ICCJ. Decizia nr. 61/2015. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Revizuire - Apel



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 61/A/2015

Dosar nr. 314/43/2014

Şedinţa publică din 19 februarie 2015

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 38/2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, în baza art. 459 alin. (2), (5) rap. la art. 457 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. s-a respins, ca inadmisibilă, în principiu cererea de revizuire formulată de petentul C.M.W.R., împotriva sentinţei penale nr. 8 din 14 februarie 2014 pronunţate în dosarul penal nr. 614/43/2008 al Curţii de Apel Târgu-Mureş.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., l-a obligat pe petentul la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre s-au reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş sub nr. 314/43 din 11 august 2014 petentul C.M.W.R. a formulat cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 8 din 14 februarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş în Dosar nr. 614/43/2008.

În motivarea cererii, petentul a arătat că printr-o hotărâre definitivă i-a fost menţinut ca valabil permisul de conducere, iar prin hotărârea penală s-a dispus anularea acestuia. Solicită înlăturarea din sentinţa atacată a dispoziţiei privind anularea permisului de conducere.

Revizuientul a depus înscrisuri în copie.

Le cererea Curţii, Tribunalul Argeş a înaintat în copie sentinţa civilă nr. 845/CAF din 06 septembrie 2010, precum şi decizia civilă nr. 133/R-CONT din 19 ianuarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.

S-au depus în copie extrase după sentinţa penală nr. 8 din 14 februarie 1012 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş şi după decizia penală nr. 88/A din 14 aprilie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Analizând cererea de revizuire, prin prisma motivelor invocate, precum şi a întregului material probator administrat în cauză, Curtea a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 845/CAF din 06 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1079/109/2010, a fost admisă acţiunea precizată formulată de reclamantul M.A.I. - Instituţia Prefectului Judeţului Argeş în contradictoriu cu pârâtul C.M.W.R. şi s-a dispus anularea permisului de conducere din 06 ianuarie 2008.

Prin decizia civilă nr. 133/R-CONT din 19 ianuarie 2011, Curtea de Apel Piteşti, cu majoritate, a admis recursul declarat de pârâtul C.M.W.R. în contradictoriu cu M.A.I. - TPJA şi a modificat sentinţa în sensul că a respins acţiunea.

Apoi, prin sentinţa penală nr. 8 din 14 februarie 1012 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, în conformitate cu disp. art. 348 rap. la art. 170 C. proc. pen. printre altele, s-a dispus anularea permisului de conducere emis de către SPCRPCIV pe numele revizuientului C.M.W.R.

Prin decizia penală nr. 88/A din 14 aprilie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost menţinută această dispoziţie.

Potrivit disp. art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia.

S-a precizat mai întâi că din interpretarea disp. art. 452 rap. la art. 453 alin. (1) şi art. 453 alin. (2) C. proc. pen., rezultă că pentru a fi reţinut temeiul de revizuire prev. de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen, s-a cerut ca cele două hotărâri judecătoreşti definitive să fie hotărâri penale şi nu o hotărâre penală şi una civilă, aşa cum s-a invocat prin cererea ce face obiectul prezentului dosar.

Art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. presupune îndeplinirea cumulativă a două condiţii, respectiv să existe două sau mai multe hotărâri definitive şi hotărârile să nu se poate concilia. Cu privire la prima condiţie, aceasta s-a considerat realizată numai dacă este vorba de două sau ma multe hotarări penale definitive. Nefiind îndeplinită această condiţie (revizuientul invocând o hotărâre civilă care nu se poate concilia cu una penală), nu s-au analizat celelalte cerinţe ale textului de lege.

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea are ca obiect numai hotărâri penale definitive, trecute în puterea lucrului judecat, scopul ei fiind acela de reparare a erorilor judiciare, de anulare a hotărârilor care au consacrat eroarea judiciară şi pronunţarea unei hotărâri care să reflecte adevărul.

Pe de altă parte, motivul invocat de revizuient nu s-a încadrat în niciunul dintre celelalte cazuri de revizuire, strict şi limitative prevăzute de art. 453 alin. (1) C. proc. pen.

Faţă de cele reţinute, cererea de revizuire nu a fost admisă în principiu, motiv pentru care, în baza art. 459 alin. (7) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, în principiu.

Împotriva sentinţei penale nr. 38/2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş a formulat apel revizuientul C.M.W.R., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 314/43/2014.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate în apel, Înalta Curte constată că apelul nu este fondat pentru următoarele considerente:

Dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. actual prevăd că:

„Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

Cazurile de revizuire nu s-au modificat fundamental prin noile dispoziţii legale.

Singura modificare de substanţă se constată referitor la revizuirea care vizează exclusiv latura civilă a procesului penal. Noul C. proc. pen., în cuprinsul art. 453 alin. (2), stabileşte că acest tip de revizuire se va judeca de către instanţa civilă potrivit dispoziţiilor C. proc. civ.

Prin urmare, cazurile de revizuire, astfel cum sunt prevăzute în noua reglementare, pot viza exclusiv latura penală a hotărârii.

Un aspect de noutate se constată în privinţa cazurilor de revizuire prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. a) şi f), care vor putea fi invocate numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei. Astfel, acest caz de revizuire nu este incident dacă în cauză s-a pronunţat o soluţie de achitare.

Revizuirea hotărârilor definitive fundamentată pe declararea ca neconstituţională a unei dispoziţii legale, este inserată în norma cadru care stabileşte cazurile de revizuire, fără a mai fi reglementată în cuprinsul unei prevederi distincte.

Înalta Curte constată că argumentele apărării nu sunt fondate, întrucât prin noile norme procedural penale se face distincţie expresă referitor la latura penală.

Fiind o cale extraordinară de atac, conform art. 452 C. proc. pen., revizuirea priveşte exclusiv hotărârile definitive, atât cu privire la latura penală cât şi cu privire la latura civilă, hotărâri apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale, dar în cauza de faţă motivul strict de conciliere vizează hotărârea pe latură penală. Prin urmare din analiza textelor legale mai sus enunţate, se impune concluzia condiţionării examinării temeiniciei hotărârii atacate prin exercitarea revizuirii numai în condiţiile legii.

Prin urmare, Înalta Curte faţă de considerentele expuse va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul C.M.W.R. împotriva sentinţei penale nr. 38/CC din 21 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Văzând art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul C.M.W.R. împotriva sentinţei penale nr. 38/CC din 21 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă apelantul revizuient la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2015.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 61/2015. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Revizuire - Apel