă de muncă procurată de el din comuna Săcelu, că nu a fost executată zidăria de la rezervorul de înmagazinare a apei, izolaţiile uşoare, pardoseală de mozaic, trepte mozaicate, strat termoizolant, zgură, plăci, termoizolaţie jgheaburi, burlane, montare armături, robineţi. În acest sens din planşele foto depuse la dosar, efectuate de organele de urmărire penală, s-a putut observa cum în momentul cercetării la faţa locului, organele judiciare au surprins un camion ce descărca materiale de construcţie la unul dintre căminele de vizitare, la mult timp după ce fusese încasată şi ultima tranşă de bani de la Agenţia SAPARD, dată la care lucrările ar fi trebuit să fie încheiate. De asemenea, în convorbirea ambientală dintre inculpatul R.D. şi martorul N.P., apelantul inculpat R.D. a recunoscut că au lipsit hidranţi, dar că i-a montat ulterior.

Cu privire la infracţiunea de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, Curtea de apel a reţinut că, de asemenea, nu sunt întemeiate susţinerile apelantului inculpat. În această privinţă este relevantă discuţia dintre inculpaţii R.D. şi M.A., din data de 05 decembrie 2006, în care solicită „o sponsorizare", constând în contravaloarea alimentării autoturismului cu combustibil, douăzeci de litri de benzină şi discuţia inculpatului M.A. cu angajatul staţiei P., justificarea acestei „sponsorizări" prin eventuala contribuţie a inculpatului M.A. la transportul experţilor, neputând fi primită atâta timp cât nu exista o obligaţie a inculpatului M.A. de a plăti transportul, iar termenul folosit „sponsorizare", indică faptul că inculpaţii au folosit un limbaj codificat, destinat să mascheze o infracţiune de primire de foloase necuvenite.

În privinţa deblocării garanţiei de bună execuţie Curtea de apel a constatat că apelantul inculpat R.D. a dispus în mod nelegal, în calitate de responsabil legal al proiectului, deblocarea garanţiei de bună execuţie în sumă de 1.366.233.200 ROL, în condiţiile în care lucrările nu fuseseră terminate şi recepţia finală nu fusese efectuată, contrafăcând semnătura contabilului P.C. de pe adresele din 19 noiembrie 2004 şi din 25 ianuarie 2005 ale Consiliului Local Săcelu şi din 02 septembrie 2005 a Primăriei comunei Săcelu, emise către Banca B. - Sucursala Tg-Jiu, faptele sale întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aşa cum corect a apreciat şi Tribunalul.

Restituirea garanţiei s-a realizat în trei tranşe: suma de 863.116.130 ROL la data de 19 noiembrie 2004; 600.000.000 ROL la data de 25 ianuarie 2005 şi 83.110.000 ROL la data de 02 septembrie 2005 în baza adreselor emise de Consiliul Local Săcelu şi respectiv Primăria Comunei Săcelu, iar toate cele trei adrese au fost semnate de inculpatul R.D., atât în nume propriu cât şi în locul contabilului, martorul P.C., în condiţiile în care lucrările de construcţie nu erau finalizate la aceea dată, inculpatul a săvârşit, cu privire la restituirea garanţiei de bună execuţie, nu numai o infracţiune de fals şi una de uz fals, în formă continuată ci şi o infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Inculpatul nu avea dreptul de a contraface semnătura contabilului unităţii administrativ-teritoriale şi nici de a dispune restituirea garanţiei de bună execuţie, în condiţiile în care obiectivul nu era finalizat, iar restituirea a fost dispusă anterior împlinirii termenului de 30 zile de la semnarea procesului verbal de recepţie finală încheiat în data de 27 decembrie 2005.

Întrucât obiectivul nu era finalizat nici în anul 2006, iar restituirea garanţiei de bună execuţie (ultima tranşă) a fost făcută la data de 02 septembrie 2005, Curtea de apel a constatat la fel ca şi Tribunalul, că garanţia a fost restituită integral cu mult timp înaintea termenului de 30 de zile de la semnarea procesului verbal de recepţie finală (27 decembrie 2005), motiv pentru care deblocarea garanţiei de bună execuţie s-a realizat fără a fi respectate condiţiile în manualul SAPARD. Garanţia de bună execuţie are rolul de a asigura în perioada de garanţie remedierea unor lucrări deja executate la momentul predării lucrării şi nu cel de a asigura posibilitatea de a completa lucrarea cu elementele ce nu au fost executate la momentul predării lucrării. Deoarece lucrarea nu fusese executată în totalitate nu putea fi nici solicitată decontarea integrală a proiectului, suma decontată pentru lucrări neefectuate fiind încasată ilegal şi constituind prejudiciu pentru autoritatea contractantă, Agenţia SAPARD.

Nu este astfel fondată nici susţinerea inculpatului R.D. conform căreia restituirea garanţiei nu a prejudiciat comuna Săcelu, întrucât prin racordarea cetăţenilor la reţeaua de apă ar fi fost schimbate condiţiile contractuale, constructorul nemaiavând nici o responsabilitate. Inculpatul R.D. nu putea stabili în mod independent dacă garanţia mai opera, acesta neavând dreptul de a renunţa la aplicarea cauzelor contractuale fără acordul SAPARD şi al Consiliului Local, renunţarea la garanţie fiind un adevărat act de dispoziţie, care avea potenţialul de a afecta patrimoniul comunei Săcelu şi pentru care era necesar acordul şi al Consiliului Local al comunei Săcelu, conform dispoziţiilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001.

II) Cu privire la apelul inculpatului M.A., Curtea de apel a reţinut următoarele:

M.A. l-a determinat pe inculpatul P.L., conform declaraţiei acestui inculpat, să întocmească mai multe documente în care a contrafăcut semnăturile mai multor persoane şi a consemnat aspecte nereale. Aceste documente sunt formularele 3.9.6.1 „curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" ale martorilor G.L., H.S. aflate la dosarul de eligibilitate/calificare, respectiv D.M. aflat la documentaţia depusă cu adresa din 02 februarie 2004 în completarea ofertei, la solicitarea comisiei de reevaluare, planul calităţii; formularul 3.9.6.2. „Echipament", formularul 3.9.6.1. - „Personalul folosit pentru realizarea contractului", formularul 3.9.6.1. - „Personalul folosit pentru realizarea contractului", planul calităţii, formularul 3.9.6.2. „Echipament", folosite pentru întocmirea dosarului depus la licitaţia din anul 2003, în urma căreia consorţiul a câştigat lucrarea de construcţie. Contrafacerea semnăturilor a fost stabilită prin rapoartele de expertiză grafoscopică şi recunoscută de inculpatul P.L., iar lipsa echipamentelor menţionate rezultă din examinarea inventarului societăţilor implicate.

Datele anterior menţionate i-au fost puse la dispoziţie inculpatului P.L. de inculpatul G.P., aşa cum a recunoscut inculpatul P.L., iar inculpatul G.P. a recunoscut că este prieten cu inculpatul M.A. şi l-a ajutat cu întocmirea documentaţiei, chiar dacă nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor şi punerea la dispoziţie a unor date false, este evident, a afirmat Curtea de apel, faptul că inculpatul P.L. nu ar fi completat cu date nereale aceste documente decât la cererea inculpatului M.A., neavând relevanţă faptul că nu era angajatul său, atâta timp cât lucra pentru cealaltă firmă din consorţiu.

Nu este fondată nici susţinerea apelantului inculpat M.A. cu privire la posibilitatea pe care o avea de a închiria utilajele pe care consorţiul a declarat că le avea în proprietate, întrucât în momentul în care a depus aceste declaraţii, inculpatul şi-a asumat adevărul declaraţiei sale, iar atribuirea contractului de execuţie a fost condiţionată şi de capacitatea tehnică declarată a societăţilor implicate în procedura de licitaţie. În documentele anterior indicate, s-a menţionat faptul că societăţile implicate în consorţiu au în proprietate respectivele utilaje şi nu că le vor închiria, aceasta fiind o condiţie pentru examinarea capacităţii tehnice, prin declararea unei alte stări de fapt, fiind făcute declaraţii false cu privire la acest aspect. Lipsa acestor utilaje putea duce la excluderea din procedura de licitaţie a consorţiului de firme.

Prin depunerea declaraţiilor false privind utilajele şi personalul responsabil de execuţia proiectului, inculpatul M.A. a asigurat câştigarea licitaţiei pentru atribuirea contractului de execuţie a aducţiunii de apă de consorţiul de firme SC H.E. SRL - SC E. SRL, în condiţiile în care neîndeplinirea acestor condiţii atrăgea excluderea din licitaţie.

Apelantul inculpat M.A. a criticat faptul că martorul N.P. nu a fost trimis în judecată pentru aceiaşi infracţiune. Acest fapt nu conduce la exonerarea de răspundere a inculpatului M.A., răspunderea penală fiind personală.

Infracţiunea de dare de mită săvârşită de apelantul inculpat M.A. a fost dovedită prin probele coroborate de Tribunalul, aşa cum au fost prezentate de Curte anterior cu prilejul analizării apelului inculpatului R.D. Faptul că între inculpatul M.A. şi martorul N.P. ar exista o stare de duşmănie, nu a putut fi considerat un argument pentru a înlătura mărturia acestuia privitoare la săvârşirea infracţiunii de dare de mită, atâta timp cât aceasta nu este singura probă avută în vedere de instanţă, aceasta coroborându-se cu celelalte probe. Nu s-a putut reţine nici intervenirea prescripţiei speciale prevăzută de art. 124 C. pen., pentru infracţiunea de dare de mită, faţă de data menţionată de inculpat a oferirii sumei de bani, înainte de licitaţia din 20 noiembrie 2003.

Inculpatul R.D. este persoana care a primit atât promisiunea sumei de bani cât şi efectiv suma de bani, având în calitate de primar, atribuţii de control în domeniul construcţiilor efectuate pe raza comunei, conform dispoziţiilor Legii nr. 50/1991, astfel că potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, pedeapsa se majorează cu 2 ani, maximul special al infracţiunii prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen., devine 7 ani, iar în raport de dispoziţiile art. 122 rap. la art. 124 C. pen., termenul prescripţiei speciale este de 12 ani, astfel că nu s-a împlinit în prezent.

Aşa cum rezultă din expertiza tehnică realizată în cursul urmăririi penale, precum şi din verificările ulterioare, în situaţiile de lucrări respectiv în listele de consumuri au fost menţionate, pe de o parte, cantităţi şi valori pentru lucrări neexecutate, în baza acestora inculpatul, în calitate de administrator al SC H.E. SRL a emis facturi fiscale care au fost depuse apoi la Agenţia SAPARD, în dosarele de plată. De asemenea, anumite lucrări au fost executate în soluţie modificată, fără ca acest lucru să se regăsească în documentele prezentate spre plată ulterior.

Cu titlu de exemplu, Curtea de apel a reţinut că apelantul inculpat a depus pentru plată facturi fiscale emise de SC P. SRL către societatea condusă de inculpat, SC H.E. SRL, în cuantum de 775.239.870 ROL şi către SC E. SRL, în cuantum de 2.721.337.696 ROL, în privinţa cărora martorul G.M.D., administratorul societăţii furnizoare a arătat că a emis facturile respective la cererea inculpatului M.A., cu valorile indicate de acesta, în funcţie de oferta depusă de acesta la Agenţia SAPARD, fiind anulate după câteva zile, iar la data emiterii acestor facturi nici măcar nu avea în stoc ţeava menţionată în aceste facturi.

Emiterea facturilor cu menţionarea preţului indicat de inculpatul M.A. indica faptul că inculpatul M.A. era interesat doar de obţinerea unor documente justificative pe care să le depună, prin intermediul inculpatului R.D., la Agenţia SAPARD, pentru obţinerea unor sume cât mai mari de bani. Ori, atâta timp cât furnizorul ţevilor nu avea pe stoc materialele, este evident că acestea nu erau în stocul firmei conduse de inculpatul M.A. şi nici nu erau montate la lucrarea de aducţiune cu apă, astfel că nu ar fi putut fi solicitat la Agenţia SAPARD decontarea acestor lucrări şi materiale decât prin depunerea unor documente ce atestau în mod nereal achiziţionarea şi montarea ţevii. Faptul că ulterior, ţeava a fost montată nu a putut înlătura însă reţinerea în sarcina inculpatului M.A. a falsificării documentelor depuse.

Tot în sensul falsificării unor documente de către inculpatul M.A. este şi semnarea unor procese verbale de lucrări ascunse şi de control al calităţii, în care este contrafăcută semnătura martorului V.T.D. de către inculpatul P.D.I., în condiţiile în care apelantul inculpat M.A. cunoştea faptul că martorul V.T.D. nu a participat la supravegherea lucrării, alte persoane fiind cele care asigurau dirigenţia de şantier.

Cunoscând că aceste documente sunt false, precum şi alte documente enumerate în mod corect de Tribunal, apelantul inculpat M.A. a prezentat documentele inculpatului R.D., în vederea prezentării la Agenţia SAPARD şi decontării tranşelor de plată.

Este neîntemeiată şi critica apelantului inculpat R.D. cu privire la greşita reţinere în sarcina sa a faptului că a prezentat la SAPARD a unei copii certificate a filei din Registrul pentru evidenţa mijloacelor fixe, potrivit căreia obiectivul „Extindere şi modernizare alimentare cu apă, comuna Săcelu" a fost înregistrat sub numărul 33 din 06 octombrie 2004, deşi în realitate, obiectivul nu figurează în registrul mijloacelor fixe până la luna iulie 2007. Curtea de apel a observat că acest aspect a fost reţinut în rechizitoriu la punctul 6, ca fiind o parte din elementul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, alături de prezentarea altor documente, a căror prezentare incorectă a fost deja stabilită anterior de instanţă, astfel că şi în situaţia în care mijlocul fix nu ar fi trebuit reînregistrat în registrul mijloacelor fixe, subzistă în continuare elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.

În plus, Curtea de apel a constatat că nu se poate considera că extinderea reţelei de apă ar fi putut fi considerată ca fiind vechea reţea de apă din comuna Săcelu. Prin amploarea investiţiei, mărimea reţelei de apă şi noutatea construcţiilor efectuate, cum ar fi rezervoarele de apă, construcţia realizată este una nouă şi nu o simplă modernizare a vechii reţele, astfel că lucrarea trebuia înregistrată ca mijloc fix, ceea ce s-a şi făcut în anul 2007, după cum a recunoscut chiar apelantul inculpat.

M.A. l-a determinat pe inculpatul R.D. să-i restituie, în condiţii nelegale, garanţia de bună execuţie în sumă de 1.366.233.100 ROL, în condiţiile în care lucrările nu au fost terminate astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 248 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Întrucât deblocarea garanţiei de bună execuţie s-a făcut în condiţiile în care lucrările nu fuseseră terminate, iar recepţia lucrărilor nu fusese realizată, încălcându-se clauzele de restituire a acesteia prevăzute în Manualul de instrucţiuni SAPARD privind achiziţiile publice, garanţia de bună execuţie a fost restituită în mod ilegal, la presiunile inculpatului M.A.

III). Criticile apelatului-inculpat C.C., privitoare la lipsa vinovăţiei faţă de acuzaţiile ce i se aduc nu sunt fondate.

Chiar dacă prin procesele-verbale de autorizare în faze determinante pe care le-a semnat, acesta nu a confirmat cantităţile de materiale utilizate sau valorile acestor materiale, prin semnarea acestor procese-verbale a confirmat, împreună cu ceilalţi participanţi la încheierea acestor documente, faptul că execuţia lucrării a fost corespunzătoare până în acel moment.

La fazele determinante trebuia să participe şi dirigintele de şantier, respectiv martorul V.T.D., care ar fi trebuit să semneze şi procesul-verbal. Martorul V.T.D. nu a semnat aceste procese-verbale, nu a participat la fazele determinante, aspect necontestat de apelantul-inculpat, participând inculpaţii P.D.I. şi G.M.D., deşi în procesele-verbale din fazele determinante a fost consemnată prezenţa martorului V.T.D. În aceste condiţii, prin semnarea acestor procese verbale din fazele determinante, apelantul inculpat C.C. a confirmat un fapt neadevărat, fals, participarea martorului V.T.D.

În privinţa îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor apelantului-inculpat la recepţia finală a construcţiei, invocată de acesta în apelul formulat, Curtea de apel a constatat faptul că existenţa la dosarul construcţiei a documentelor prevăzute de lege, precum şi faptul că lucrarea fusese controlată de mai multe ori, nu permitea apelantului-inculpat să consemneze în mod nereal faptul că lucrarea era executată în mod corespunzător conform proiectului tehnic. Faptul că la data recepţiei de la terminarea lucrărilor, lucrarea nu corespundea din punct de vedere tehnic proiectului aprobat, putea fi observat de apelantul-inculpat C.C. cel puţin din examinarea vizuală a numărului de cămine şi de cişmele de apă. Verificarea prin sondaj a lucrării, invocată de apelantul-inculpat, nu îl poate exonera pe acesta de vinovăţie, deficienţele vizibile ale construcţiei fiind uşor de constatat.

În fapt inculpatul C.C. a confirmat în mod nereal conformitatea construcţiei cu proiectul cu normele legale, fiind conştient de faptul că existau grave deficienţe ale construcţiei, aşa cum rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice ale aceluiaşi apelant inculpat rezultând că inculpatul C.C. era conştient de faptul că nu s-a respectat documentaţia tehnică întocmită pentru obiectivul de alimentare cu apă din comuna Săcelu, că anexa nr. 2 la procesul verbal de recepţie la terminarea lucrării nu a fost întocmită, de faptul că nu fuseseră montate două vane şi i-a sugerat martorului N.P. să declare la organele de urmărire penală că la recepţia de la terminarea lucrărilor lucrarea a funcţionat, acesta reproşându-i martorului că a semnat procesul verbal de recepţie din considerarea relaţiei pe care o aveau, din aceeaşi discuţie rezultând că inculpatul C.C. nu cunoştea în acel moment (anul 2006) persoana care asigura dirigenţia de şantier, aşa cum corect a reţinut Tribunalul.

Susţinerea apelantului inculpat că nu ar fi putut să constate neregulile din cauza faptului că verificarea se făcea prin sondaj nu a putut fi reţinută. Chiar inculpatul C.C. a constatat anumite deficienţe prin procesul-verbal de inspecţie din 02 iunie 2004, dar în prin nota de constatare din 17 iunie 2004 întocmită de acelaşi apelant inculpat, acesta a constatat că au fost remediate deficienţele constatate prin actul de control menţionat mai sus şi s-au adus la îndeplinire măsurile dispuse, cu toate că în realitate, neregulile privind execuţia nu au fost înlăturate, lucrările continuând fără să fie respectate prevederile în domeniul calităţii şi legalităţii construcţiilor atât de către SC E. SRL cât şi de SC H.E. SRL, neregulile fiind constatate ulterior prin nota de constatare din 24 ianuarie 2005 întocmită de F.A. - inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Gorj precum şi prin procesul verbal din 15 iunie 2006 încheiat în urma verificărilor efectuate de echipa formată din D.Ş. şi C.M. - consilieri tehnici în cadrul A.P.D.R.P. - Direcţia Control şi Antifraudă şi M.M. - expert tehnic - C.R.P.D.R.P. 4 S-V Oltenia - Serviciul Verificare Tehnică şi raportul de control din 27 iunie 2006 întocmit de D.Ş. şi C.M. prin care, urmare aceleiaşi verificări, conform cărora s-au constatat o serie de nereguli. De altfel, apelantul inculpat în discuţia telefonică cu martorul N.P., din data de 01 noiembrie 2006, a recunoscut că a semnat recepţia în considerarea persoanei martorului N.P., fiind astfel conştient că în mod corect nu ar fi trebuit să fie de acord cu recepţia lucrării.

Curtea de apel a reţinut că nu pot fi reţinute susţinerile apelantului-inculpat C.C. conform cărora doar verifica documentele prezentate din punct de vedere al calităţii materialelor folosite. Rolul inspectorului este şi de a verifica existenţa lucrării şi corespondenţa acesteia cu proiectul, pentru că în caz contrar deplasarea acestuia în teren nu ar mai fi necesară, iar verificarea s-ar face la birou.

Şi în privinţa săvârşirii de acelaşi apelant inculpat C.C. a infracţiunii de primire de foloase necuvenite, Curtea de apel a reţinut că vinovăţia apelantului inculpat este dovedită, criticile apelantului inculpat cu privire la acest aspect fiind nefondate. Susţinerile apelantului inculpat conform cărora cantitatea de 33 litri de benzină a fost doar împrumutată, din necesităţi obiective ale Inspectoratului de Stat în Construcţii şi plătită ulterior inculpatului M.A., aşa cum ar fi recunoscut acesta nu pot fi reţinute. În data de 13 decembrie 2006, din discuţia dintre inculpaţii M.A. şi A., rezultă faptul că inculpatul C.C. a alimentat autoturismul cu care se deplasa de la Târgu Jiu la Bucureşti, cu combustibil pe care l-a plătit inculpatul M.A., aşa cum rezultă din discuţia telefonică dintre aceştia şi dintre inculpatul M.A. şi angajatul staţiei de combustibil. O instituţie de stat nu se aprovizionează cu combustibil de la o societate privată, decât cu respectarea prevederilor legale, iar împrumutul convenit verbal nu face parte din modalităţile legale de aprovizionare.

În fapt, modul în care a decurs discuţia telefonică dintre apelantul inculpat C.C. şi inculpatul M.A. din data de 13 decembrie 2006, relevă adevărata natură a relaţiilor dintre aceştia, obişnuinţa inculpatului C.C. de a primi avantaje din partea inculpatului M.A. Nu au putut fi astfel reţinute declaraţiile invocate de apelantul inculpat conform cărora ar fi restituit contravaloarea combustibilului aprovizionat, atâta timp cât aceste declaraţii sunt în mod vădit destinate să îl dezincrimineze pe apelantul inculpat.

Motivul de apel privitor la reţinerea în sarcina apelantului inculpat C.C. a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prin solicitarea adresată martorului N.P. să contribuie cu suma de 1.000 RON la efectuarea expertizei judiciare solicitate de apelantul inculpat R.D. în cursul urmăririi penale este nefondat. Cum efectuarea expertizei a fost solicitată de apelantul inculpat R.D., acesta avea şi obligaţia de plată a contravalorii expertizei, nefiind fondate susţinerile apelantului inculpat C.C. conform cărora şi martorul N.P., în calitate de constructor, ar fi avut obligaţia de a contribui la achitarea expertizei. În cazul în care o altă persoană decât cea care a solicitat efectuarea expertizei ar fi dorit să suporte din costul expertizei, aceasta ar fi trebuit să achite expertului o parte din onorariu şi nu să dea această sumă apelantului inculpat R.D.

Aşa cum rezultă din discuţia telefonică din data de 01 noiembrie 2006 dintre martorul N.P. şi apelantul inculpat C.C., i-a solicitat martorului N.P. să predea apelantului inculpat suma de 1.000 RON pentru expertiză şi în cadrul aceleiaşi discuţii, după solicitarea acestei sume de bani, i-a sugerat că va vorbi cu persoane din Vâlcea în favoarea martorului. Prin urmare, apelantul inculpat a sugerat că în schimbul ajutorului material dat apelantului inculpat R.D., apelantul inculpat C.C. îl va ajuta pe martorul N.P., fiind întrunite astfel elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă.

IV) În privinţa apelului inculpatului G.P., Curtea de apel a reţinut caracterul nefondat al criticilor acestuia cu privire la situaţia de fapt reţinută de Tribunal.

Este pe deplin dovedit prin probele administrate, respectiv raport de expertiză grafoscopică, faptul că declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate ale inculpaţilor G.M.D. şi P.D.I., precum şi a martorei S.V., depuse la dosarul SAPARD, poartă semnătura apelantului inculpat G.P. şi nu a celor doi inculpaţi şi al martorei, calitatea de consilier la Direcţia Tehnică - Serviciul Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Gorj nefiind de natură să îi permită inculpatului să efectueze menţiuni false în documentele unor firme private.

În privinţa CV-urilor martorilor G.L. şi H.S., deşi apelantul inculpat G.P. neagă faptul că i-ar fi furnizat inculpatului P.L. datele necesare întocmirii acestor documente, pe care le-a semnat ulterior inculpatul P.L. şi nu cei doi martori menţionaţi, Curtea de apel a observat că în declaraţiile lor martorii G.L. şi H.S. au arătat că singura persoană pe care o cunosc dintre inculpaţi, este apelantul inculpat G.P., cu care au fost colegi, precum şi faptul că nu au avut cunoştinţă de faptul că CV-urile lor au fost depuse la dosarul SAPARD, nefiind legătura cu ei. În raport de declaraţiile martorilor G.L. şi H.S., coroborate cu declaraţiile martorului P.L., Curtea de apel a constatat că este dovedit faptul că apelantul inculpat G.P. a fost persoana care i-a furnizat apelantului inculpat P.L. datele necesare depunerii unor documente false privind personalul de specialitate al SC H.E. SRL şi SC E. SRL pentru participarea la licitaţia organizată pentru executarea construcţiei din prezenta cauză, fiind singurul dintre inculpaţi ce îi cunoştea pe aceşti doi martori.

Totodată conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declaraţia chiar a apelantului inculpat G.P. din cursul urmăririi penale în care a recunoscut că a semnat în locul numitului D.M., apelantul inculpat a falsificat CV-ul acestei persoane, această persoană neputând fi identificată conform datelor de identitate din documentul depus la dosar.

Susţinerea apelantului-inculpat G.P. că nu ar fi semnat în locul numitului D.M. şi ar fi recunoscut aceasta numai din cauza presiunilor la care a fost suspus de organele de urmărire penală nu a fost primită de Curtea de apel, atâta timp cât din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din cursul urmăririi penale rezultă cu certitudine faptul că semnătura respectivă îi aparţine, iar inculpatul nu a oferit o explicaţie plauzibilă pentru acest fapt, simpla sa negare nefiind suficientă pentru a înlătura concluziile raportului de constatare. Chiar şi în situaţia în care afirmaţiile apelantului inculpat G.P. privind faptul că nu l-a ajutat pe inculpatul P.L. să consemneze în mod nereal utilajele şi echipamentele necesar a fi menţionate în documentaţia pentru licitaţie, faptul că a furnizat inculpatului P.L. datele de identificare ale martorilor G.L. şi H.S. precum şi faptul că a completat cu menţiuni false CV-ul numitului D.M., cunoscând că martorii nu cunosc faptul că datele lor sunt utilizate pentru depunerea la o licitaţie publică, este suficient pentru reţinerea săvârşirii infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinută la punctul 4 din încadrarea juridică din rechizitoriu a faptelor săvârşite de apelantul inculpat G.P., Curtea de apel a constatat că nu poate fi reţinută apărarea apelantului de la punctul 4 din motivele de apel, conform căreia doar a întocmit ciorne din cauza prieteniei cu inculpatul M.A. Aşa cum corect a reţinut şi Tribunalul, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică din 30 iulie 2007, semnăturile martorilor I.M., T.G. şi I.B. au fost executate de către inculpatul G.P.

Curtea de apel a observat şi faptul că martorii respectivi au declarat că nu au semnat documentele respective. În cazul în care inculpatul ar fi întocmit aceste documente doar cu scopul de a fi folosite ca ciorne şi completate ulterior de angajaţii firmelor din consorţiu, acesta nu ar fi contrafăcut şi semnăturile persoanelor anterior indicate şi ar fi menţionat eventual doar numele acestora, pentru ca acestea să semneze ulterior, contrafacerea semnăturilor dovedind faptul că inculpatul G.P. a avut intenţia de a falsifica aceste documente, astfel încât acestea să fie acceptate de Agenţia SAPARD.

Nu este întemeiată nici critica apelantului inculpat G.P. cu privire la reţinerea în sarcina sa a infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată, pentru ajutorul acordat inspectorilor ISC pentru completarea proceselor verbale de control pe faze determinante. Apelantul a susţinut că doar a completat şi în acest caz ciorne, pentru constructor, iar verificările au fost efectuate în teren de martorii D.Io., O.F., F.A., inculpaţii C.C. şi M.A. Martorul S.Vi. a declarat că la lucrări a fost de câteva ori şi inculpatul G.P., înţelegând că acesta era diriginte de şantier, ceea ce indică implicarea inculpatului în realizarea lucrării mai mult decât recunoaşte inculpatul.

Această împrejurare, respectiv prezenţa inculpatului pe şantier, coroborată cu implicarea inculpatului în întocmirea documentaţiei prezentate de constructor, în toate fazele proiectului duc la reţinerea de Curte a faptului că este necredibilă afirmaţia inculpatului G.P. conform căreia doar a făcut ciorne pentru constructor în baza datelor furnizate de angajaţii acestuia, inclusiv pentru procesele verbale din fazele determinante, în realitate ajutându-l în mod direct pe inculpatul M.A. în executarea lucrării şi cunoscând în permanenţă stadiul lucrării. Chiar şi în această situaţie, atâta timp cât a completat procesele verbale cu date care nu erau reale, pe care nu le-a verificat pe teren, inculpatul G.P. a acceptat posibilitatea ca acestea să fie depuse la Agenţia SAPARD în vederea primirii tranşelor de bani.

Nu este întemeiată nici critica inculpatului privind reţinerea greşită în sarcina sa a falsificării procesului verbal de control al calităţii pe faze determinante din 11 iunie 2004, întrucât ar fi fost efectuată constatarea prin examinarea unei copii xerox. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a fost efectuat pe baza înscrisurilor existente în dosarul de urmărire penală, constatându-se tocmai faptul că după ce a fost xerocopiat procesul verbal din 28 aprilie 2004 întocmit de martorul F.A., ştergerea unor menţiuni şi adăugarea altora, inculpatul a semnat această copie. Ori semnarea unei copii poate fi constatată prin mijloace ştiinţifice, astfel că nu poată fi înlăturată constatarea experţilor privind falsificarea procesului verbal din 11 iunie 2014 de către inculpatul G.P.

V. Apelul inculpatului O.V. nu este fondat, cu privire la lipsa vinovăţiei sale şi la tratamentul său discriminatoriu faţă de ceilalţi angajaţi SAPARD. Faptul că inculpatul ar fi avut multe lucrări de supravegheat, în toată ţara, în perioada în care a verificat modul de respectare al executării proiectului din prezenta cauză, nu poate constitui o cauză de excludere a vinovăţiei sale.

Apelantul inculpat O.V. are pregătire de specialitate, fiind inginer constructor, astfel că avea cunoştinţele necesare să controleze şi să verifice modul în care a fost respectat proiectul tehnic. Totodată, apelantul inculpat O.V. a participat la toate etapele de verificare, de către Agenţia SAPARD, a modului de executare a construcţiei şi a avizat documentele necesare pentru efectuarea tuturor tranşelor de plată, spre deosebire de ceilalţi angajaţi ai SAPARD, care au participat doar la anumite etape ale lucrărilor.

Apelantul inculpat nu şi-a respectat însă îndatoririle de serviciu şi a efectuat verificări superficiale ale modului de realizare a construcţiei. Astfel, apelantul inculpat O.V., chiar dacă se admite că ar fi putut verifica doar cu mare greutate respectarea proiectului tehnic în privinţa cotei la care au fost efectuate săpăturile, a cantităţii de nisip utilizate sau a lungimii conductei de alimentare cu apă, acesta avea posibilitatea de a verifica cu uşurinţă elementele vizibile ale construcţiei, cum ar fi următoarele nereguli, constatate de APDRP - Direcţia Control şi Antifraudă şi CRPDRP 4 SV Oltenia- Serviciul de verificare tehnică care, aşa cum rezultă din procesul verbal din 15 iunie 2006 şi respectiv raportul de control din 27 iunie 2006 au constatat alte nereguli la lucrarea executată, respectiv: 130 hidranţi montaţi în teren (faţă de 190 hidranţi cât prevede proiectul tehnic); 45 cămine carosabile (faţă de 102 cămine carosabile cât prevede Proiectul Tehnic); 5 cişmele fontă montate pe teren (restul de 5 cişmele aflându-se la gospodăria de apă nemontate).

La un nou control al lucrării executate, efectuat în perioada 24 iulie 2006-05 august 2006, conform procesului verbal de control din 29 august 2006, s-a constatat că au fost montaţi 176 hidranţi iar 5 buc se aflau dezafectaţi în staţia de clorinare, 105 robineţi, 5 cişmele şi 73 cămine. Aceste aspecte puteau fi constatate de apelantul-inculpat O.V. prin simpla observare vizuală a acestor dotări şi numărarea lor, aşa cum au procedat şi colegii săi de la Agenţia SAPARD la controlul efectuat în anul 2006.

Apelantul inculpat O.V. nu a putut invoca faptul că nu a observat faptul că aceste dotări vizibile nu au fost montate. Totodată apelantul inculpat nu a putut invoca nici faptul că nu a observat faptul că nu a fost amenajată organizarea de şantier, aşa cum prevedea proiectul tehnic aprobat, inculpatul având posibilitatea să observe că în clădirea dezafectată a fostului C.A.P. s-au amenajat dormitoare şi de asemenea s-au mai construit două barăci una cu destinaţia dormitor, cealaltă cu destinaţia bucătărie, iar cealaltă locaţie indicată de inculpaţi se află în satul Blahnita de Sus în vecinătatea staţiei de clorinare unde, potrivit declaraţiilor inculpaţilor, au fost amplasate o baracă din scândură, o baracă tip vagon pe roţi şi o baracă compusă din patru stâlpi de lemn, un singur perete din scândură şi acoperiş din plăci de azbociment sau carton, iar la cele două locaţii nu s-au constatat urme ale lucrărilor de reparaţii împrejmuire, amenajări platforme din balast şi platforme betonate, amenajări rigole pentru scurgere ape pluviale, ori depozitării agregatelor, care au fost menţionate în memoriul justificativ, devizul ofertă şi situaţiile de lucrări (aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului din 21 noiembrie 2006), toate aceste lucrări ar fi fost vizibile, dacă ar fi existat.

Aşa cum corect a constatat Tribunalul, apelantul inculpat O.V. acesta avea atribuţii directe privind verificarea efectivă, în teren a executării lucrării din punct de vedere calitativ şi cantitativ, potrivit fişei postului şi prevederilor Manualului SAPARD, acesta, în calitate de expert al Compartimentului Verificare Tehnică. Curtea de apel a constatat că apelantul inculpat O.V., recunoscând că nu a participat la aceste verificări ci doar a semnat respectivele acte întocmite de alte persoane (chiar şi experţi SAPARD), a recunoscut în fapt că în momentul întocmirii respectivelor înscrisuri (pe care le întocmea în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, având totodată calitatea de funcţionar), a certificat (alterând conţinutul acestuia) existenţa anumitor lucrări, fără a le verifica efectiv, acceptând posibilitatea ca acestea să nu fie realizate, aşa cum corect a reţinut şi Tribunalul.

Nu a putut constitui o justificare pentru aceste acţiuni ale apelantului inculpat, faptul că ar fi întocmit procesele verbale în baza documentelor prezentate de beneficiar şi de constructor, sau faptul că lucrările erau verificate de dirigintele de şantier şi de Inspecţia de Stat în Construcţii, atâta timp cât avea atribuţii de verificare a lucrării şi avea posibilitatea de a constata existenţa mai multor nereguli prin simpla vizualizare a întregii lucrări. S-a constatat însă că, fapta a fost deci săvârşită cu intenţie indirectă şi nu cu intenţie directă, aşa cum a reţinut Tribunalul, nefiind dovezi că inculpatul ar fi prevăzut şi urmărit rezultatul acţiunilor sale, nefiind dovezi în acest ci doar că inculpatul a acceptat posibilitatea producerii rezultatului acţiunilor lui. Cum în documentele pe care le-a întocmit pentru toate cele trei tranşe de plată, apelantul inculpat O.V. a consemnat date nereale cu privire la executarea lucrărilor de construcţie, Curtea de apel a constatat că Tribunalul în mod corect a reţinut că faptele inculpatului realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, a reţinut şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât activitatea infracţională a acestuia a presupus săvârşirea mai multor acţiuni de aceeaşi natură, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Curtea de apel a constatat că Tribunalul a reţinut în mod corect că prin certificarea, în calitate de expert al Agenţiei SAPARD, a faptului că lucrările erau executate potrivit documentaţiei şi proiectului tehnic corespunzând atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, atâta timp cât aceste consemnări nu sunt reale, a contribuit la încasarea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, faptele apelantului inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptul că lucrarea a fost finalizată în cursul anilor 2005-2006 şi este funcţională şi în prezent, nu poate constitui o cauză de exonerare de răspundere penală a apelantului inculpat O.V., neexecutarea lucrării la termenele la care a fost verificată de apelantul inculpat sau executarea necorespunzătoare a lucrării neputând constitui o justificare pentru efectuarea de menţiuni nereale privind stadiul lucrării.

Aşa cum corect a reţinut şi Tribunalul, fără semnarea de către apelantul inculpat O.V. a fişelor de verificare tehnică, fişe obligatorii a fi întocmite şi fondurile nu ar fi fost plătite constructorilor, astfel că inculpatul a săvârşit infracţiunea de complicitate la infracţiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

VI. În privinţa inculpatului P.L., Curtea de apel a constatat că acesta a recunoscut falsificarea unei părţi din actele care se menţionează în rechizitoriu.

Faptul că inculpatul nu ar fi avut nici un interes pentru efectuarea acestor falsuri şi ar fi acţionat conform dispoziţiilor angajatorului său, nu prezintă însă relevanţă pentru existenţa infracţiunilor reţinute în sarcina sa, atâta timp cât o dispoziţie a angajatorului nu poate justifica săvârşirea unor acte incriminate de legea penală. Dispoziţia angajatorului nu poate constitui o cauză de exonerare de răspundere penală. Inculpatul P.L. a solicitat ca în privinţa infracţiunilor de fals şi uz de fals reţinute în sarcina sa să se constate intervenită prescripţia specială fără a se continua procesul penal cu privire la aceste infracţiuni.

În aceste condiţii, conform art. 13 C. proc. pen., instanţa a constatat încetarea procesului penal, în baza art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., având în vedere că de la data efectuării operaţiunilor de întocmire a documentelor ce se impută apelantului inculpat că le-ar fi falsificat şi utilizat, anii 2004-2005, au trecut până în prezent mai mult de 8 ani, fiind împlinit pentru toate infracţiunile de fals şi uz de fals termenul prescripţiei speciale, de 7 ani şi 6 luni, calculat conform art. 124 C. pen. raportat la art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen.

Cu toate acestea, intervenirea prescripţiei speciale pentru infracţiunile de fals şi uz de fals reţinute în rechizitoriu în sarcina apelantului inculpat P.L., nu atrage şi exonerarea sa de răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Astfel, pentru întocmirea dosarului depus la licitaţia publică în urma căreia consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci au câştigat dreptul de a efectua lucrarea menţionată în prezenta cauză, apelantul inculpat a întocmit o serie de documente ce au avut un conţinut nereal, aşa cum sunt, formularele 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" CV-urile martorilor G.L., H.S. aflate la dosarul de eligibilitate/calificare, respectiv al martorului D.M. care conţin date inexacte cu privire la aceşti martori (data şi locul naşterii, domiciliul, locul de muncă, etc.) şi nu au fost semnate de titulari, semnăturile fiind contrafăcute de apelantul inculpat P.L., iar CV-ul martorului I.F. conţine de asemenea date inexacte, nu a fost semnat de titular, semnătura fiindu-i contrafăcută de inculpatul P.L., după cum rezultă din rapoartele de expertiză grafoscopică depuse în cursul urmăririi penale, din 27 iunie 2007 şi din 03 august 2007. Planul calităţii a fost semnat de către inculpatul P.L. în locul martorului I.F., inculpat care a semnat şi numele lui D.Io. la rubrica „verificat, responsabil tehnic cu execuţia".

Inculpatul P.L. a predat aceste documente cu menţiuni nereale, cunoscând cel puţin faptul că persoanele menţionate anterior nu au completat şi semnat CV-urile, precum şi planul calităţii, cunoscând că semnăturile persoanelor respective nu sunt reale, după cum a şi recunoscut în cursul urmăririi penale. Întrucât aceste documente au fost utilizate ulterior în oferta depusă de SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci, iar apelantul inculpat a cunoscut faptul că documentele urmau să fie folosite în cadrul unei licitaţii pentru o lucrare de construcţii finanţată din fonduri europene, acesta a fost complice la obţinerea ilegală a finanţării încă de la etapa anterioară plăţii efective a fondurilor.

Faptul că ulterior apelantul inculpat ar fi completat documente ce au fost utilizate pentru a justifica cantităţile de materiale şi calitatea materialelor ce ar fi trebuit utilizate la executarea lucrării de construcţie, la birou, în calitate de informatician, conform indicaţiilor inculpaţilor M.A. şi G.P., nu a putut fi reţinut de Curte ca întrunind elementele constitutive ale infracţiuni de complicitate la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunităţilor Europene, atâta timp cât inculpatul nu avea atribuţii privind executarea lucrărilor de construcţie şi nu s-a făcut dovada că ar fi cunoscut faptul că nu au fost executate lucrările de construcţie conform documentelor pe care le-a întocmit la solicitarea inculpaţilor M.A. şi G.P. Este fondată astfel apărarea apelantului inculpat cu privire la acest aspect.

Totuşi, folosirea documentelor conţinând menţiuni inexacte în cadrul dosarului de licitaţie, este suficientă pentru ca instanţa de apel să constate că apelantul inculpat P.L. a fost complice la fonduri din bugetul Comunităţilor Europene, întrucât fără aceste documente, anterior enumerate, consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti Jiu şi SC E. SRL Novaci nu ar fi câştigat licitaţia de execuţie a proiectului, conform înţelegerii dintre inculpatul R.D., inculpatul M.A. şi martorul N.P. cu consecinţa executării în mod necorespunzător a lucrărilor de construcţie.

VII-VIII. Cu privire la apelurile inculpaţilor G.M.D. şi P.D.I., Curtea de apel a constatat următoarele:

Apărarea inculpaţilor G.M.D. şi P.D.I. în sensul că în baza contractului încheiat între SC G.C. SRL şi Consiliul Local al comunei Săcelu, activitatea de supraveghere prin diriginţi de şantier a fost încredinţată persoanei juridice, astfel că în calitate de asociaţi, desemnaţi prin hotărâre AGA să supervizeze lucrări de asistenţă tehnică prin dirigenţia de şantier, nu au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor, având calificarea şi îndreptăţirea de a semna documentele, nu este întemeiată.

Astfel, conform probatoriului administrat în faza de urmărire penală şi a cercetării judecătoreşti, rezultă că pentru asigurarea serviciilor de dirigenţie de şantier Consiliul Local Săcelu a transmis o invitaţie la ofertare către SC G.C. SRL Tg-Jiu.

Aşa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi grafoscopică din 03 august 2007, o parte din documentele depuse la dosarul de participare la licitaţie de societatea menţionată mai sus şi anume declaraţiile de exclusivitate şi disponibilitate ale experţilor cheie V.T.G.., P.M. şi D.I. şi CV experţilor V.T.G. şi P.M. nu au fost completate şi semnate de aceştia, ci de către inculpatul G.M.D.

Deşi procedura de achiziţie de tip „o singură ofertă" a fost avizată de agenţia SAPARD, agenţia SAPARD a dispus respingerea avizării şi anularea fişei navetă şi fişei de avizare din 10 decembrie 2003, din cauza existenţei unui conflict de interese în persoana inculpatului G.M.D. care, fiind funcţionar, lucra în administraţia publică locală, la data semnării contractului, recomandându-se anularea contractului dintre inculpat şi SC G.C. SRL. Prin fişa navetă - răspuns din 19 iulie 2004, Agenţia SAPARD a decis respingerea avizării martorului V.T.D. ca diriginte de şantier, pe motiv că acesta a mai contractat două diligenţii de şantier, cu Consiliul Local Muşeteşti şi Consiliul Local Schela.

Pentru a înlătura efectele respingerii avizării martorului V.T.D., pentru lucrarea contractată cu Consiliul Local Muşeteşti, SC G.C. SRL a numit o altă persoană pentru asigurarea dirigenţiei de şantier, prin dispoziţia nr. 8 din 01 mai 2004 a SC G.C. SRL, semnată de inculpatul G.M.D., dispoziţia fiind transmisă de responsabilul de proiect către Agenţia SAPARD cu fişa de navetă din 23 iulie 2004 şi la Agenţia SAPARD din 24 iulie 2004. Martorul V.T.D. a fost avizat ca diriginte de şantier la data de 28 iulie 2004, conform fişei de avizare a Agenţiei SAPARD.

Atât anterior avizării martorului V.T.D. ca diriginte de şantier, cât şi ulterior acestei avizări, martorul V.T.D. nu a semnat documentele pe care trebuia să le semneze în calitate de diriginte de şantier, acestea fiind semnate de inculpaţii G.M.D. şi P.D.I., aspecte ce nu au fost contestate de apelanţii inculpaţi. Faptul că între SC G.C. SRL şi martorul V.T.D. a existat un contract pentru asigurarea dirigenţiei de şantier, precum şi faptul că martorul V.T.D. ar fi fost prezent în unele ocazii pe şantier, aşa cum susţin inculpaţii, chiar şi în situaţia în care aceste afirmaţii ar fi reale nu poate constitui un temei pentru a se constata că inculpaţii nu au falsificat toate documentele pe care trebuia să le întocmească şi semneze dirigintele de şantier, prin semnarea în locul martorului V.T.D.

Calitatea de asociaţi a celor doi inculpaţi la SC G.C. SRL nu le conferea acestora dreptul de a semna documente în calitate de diriginti de şantier, pentru lucrarea de construcţii din prezenta cauză, atâta timp cât nu fuseseră avizaţi de Agenţia SAPARD, avizat fiind doar martorul V.T.D., a cărui semnătura a fost falsificată de martorul G.M.D., inclusiv pe dispoziţia nr. 4 din 01 aprilie 2004 privind desemnarea sa în calitate de diriginte de şantier.

Semnând în locul acestui martor, fără a menţiona faptul că semnătura le aparţine, inculpaţii au contrafăcut semnătura acestuia, tocmai pentru a acoperi refuzul martorului V.T.D. de a asigura dirigenţia de şantier, neavând relevanţă faptul că lucrările de construcţii ar fi fost executate conform proiectului tehnic, aşa cum susţin cei doi apelanţi inculpaţi, în situaţia în care proiectul tehnic chiar ar fi fost respectat.

În concluzie, Curtea de apel a reţinut că toate documentele pe care trebuia să le semneze martorul V.T.D., au fost falsificate de inculpaţii apelanţi G.M.D. şi P.D.I., prin contrafacerea semnăturii martorului, niciunul dintre cei doi apelanţi inculpaţi neavând dreptul de a supraveghea modul de executare al construcţiei, atâta timp cât nu au fost avizaţi de finanţatorul proiectului, Agenţia SAPARD. Cum apelanţii inculpaţi nu au contestat prin cererea de apel faptul că ar fi semnat în locul martorului V.T.D., toate documentele menţionate în rechizitoriu şi hotărârea primei instanţe, ci doar au încercat să justifice contrafacerea semnăturii acestui martor, susţinând că au semnat în mod legal ca asociaţi ai SC G.C. SRL. Apărările acestora nefiind însă întemeiate, Curtea de apel a reţinut că Tribunalul în mod legal şi temeinic a stabilit că inculpaţii au săvârşit infracţiunile de fals şi uz de fals menţionate în rechizitoriu.

Curtea de apel a mai reţinut şi faptul că nu este întemeiată apărarea inculpaţilor G.M.D. şi P.D.I. conform căreia contractul pentru dirigenţia de şantier a fost semnat între SC G.C. SRL şi Consiliul Local al comunei Săcelu, astfel că în calitate de administratori aveau dreptul să efectueze dirigenţia de şantier.

Singura persoană avizată de Agenţia SAPARD să asigure dirigenţia de şantier la lucrarea de aducţiune cu apă din comuna Săcelu a fost martorul V.T.D., astfel că doar acesta avea dreptul de a asigura dirigenţia efectivă cât şi să semneze documentele aferentă, chiar dacă suma de bani reprezentând contravaloarea dirigenţiei de şantier urma să fie încasată de SC G.C. SRL, nicio altă persoană din cadrul acestei societăţi neavând dreptul să facă supraveghere şi să semneze documente privitoare la lucrarea ce face obiectul prezentei cauze, atâta timp cât nu a fost avizată de Agenţia SAPARD, chiar dacă era asociat al societăţii ce contractase dirigenţia de şantier.

Curtea de apel a constatat şi faptul că hotărârea AGA a SC G.C. SRL, invocată de apelanţii inculpaţi G.M.D. şi P.D.I., nu este opozabilă Agenţiei SAPARD, fiind doar un document intern al societăţii. Faptul că martorul V.T.D. ar fi avut încheiat un contract valabil cu SC G.C. SRL, aşa cum au susţinut apelanţii inculpaţi G.M.D. şi P.D.I., nu a putut fi considerat un temei pentru a se constata nevinovăţia acestora, eventuala neonorare a contractului de martorul V.T.D. putând atrage doar răspunderea contractuală a acestuia faţă de SC G.C. SRL şi nu putea constitui un temei pentru ca apelanţii inculpaţii să îndeplinească atribuţiile acestuia şi să semneze în locul său.

De altfel, faptul că dirigenţia de şantier nu a fost asigurată în mod corespunzător rezultă şi din declaraţia martorului V.Si., care a participat ca zilier la săparea şi astuparea şanţului şi a declarat că pe durata săpării şi astupării şanţului echipa de zilieri angajată pentru săparea şanţului nu a fost supravegheată şi controlată de nimeni.

IX. Cu privire la apelul părţii responsabile civilmente SC H.E. SRL, Curtea de apel a constatat că acesta este nefondat, existenţa prejudiciului produs părţii civile fiind dovedită. Inculpatul M.A. a desfăşurat activitatea sa în folosul părţii responsabile civilmente aceasta va răspunde în solidar cu inculpatul pentru prejudiciul produs părţii civile, conform dispoziţiilor art. 998-999 şi urm. C. civ. de la 1864.

Aspecte comune ale apelurilor inculpaţilor

Curtea de apel nu a putut reţine ca fiind întemeiată critica unor apelanţi inculpaţi referitoare la inopozabilitatea raportului de expertiză întocmit în cursul urmării penale, din cauza lipsei calităţii de învinuiţi sau inculpaţi la momentul efectuării expertizei şi a lipsei specializării necesare a expertului.

În fapt, apelanţii inculpaţi au invocat o cauză de nulitate relativă a raportului de expertiză, nulitate ce nu poate fi constată, conform art. 197 C. proc. pen., decât în situaţia în care produce celor care au invocat-o un prejudiciu ce nu poate fi înlăturat decât prin anularea actului respectiv.

În timpul urmăririi penale au dreptul de a participa la efectuarea expertizei persoanele ce au calitatea de inculpat, învinuit, parte civilă, parte responsabilă civilmente, la momentul efectuării expertizei, iar în condiţiile în care aceste persoane au fost citate la efectuarea expertizei, aceasta a fost întocmită cu respectarea condiţiilor legale. Curtea de apel a constatat şi că aceste persoane aveau posibilitatea de a invoca această nulitate imediat după ce le-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de învinuiţi în dosar şi le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, conform art. 197 alin. (4) C. proc. pen., astfel că nefiind invocată în termen nu mai putea fi invocată ulterior, în faţa instanţei. În consecinţă nu sunt întemeiate susţinerile privitoare la nulitatea raportului de expertiză. Curtea de apel a reţinut că în mod legal şi temeinic s-a dat relevanţă expertizei din cursul urmăririi penale, unele afirmaţii ale expertului ce nu fac parte din limbajul tehnic şi reprezintă opinii personale ale acestuia fără legătură cu obiectivele expertizei, neputând înlătura valoarea probatorie a respectivei expertize-tehnice.

În privinţa faptului că expertiza efectuată în apel a constatat că nu există un prejudiciu, lucrările decontate fiind executate în totalitate, Curtea de apel a reţinut, aşa cum în mod corect a constatat şi Tribunalul, că efectuarea de lucrări de către inculpatul R.D. şi de inculpatul M.A., după încheierea în mod oficial a proiectului şi chiar după efectuarea expertizei din cursul urmăririi penale, nu a putut duce la concluzia lipsei prejudiciului, raportat atât la momentul încheierii procesului-verbal de recepţie, aferent ultimei tranşe de plată cât şi la momentul procesului-verbal de recepţie finală.

Susţinerile inculpaţilor conform cărora eventualele lipsuri puteau fi acoperite în perioada de garanţie a lucrării de către constructor, nu au putut fi reţinute. Nu a putut fi reţinut ca o cauză de exonerare nici faptul că lucrarea ar fi funcţională după mai mult de 10 ani. Funcţionalitatea lucrării, respectiv alimentarea cu apă a populaţiei, nu a confirmat faptul că au fost utilizate toate materialele menţionate în documentele prezentate la plată către Agenţia SAPARD, aceasta fiind în fond acuzaţia şi nu faptul că alimentarea cu apă ar funcţiona sau nu.

În privinţa susţinerii apelanţilor inculpaţi că valoarea decontată este mai mică decât valoarea ofertată, aşa cum rezultă din ultimul raport de expertiză, Curtea de apel a reţinut că esenţial pentru reţinerea în sarcina inculpaţilor a săvârşirii infracţiunilor menţionate în actul de sesizare este faptul că lucrările solicitate pentru decontare nu au fost integral executate la ultimei solicitări de plată şi nu faptul că a fost solicitată la plată o sumă mai mică decât cea contractată.

Nu a putut fi primită nici solicitarea comună a inculpaţilor de a se desfiinţa sentinţa apelată şi retrimite cauza la Tribunalul, pentru greşita condamnare a inculpaţilor M.A. ca autor al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi a inculpatului C.C. în calitate de autor al infracţiunii prevăzute de art. 288 alin. (1) C. pen., în loc de instigator, respectiv complice, fără a fi pusă în discuţie schimbarea încadrării juridice.

Condamnarea unui inculpat pentru o altă încadrare juridică decât cea menţionată în actul de sesizare al instanţei, fără a fi pusă în discuţie schimbarea de încadrare juridică, nu face parte dintre cazurile limitativ prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. Aceasta poate fi doar o cauză de nulitate relativă a hotărârii, care poate fi remediată de instanţa de control judiciar, conform art. 197 alin. (5) C. proc. pen. Nu s-a putut astfel dispune desfiinţarea sentinţei şi rejudecarea de către instanţa de fond a cauzei, nefiind incidente dispoziţiile art. 379 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., singurele în baza cărora poate fi trimisă cauza spre rejudecare.

În privinţa apărării comune a apelanţilor inculpaţi conform căreia, în esenţă, Tribunalul ar fi reţinut greşit că ar fi săvârşit infracţiunea de folosire şi prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, întrucât susţin inculpaţii, faptele lor ar fi ulterioare semnării contractului de finanţare încheiat între Consiliul Local Săcelu şi Agenţia SAPARD, astfel că nu s-ar putea reţine latura obiectivă a infracţiunii, deoarece legiuitorul ar fi înţeles să incrimineze numai faptele prealabile încheierii contractelor, care au determinat obţinerea pe nedrept de fonduri, din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

Conform art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constituie infracţiune „Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi." Din analiza acestui text legal, s-a observat că legiuitorul nu a prevăzut un moment de timp din cadrul desfăşurării unui proiect finanţat din bugetul general al Comunităţilor Europene, la care să fie folosite documentele ori declaraţii false, inexacte sau incomplete. Pentru a fi considerată ca infracţiune este suficient ca folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete să aibă ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, indiferent de momentul în care sunt folosite sau prezentate documentele sau declaraţiile.

Totodată, nu s-a putut considera noţiunea de obţinere de fonduri ca reprezentând numai aprobarea proiectului finanţat din fonduri europene, aşa cum susţin inculpaţii. Prin obţinere se înţelege, conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române şi acţiunea de a primi. În consecinţă obţinerea de fonduri prevăzută de art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000 se referă şi la primirea efectivă a sumelor de bani de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, la virarea acestor sume de bani către persoanele care au obţinut dreptul de a primi astfel de fonduri.

Momentul consumării acestei infracţiuni nu este în momentul semnării contractului de finanţare ci în momentul obţinerii, virării sumelor de bani din conturile organismului sau agenţiei ce aprobă finanţarea şi administrează fondurile către beneficiarul proiectului, ca urmare a executării unor lucrări conform proiectului aprobat. Ori pentru obţinerea acestor sume de bani din bugetul general al Comunităţilor Europene este necesar ca proiectul să fie aprobat, în baza unor documente şi a unui proiect depus de beneficiar, dar şi ca pe parcursul derulării proiectului să fie depuse periodic documente justificative ale modului de derulare al proiectului, fără depunerea de documente în cursul derulării proiectului nefiind posibilă obţinerea efectivă a fondurilor din bugetul Comunităţilor Europene.

Faptul că modificările proiectului ar fi fost corecte şi legale, invocat de inculpaţi, nu a putut fi reţinut. Atâta timp cât în contractul dintre Consiliul Local al comunei Săcelu şi Agenţia SAPARD s-a stipulat în mod expres în art. 15.3, faptul că „nicio modificare a programului nu se va face fără aprobarea Responsabilului de proiect.", corect a reţinut Tribunalul că, atâta timp cât respectivele modificări ale proiectului nu au fost comunicate şi aprobate de către Agenţia SAPARD, în mod corect ele au fost calculate şi incluse în valoarea totală a prejudiciului.

Latura civilă

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, Curtea de apel a reţinut că, în mod corect, Tribunalul a obligat inculpaţii la plata în solidar către partea civilă a sumei de 589.505,97 RON sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă.

Faptul că potrivit prevederilor contractuale partea civilă ar fi putut solicita retumarea întregii sume cu care a finanţat proiectul, din cauza constatării săvârşirii unor infracţiuni în legătură cu obţinerea fondurilor, nu a putut duce la depăşirea de către instanţă a limitelor acţiunii civile cu care a fost investită prin cererea de constituire de parte civilă, fiind incident în acest domeniu, al acţiunii civile, principiul disponibilităţii, chiar dacă partea civilă este o instituţie de stat.

Aceasta este şi suma pe care partea civilă doreşte să o recupereze de la beneficiarul lucrării, Consiliul Local al comunei Săcelu, astfel că în cazul în care inculpaţii o vor achita părţii civile, iar ulterior recepţiei lucrării au efectuat lucrările iniţial neefectuate au posibilitatea de a recupera suma de la beneficiarul final al lucrării, comuna Săcelu, dar efectuarea lucrărilor ulterior momentului final rezultat din actele depuse la SAPARD, recepţia din data de 26 septembrie 2004 nu îi exonerează de răspunderea penală, acesta fiind momentul la care trebuie raportată existenţa infracţiunilor imputate inculpaţilor în legătură cu sumele finanţate de SAPARD.

În privinţa obligării în solidar a inculpaţilor la plata către partea civilă a sumei de 589.505,97 RON, criticată de apelanţii inculpaţi, Curtea de apel a reţinut că Tribunalul în mod legal şi temeinic a reţinut obligarea în solidar a tuturor inculpaţilor. Astfel, acţiunile conjugate ale inculpaţilor desfăşurate atât anterior câştigării licitaţiei pentru atribuirea contractului de execuţie, cât şi ulterior pe parcursul desfăşurării lucrărilor, au dus la producerea prejudiciului. Inculpaţii R.D., M.A., G.P. şi O.V. au participat la toate etapele lucrării de execuţie, aşa cum rezultă din starea de fapt reţinută de Tribunalul şi instanţa de apel, astfel încât trebuie să răspundă în solidar, în temeiul art. 998 - 999 şi urm. C. civ. de la 1864, pentru întreg prejudiciul suferit de partea civilă.

În acelaşi timp, inculpaţii P.D.I. şi G.M.D., deşi au semnat în mod distinct documentele nereale pentru etape de lucrări diferite, au creat împreună premisele neasigurării dirigenţiei de şantier, prin adoptarea împreună a hotărârii AGA a SC G.C. SRL, în temeiul căreia l-au înlocuit pe martorul V.T.D. de la supravegherea şi executarea lucrării, fără avizul autorităţii contractante, Agenţia SAPARD. De asemenea, neregulile au fost constatate privitor la toate cele trei etape ale lucrării, aferente celor trei tranşe de plată, după cum rezultă din actul de control al inspectorilor Agenţiei SAPARD din anul 2006. În aceste condiţii, apelanţii inculpaţi P.D.I. şi G.M.D. trebuie să răspundă în solidar cu ceilalţi inculpaţi pentru întreg prejudiciul solicitat de partea civilă.

În privinţa inculpatului P.L., Curtea de apel a reţinut ca nefondată apărarea inculpatului, conform căreia nu a beneficiat de sume de bani, astfel că nu ar trebui obligat în solidar la plata prejudiciului. Atâta timp cât prin acţiunile sale a făcut posibilă atât atribuirea în mod nelegal a contractului de execuţie a aducţiunii de apă în comuna Săcelu, cât şi decontarea ilegală a sumelor aferente celor trei tranşe de plată, inculpatul P.L. nu a putut fi exonerat de răspunderea patrimonială ce îi revine, acţiunile sale fiind parte a activităţii infracţionale complexe ce a dus la încasarea de fonduri din bugetul Comunităţilor Europene.

Aspecte privitoare la apelul Parchetului.

Cu privire la critica Parchetului, conform căreia ar fi trebuit confiscată diferenţa dintre suma la care au fost obligaţi inculpaţii în solidar şi valoarea totală a sumelor plătite de Agenţia SAPARD, Curtea de apel a reţinut că această sumă este neîntemeiată, întrucât pentru a fi confiscată întreaga sumă este necesar ca suma respectivă să nu fi fost deloc folosită pentru realizarea construcţiei aducţiunii de apă.

În acest sens, art. 118 lit. e) C. pen., (la momentul săvârşirii infracţiunii fiind incidente art. 118 lit. d) C. pen.) permite confiscarea doar a sumelor ce au intrat în patrimoniul inculpaţilor şi nu sunt restituite părţii vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Ori, doar suma de 906.503,31 RON, a fost încasată pentru lucrări ce nu au fost executate, astfel că potrivit art. 118 lit. e) C. pen., doar diferenţa dintre această sumă şi suma de 589.505,97 RON, la care au fost obligaţi inculpaţii către partea civilă, poate fi recuperată prin confiscare, lucrările executate anterior primirii ultimei tranşe de plată, având caracterul unor cheltuieli destinate acoperirii prejudiciului părţii civile.

În privinţa persoanei faţă de care s-a dispus confiscarea diferenţei dintre suma încasată pentru lucrări neefectuate şi suma la care au fost obligaţi către partea civilă, 316.997,34 RON, Curtea de apel a constatat că Tribunalul în mod greşit a dispus confiscarea acestei sume, împărţită la doi, de la inculpaţii R.D. şi M.A., atâta timp cât nu s-a dovedit că patrimoniul inculpatul R.D. s-a mărit cu această sumă. Cum contravaloarea lucrărilor neefectuate a fost încasată numai de inculpatul M.A., prin intermediul societăţii pe care o conducea, H.E. SRL, numai faţă de acesta s-a putut dispune confiscarea acestei sume, în întregul său, art. 118 lit. e) C. pen. condiţionând aplicarea măsurii confiscării de „dobândirea" bunurilor sau a sumelor de bani, deci de intrarea acestor în patrimoniul inculpatului.

Cu privire la omisiunea confiscării garanţiei de bună execuţie, Curtea de apel a reţinut că nu este fondată critica Parchetului, întrucât garanţia de bună execuţie reprezintă un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contractul de lucrări, sumele de bani fiind consemnate pe numele contractantului, la solicitarea acestuia în favoarea entităţii contractante.

Prin urmare, suma de 136.623,31 RON, garanţie de bună execuţie nu a intrat niciodată în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale comuna Săcelu, fiind de la constituire şi până la restituire tot în patrimoniul SC H.E. SRL, dar la solicitarea unităţii administrativ teritoriale com. Săcelu putea fi acordată pentru a asigura repararea prejudiciului produs prin nerespectarea prevederilor contractuale. În consecinţă, Curtea de apel a apreciat că suma de 136.623,31 RON nu a revenit în patrimoniul SC H.E. SRL în urma săvârşirii unei infracţiuni, întrucât nu a ieşit niciodată din patrimoniul acesteia. Nu sunt astfel întrunite condiţiile art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., suma de bani nefiind dobândită prin săvârşirea unei infracţiuni şi nici condiţiile art. 19 din Legea nr. 78/2000, dobândirea sumei presupunând intrarea în patrimoniul infractorului a unei sume de bani sau a unui bun, care nu era în patrimoniul său anterior săvârşirii infracţiunii.

Motivul de apel al Parchetului conform căruia Tribunalul în mod nelegal nu a dispus confiscarea sumei de 67,6 RON de la inculpatul R.D., sumă primită cu titlul de foloase necuvenite este fondat. Această sumă fiind dobândită de inculpatul R.D. în urma săvârşirii infracţiunii de primire de foloase necuvenite, sunt incidente prevederile art. 256 alin. (2) C. pen., combustibilul în valoare de 67,6 RON fiind primit în mod necuvenit de inculpat.

Nu este fondată nici critica Parchetului privind omisiunea confiscării sumei de 1.000 RON de la inculpatul C.C., pe care inculpatul C.C. a solicitat-o de la martorul N.P., pentru a fi ajutat cu această sumă inculpatul R.D. Curtea de apel a reţinut că această sumă de 1.000 RON, nu a fost obţinută de inculpatul C.C., nu a fost dobândită de acesta, nefiind astfel incidente dispoziţiile art. 256 alin. (2) C. pen., care impun condiţia primirii efective a sumei de bani sau bunurilor.

Curtea de apel a constatat că Tribunalul în mod greşit l-a condamnat pe M.A. pentru abuz în serviciu în forma autoratului, deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru instigarea la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, şi nu s-a pronunţat şi cu privire la concursul ideal de infracţiunii, reţinut în sarcina inculpatului M.A.; în mod greşit s-a pronunţat cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., în forma autoratului şi nu în forma complicităţii, aşa cum a fost investită prin rechizitoriu cu privire la inculpatul C.C., nu s-a pronunţat cu privire la concursul ideal de infracţiuni, reţinut în sarcina inculpatului P.D.I., prin rechizitoriu. Curtea de apel a apreciat ca fiind fondat apelul Parchetului în privinţa acestor aspecte, urmând a se pronunţa conform încadrării juridice corecte, apreciind totodată că aceste aspecte nu reprezintă o greşeală de judecată, Tribunalul neavând intenţia schimbării încadrării juridice.

Referitor la critica Parchetului privitoare la omisiunea aplicării pedepselor accesorii pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, Curtea de apel a apreciat că această critică nu este fondată, prin aplicarea pedepselor accesorii după efectuarea concursului de infracţiuni, Tribunalul asigurând aplicarea legală şi temeinică a prevederilor art. 64-71 C. pen., la pedeapsa rezultantă, art. 71 C. pen. prevăzând producere de efecte a pedepsei accesorii de la data rămânerii definitive a pedepsei până la executarea pedepsei. Pedepsele contopite nu se execută în mod distinct, astfel că instanţa în mod corect a aplicat pedeapsa accesorie raportat la pedeapsa rezultantă, aceasta fiind pedeapsa ce se va executa după rămânerea definitivă a hotărârii.

În privinţa omisiunii aplicării pedepsei complementare prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., Curtea de apel a reţinut că Tribunalul în mod corect nu a aplicat această pedeapsă complementară, a cărei aplicare nu este obligatorie în cazul infracţiunilor deduse judecăţii, Curtea de apel apreciind că săvârşirea unor infracţiuni într-o anumită calitate nu atrage de drept aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., iar modul de săvârşire al infracţiunilor din prezenta cauză nu îi face pe inculpaţi nedemni să îşi exercite în continuare funcţiile.

Curtea de apel a reţinut că nu sunt fondate nici criticile Parchetului privitoare la cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor. Dimpotrivă, Curtea de apel a apreciat faptul că Tribunalul a aplicat pedepse într-un cuantum prea mare şi fără să dea suficientă relevanţă suficientă contribuţiilor diferite ale inculpaţilor la săvârşirea infracţiunilor, fără să dea relevanţă suficientă nici faptului că doar anumiţi inculpaţi au beneficiat de sumele de bani încasate în mod nelegal, calităţii de angajaţi în instituţiile statului a unora dintre inculpaţi, situaţie în care pedepsele lor trebuie să fie mai aspre decât ale celorlalţi inculpaţi, neacordând relevanţă suficientă nici situaţiei personale a inculpaţilor şi rolului lor în aflarea adevărului, deşi în considerentele hotărârii a expus aceste aspecte la momentul motivării pedepselor aplicate şi a modalităţii de executare a pedepselor.

Curtea de apel nu a reindividualizat însă pedepsele pentru infracţiunile de fals şi uz de fals, faţă de împlinirea termenului prescripţiei speciale, urmând a dispune încetarea procesului penal pentru aceste infracţiuni.

A fost avut în vedere şi faptul că, după constatarea neregulilor de către inspectorii Agenţiei SAPARD, unii dintre inculpaţi au încercat să diminueze prejudiciul, prin efectuarea unor lucrări anterior neefectuate.

În privinţa cererii inculpatului P.L. de aplicare în favoarea sa şi a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., Curtea de apel a reţinut că nu poate primi această cerere, prezentarea sa în faţa autorităţilor fiind o obligaţie ce revine oricărei persoane şi care nu necesită o recompensare iar recunoaştere săvârşirii faptei, în condiţiile în care vinovăţia sa este dovedită cu mijloace ştiinţifice, rapoarte de constatare grafoscopică, nu a putut fi avută în vedere de asemenea pentru reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. Atitudinea procesuală a inculpatului P.L. a fost însă avută în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei, la nivelul minimului special şi la modalitatea de executare a pedepsei.

Ca modalitatea de executare a pedepsei pentru inculpatul O.V., Curtea de apel a considerat că acesta trebuie să execute pedeapsa în regim de detenţie, având în vedere faptul că acesta a mai fost condamnat pentru fapte de corupţie prin sentinţa penală nr. 607 din 21 noiembrie 2005 a Tribunalului Satu Mare, definitivă prin decizia penală nr. 6020 din 19 octombrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 257 C. pen., ceea ce indică faptul că reeducarea acestuia nu este posibilă decât prin executarea pedepsei în regim de detenţie.

Faţă de atitudinea sinceră a inculpatului P.L., încă de la începutul urmăririi penale, de faptul că acesta a fost un simplu angajat, ce nu a avut alte avantaje materiale decât salariul primit, de faptul că are în întreţinere un minor şi este integrat social, regretând sincer săvârşirea faptei, Curtea de apel a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie.

Având în vedere că inculpaţii G.M.D. şi P.D.I., deşi nu au recunoscut că au săvârşit infracţiuni, au recunoscut că au semnat la rubrica destinată martorului V.T.D., ceea ce reprezintă o recunoaştere parţială a vinovăţiei, de faptul că nu au fost beneficiarii sumelor încasate ilegal, de faptul că sunt integraţi social, Curtea de apel a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie.

Împotriva deciziei penale nr. 411 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova şi inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D., P.D.I., R.D. şi C.C.

Ministerul Public a contestat decizia atacată sub aspectul legalităţii, în ceea ce priveşte omisiunea confiscării sumei de 158.498 RON de la inculpatul R.D., precum şi pentru că s-a dispus printr-o încheiere de îndreptare a unei erori materiale asupra cuantumului unei confiscări dispuse prin decizia Curţii de Apel. Totodată, apreciază că hotărârile pronunţate în cauză sunt nelegale pentru că nu s-a dispus confiscarea sumei de 1.364.233.100 ROL.

Cu privire la primul motiv de recurs, dat fiind că s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, se susţine că instanţa ar fi trebuit să dispună confiscarea sumei de câte 158.498 RON de la inculpaţii R.D. şi M.A., reprezentând contravaloarea lucrărilor plătite şi neefectuate în contractul privind aducţiunea de apă din comuna Săcele, judeţul Gorj.

Cu privire la încheierea de îndreptare a unei erori materiale, apreciază că nu se poate realiza îndreptarea sumei dispusă în sarcina recurentului inculpat M.A., în condiţiile în care se pun în discuţie aspecte privind latura penală, deşi partea vătămată nu s-a constituit parte civilă cu privire la acele sume.

Se susţine că instanţele de fond şi apel nu au dispus confiscarea sumei de 1.364.233.100 ROL, reprezentând suma pentru care inculpatul R.D. a ordonat, în mod nelegal, deblocarea garanţiei de bună execuţie, deşi lucrările nu erau realizate, iar recepţia finală neefectuată. Astfel, inculpatul a dispus, în mod nelegal, efectuarea unor plăţi în valoare de 136.623,32 RON faţă de SC H.E. SRL, reprezentată de către inculpatul M.A. În mod greşit, Curtea de Apel Craiova a considerat că această sumă de bani nu a ieşit niciodată din patrimoniul unităţii administrativ teritoriale al comunei Săcele. Aşa cum rezultă din facturile aflate la dosarul cauzei, o rubrică specială se referă la suma de 5 % din fiecare valoare, pe care Primăria comunei Săcele o plătea către SC H.E. SRL, această sumă era evidenţiată în fiecare factură, dar urma să fie plătită de către Primărie către SC H.E. SRL doar în momentul în care lucrarea era efectuată în întregime şi se făcea recepţia finală a lucrării.

În consecinţă instanţa de apel trebuia să dispună confiscarea sumei de 136.623,32 RON de la recurentul inculpat M.A. Nu se solicită o reevaluare a situaţiei de fapt, ci doar confiscarea sumei de 136.623,32 RON, apreciindu-se că de această sumă a beneficiat SC H.E. SRL, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de către R.D., fiind doar o consecinţă a situaţiei de fapt deja reţinute, invocând în drept, dispoziţiile art. 118 C. pen. anterior.

În ceea ce priveşte art. 5 C. pen. actual raportat la numărul mare de infracţiuni, existenţa concursului de infracţiuni şi prescripţia răspunderii penale, determină ca legea penală mai favorabilă să fie legea veche.

M.A. şi G.P. apreciază că singura lege aplicabilă este legea veche (C. pen. anterior şi C. proc. pen. anterior).

Recurentul inculpat M.A. solicită să se aibă în vedere motivele de recurs depuse la dosar, referitor la fapta de complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, invocând cazul de casare prevăzut la art. 385 pct. 17 C. proc. pen. Se susţine că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii, pornind de la o constatare în sensul că actele materiale constituite ca infracţiuni de fals şi uz de fals, au determinat încetarea procesului pentru aceste fapte. Inculpatul nu a fost trimis în judecată şi nu a fost niciodată condamnat pentru săvârşirea concursului de infracţiuni, în forma prevăzută de art. 33 lit. b) C. pen. anterior.

În condiţiile în care a intervenit prescripţia pentru infracţiunile de fals şi uz de fals şi s-a dispus încetarea procesului penal pentru aceste fapte, nu există temei legal ca aceleaşi fapte să fie reţinute ca elemente constitutive ale infracţiunii în forma prevăzută de art. 26 C. pen. pentru că aceste fapte, în materialitatea lor, au fost descrise şi reţinute de către instanţă, ca infracţiuni de fals şi uz de fals.

Instanţa a aplicat greşit legea, făcând o interpretare vădit eronată cu privire la momentul consumării infracţiunii prevăzute de art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În acest sens, arată că instanţa de apel a considerat că momentul consumării acestei infracţiuni este acela al virării sumelor de bani din contul Consiliului local către firma inculpatului M.A. Interpretarea nu are niciun temei juridic, iar ceea ce se incriminează este prezentarea unor declaraţii în vederea obţinerii de fonduri. Prin trimiterea expresă către o anumită prevedere a contractului încheiat între Consiliul Local Săcele şi Agenţia SAPARD, a reţinut momentul consumării infracţiunii în afara textului legal.

Instanţa de apel a făcut trimitere la art. 15 pct. 3 din contractul încheiat între Consiliul Local Săcele şi Agenţia SAPARD, potrivit căruia nicio modificare a programului nu se poate face fără aprobarea responsabilului de proiect. Consideră că s-a produs o confuzie între termenul „program" şi „proiectul tehnic de execuţie" întocmit în urma studiului de fezabilitate. Precizează că textul contractului trimite la noţiunea de „program", însă proiectul tehnic în baza căruia se execută programul este o altă noţiune la care contractul nu face referire.

Judecătorul Curţii de Apel a ignorat proba esenţială pe care a admis-o şi a dispus-o în cauză, respectiv circulara din 21 iunie 2004 a Agenţiei SAPARD, aflată la dosarul cauzei, care se referă în mod expres la perioada aprilie 2004-sfârşitul anului 2004, acoperind exact perioada de timp care a fost în atenţia organelor de cercetare, respectiv aprilie 2004-septembrie 2004. Circulara SAPARD, cu caracter opozabil erga omnes, pe care judecătorul cauzei nu putea să o ignore, fiind administrată la dosarul cauzei, a prevăzut în mod expres modalităţile în care se poate modifica soluţia tehnică din studiul de fezabilitate, ca urmare a lucrurilor constatate pe teren. Circulara redă toate detaliile administrative referitoare la condiţiile în care se poate efectua schimbarea. Ignorarea unei probe trebuie justificată de către instanţă, având în vedere faptul că circulară este menţionată în proba admisă de către instanţa de fond, respectiv în expertiza de evaluare a pagubei care redă cuantumul presupusului prejudiciu.

În condiţiile în care elementul esenţial, pentru aprecierea incidenţei prevederilor legale în speţa concretă, a fost viciat prin înlăturarea prevederilor legale, existând o circulară dată de către Ministerul însărcinat cu aplicarea programelor SAPARD prin intermediul agenţiei cu acelaşi nume, fiind menţionată şi în expertiza M. efectuată la solicitarea Curţii de Apel, expertiză care dovedeşte că întreaga procedură considerată ca fiind ilegală este de fapt procedura recomandată de circulara SAPARD şi în raport de documentele prezentate, inclusiv acordurile existente din partea SAPARD, apreciază că prejudiciul nu este cel care a rezultat din analizele făcute de către experţii DNA.

În ceea ce priveşte infracţiunile de dare de mită, se susţine că au existat elemente care dovedesc greşita aplicare a legii. Pentru existenţa acestei infracţiuni ar fi trebuie să fie îndeplinite nu doar condiţiile expres prevăzute de lege, dar şi dovezile necesare. Or, în cauză nu s-a făcut niciodată dovada săvârşirii infracţiunii de către inculpatul M.A. şi, cel mai important, nu s-a făcut dovada datei la care s-ar fi săvârşit această faptă. Recurenţii arată că s-a dedus de către instanţă că din comportamentul inculpatului R.D. şi al inculpatului M.A., ca urmare a autodenunţului numitului N.P., s-ar fi conturat existenţa acestei infracţiuni, însă nu există nicio dovadă din care să rezulte că o sumă de bani a fost solicitată, remisă sau transmisă, în orice formă, de către inculpatul M.A.

M.A. şi G.P. susţin că instanţa de apel nu a indicat nicio probă cu privire la existenţa infracţiunii de dare de mită, ci a preluat o teorie din rechizitoriu, rezultată din coroborarea unor fragmente de declaraţii. Aceste fragmente de declaraţii au fost considerate ca fiind dovada materială a existenţei săvârşirii infracţiunii de dare de mită. Condiţia esenţială pentru reţinerea acestei infracţiuni este cel puţin aceea de stabilire a datei la care s-a comis infracţiunea, însă data nu a fost niciodată stabilită de instanţă, utilizându-se sintagma „după încasarea primei sume", fiind omis un lucru esenţial, acela că încasarea s-a făcut de către o anumită societate. Susţine că din mijloacele de probă administrate la dosar nu rezultă că din conturile firmei inculpatului M.A. ar fi ieşit o anumită sumă cu destinaţia către inculpatul R.D. sau către o altă persoană cu care inculpatul R.D. ar fi avut o legătură. Se susţine că instanţa, într-o primă ipoteză, reţine, ca dată a primei plăţi de către Consiliul Local, data de 20 noiembrie 2003 şi într-o altă ipoteză, reţine data de 25 iunie 2004.

Se susţine că, raportat la dispoziţiile art. 255 C. pen. anterior, termenul de prescripţie specială (7 ani şi 7 luni), în cazul în care presupusa dată de comitere a faptei este 20 noiembrie 2003, s-ar fi împlinit la 20 mai 2011. în cazul reţinerii datei de 25 iunie 2004, ca presupusă dată a comiterii infracţiunii, termenul s-ar fi împlinit la 25 decembrie 2011, astfel că, la data la care a fost pronunţată decizia atacată cu recurs (decembrie 2013), fapta era prescrisă. Se consideră că instanţa ar fi trebuit să aplice aceeaşi modalitate de verificare şi de calcul (ca în cazul infracţiunilor de fals şi uz de fals cu privire la care s-a constatat prescripţia) şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior.

Recurentul G.P. a arătat că i s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 şi a susţinut că este incidenţă aceeaşi situaţie, respectiv, constatarea de către instanţă a intervenirii prescripţiei pentru faptele de fals şi uz de fals, cu aplicarea art. 121 C. pen. Nu au fost reţinute două fapte diferite, iar elementele materiale ale unei fapte pentru care s-a făcut aplicarea art. 121 C. pen. au fost preluate pentru găsirea unei justificări de condamnare în temeiul art. 26 raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000. Elementul material nu mai putea să existe la data la care, în decembrie 2014, instanţa de apel constatase deja aplicarea art. 121 C. pen. pentru aceleaşi fapte.

Recurentul O.V. a solicitat admiterea recursului, în baza art. 385⁹pct. 9, 12 şi 18 C. proc. pen. raportat la art. 385¹⁵ C. proc. pen. anterior, casarea hotărârii atacate şi, pe fond, achitarea pentru lipsa faptei. În subsidiar s-a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. anterior şi, într-o teză terţiară, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior. În momentul în care s-a constatat prescripţia pentru infracţiunea de fals intelectual, nu mai putea să constituie actul material pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000. Ceilalţi trei experţi SAPARD, cu care inculpatul O.V. a lucrat, nu au fost trimişi în judecată şi au fost achitaţi. Sub acest aspect, se consideră că pentru egalitate de tratament, şi în privinţa inculpatului O.V. ar fi trebuit pronunţată aceeaşi soluţie.

O a doua teză solicitată de O.V., este aceea de admitere a recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece hotărârea este nemotivată şi contradictorie (cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹pct. 9, 12 C. proc. pen. anterior).

O.V. precizează că s-a dispus efectuarea unei expertize de către Curtea de Apel, care a schimbat în totalitate şi în mod esenţial premisele de la care acest dosar s-a constituit. Expertiza efectuată urmare a dispoziţiei D.N.A. Târgu Jiu de către expertul Mi. este nulă, întrucât expertul nu avea acreditare în această specialitate, iar O.V. nu a fost încunoştinţat despre efectuarea acestei expertize şi despre obiectivele la care expertul urma să răspundă, situaţie în care nu a putut pregăti nicio apărare. Expertiza efectuată de expert Mi. nu este concludentă şi coerentă, sens în care nu poate sta la baza unei hotărâri de condamnare.

Instanţa de apel a dispus efectuarea unei noi expertize de către expertul M., concluziile acesteia fiind total diferite faţă de expertiza efectuată iniţial. În expertiza întocmită de expertul M. se constată la obiectivul nr. 5 că expertul SAPARD, O.V., şi-a îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de serviciu, fără încălcarea legii şi a regulamentelor în vigoare. Mai mult, s-a reţinut că lucrarea a fost efectuată în bune condiţii şi singurele lucrări neefectuate sunt în valoare de 45.000 RON fără a se putea stabili cu exactitate dacă sumele au fost sau nu plătite. Prejudiciul nu este stabilit cu claritate, acesta fiind indicat de către instanţa de fond prin raportare la concluziile expertizei Mi.

Se invocă şi cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. anterior, motivat de împrejurarea că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, infracţiunea nefiind comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv intenţia.

În ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor art. 18¹ alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu referire la dispoziţiile art. 183 C. pen. actual, se consideră că nu s-a produs un prejudiciu de 2 milioane RON, în vederea reţinerii circumstanţei agravante a comiterii unei infracţiuni care a produs consecinţe deosebit de grave.

Recurentul a solicitat achitarea prin raportare la dispoziţiile art. 385⁹ alin. (1) pct. 12 coroborat cu art. 16 lit. a) C. proc. pen. Nu se indică în niciuna dintre cele două hotărâri pronunţate anterior, care sunt probele care au stat la baza convingerii instanţelor că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă sau indirectă. În calitatea de inspector SAPARD, inculpatul nu trebuia să îndeplinească atribuţiile unui diriginte de şantier, în sensul în care să se prezinte zilnic pe şantier pentru a verifica conformitatea lucrărilor efectuate. Inculpatul efectua deplasări în teren doar în momentul în care era desemnat pentru a face plata celor trei tranşe. La verificarea tranşei a treia de lucrări, conform tabelului anexat de partea civilă, inculpatul a emis un refuz de plată cu privire la suma de 267 581 663 RON. În aceste condiţii, nu se poate reţine o infracţiune de complicitate. Din tabelul depus de partea civilă la instanţa de apel, în care sunt indicate peste 40 de proiecte verificate de către inculpatul O.V., la peste 70% a emis refuz de plată.

Recurentul P.L., în baza art. 385¹⁵ pct. 12 C. proc. pen. anterior, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar pe fond, achitarea. În acest sens, arată că faptei de complicitate la fraudarea de fonduri europene îi lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv intenţia, sens în care au fost invocate dispoziţiile art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior.

Recurentul arată că, neavând cunoştinţă despre o eventuală înţelegere dintre autorii săvârşirii infracţiunii, nu se poate demonstra că a avut reprezentarea săvârşirii faptelor de către inculpatul R.D. şi, mai mult, nu a avut reprezentarea că prin faptele săvârşite în mod obiectiv îl ajuta pe inculpatul R.D. Dacă sub aspect obiectiv, inculpatul P.L. a comis anumite fapte, sub aspect volitiv, acesta nu a urmărit în niciun moment producerea consecinţelor juridice în sensul obţinerii ilegale de fonduri europene. Prin prisma calităţii de informatician acesta a urmărit îndeplinirea acestor sarcini de serviciu. Sub aspect obiectiv nu există vinovăţie în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.L., sens în care solicită să fie avute în vedere aspecte reţinute de instanţele de fond, şi anume, faptul că a tehnoredactat oferte, situaţii de lucru şi alte documente ca urmare a unor dispoziţii primite de la conducătorii săi.

Folosirea documentelor a fost făcută de către alte persoane şi nu de către inculpatul P.L., inculpatul nu a avut nicio întrevedere personală cu inculpatul R.D., fapt recunoscut în declaraţia acestuia din urmă dată în faţa instanţei de apel. P.L. nu a avut nicio legătură cu executarea lucrărilor de construcţii, neavând niciun fel de cunoştinţe în acest domeniu, ci doar a tehnoredactat cu datele prezentate de conducerea consorţiului şi persoane îndrituite pentru executarea lucrărilor de construcţii. Faţă de această situaţie, consideră că recursul este întemeiat, sens în care solicită admiterea acestuia.

Recurentul G.M.D. a susţinut conform art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen. anterior, greşita încadrare juridică a faptei, deoarece a fost condamnat pentru fapta prevăzută de art. 26 raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000. Consideră că încadrarea juridică ce trebuie dată faptei este cea prevăzută de art. 290 C. pen.

A mai arătat că inculpatul a recunoscut, atât în timpul cercetării penale, dar şi mai târziu în faţa instanţelor de fond şi apel, faptul că a falsificat semnătura martorului V.T.D., în ceea ce priveşte anumite cd-uri, declaraţii de exclusivitate care au făcut parte din oferta depusă de firma care a asigurat dirigenţia pe şantier.

Recurentul susţine că nu se poate reţine fapta prevăzută de art. 26 raportat la art. 18¹ întrucât lipseşte urmarea imediată a faptei prevăzute de art. 18¹ alin. (1) şi (3), respectiv lipseşte rezultatul prevăzut de lege, şi anume acela de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul Comunităţii europene. În cadrul hotărârii instanţei de apel, s-a stabilit că inculpatul G.M.D. nu a obţinut niciun fel de fonduri financiare necuvenite. Inculpatul a urmărit executarea contractului de dirigenţie de şantier încheiat cu Consiliul Local Săcelu de către G.C. şi obţinerea sumelor de bani, a fondurilor care constituie preţul respectivului contract. Se susţine că nu există probă care să ateste că inculpatul a ajutat în orice mod alte persoane care ar fi urmărit fraudarea bugetului general al Comunităţii europene.

Cel de-al doilea motiv de recurs se referă la aplicarea unei pedepse greşit individualizate în raport de prevederile art. 72 C. pen.

Recurentul P.D.I. a precizat că primul motiv de casare este întemeiat pe dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior. Arată că situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului este total greşită, deoarece toate probele de la dosar contrazic cele reţinute de instanţa de apel. Totodată, arată că există dovada că inculpatul era atestat diligente de şantier, iar împrejurarea că nu a avut avizul SAPARD, reprezintă o chestiune de formă, deoarece nu agenţia SAPARD atestă calitatea de dirigente de şantier.

Al doilea motiv de casare se întemeiază pe dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. anterior, apreciindu-se că, faţă de apariţia unei legi penale noi care are alte limite de pedeapsă, s-ar impune o proporţionalizare a sancţiunii respective.

Cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, se invocă motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior, susţinându-se că din expertiza efectuată în apel rezultă un alt prejudiciu. Se susţine că există practică în contenciosul administrativ, precum şi în deciziile Curţii Europene de Justiţie, potrivit cărora, dacă în derularea proiectelor europene s-a produs o anumită greşeală sau un anumit prejudiciu, răspunderea trebuie antrenată la limita acestora.

Recurentul C.C. a susţinut că motivele de casare sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 385⁹pct. 12 şi 16 C. proc. pen. Se susţine că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată şi pentru care a fost condamnat şi, în secundar, în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor de fals intelectual şi complicitate la fals, în condiţiile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Recurentul a precizat că participarea sa a fost interpretată în mod greşit, întrucât deţinea funcţia de inspector în construcţii şi avea obligaţia de a efectua controale doar cu privire la calitatea lucrărilor efectuate şi nu cu privire la cantităţi şi valori în legătură cu aceste lucrări. A mai arătat că procesele-verbale de autorizare şi procesele-verbale de control nu ajungeau niciodată şi legal trebuia să rămână în cartea tehnică a construcţiilor. Aşadar, inculpatul nu ar fi putut să influenţeze în niciun fel primirea tranşelor de bani de la agenţia SAPARD.

Se susţine că în mod greşit s-a reţinut că a comis infracţiuni grave care să conducă la aplicarea unei pedepse privative de libertate, în condiţiile în care şi-a desfăşurat activitatea timp de patru zile. Notele de constatare făcute de inspecţiile superioare au fost corecte şi nu s-a comis niciun fals, fiind chestiuni simple în care erau trecute date tehnice.

De asemenea, în recurs se arată că nu se impunea aplicarea unei pedepse în regim de executare, în condiţiile în care acesta a verificat calitatea tehnică a unei lucrări (un tronson de 500 metri), iar un alt inspector care a efectuat verificări la ceilalţi 24,5 km de tronson nu a fost trimis în judecată.

Se susţine că infracţiunea de primire de foloase necuvenite este dezincriminată, precizând că respectivele controale au fost efectuate în anul 2004, iar combustibilul l-a primit în 2006, la o diferenţă de doi ani de zile.

Referitor la infracţiunea de trafic de influenţă, se arată că discuţiile purtate în mod ambiental au fost interceptate la 01 noiembrie 2006 şi 15 noiembrie 2006. Analizate în mod separat aceste discuţii nu conduc la concluzia că s-ar fi comis infracţiunea de trafic de influenţă. Din prima discuţie reiese un îndemn către cumpărătorul de trafic de influenţă, ce consta în plata unei sume de bani ce îi revenea pentru efectuarea unei expertize, iar discuţia purtată la data de 15 noiembrie 2006 se referea la un anumit ajutor, neavând legătură cu prima discuţie.

Recurentul R.D. solicită admiterea recursului invocând cazurile de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen. anterior, respectiv greşita aplicare a legii, precum şi art. 385⁹ pct. 15 C. proc. pen. anterior, lipsa unui element constitutiv, şi anume vinovăţia.

De asemenea, referitor la infracţiunea de luare de mită, precizează că în mod greşit în faţa instanţei de fond s-a creat o aparentă coroborare a mijloacelor de probă din care ar fi rezultat existenţa acestei infracţiuni. Arată că toate aceste probe au avut acelaşi izvor, respectiv pe denunţătorul N.P. ale cărui susţineri au fost coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au menţionat că au cunoştinţă despre luarea banilor drept mită de la denunţătorul N.P., precum şi cu înregistrările telefonice şi în mod ambiental.

Se consideră că în mod greşit, instanţele de fond şi apel nu au poziţionat în timp şi spaţiu, în mod concret, data şi locul comiterii infracţiunii. Instanţa de fond ar fi trebuit să analizeze cu mai multă atenţie susţinerile denunţătorului N.P. care a afirmat că această mită ar fi fost dată pentru ca inculpatul R.D. să dezvăluie suma la care s-a ajuns prin evaluare internă asupra acestei lucrări, tocmai pentru ca respectivul consorţiu din care acesta făcea parte să câştige licitaţia la un preţ cât mai apropiat de evaluarea internă.

Referitor la infracţiunea privind folosirea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, inexacte sau incomplete, se consideră că instanţa a făcut o greşită aplicare a legii, din două motive. Unul dintre motive este reprezentat de faptul că realizarea acestui obiectiv a avut două componente, şi anume, prima obţinerea finanţării pentru efectuarea acestei lucrări şi a doua, executarea efectivă a lucrării. Se susţine că dispoziţiile art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu sunt incidente, întrucât se are în vedere obţinerea de fonduri care s-a efectuat într-un dosar separat, cu licitaţie separată, fondurile fiind obţinute cu doi ani înainte să aibă loc executarea efectivă a contractului criticat de Ministerul Public. Având în vedere prevederile art. 183 din Noul C. pen., se consideră că dispoziţiile alin. (3) ale art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 nu sunt incidente în cauză.

Recurentul mai arată că printre atribuţiile sale nu exista obligaţia de a verifica veridicitatea înscrisurilor depuse la dosar şi nici obligaţia de a face anumite verificări pe teren. Pentru efectuarea de verificări, prin hotărârea Consiliului Local Săcelu, a fost numit un reprezentant tehnic în persoana numitei M.P. În consecinţă verificarea calitativă şi cantitativă a lucrării nu intra în atribuţia primarului R.D.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, inculpatul R.D. a eliberat a doua tranşă din garanţie înainte de termen, deoarece obligaţia constructorului de a remedia eventualele probleme care ar fi apărut în anul de garanţie nu mai exista.

Apărarea susţine de asemenea că nu există infracţiunea de primire de foloase necuvenite.

Analizând recursurile declarate împotriva deciziei penale nr. 411/2013 a Curţii de Apel Craiova, instanţa reţine următoarele:

Stabilirea legii care reglementează cazurile de casare are relevanţă cu privire la limitele analizei recursurilor din prezentul dosar. Faţă de cazurile de casare invocate de inculpaţi, şi anume cazurile de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării produse prin Legea nr. 2/2013 se impune clarificarea legii incidente cu privire la criticile formulate.

Împotriva deciziei penale nr. 411 din 20 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de apel de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au declarat recurs inculpaţii şi Ministerul Public. De la data pronunţării deciziei recurate (20 decembrie 2013) şi până la data judecării recursului au fost abrogate C. proc. pen. şi C. pen. anterior şi au intrat în vigoare noile coduri, C. pen., respectiv C. proc. pen. Anterior pronunţării deciziei, la 15 februarie 2013, au fost modificate cazurile de casare în baza cărora poate fi analizată decizia. În consecinţă, în afara criticilor referitoare la decizia Curţii de Apel Craiova, instanţa de recurs trebuie să decidă asupra cadrului procesual în care vor fi analizate aceste critici.

Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, recursurile declarate împotriva hotărârilor supuse apelului potrivit legii vechi, se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoarea la recurs. Astfel, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs. Legea veche privitoare la recurs, la care face referire norma tranzitorie este legea în vigoare la data pronunţării deciziei recurate, iar în speţă sunt incidente prevederile C. proc. pen. anterior, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013, cu 11 luni mai înainte de data pronunţării deciziei recurate şi încă în vigoare în decembrie 2013.

În consecinţă, recurenţii cunoşteau încă din cursul judecării cauzei la Curtea de apel, cu 11 luni mai înainte de data pronunţării deciziei din apel, faptul că hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:

1. în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

2. *** Abrogat

3. instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori s-au încălcat prevederile art. 292 alin. (2) C. proc. pen. sau a existat un caz de incompatibilitate;

4. şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

5. judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;

6. judecata a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie;

7. *** Abrogat

8. *** Abrogat

9. *** Abrogat

10. *** Abrogat

11. *** Abrogat

12. când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 334 - 337 C. proc. pen.;

13. când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;

14. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;

15. nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată condamnatului a fost graţiată;

16. în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal;

17. *** Abrogat

17¹. când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii;

17². când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

18. *** Abrogat

19. *** Abrogat

20.*** Abrogat

21. *** Abrogat

Conform legii, cazurile prevăzute în art. 385⁹ alin. (1) pct. 1, 3 - 6, 13 şi 14 C. proc. pen. se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cel de la pct. 15 se ia în considerare din oficiu numai când a influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.

Conform art. II alin. (1) din Legea nr. 2/2013, dispoziţiile privind cazurile de casare prevăzute în C. proc. pen., republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 rămân aplicabile cauzelor penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul de declarare a recursului.

Faţă de cele ce preced, instanţa constată că nu mai pot fi examinate criticile invocate de recurenţi şi care se încadrează în dispoziţiile C. proc. pen. din 1969 în forma anterioară modificării produse de Legea nr. 2/2013, intrată în vigoare la 15 februarie 2013, dar în prezent abrogate (cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., invocat de inculpatul O.V., cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., invocat de inculpatul G.M.D., cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., invocat de inculpatul O.V., R.D., cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 20 C. proc. pen., invocat de inculpatul R.D.), deoarece decizia din speţă a fost pronunţată la 11 luni după intrarea în vigoare a legii care abrogă cazurile de casare invocate de către aceştia. De asemenea cazurile de casare în vigoare vor fi analizate în limitele şi condiţiile prevăzute de Legea nr. 2/2013 (art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. anterior, invocat de către G.M.D.).

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 334 - 337 C. proc. pen.

Cazul de casare a fost invocat de inculpatul O.V., P.L., C.C., R.D. şi are în vedere lipsa elementelor constitutive.

Instanţa constată că în calea de atac a recursului este analizată conformitatea hotărârilor cu regulile de drept aplicabile, în limitele art. 385⁹ C. proc. pen., deci numai în ceea ce priveşte acele erori de drept care, fiind prevăzute de art. 385⁹ C. proc. pen., dau posibilitatea reformării unei hotărâri penale. O cauză nu poate fi analizată de instanţa de recurs în afara limitelor cazurilor prevăzute de lege. Astfel, C. proc. pen. nu permite în cadrul acestei căi de atac, în examinarea cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., reţinerea unei situaţii de fapt diferite de cea descrisă în decizia Curţii de apel. Recursul nu permite contestarea situaţiei de fapt reţinute de instanţa de apel şi în consecinţă nici reluarea dezbaterilor privind acele aspecte care ţin de existenţa elementelor de fapt.

Examinând faptele reţinute de instanţa de apel şi consecinţelor juridice, astfel cum rezultă din soluţia de condamnare criticată, instanţa nu constată elemente de nelegalitate în ceea ce priveşte delapidarea şi nici neconcordanţe între fapte şi încadrarea juridică. În consecinţă, critica recurenţilor este nefondată, dacă ceea ce se contestă este situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută în rechizitoriu şi de către instanţele care au administrat nemijlocit probele.

Instanţa va analiza însă în cadrul acestui caz de casare dacă semnificaţia juridică dată faptelor reţinute de către instanţa de apel este corectă. De asemenea, în afara criticilor recurenţilor care au invocat în mod expres acest caz de casare, instanţa va analiza şi situaţia inculpaţilor P.D.I., M.A., G.M.D. şi G.P. ale căror critici referitoare la natura faptelor reţinute au fost greşit încadrate de către aceştia în alte cazuri de casare.

În urma administrării probelor s-a reţinut faptul că primarul comunei Săcelu - R.D. respectiv constructori, proiectanţi şi responsabili tehnici (O. şi C.C.), în baza unor documente false (situaţii de lucrări, procese verbale de lucrări ascunse, procese verbale de recepţie parţială, procese verbale pe faze determinante, procese verbale de recepţie la terminarea lucrării şi procese verbale de recepţie finală) au obţinut ilegal fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD, fără a executa unele lucrări, respectiv fără a utiliza toate materialele ce apăreau în respectivele documente.

Încasarea de către constructor a unor sume nejustificate pentru lucrări neexecutate sau executate în soluţii modificate, dar neaprobate a fost determinată de înţelegerea inculpaţilor R.D. şi M.A. prin care primul a fost de acord ca în schimbul sumei de 1.200.000.000 ROL să ajute consorţiul SC H.E. SRL şi SC E. SRL să câştige licitaţia, iar apoi să încaseze la valoarea lucrărilor executate. Suma promisă a fost remisă inculpatului R.D. după decontarea primei tranşe.

Deşi iniţial a constatat deficienţele de execuţie, C.C. - inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului în Construcţii Judeţean Gorj, ulterior prin nota de constatare din 17 iunie 2004, s-a menţionat că au fost remediate deficienţele constatate prin actul de control menţionat mai sus şi s-au adus la îndeplinire măsurile dispuse.

Inculpatul C.C., la data de 13 decembrie 2006 şi-a alimentat autoturismul cu 33 l benzină în valoare de 104,69 RON, iar la data de 05 decembrie 2006 şi-a alimentat autoturismul cu 20 l benzină în valoare de 67,60 RON, contravaloarea acestor alimentări fiind suportată de inculpatul M.A.

Neregularităţile proiectului au fost constatate atât în faza iniţială când au fost contrafăcute actele, cât şi în faza de execuţie, în care s-au constatat încălcări ale proiectului, dar şi în ceea ce priveşte înregistrarea lucrărilor în registrele primăriei.

Astfel, în ceea ce priveşte oferta SC H.E. SRL, instanţele au reţinut că:

- formularul 3.9.6.1. - „Personalul folosit pentru realizarea contractului".

În formular se menţionează ca responsabil de proiect - G.L., controlul calităţii asigurat de H.S., responsabil tehnic cu execuţia D.Io. şi responsabil pentru lucrări de construcţii şi instalaţii în construcţii D.M. Cu excepţia lui D.Io., ceilalţi nu au avut contracte de muncă sau de colaborare încheiate cu SC H.E. SRL şi nu au fost implicaţi în realizarea contractului.

- formularele 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" ale martorilor G.L., H.S., D.M., conţin, date inexacte (data şi locul naşterii, domiciliul, locul de muncă, etc.) şi nu au fost semnate de titulari semnăturile fiind contrafăcute de P.L., planul calităţii nu a fost semnat de H.S. la rubrica „elaborator: responsabil AQ-CQ" semnătura fiindu-i contrafăcută de P.L. care a semnat şi în numele lui D.Io. la rubrica „verificat - responsabil tehnic cu execuţia".

- formularul 3.9.6.2. „Echipament" menţionează echipamente pentru construcţii cât şi vehicule şi camioane pe care SC H.E. SRL nu le deţinea.

În ceea ce priveşte oferta SC E. SRL, instanţele au reţinut că:

- formularul 3.9.6.1.- „Personalul folosit pentru realizarea contractului".

I.F. (responsabilul tehnic cu execuţia) nu a fost angajat la SC E. SRL, nu a avut încheiat contract de colaborare şi nici nu a fost implicat în realizarea contractului.

- formularul 3.9.6.1. „Curriculum vitae pentru personalul cu responsabilităţi majore" al martorului I.F. conţine date inexacte (data şi locul naşterii) şi nu a fost semnat de titular, semnătura fiindu-i contrafăcută de P.L. (acesta semnând c.v.-ul lui Bu.I., de la dosarul de eligibilitate calificare, şi c.v.-ul lui C.H.).

- formularul 3.9.6.2. „Echipament" menţionează echipamente pentru construcţii cât şi vehicule şi camioane pe care SC E. SRL nu le deţinea.

P.L. care a predat documentele false inculpatului R.D. pentru a fi depuse la dosarele cererilor de plată, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Folosirea de către inculpatul R.D. a tuturor acestor înscrisuri falsificate, întocmite de către inculpat sau la întocmirea cărora acesta a ajutat, au ajutat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene.

Fila din registrul de mijloace fixe al Primăriei Comunei Săcelu conţinând înregistrarea mijlocului fix „Extindere şi modernizare alimentare cu apă" sub numărul de inventar 33 din data de 06 octombrie 2004 a fost completată de martorul P.C. - contabilul primăriei, la solicitarea inculpatului R.D. care a certificat-o de conformitate cu originalul, deşi în realitate obiectivul nu a figurat în registrul mijloacelor fixe până în luna iulie 2007. Document fictiv a fost prezentat de R.D. în completarea dosarului cererii de plată tranşa a IlI-a, deoarece obiectivul nu era finalizat şi înregistrarea în evidenţele Primăriei comunei Săcelu ar fi însemnat acceptarea lipsurilor de către comisia de inventariere şi de responsabilul mijloacelor fixe care l-ar fi preluat în gestiune. Adresele prin care s-a aprobat restituirea garanţiei au fost întocmite şi semnate de inculpatul R.D., atât la rubrica „primar" cât şi la rubrica „contabil" prin contrafacerea semnăturii martorului P.C.

În ceea ce priveşte execuţia lucrărilor pentru care a fost accesat programul SAPARD, procesul verbal de control din 16 octombrie 2006 înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 18978 din 16 octombrie 2006 a constatat că decontarea lucrărilor în sumă de 587.888,97 RON (ce reprezintă 21% din valoarea totală a lucrărilor) a vizat cantităţi care nu au fost executate de către consorţiul SC H.E. SRL Bumbeşti-Jiu - SC E. SRL Novaci, reprezentat de M.A.

a) declaraţiile de conformitate emise de SC E. SRL pentru calitatea nisipului folosit au fost întocmite de inculpatul P.L. cu ajutorul inculpatului G.P. care i-a precizat cantităţile de nisip şi datele de aprovizionare.

b) procesele verbale de control al calităţii lucrărilor în faze determinante au fost întocmite de inculpatul F.A. şi de inculpatul C.C. fără a fi efectuate controale în prezenţa sau cu participarea dirigintelui de şantier V.T.D. şi proiectantului O.F.A. aşa cum se menţionează în acestea.

c) rapoartele de execuţie din 28 iunie 2004, 30 iulie 2004 şi 25 septembrie 2004 întocmite şi semnate de inculpatul R.D. în calitate de responsabil legal al proiectului au confirmat lucrările menţionate în situaţiile de plată prezentate de constructor precum şi serviciile de supraveghere prin diriginţi de şantier la fiecare tranşă deşi în realitate, la toate cele trei tranşe au fost identificate lipsuri cantitative sau neconformităţi calitative consemnate în actele de control ale Agenţiei SAPARD, în raportul de expertiză tehnică în construcţii şi contabilă şi chiar în raportul de expertiză extrajudiciară.

d) recepţia a fost formală, întrucât comisia nu a procedat la verificarea întregului obiectiv pentru a constata lucrările neexecutate sau neconforme calitativ, încălcând astfel prevederile art. 14 din Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat prin H.G. nr. 273/1994. Deşi nu a făcut parte din comisia de recepţie, inculpatul P.D. în calitate de director al BRIPS 4 S-V Craiova a fost de acord cu întocmirea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnându-l ca invitat, acoperind astfel neregulile referitoare la execuţia lucrărilor .

e) prin actele de control (procesul verbal din 15 iunie 2006 şi respectiv raportul de control din 27 iunie 2006) s-au constatat nereguli: 130 hidranţi montaţi în teren (faţă de 190 hidranţi cât prevede proiectul tehnic); 45 cămine carosabile (faţă de 102 cămine carosabile cât prevede Proiectul Tehnic); 5 cişmele fontă montate pe teren (restul de 5 cişmele aflându-se la gospodăria de apă nemontate); lipsa nisipului pe două tronsoane (reţeaua principală şi Gurani) din cele 3 verificate prin sondaj; nerespectarea dimensiunilor prevăzute în detaliile de execuţie la căminele verificate prin sondaj pe reţeaua principală, uliţa Surupaţi, uliţa Corobeşti şi în faţa Primăriei; lipsa conformităţii cu proiectul tehnic a împrejmuirii de la captare.

f) între 24 iulie 2006-05 august 2006 a fost efectuat un nou control al lucrării executate, încheindu-se procesul verbal de control din 29 august 2006 prin care s-a apreciat în urma reinventarierii reţelei de apă au fost montaţi 176 hidranţi iar 5 buc se aflau dezafectaţi în staţia de clorinare, 105 robineţi, 5 cişmele şi 73 cămine iar lungimea totală a conductelor a fost de 23.591 m. faţă de 24.222 m. cât a fost proiectat şi încasat, stabilind că s-a decontat în mod nejustificat pentru Consiliul Local Săcelu suma de 587.888,97 RON.

În concluzie din expertiza tehnică, din procesele verbale de control, dar şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, lucrarea executată de către consorţiul SC E. SRL şi SC H.E. SRL prezenta numeroase deficienţe respectiv o parte din lucrările menţionate în proiectul tehnic aprobat nu au fost executate, iar alte lucrări au fost executate în soluţie modificată: nu a fost montată în totalitate conducta decontată la plată, lungimea reţelei de alimentare cu apă fiind mai mică decât cea prevăzută în proiectul tehnic, nu au fost montate toate căminele de vizitare pe reţeaua de distribuţie încasate, o parte din căminele executate prezentau o serie de deficienţe ce le făceau inutilizabile, iar altele nu erau prevăzute cu capacele din beton sau fontă carosabilă, nu au fost montaţi toţi stâlpii necesari pentru împrejmuirea puţurilor, nu a fost folosită cantitatea de nisip ce a fost solicitată la decontare, ca urmare a nefolosirii pentru umplerea şanţurilor a cantităţilor menţionate, nu au fost executate o serie de lucrări ce au fost decontate ulterior respectiv umplerea şanţului cu nisip, capac şi rame pentru cămine, trepte din oţel-beton, nu au fost montate cămine vane la conducta de distribuţie, nu a fost procurată întreaga cantitate de cablu şi implicit aceasta nu a fost montată, la alimentarea cu energie electrică nu s-a procurat şi implicit nu s-a montat pe stâlpi şi subteran 285 m liniari de cablu electric, nu s-au procurat şi montat confecţii metalice pentru susţinere conductă la poduri, nu a fost executată traversarea râului Blahniţa, în soluţie definitivă, prin subtraversare sau supratraversare conductă metalică, ci un provizorat de PEID şi nici nu s-a prevăzut acces la gurile de vizitare ale bazinelor Polstiff, bazinele au fost executate în soluţie modificată structural din beton armat, material rigid, în polimer, material pexal, căminele de vizitare au fost înlocuite de cămine din prefabricate la care nu este respectată cota de 30 cm între planşe şi radierile din beton al căminelor, precum nici distanţele dintre conductă şi pereţi, acestea din urmă fiind alipite de pereţii căminului, deşi în studiul de fezabilitate au fost prevăzute cişmele stradale, cu picior de fontă, încastrate în fundaţie de beton, la preţul de 12 mii. ROL/bucată, prin proiectul tehnic au fost înlocuite cu cişmele de 6, 5 mii. ROL/bucată, din care 3 bucăţi au fost montate în zona centrală a comunei Săcelu, iar restul de 112 bucăţi au fost modificate din nou prin detaliile de execuţie, la cişmelele executate, din o ţeava zincată, racordată la conducta publică, acestea fiind vulnerabile la deformări şi distrugeri, fiind deja demontate în momentul efectuării expertizei un număr de 11 bucăţi, deşi în proiectul tehnic s-a prevăzut ca executarea şanţurilor să fie executată mecanic (cei doi constructori garantând la licitaţia organizată că au în dotare utilaje specifice executării lucrărilor respective), în realitate cea mai mare parte a săpăturilor s-a realizat manual, fapt care a determinat mărirea costurilor fazei respective de peste 8 ori, deşi prin proiectul tehnic s-au prevăzut supratraversări ale râului Blahniţa, la 10 traversări, din care 9 sunt poduri rutiere din beton armat, cu structuri din pro file metalice a căror valoare a fost apreciată la 1,2 mld ROL, cu toate că respectivele supratraversări s-au realizat prin rezemarea de culeele şi pilele podului şi intermediar cu coliere şi susţineri metalice din beton, lucrare ce a fost prevăzută suplimentar faţă de studiul de fezabilitate, valoarea acestora fiind mult mai mică, de circa 1-2% din valoarea prevăzută iniţial.

Instanţele reţin de asemenea contrafacerea unor documente în etapa executării lucrărilor:

a) procesele verbale de lucrări ascunse, procesele verbale de recepţie calitativă şi buletinele de examinare vizuală a sudurilor din PE au fost întocmite de inculpatul G.P. (cu excepţia datelor la unele din acestea care au fost completate de inculpatul P.D.I., altele rămânând nedatate). Întocmirea acestor documente privind calitatea execuţiei şi semnarea lor, reţine instanţa de apel, nu s-a realizat în urma verificărilor efectuate pe teren, ci la birou pe parcursul unei zile sau două, chiar înaintea depunerii dosarului pentru fiecare tranşă şi au fost semnate (...) prin contrafacerea semnăturilor de inculpaţii G.P. şi P.L. pentru constructor şi de inculpaţii P.D.I. şi G.M.D. prin contrafacerea semnăturii dirigintelui de şantier V.T.D. ca reprezentant al beneficiarului, persoane care nu au participat la execuţia lucrărilor sau la supravegherea execuţiei acestora. În aceleaşi împrejurări au fost semnate procesele verbale şi de către martorul D.Io. - responsabil tehnic cu execuţia.

b) declaraţiile de conformitate emise de SC E. SRL pentru calitatea nisipului folosit au fost întocmite de inculpatul P.L. cu ajutorul inculpatului G.P. care i-a precizat cantităţile de nisip şi datele de aprovizionare.

c) documentele au fost semnate de inculpatul M.A., de inculpatul P.L. (doar cele depuse la dosarul tranşei I) în numele martorului N.P. prin contrafacerea semnăturii acestuia, de inculpatul P.D.I. (cele depuse la dosarul tranşelor I şi II) şi de inculpatul G.M.D. (cele depuse la dosarul tranşei III) prin contrafacerea semnăturii dirigintelui de şantier V.T.D.

d) procesele verbale de recepţie până la momentul tranşei aferente cereriibde plată din 24 iunie 2004 şi fără număr din 30 iulie 2004 semnate de inculpatul R.D., inculpata M.P. şi de inculpatul P.D.I. în numele dirigintelui de şantier V.T.D. prin contrafacerea semnăturii acestuia au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la componenţa, activitatea şi constatările comisiei de recepţie parţială.

De asemenea, alături de încălcarea atribuţiilor vizând verificarea lucrărilor de către C.C., instanţa reţine şi fapte similare în ceea ce îl priveşte expertul SAPARD. Inculpatul O.V. a avut calitatea de expert SVT în cadrul BRIP 4 SV Oltenia, fiind abilitat să verifice din partea Agenţiei SAPARD dacă lucrările executare au respectiv din punct de vedere cantitativ şi calitativ documentaţia tehnică şi prevederile contractuale. Neregulile au fost expuse în cele ce preced, dar deşi respectiva lucrare a prezentat mai multe nereguli, în documentele încheiate de către experţii SAPARD s-a menţionat că lucrarea era executată corespunzător: fişa de verificare tehnică şi financiară din 08 iulie 2004 semnată de inculpatul O.V. şi martora L.L.M. şi aprobată de martorul G.O. în baza căreia au fost întocmite raportul compartimentului verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată şi cheltuielile eligibile admise semnate de aceleaşi persoane; fişa de verificare tehnică şi financiară din 12 august 2004 semnată de O.V. şi l.l. şi aprobată de martorul G.O. în baza căreia au fost întocmite raportul compartimentului verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată şi cheltuielile eligibile admise semnate de aceleaşi persoane; fişa de verificare tehnică şi financiară din 08 noiembrie 2004 semnată de O.V. şi R.A. dar care nu prezintă semnătura de aprobare a martorului G.O. în baza căreia au fost întocmite raportul compartimentului verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată şi cheltuielile eligibile admise semnate de aceleaşi persoane. Potrivit fişei postului inc. O. şi prevederilor Manualului SAPARD, acesta atribuţii directe privind verificarea efectivă, în teren a executării lucrării din punct de vedere calitativ şi cantitativ: verificarea dosarului cererii de plată şi completarea datelor din prima parte a Fişei de verificare Formular P 3.2-M2.1 (verificare la birou); întocmirea şi transmiterea către beneficiar a formularelor „Scrisoare de solicitare a informaţiilor suplimentare" şi „Scrisoare pentru solicitare" documente suplimentare"; participarea la verificări pe teren, verificând execuţia lucrării în conformitate cu proiectul aprobat şi graficul de realizare precum şi stadiul declarat în cererea de plată şi de asemenea verificând din punct de vedere calitativ şi cantitativ lucrările executate; completarea părţii a II-a a Fişei de verificare P 3.2 -M2.1 (verificări în teren); întocmirea şi semnarea Anexei P9 -puncte verificare pe teren; întocmirea Formularului P 4.2 - cheltuieli eligibile admise; întocmirea şi semnarea Raportului CVT asupra verificării dosarului cererii de plată - Formular P 4.1.; întocmirea, dacă este cazul, a Formularului IR 01 - Notă de descoperire a unei neregularităţi; întocmirea anexei PL - stadiul decontării lucrărilor, etc.

În consecinţă, faţă de cele ce preced, nu există neconcordanţe între situaţia de fapt probată şi reţinută de către instanţa de apel şi consecinţele juridice ale faptelor reţinute, astfel cum rezultă din condamnările dispuse pentru infracţiuni al căror conţinut constitutiv vizează contrafacerea unor înscrisuri care au produs consecinţe juridice în cadrul procedurilor de accesare a fondurilor europene, cu ocazia încheierii şi executării unui contract Sapard cu o autoritate locală, în alte condiţii decât cele agreate de către părţi, fiind atestate ca executate lucrări nereale sau diferite de cele prevăzute în contract, pentru care s-au solicitat de către inculpaţi şi au fost încasate sume de bani peste cele decurgând din ceea ce se executase în realitate.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege

Cazul de casare a fost invocat de inculpatul G.M.D., dar nu a fost motivat.

Criticile referitoare la individualizarea sancţiunii în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. anterior nu se încadrează în motivul de casare. Instanţa constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunţării apelului, exclude posibilitatea analizei criticii în ceea ce priveşte modul în care sunt respectate criteriile de individualizare. Pedeapsa aplicată inculpatului se înscrie în limitele prevăzute de lege, iar instanţa nu mai poate examina dacă sancţiunea este prea aspră în raport de faptele comise. Astfel, după data de 15 februarie 2013, cazul de casare de la art. 385⁹ pct. 14. C. proc. pen. anterior permite instanţei să analizeze sancţiunea doar în ceea ce priveşte aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Abrogarea dispoziţiei referitoare la posibilitatea de a examina criteriile de individualizare din art. 72 C. pen. anterior, decurge din limitarea căii de atac a recursului la probleme de drept.

Nici chiar în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, care va fi analizată în cele ce urmează, instanţa de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancţiunii, fiind obligată să reducă proporţional sancţiunea stabilită de instanţa de apel (către minimum, mediu sau maximul special), în raport de limitele prevăzute de legea nouă (corespunzător, către minimum, mediu, sau maximul special al acestei legi). Astfel, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate stabili o sancţiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanţa de apel a stabilit aceeaşi sancţiune către maximul special prevăzut de legea veche, aşa cum nu este posibilă nici situaţia inversă.

Faţă de cele ce preced, criticile referitoare la cuantumul sancţiunilor aplicate şi modalitatea de executare nu se încadrează în limitele prevăzute de lege pentru controlul exercitat de către instanţa de recurs.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 16 C. proc. pen., în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal.

Cazul de casare a fost invocat de inculpatul C.C. Apărarea a solicitat o reapreciere a situaţiei de fapt, cu consecinţa achitării inculpatului.

Critica este nefondată. Încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţie nu este echivalentă cu lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii. Dimpotrivă, conform C. proc. pen. în vigoare la data faptelor, încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei avea la bază constatarea existenţei faptei şi a caracterului său infracţional.

Art. 13 C. proc. pen. anterior Continuarea procesului penal în caz de amnistie, prescripţie sau de retragere a plângerii (1) În caz de amnistie, prescripţie ori de retragere a plângerii prealabile, învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. (2) Dacă se constată vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 lit. a) - e), procurorul dispune scoaterea de sub urmărire, iar instanţa de judecată pronunţă achitarea.

(3) Dacă nu se constată vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 lit. a) - e), procurorul dispune încetarea urmăririi penale, iar instanţa de judecată pronunţă încetarea procesului penal.

Motivul invocat de către apărare, înlăturarea încetării procesului penal şi pronunţarea unei soluţii de achitare, nu poate fi analizat în cadrul acestui caz de casare. Criticile referitoare la semnificaţia dată faptelor reţinute de instanţa de fond şi de către instanţa de apel, au fost analizate mai sus în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. şi au fost respinse ca nefondate.

În consecinţă, faţă de cele ce preced, critica nu poate produce consecinţele juridice solicitate de apărare.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Cazul de casare a fost invocat de către Ministerul Public şi de către inculpaţii P.D.I., R.D., M.A., G.M.D. şi G.P.

Inculpaţii solicită reaprecierea situaţiei de fapt, fără însă ca din motivele de recurs să rezultă o stabilire greşită a situaţiei de fapt, sau ignorarea unor probe şi nici acordarea unei încrederi excesive unor probe în detrimentul altora. Situaţia de fapt privindu-i pe inculpaţi a fost, în mod constant, corect reţinută, atât de actul de sesizare cât şi cu ocazia judecării cauzei. Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. nu se referă la interpretarea probelor cu privire la consecinţele juridice date faptelor reţinute. Criticile referitoare la semnificaţia dată faptelor reţinute de instanţa de fond şi de către instanţa de apel, au fost analizate mai sus în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. are în vedere o greşită aplicare a legii şi este incident în ceea ce priveşte critica Ministerului Public cu privire la confiscare.

Critica nu are în vedere sumele provenite din luarea de mită şi aplicarea art. 254 alin. (3) C. pen., respectiv dispoziţia dată în baza art. 254 alin. (3) C. pen., prin care s-a confiscat de la inculpatul R.D. suma de 120.000 RON, prin sentinţa penală nr. 313 din 15 iunie 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 16420/63/2007, dispoziţie menţinută în apel prin decizia penală nr. 411 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Critica Ministerului Public are în vedere aplicarea art. 118 lit. e) C. pen. anterior, respectiv art. 112 lit. e) C. pen. în vigoare şi faptul că prin încheierea din 21 feburarie 2014, Curtea de Apel Craiova a dispus îndreptarea erorii materiale în ceea ce priveşte cuantumul sumei confiscate, în sensul că a dispus confiscarea sumei de 316 996 RON de la M.A.

Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către beneficiarul unei finanţări SAPARD dă naştere unei răspunderi decurgând din termenii contractului. Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către beneficiarul finanţării, inclusiv în ceea ce priveşte termenul de finalizare, dă naştere obligaţiei de a restitui sumele încasate.

Beneficiarul este obligat să respecte prevederile contractuale pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, respectiv perioada de execuţie la care se adaugă - 5 ani de la data ultimei plăţi. De asemenea, este obligat să respecte criteriile de eligibilitate şi selecţie înscrise în cererea de finanţare pe toată această perioadă. Dacă beneficiarul nu respectă obligaţiile contractuale, Agenţia SAPARD, în calitate de Autoritate Contractantă, îşi rezervă dreptul de a întrerupe plăţile şi/sau de a rezilia contractul şi poate cere înapoierea integrală a sumelor deja plătite.

Modificări substanţiale ale unui proiect sunt acelea căreia) afectează natura şi condiţiile de implementare sau oferă unei firme sau organism public un avantaj necuvenit (de exemplu atunci când nu au fost finalizate în condiţiile şi la termenul prevăzut lucrările finanţate); b) rezultă dintr-o schimbare a naturii proprietăţii unui articol din infrastructură sau o încetare ori schimbare a localizării activităţii co-finanţate. De asemenea, nerespectarea obiectivelor conduce la restituirea sumelor plătite în cadrul proiectului.

Sprijinul acordat este recuperat dacă investiţiile finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi).

În cazul întreruperii contractului de către beneficiar, Agenţia SAPARD va înceta execuţia contractului, va solicita rambursarea sumelor deja plătite şi va impune penalităţi într-un procent prevăzut de lege. În plus, Agenţia SAPARD poate impune sancţiuni în eventualitatea în care beneficiarul nu îndeplineşte obligaţiile contractuale, conform MAPA (Acordul Financiar Multianual).

Obţinerea sprijinului financiar nerambursabil impune îndeplinirea unor condiţii stabilite şi acreditate de Comunitatea Europeană, condiţii ce sunt obligatorii şi trebuie respectate întocmai de către beneficiari. Nerespectarea prevederilor referitoare la termenul de predare şi la lucrările executate determină în mod legal angajarea răspunderii beneficiarului, constând în restituirea sumelor pentru finanţarea proiectului. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 3685/2008, decizia nr. 4129/2008, decizia nr. 3764/2012). Având în vedere obligaţia de restituire a sumelor de care a beneficiat nelegal, atunci când partea vătămată nu se constituie parte civilă, sumele respective urmează să fie confiscate în folosul statului.

Aplicând regulile generale privitoare la contractele Sapard, explicate în cele ce preced, la cauza de faţă, instanţa de recurs constată următoarele:

Prin sentinţa instanţei de fond, s-a admis acţiunea civilă formulată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi a obligat inculpaţii în solidar, iar pe inculpatul M.A. în solidar cu partea responsabil civilmente SC H.E. Bumbeşti-Jiu, să-i plătească suma de 589.505,97 RON cu titlu de despăgubiri civile. În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpaţii R.D. şi M.A. câte o sumă de 158.498 RON.

În apel, după pronunţarea deciziei penale nr. 411 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin încheierea din 21 februarie 2014, instanţa a dispus confiscarea sumei de 316.996 RON, în loc de 158.498 RON, de la inculpatul M.A. Din motivarea încheierii, aflate la volumul IV al dosarului Curţii de Apel Craiova, rezultă că, în acest mod, instanţa s-a pronunţat cu privire la critica formulată de Direcţia Naţională Anticoruptie - Serviciul Teritorial Craiova în ceea ce priveşte greşita soluţionare a laturii civile a cauzei, dezvoltată în punctul 10 al motivelor de apel (volumul I al dosarului Curţii de Apel Craiova).

În momentul în care a redactat minuta, instanţa a omis confiscarea de la inculpatul R.D. a sumei de 158.498 RON, iar în momentul redactării deciziei, instanţa a constatat eroarea şi a dispus confiscarea doar de la inculpatul M.A. a întregii sume de 316.996 RON, cu titlu de contravaloare a lucrărilor neexecutate, dar încasate.

Pentru a nu exista neconcordanţă între minută şi dispozitivul hotărârii, Curtea de Apel Craiova a dispus confiscarea doar de la inculpatul M.A. a întregii sume de 316.996 RON.

Decizia instanţei de control judiciar este nelegală deoarece dispoziţia de confiscarea a unei sume de bani de la un inculpat nu poate face obiectul unei încheieri de îndreptare a unei erori materiale, potrivit dispoziţiilor art. 195 din vechiul C. proc. pen.

Măsura confiscării prevăzută de art. 118 lit. e) C. pen. anterior, preluat de art. 112 lit. e) C. pen. în vigoare, este legată de modul de soluţionare a acţiunii civile alăturate procesului penal, în sensul că pot fi confiscate doar bunurile dobândite din săvârşirea faptei, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, Tribunalul Dolj, prin sentinţa nr. 313 din 15 iunie 2011, a constatat că, în cursul urmăririi penale, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă cu suma de 589.505,97 RON. Instanţa a reţinut că prin faptele lor corelate s-a produs un prejudiciu bugetului general la Comunităţilor Europene în valoare de 906.503,31 RON, cuprinzând contravaloarea unor lucrări neexecutate, decontarea unor lucrări executate în soluţie modificată faţă de proiectul tehnic şi decontarea în mod nejustificat a unor cheltuieli aferente organizării de şantier. Având în vedere că Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit îi revine competenţa iniţierii măsurilor de recuperare a sumelor plătite, iar aceasta a solicitat obligarea inculpaţilor doar la plata sumei de 589.505, 97 RON.

Faţă de faptul că prejudiciul total cauzat părţii civile a fost de 906.503,31 RON instanţa în baza art. 118 lit. e) C. pen. a confiscat diferenţa de la cei doi inculpaţi R.D. şi M.A., în mod egal, având în vedere că aceştia au beneficiat de respectivele sume de bani.

Curtea de Apel a constatat că garanţia de bună execuţie nu a revenit în patrimoniul SC H.E. SRL în urma săvârşirii unei infracţiuni din decizia nr. 411/2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori), astfel că instanţa de recurs, neputând modifica faptele reţinute de către instanţa de apel, nu poate admite critica Ministerului Public şi nu poate confisca în recurs garanţia de bună execuţie de la M.A.

În ceea ce îl priveşte pe R.D. instanţa de apel a constatat că nu s-a dovedit că patrimoniul lui R.D. s-a mărit cu suma constând în diferenţa dintre prejudiciu şi banii solicitaţi ca despăgubiri de către partea civilă, fără să aibă în vedere însă cu privire la acest inculpat, că nu ar proveni din săvârşirea unei infracţiuni ca în cazul lui M.A..(decizia nr. 411/2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori). Instanţa a mai constatat anterior că ar trebui confiscată diferenţa dintre suma ce reprezintă prejudiciul şi suma pe care a solicitat-o ca despăgubire partea civilă (decizia nr. 411/2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori).

Ulterior, după pronunţarea deciziei penale nr. 411 din 20 decembrie 2013, prin încheierea din 21 februarie 2014, instanţa de apel a dispus confiscarea sumei de 316.996 RON de la inculpatul M.A.. Măsura de siguranţă a confiscării speciale nu poate face însă, în mod legal, obiectul unei îndreptări de eroare materială, astfel că instanţa de recurs va casa încheierea respectivă.

Confiscarea sumelor în cazul în care provin din infracţiuni legate de neexecutarea în condiţiile stabilite a contractelor SAPARD decurge, astfel cum s-a explicat în cele ce preced, din clauzele contractului şi nu din îmbogăţirea fără just temei a inculpatului R.D. Astfel cum s-a precizat anterior, nerespectarea prevederilor referitoare la termenul de predare şi la lucrările executate determină în mod legal angajarea răspunderii beneficiarului, constând în restituirea sumelor pentru finanţarea proiectului şi, în consecinţă, faţă de obligaţia de restituire a sumelor de care a beneficiat nelegal, dacă partea vătămată nu se constituie parte civilă, sumele respective urmează să fie confiscate în folosul statului. Prin urmare instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii în ceea ce priveşte temeiul de fapt al confiscării, iar instanţa de recurs, în baza art. 112 lit. e) C. pen., va confisca de la inculpatul M.A. suma de 316.996 RON.

În ceea ce priveşte succesiunea de legi în timp, instanţa de recurs constată că este în prezenţa situaţiei descrise de art. 5 C. pen. şi anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Analizând recursurile declarate în cauză instanţa reţine că în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D. şi P.D.I. legea nouă este mai favorabilă, pentru următoarele considerente:

În examinarea legii incidente cu privire la acuzaţiile formulate, instanţa de recurs urmează să analizeze influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-au formulat acuzaţii. În examinarea acestui criteriu, instanţa verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică.

Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât şi ca situaţie premisă pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune. Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante şi atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanţa trebuie să analizeze consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă şi cum anume este încadrată juridic acuzaţia în legea nouă.

În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă instanţa urmează să examineze dispoziţiile legale incidente în C. pen. în vigoare la data săvârşirii faptelor respectiv la data judecării recursului.

Art. 254 C. pen. anterior Luarea de mită

Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Fapta prevăzută în alin. (1), dacă a fost săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Art. 255 C. pen. anterior Darea de mită

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopurile arătate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevăzută în alineatul precedent nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.

Dispoziţiile art. 254 alin. (3) se aplică în mod corespunzător, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile arătate în alin. (2) şi (3).

Art. 256 C. pen. anterior Primirea de foloase necuvenite

Primirea de către un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Art. 257 C. pen. anterior Traficul de influenţă

Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Dispoziţiile art. 256 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 289 C. pen. în vigoare Luarea de mită

Fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 290 C. pen. în vigoare Darea de mită

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).

Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se-dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 291 C. pen. în vigoare Traficul de influenţă

Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 292 C. pen. în vigoare

Cumpărarea de influenţă

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 248 C. pen. în vigoare Abuzul în serviciu contra intereselor publice (1) Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 297 C. pen. în vigoare Abuzul în serviciu

Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

Art. 18 din Legea nr. 78/2000 în vigoare la data faptelor

(1) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. a) - d¹) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în C. pen. pentru aceste infracţiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

(2) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. e) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani.

SECŢIUNEA a 4-a din Legea nr. 78/2000 în vigoare la data judecării recursului Infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie

ART. 17***Abrogat

ART. 18 *** Abrogat

Art. 288 C. pen. anterior Falsul material în înscrisuri oficiale

Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.

(4) Tentativa se pedepseşte.

Art. 289 C. pen. anterior Falsul intelectual

Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 290 C. pen. anterior Falsul în înscrisuri sub semnătură privată

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 291 C. pen. anterior Uzul de fals (1) Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.

Art. 292 C. pen. anterior Falsul în declaraţii (1) Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 293 C. pen. anterior Falsul privind identitatea (1) Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, pentru a induce sau a menţine în eroare un organ sau o instituţie de stat sau o altă unitate dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fără drept.

Art. 320 C. pen. în vigoare Falsul material în înscrisuri oficiale

Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.

(4) Tentativa se pedepseşte.

Art. 321 C. pen. în vigoare Falsul intelectual

Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 322 C. pen. în vigoare Falsul în înscrisuri sub semnătură privată

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 323 C. pen. în vigoare Uzul de fals (1) Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

Art. 324 C. pen. în vigoare Falsificarea unei înregistrări tehnice (1) Falsificarea unei înregistrări tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date sau împrejurări, dacă a fost urmată de folosirea de către făptuitor a înregistrării ori de încredinţarea acesteia unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează folosirea unei înregistrări tehnice falsificate în vederea producerii unei consecinţe juridice.

Prin înregistrare tehnică, în sensul prezentului art., se înţelege atestarea unei valori, greutăţi, măsuri ori a desfăşurării unui eveniment, realizată, în tot sau în parte, în mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat şi care este destinată a proba un anumit fapt, în vederea producerii de consecinţe juridice.

Art. 325 C. pen. în vigoare Falsul informatic

(1) Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 326 C. pen. în vigoare Falsul în declaraţii

(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 327 C. pen. în vigoare Falsul privind identitatea

(1) Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 42 C. pen. anterior Pedeapsa pentru infracţiunea continuată Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, la care se poate adăuga un spor, potrivit dispoziţiilor art. 34 sau, după caz, art. 40¹ alin. (1).

Art. 36 C. pen. în vigoare Pedeapsa pentru infracţiunea continuată şi infracţiunea complexă

(1) Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.(...)

Art. 34 C. pen. anterior Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de persoana fizică

(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte, iar dintre acestea se aplică pedeapsa, după cum urmează:

(...)b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxi nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani;

(2) Prin aplicarea dispoziţiilor din alineatul precedent nu se poate depăşi totalul pedepselor stabilite de instanţă pentru infracţiunile concurente.

Art. 39 C. pen. în vigoare Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni

(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte, şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: (...) b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. (...)

Art. 74 C. pen. anterior împrejurări care pot constitui circumstanţe atenuante

(1) Următoarele împrejurări pot fi considerate circumstanţe atenuante:

a) conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii;

b) stăruinţa depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuită;

c) atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii, rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor.

(2) împrejurările enumerate în prezentul articol au caracter exemplificativ.

Art. 75 C. pen. în vigoare Circumstanţe atenuante (...)(2) Pot constitui circumstanţe atenuante judiciare:

a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;

b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Din examinarea textelor de lege ce preced rezultă următoarele consecinţe cu privire la influenţa legilor care s-au succedat asupra sancţiunilor:

- continuitatea incriminărilor, care se regăsesc în aceleaşi elemente de tipicitate reţinute de instanţa de apel în ambele coduri;

- circumstanţele atenuante prevăzute de C. pen. anterior nu se mai regăsesc în C. pen. în vigoare astfel că, în conformitate cu legea nouă pedepsele nu vor putea fi scăzute sub minimul special prevăzut de C. pen. actual. Orientarea sancţiunii stabilită de către Curtea de apel, minimul prevăzut de lege, va fi menţinută, deoarece instanţa de recurs nu poate interveni în individualizarea pedepselor. În consecinţă compararea sancţiunilor în vederea identificării legii penale mai favorabile va avea drept termeni sancţiunea stabilită pentru fiecare infracţiune conform legii anterioare şi minimul pedepsei prevăzut de legea nouă;

- deşi în C. pen. în vigoare concursul de infracţiuni reprezintă o cauză legală de agravare obligatorie a pedepselor, limitele mult mai scăzute prevăzute de legea nouă pentru fiecare infracţiune componentă a concursului determină caracterul mai favorabil şi retroactivitatea legii noi;

- conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Noul C. pen., pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 C. pen., instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere;

- conform art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Noul C. pen., în aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen., condiţia unităţii subiectului pasiv se consideră îndeplinită şi atunci când: a) bunurile ce constituie obiectul infracţiunii se află în coproprietatea mai multor persoane; b) infracţiunea a adus atingere unor subiecţi pasivi secundari diferiţi, dar subiectul pasiv principal este unic. În consecinţă vor fi aplicabile în speţă condiţiile infracţiunii continuate potrivit C. pen. actual.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craioya şi de inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D. şi P.D.I. împotriva deciziei penale nr. 411/2013 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa, în parte, decizia recurată şi sentinţa penală nr. 313 din 15 iunie 2011 a Tribunalului Dolj şi în totalitate încheierea de şedinţă din 21 februarie 2014, de îndreptare a erorii materiale, pronunţată în acelaşi dosar al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi, rejudecând:

Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului M.A. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, pedepse aplicate pentru infracţiunile: prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior; prev. art. 25 C. pen. raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului:

- din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.; -din infracţiunea prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., va condamna inculpatul M.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an şi 4 luni, inculpatul executând în final pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului G.P. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

în baza art. 65 C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului O.V. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.L. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Va face aplicarea art. 16 din Legea nr. 187/2012 şi în baza art. 86¹ C. pen. anterior, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 7 ani, constituind termen de încercare.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, stabileşte în sarcina inculpatului următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen. anterior cu privire la cauzele de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului G.M.D. din infracţiunea prevăzută art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va stabili în sarcina inculpatului următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen. anterior cu privire la cauzele de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.D.I. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va stabili în sarcina inculpatului următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. anterior cu privire la cauzele de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., va confisca de la inculpatul M.A. suma de 316.996 RON.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor penale atacate.

Va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.D. şi C.C. împotriva aceleiaşi decizii penale. Cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D. şi P.D.I. vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi P.L., G.M.D. şi P.D.I., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 100 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurenţii inculpaţi R.D. şi C.C. la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

I. Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova şi de inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D. şi P.D.I. împotriva deciziei penale nr. 411/2013 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia recurată şi sentinţa penală nr. 313 din 15 iunie 2011 a Tribunalului Dolj şi în totalitate încheierea de şedinţă din 21 februarie 2014, de îndreptare a erorii materiale, pronunţată în acelaşi dosar al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi, rejudecând:

1). Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului M.A. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, pedepse aplicate pentru infracţiunile:

- prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior;

- prev. art. 25 C. pen. raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului: din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.; din infracţiunea prevăzută art. 25 C. pen. raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. d) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., condamnă inculpatul M.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an şi 4 luni, inculpatul executând în final pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

2). În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului G.P. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

3). în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului O.V. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

4). În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.L. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului -pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea art. 16 din Legea nr. 187/2012 şi în baza art. 86¹ C. pen. anterior, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 7 ani, constituind termen de încercare.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, stabileşte în sarcina inculpatului următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Gorj, potrivit programului de supraveghere întocmit; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. anterior cu privire la cauzele de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

5). În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului G.M.D. din infracţiunea prevăzută art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18¹ alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. anterior cu privire la cauzele de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

6). În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.D.I. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen. anterior cu privire la cauzele de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., confiscă de la inculpatul M.A. suma de 316.996 RON.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor penale atacate.

II. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.D. şi C.C. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Cheltuielile judiciare determinarea de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţii M.A., G.P., O.V., P.L., G.M.D. şi P.D.I. rămân în sarcina statului, iar onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi P.L., G.M.D. şi P.D.I., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 100 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi R.D. şi C.C. la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi O.V. şi M.A. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 100 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 10 februarie 2015.

← ICCJ. Decizia nr. 1550/2015. SECŢIA PENALĂ. Luare de mită...		ICCJ. Decizia nr. 214/2015. SECŢIA PENALĂ →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 187/2015. SECŢIA PENALĂ. Luare de mită (art. 254 C.p.). Abuz în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), falsul intelectual (art. 289 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.),