ICCJ. Decizia 232/2013. Corupție. Trafic de influență. Legea 78/2000

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Decizia penală nr. 232/2013

Dosar nr. 4429/1/2013

Şedinţa publică de la 10 decembrie 2013

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 39/P/2010 din 22 martie 2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, a fost sesizat Tribunalul Constanţa pentru judecarea în primă instanţă, a cauzei penale privind pe inculpaţii:

- MIJA EUGENIU trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă în concurs real, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., şi cu reţinerea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, constând în aceea că:

• În luna noiembrie 2011, împreună cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE i-a pretins denunţătorului R.B. un "comision" de 40% din suma de 5.000.000 RON, reprezentând în concret suma de 2.000.000 RON, inculpatul MIJA EUGENIU pretinzându-i în mod direct, în timp ce inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE au pretins prin intermediul inculpatului MIJA EUGENIU, pentru a-şi trafica influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi şi Băneasa pentru ca aceste autorităţi publice locale, la rândul lor, să-şi achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunţătorului R.B. (SC "A.M.C." SRL Constanţa, SC "A.P.C." SRL Drăgăneşti Olt şi SC "P.A.C." SRL Constanţa), suma cu titlu de comision obţinută astfel urmând a fi împărţită de inculpatul MIJA EUGENIU cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE;

• În data de 10 ianuarie 2012 i-a pretins denunţătorului R.B., suma de 20.000 euro pe care a redus-o, în data de 11 ianuarie 2012, la 15.000 euro, pentru a interveni pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi şi Băneasa pentru ca aceste autorităţi publice locale, la rândul lor, să-şi achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunţătorului R.B. (SC. "A.M.C." SRL Constanţa, SC "A.P.C." SRL Drăgăneşti Olt şi SC. "P.A.C." SRL.

- LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen., constând în aceea că în luna noiembrie 2011, împreună cu coinculpatul MIJA EUGENIU, au pretins denunţătorului R.B. un "comision" de 40 % din suma de 5.000.000 RON, reprezentând în concret suma de 2.000.000 RON, inculpatul MIJA EUGENIU pretinzându-i în mod direct, în timp ce inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE au pretins prin intermediul inculpatului MIJA EUGENIU, pentru a-şi trafica influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi şi Băneasa pentru ca aceste autorităţi publice locale, la rândul lor, să-şi achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunţătorului R.B. (SC "A.M.C." SRL Constanţa, SC "A.P.C." SRL Drăgăneşti Olt şi SC "P.A.C." SRL Constanţa), suma cu titlu de comision obţinută astfel urmând a fi împărţită de inculpatul MIJA EUGENIU cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, după recuperarea efectivă şi în tranşe a datoriilor respective.

În actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

La data de 24 martie 2010, denunţătorul R.B. s-a prezentat la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa şi a formulat un denunţ împotriva numiţilor D.C.N., D.G.C., ambii având calitatea de vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Constanţa, C.N.D., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi T.A. - consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, pentru comiterea unor fapte de corupţie prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 78/2000.

În cuprinsul denunţului, precum şi al declaraţiei din data de 29 martie 2010, denunţătorul R.B., persoană ce administrează, în mod direct, SC A.M.C. SRL Constanţa şi, prin rudele sale, SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt şi SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt, a arătat faptul că numiţii D.C.N., D.G.C. şi T.A. i-ar fi pretins suma totală de 250.000 euro pentru a interveni pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, C.D.N., în scopul de a aproba decontarea lucrărilor în valoare totală de aproximativ 50 de miliarde ROL (5.000.000 RON), efectuate de firmele denunţătorului în beneficiul a cinci primării din judeţul Constanţa (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi), în anii 2008 - 2009, suma pretinsă urmând a fi împărţită astfel: 150.000 euro pentru preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi câte 50.000 euro pentru fiecare dintre vicepreşedinţi, respectiv D.C.N. şi D.G.C.

La data de 15 noiembrie 2011, denunţătorul R.B. s-a prezentat din nou la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, unde a formulat o altă declaraţie, completând aspectele sesizate anterior.

Astfel, denunţătorul a precizat că, în luna aprilie 2011, s-a înscris în audienţă la vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - D.C.N. - pentru a discuta cu acesta despre plata datoriilor de aproximativ 50 de miliarde ROL (5.000.000 RON) pe care primăriile din judeţul Constanţa (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi) le aveau faţă de firmele sale pentru lucrările efectuate de acestea în beneficiul respectivelor autorităţi locale, în anii 2008 - 2009.

În timp ce aştepta să fie invitat în biroul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, denunţătorul a fost abordat de o persoană care s-a recomandat cu numele "MIJA EUGENIU" (din verificările efectuate ulterior a rezultat că acesta este inculpatul MIJA EUGENIU), care i-a comunicat că are cunoştinţă despre problemele pe care le întâmpină cu privire la plata lucrărilor efectuate de firmele familiei sale şi, totodată, l-a avertizat că nu-şi va recupera banii prin intermediul vreunuia dintre vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Constanţa, întrucât aceştia nu mai au influenţă asupra numitului C.N.D.

Potrivit propriilor afirmaţii, ulterior, denunţătorul a purtat mai multe discuţii, personal sau prin intermediul telefonului, cu inculpatul MIJA EUGENIU, pe parcursul cărora acesta i-a comunicat faptul că este abilitat de către numitul C.N.D. să-i transmită că i se va deconta contravaloarea lucrărilor efectuate numai în situaţia în care va accepta achitarea, prin intermediul inculpatul, a unui "comision" de 40% din fiecare sumă decontată. Din acest "comision", jumătate urma sa ajungă în posesia preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, iar cealaltă jumătate era destinată unei persoane din cadrul Partidului Social Democrat Bucureşti, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, dar despre care inculpatul MIJA EUGENIU a afirmat că ar ocupa o poziţie superioară în ierarhia partidului comparativ cu cea a numitului C.N.D., recuperarea datoriei urmând a se realiza în mai multe tranşe, din cauza valorii foarte mari a debitului.

Inculpatul MIJA EUGENIU i-a mai spus denunţătorului că, dacă se va dovedi o persoană de încredere, în sensul că va plăti comisionul pretins după prima tranşă, are promisiunea preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa că îşi va recupera întreaga creanţă de la primăriile nominalizate anterior din judeţul Constanţa, prin aceeaşi modalitate şi, desigur, cu plata aceluiaşi comision de 40% din fiecare tranşă.

În continuare, potrivit rechizitoriului, situaţia de fapt reţinută a fost următoarea:

Denunţătorul R.B. avea calitatea de administrator al SC A.M.C. SRL Constanţa.

Soţia denunţătorului, numita M.O., administra SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt, jud. Olt, în timp ce fratele denunţătorului R.B., numitul R.G.A.A., era administrator al SC P.A.C. SRL Drăgăneşti-Olt, jud. Olt.

Astfel cum a arătat denunţătorul R.B., firmele sus-menţionate erau, practic, afaceri ale familiei sale lărgite, de conducerea, în fapt, a acestora ocupându-se chiar denunţătorul, chiar dacă SC A.P.C. SRL şi SC A.P.C. SRL sunt administrate scriptic de soţia, respectiv, de fratele său.

În acest context, denunţătorul R.B. s-a deplasat, în luna februarie 2008, la mai multe primării din judeţul Constanţa (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi) pentru a depune oferte de lucrări de construcţii pe care să le realizeze prin intermediul celor trei firme pe care le conducea în fapt.

Astfel, denunţătorul R.B. a arătat că, în luna martie 2008, în calitate de administrator al SC A.M.C. SRL, a încheiat cu Primăria Oraşului Băneasa, jud. Constanţa, două contracte de execuţie lucrări de construcţii având ca obiect extinderea reţelei electrice, instalarea de stâlpi de iluminat şi lămpi stradale, montarea unor coşuri de gunoi, executarea unor garduri de împrejmuire a unei moschei şi a unei şcoli generale, valoarea însumată a lucrărilor ridicându-se la 1.000.000 RON (10 miliarde ROL).

De asemenea, în luna iunie 2008, în calitate de reprezentat, în fapt, al SC A.P.C. SRL, în prezenţa reprezentantului legal - R.G.A.A. - denunţătorul R.B. a încheiat mai multe contracte cu Primăria Corn: Deleni, jud. Constanţa, în valoare de aproximativ 800.000 RON (8 miliarde ROL), respectiv cu Primăria Comunei Dobromir, jud. Constanţa, în valoare de aproximativ 900.000 RON (9 miliarde ROL), contractele sus-menţionate având ca obiect lucrări similare celor contractate cu Primăria Oraşului Băneasa.

În luna iulie 2008, denunţătorul R.B., în calitate de administrator al SC A.M.C. SRL, a încheiat un contract de execuţie lucrări, în valoare de aproximativ 1.100.000 RON (11 miliarde ROL), cu Primăria com. Pecineaga, jud. Constanţa.

De asemenea, soţia denunţătorului R.B. - numita M.O. - în calitate de reprezentant al SC A.P.C. SRL, a încheiat un contract, în valoare de 100.000 RON (1 miliard ROL), cu Primăria Corn. Pecineaga, jud. Constanţa (fila 6, vol. I).

În luna aprilie 2009, soţia denunţătorului R.B., numita M.O., în calitate de administrator al SC A.P.C. SRL, a încheiat un contract având ca obiect executarea de lucrări de construcţii, în valoare de 1.100.000 RON (11 miliarde ROL), cu Primăria Com. Adamclisi, jud. Constanţa.

Denunţătorul R.B. susţine că toate lucrările contractate prin cele trei firme pe care le reprezenta (SC A.M.C. SRL Constanţa, SC A.P.C. SRL Drăgăneşti Olt şi SC P.A.C. SRL Constanţa) cu cele cinci primării de pe raza judeţului Constanţa (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi) au fost executate în termenele stabilite şi au fost recepţionate de către beneficiarii respectivi, întocmindu-se, în acest sens, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, iar firmele sale au emis către beneficiarii facturile spre a fi decontate.

De asemenea, denunţătorul a precizat că, din discuţiile cu primarii localităţilor menţionate a rezultat că banii pe care firmele sale îi aveau de primit de la cele cinci primării din judeţul Constanţa urmau a fi viraţi de Consiliul Judeţean Constanţa în conturile primăriilor, care, ulterior, urmau a efectua plăţile către cele trei firme conduse de către denunţător.

Pentru a dovedi existenţa contractelor încheiate cu Primăriile Băneasa, Adamclisi, Dobromir, Deleni şi Pecineaga, denunţătorul R.B. a depus la dosarul cauzei un set de documente relevante, ulterior formulării denunţului.

De asemenea, în cursul efectuării urmăririi penale, s-au solicitat celor cinci primării din judeţul Constanţa relaţii cu privire la raporturile comerciale dintre acestea şi SC A.M.C. SRL Constanţa, SC A.P.C. SRL Drăgăneşti Olt şi SC P.A.C. SRL Constanţa acestea fiind ataşate la dosar.

În concluzie, denunţătorul R.B. a arătat faptul că, la data depunerii denunţului, avea de recuperat de la cele cinci primării din judeţul Constanţa, suma de aproximativ 5.000.000 RON (50 miliarde ROL).

1. Acuzaţiile cu privire la comiterea de către inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE a infracţiunii de trafic de influenţă:

În luna august 2009, în timp ce denunţătorul R.B. făcea demersuri pentru a-şi recupera suma de 5.000.000 RON (50 miliarde ROL) datorată de cele cinci primării din judeţul Constanţa cu care încheiase contractele, acesta a fost abordat de o persoană care a fost identificată ulterior în persoana numitului T.A., care, la acel moment, era consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - şi care i-a spus că dacă doreşte să-şi recupereze debitul trebuie să îl contracteze pe numitul D.C. - unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Constanţa.

Ulterior, în urma unei întrevederi cu numitul D.C., acesta i-ar fi pretins denunţătorului R.B. suma de 250.000 euro pentru a i se deconta suma de 5.000.000 RON de către cele cinci primării din judeţul Constanţa, banii urmând a fi împărţiţi între preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D., care ar fi primit 100.000 euro şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Constanţa - D.C. şi C.D., care ar fi primit fiecare câte 50.000 euro.

În rechizitoriu s-a menţionat că, referitor la acest denunţ, denunţătorul R.B. a refuzat să colaboreze cu organele de cercetare penală, invocând diverse motive de ordin personal.

Tot în rechizitoriu, s-a reţinut că, la data de 15 noiembrie 2011, denunţătorul R.B. s-a prezentat, din nou, la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa formulând un nou denunţ.

Astfel, acesta a arătat că, în luna aprilie 2011, în timp ce se afla la sediul Consiliului Judeţean Constanţa pentru a se interesa de aceeaşi problemă a recuperării datoriei de 5.000.000 RON de la Primăriile Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi, a fost abordat de un individ de sex masculin care s-a recomandat a fi "MIJA EUGENIU" (identificat, ulterior, în persoana inculpatului MIJA EUGENIU), care i-a spus denunţătorului ca avea cunoştinţă de problema pentru care acesta se afla în sediul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a comunicat că îl poate ajuta pentru recuperarea banilor, oferindu-i numărul său de telefon mobil (X1, post telefonic de pe care inculpatul a purtat majoritatea convorbirilor redate în dosarul cauzei - vol. II, III şi IV) şi i-a solicitat să se întâlnească la biroul său din Bucureşti, de pe Cheiul Dâmboviţei, în zona Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Asupra locului primei întâlniri dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B. există declaraţii contradictorii, denunţătorul susţinând că aceasta s-a produs la sediul Consiliului Judeţean Constanţa, în timp ce inculpatul MIJA EUGENIU arată că aceasta ar fi avut loc la biroul său din Bucureşti, denunţătorul fiindu-i recomandat de către martorul O.C., tata numitei C.O., asociată a inculpatului MIJA EUGENIU în SC W.S.R. SRL Bucureşti.

Întrucât, în această privinţă, declaraţia inculpatului MIJA EUGENIU se coroborează cu cea a martorului O.C., locul primei întâlniri dintre denunţătorul R.B. şi inculpatul MIJA EUGENIU a fost considerat biroul inculpatului situat în Bucureşti, zona Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Prima întâlnire dintre denunţătorul R.B. şi inculpatul MIJA EUGENIU, din biroul acestuia din urmă s-a petrecut tot în luna aprilie 2011, împrejurare în care inculpatul MIJA EUGENIU i-a spus denunţătorului că acţionează ca un intermediar al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - şi că acesta i-a transmis că îşi va recupera banii datoraţi de cele cinci primării din judeţul Constanţa dacă denunţătorul este dispus sa plătească un "comision""de 40% din întreaga sumă datorată, jumătate din acesta urmând a-i reveni preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa iar cealaltă jumătate unei persoane importante din cadrul Partidului Social Democrat, superioară ierarhic numitului C.N.D.

Inculpatul MIJA EUGENIU a confirmat, în declaraţia sa din data de 22 februarie 2012, faptul că ştia că denunţătorul R.B. avea de recuperat suma de 5.000.000 RON de la mai multe primării de pe raza judeţului Constanţa.

De asemenea, prin aceeaşi declaraţie, inculpatul MIJA EUGENIU admite faptul că, în luna noiembrie 2011, după mai multe discuţii cu denunţătorul R.B., a acceptat propunerea denunţătorului de a-i înmâna "comisionul" de 40% din valoarea întregii datorii pe care primăriile din judeţul Constanţa le aveau la cele trei firme ale sale, plata comisionului respectiv urmând a se face numai în cazul recuperării efective a banilor, după fiecare tranşă recuperată, avându-se în vedere suma mare a creanţei.

Pretinderea comisionului de 40% din valoarea debitului celor cinci primării din judeţul Constanţa de către inculpatul MIJA EUGENIU, reprezentând suma de 2.000.000 RON, este probată de dialogul dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B., purtat în data de 07 decembrie 2011, la biroul din Bucureşti al inculpatului, înregistrat în mediul ambiental şi transmis în procesul-verbal din data de 09 decembrie 2011, ora 09:30, din care rezultă procentul solicitat precum şi susţinerile inculpatului MIJA EUGENIU cu privire la modul de distribuţie a respectivului comision:

"R.B. - Domnule (...) Cât este partea lui? Cât vine partea lui?

ME. - 25.

R.B. - N., da?

ME. - Nu (...) N. are 15.

R.B. - Dă-i (...) 20.

MIJA EUGENIU - Nu. Are 15. Nu mai discutăm de procente (...).

MIJA EUGENIU - Nu mai vorbi de procente, da? Le-am stabilit, gata.

RB. - Deci 15 ia dânsul, nu?

MIJA EUGENIU - Da. Iar Bucureştiul cu omul ăsta ia 25, din care 5 sunt ale mele şi ale generalului.

RB. - neinteligibil.

MIJA EUGENIU - (...) şi cum rămâne cu 20.

RB. - (...) am înţeles.

MIJA EUGENIU - Ăla e mai mare ca N. Adică (...)

RB. - (...) dumneavoastră ştiţi.

MIJA EUGENIU - Adică partea leului - Dar, totodată (...)

KB. - Deci mata distribui banii, mata te duci (...)

MIJA EUGENIU - Da (...) N. are nevoie de el (...) foarte mare.

KB. - Are, nu?

MIJA EUGENIU - De acum încolo, pentru campanie"

Revenind la declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, acesta a arătat că, până la momentul discuţiei cu denunţătorul din luna noiembrie 2011, când s-a stabilit comisionul de 40%, nu discutase, încă, cu alte persoane despre posibilitatea recuperării celor 5.000.000 RON pentru firmele denunţătorului R.B.

Ulterior acestui moment, la sfârşitul lunii noiembrie 2011, inculpatul MIJA EUGENIU a fost vizitat la biroul său de un prieten de familie - inculpatul LUPŞA REALINI - apelat în mod curent "A." - despre care cunoştea că ocupă o funcţie de director în cadrul unei organizaţii non-guvernamentale intitulate "Casa R.C." din Bucureşti condusă de un anume "N.V." (în fapt inculpatul VASILESCU NICOLAE), persoană despre care inculpatul LUPŞA REALINI îi spusese inculpatului MIJA EUGENIU că lucrează în cadrul Parlamentului României şi că face parte din P.S.D. unde ar urma să ocupe şi o funcţie de conducere, la nivel naţional, în echipa de campanie a partidului pentru alegerile locale din anul 2012.

Funcţiile deţinute de inculpatul LUPŞA REALINI precum şi de inculpatul VASILESCU NICOLAE sunt confirmate de aceştia în declaraţiile lor, din datele de 17 februarie 2012, respectiv, 21 februarie 2012.

Cu ocazia întâlnirii menţionate cu inculpatul LUPŞA REALINI, inculpatul MIJA EUGENIU i-a explicat acestuia situaţia financiară a firmelor denunţătorului R.B. referitoare la datoriile pe care acestea le avea de recuperat de la primăriile din judeţul Constanţa şi i-a înmânat inculpatului LUPŞA REALINI o copie a opisului pe care îl primise de la denunţătorul R.B. conţinând contractele, facturile şi denumirile primăriilor cu care fuseseră încheiate acestea.

Inculpatul MIJA EUGENIU a mai declarat că i-a comunicat verbal inculpatului LUPŞA REALINI faptul că valoarea datoriilor care trebuiau recuperate de firmele denunţătorului R.B. de la primăriile din judeţul Constanţa era de aproximativ 5.000.000 RON, precum şi că această valoare reieşea din opisul pe care i l-a înmânat inculpatului LUPŞA REALINI cu această ocazie.

În acest context, deşi inculpatul LUPŞA REALINI neagă implicarea sa în comiterea infracţiunii de trafic de influenţă alături de inculpatul MIJA EUGENIU şi de inculpatul VASILESCU NICOLAE, precum înmânarea de către inculpatul MIJA EUGENIU a opisului sus-menţionat din care rezultau denumirile firmelor denunţătorului (SC A.M.C. SRL Constanţa, SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt şi SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt), din convorbirea telefonică purtată de inculpatul LUPŞA REALINI cu mama sa - numita L.A. - la data de 08 februarie 2012, ora 13:37:15, rezultă, cu certitudine, că aceste documente se aflau la domiciliul inculpatului:

"LR - Eşti acasă?

X - Da.

LR - La noi, da?

LR - Da.

LR - Deschide şi tu (...) sertarul acela de jos unde-mi ţin eu toate documentele (...) acela de (...)

X - Da, (...) Taci din gură, A.! Stai un pic. Deci sertarul (...) acesta mare, uşa mare, da?

LR - În biblioteca "soldat". Sertarul de jos, mare (...)

X - Ala mare de jos? Aşa, da (...)

LR - Deci, biblioteca soldat e aia cum intri în stânga, da?

X - Da.

LR - Bun. Acolo ai un sertar, primul din stânga jos.

X - Da.

LR - Da? L-ai deschis.

X - Da.

LR - Ai văzut că sunt o grămadă de hârtii, de documente, sunt acolo.

X - Cu (...) de-astea, roşii, coperţi roşii, da.

LR - Da. Vezi, la-nceput, cum deschizi sertarul şi cum te uiţi la început trebuie să fie nişte "chiloţi", de-ăştia, cu diverse chestii. Cu (...)

X - Aşa.

LR - (...) actele de la OSIM.

X - De la OSIM?

LR - Da.

X - îndoite, aşa? Nu (...)

LR - Nu (...)

X - Stai un pic. Da. Stai niţel, ce-i asta (...)

L.R - Le-ai găsit?

X - Ăăă (...) ăăă (...) SC A.M.C. (...)?

LR - Nu, nu, nu, nu ăla, tot aşa ceva, da nu îndoit, tot pe-acolo trebuie să fie.

X - Da parcă la (...) erau pe-aici, prin altă parte! A.?

LR - Nu (...)

X - Ăsta, A.P.?"

De asemenea, inculpatul MIJA EUGENIU i-a precizat, în mod expres, inculpatului LUPŞA REALINI faptul că, dacă vor reuşi recuperarea pentru denunţătorul R.B. a datoriilor menţionate, ambii vor avea de câştigat.

În acest context, inculpatul MIJA EUGENIU i-a solicitat inculpatului LUPŞA REALINI să îl coopteze pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, care la rândul său, prin prisma funcţiilor sale atât în cadrul Parlamentului României cât şi în cadrul Partidului Social Democrat, partid din care face parte şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - numitul C.N.D. - să găsească o soluţie pentru plata datoriilor pentru firmele denunţătorului R.B.

Inculpatul MIJA EUGENIU a susţinut că nu îşi aduce aminte să fi discutat cu inculpatul LUPŞA REALINI modalitatea concretă de împărţire a comisionului de 40% convenit cu denunţătorul R.B., însă a admis posibilitatea purtării unei altfel de discuţii. Cu toate acestea, inculpatul MIJA EUGENIU a precizat că, într-o eventuală recuperare a datoriilor de către firmele denunţătorului R.B., din procentul de 40% convenit, urma să primească atât el cât şi inculpatul LUPŞA REALINI, precum şi celelalte persoane care ar fi contribuit la deblocarea plăţilor, inclusiv inculpatul VASILESCU NICOLAE, în condiţiile în care acesta ajuta la recuperarea efectivă a datoriilor de la cele cinci primării din judeţul Constanţa.

Inculpatul MIJA EUGENIU a precizat expres faptul că, din maniera în care a discutat cu inculpatul LUPŞA REALINI, acesta a înţeles, cu certitudine, că banii provenind din comisionul de 40% convenit cu denunţătorul R.B. se vor împărţi între toate persoanele care contribuiau la recuperarea datoriei. De altfel, în lipsa unei remuneraţii consistente, nu s-ar putea explica demersurile repetate şi insistente ale inculpatului LUPŞA REALINI, în prima fază, pe lângă inculpatul VASILESCU NICOLAE iar, apoi, pe lângă martorul B.N., vizând recuperarea sumelor respective.

Cu privire la inculpatul VASILESCU NICOLAE care trebuia să intervină pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, inculpatul MIJA EUGENIU a precizat că, în discuţiile sale cu inculpatul LUPŞA REALINI, îl poreclise pe acesta cu apelativul "N.G.", întrucât, la singura sa întâlnire cu acesta, constatase că inculpatul VASILESCU NICOLAE purta o haina (geacă) prea strâmtă pentru măsura sa. În acest sens, se poate lesne observa că această poreclă a inculpatului VASILESCU NICOLAE a fost utilizată de către inculpatul LUPŞA REALINI şi de inculpatul MIJA EUGENIU în convorbirile lor telefonice având ca obiect recuperarea sumelor de bani datorate de primăriile din judeţul Constanţa pentru lucrările efectuate de cele trei firme conduse de denunţătorul R.B.. De asemenea, inculpatul MIJA EUGENIU l-a recunoscut pe inculpatul VASILESCU NICOLAE din fotografia ataşată la dosarul penal, precizând că pe acea persoană o poreclise "N.G.".

Ca urmare a acestei propuneri a inculpatului MIJA EUGENIU, inculpatul LUPŞA REALINI a iniţiat discuţii cu inculpatul VASILESCU NICOLAE vizând exercitarea influenţei acestuia din urmă asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa pentru ca acesta să aprobe alocaţii de fonduri către cele cinci primării din judeţul Constanţa în scopul ca acestea să plătească datoriile către firmele denunţătorului.

Primele convorbiri telefonice interceptate, purtate între inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI (utilizator al postului telefonic cu nr. X2 care aparţine SC S. SA Târgu Mureş) au avut loc în data de 17 noiembrie 2011, aspect ce confirmă susţinerile inculpatului MIJA EUGENIU conform cărora, l-a abordat pe inculpatul LUPŞA REALINI în problema recuperării datoriilor către firmele denunţătorului R.B., la sfârşitul lunii noiembrie.

Din convorbirea telefonică dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI, din data de 17 noiembrie 2011, ora 13:54:50 rezultă demersurile pe care inculpatul LUPŞA REALINI le face pe lângă o persoană, neidentificată la acel moment, pentru "rezolvarea"unei probleme:

"X (L.R) - Hai că acum am ieşit din birou, am vorbit cu ăsta (...)

MIJA EUGENIU - Da.

X (L.R) - Am vorbit 20 de minute la telefon"

Inculpatul LUPŞA REALINI îi relata inculpatului MIJA EUGENIU convorbirea telefonică pe care a avut-o cu respectiva persoană, care, astfel cum se va releva ulterior, era inculpatul VASILESCU NICOLAE, poreclit "N.G.", în sensul că acesta ar trebui să ia legătura cu o altă persoană din Mangalia care să îi solicite preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa să deblocheze plata datoriei dar şi că există semnale că problema respectivă se poate rezolva (X - Şi ăsta i-a zis: "Uite mă că are semnale că şi alţii s-au rezolvat" (...) Şi a zis: "Bai, e cu coadă, adică e la rând", X - "În funcţie de influenţe şi de (...) rugăminţi." - Ştii? Deci cam asta a fost explicaţia, a zis că-i treaba de timp şi că e cu coadă. Nu sunt singurii, mai sunt şi alţii şi rezolvă, dar nu de azi pe mâine.

La mai puţin de 30 de minute după ultima dintre convorbirile telefonice menţionate, inculpatul MIJA EUGENIU era apelat de denunţătorul R.B. căruia îi comunica cele aflate de la inculpatul LUPŞA REALINI, asigurându-l pe acesta că totul este discutat (MIJA EUGENIU - Mi-a zis: "Stai acolo, că ştim ce am de făcut.").

În opinia acuzării, această succesiune a convorbirilor telefonice dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI, prin raportare la cele dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B., trebuie urmărită pe toată durata interceptărilor întrucât, practic, denunţătorul R.B. află de la inculpatul MIJA EUGENIU ce demersuri întreprindea inculpatul LUPŞA REALINI, prin intermediul inculpatului VASILESCU NICOLAE, pentru recuperarea datoriilor respective.

În acest sens, de câte ori inculpatul MIJA EUGENIU era presat de către denunţătorul R.B. în legătură cu recuperarea banilor săi de la primăriile din judeţul Constanţa, inculpatul MIJA EUGENIU îl apela pe inculpatul LUPŞA REALINI pentru a obţine noi informaţii şi pentru a-l impulsiona în acest sens pe inculpatul LUPŞA REALINI, iar acesta, la rândul său, îl contacta telefonic pe inculpatul VASILESCU NICOLAE

La data de 18 noiembrie 2011, ora 15:53:24, inculpatul MIJA EUGENIU a discutat, pentru prima dată cu inculpatul LUPŞA REALINI despre implicarea în cauză a inculpatului VASILESCU NICOLAE:

"MIJA EUGENIU - Mai vorbeşti azi cu N. ceva?

A. - Păi (...) ar trebui să mă văd după-amiază dacă (...) dacă pleacă de la partid.

A. - Da, da" a zis că (...) îl sună ăla şi-i dă un răspuns"

Despre persoana pe care, în convorbirea de mai sus, inculpatul LUPŞA REALINI o desemnează cu apelativul "N.", inculpatul MIJA EUGENIU a arătat, în declaraţia sa din data de 22 februarie 2012, că acesta este inculpatul VASILESCU NICOLAE, fără însă a putea afirma acest lucru cu certitudine.

În data de 21 noiembrie 2011, ora 17:59:10, inculpatul MIJA EUGENIU a discutat telefonic cu inculpatul LUPŞA REALINI despre inculpatul VASILESCU NICOLAE legat de obiectul prezentei cauze, pentru prima dată, făcându-se referire la porecla inculpatului VASILESCU NICOLAE - "N.J.", în realitate, porecla fiind "N.G.", însă, la acel moment de început al cercetărilor, acest lucru nu era încă clarificat, fiind lămurit ulterior, pe parcursul examinării celorlalte convorbiri telefonice interceptate în cauză. Cu privire la acest aspect, în declaraţia sa din data de 22 februarie 2012, inculpatul MIJA EUGENIU arată că respectivul "N.J.", în fapt "N.G.", este inculpatul VASILESCU NICOLAE, iar subiectul discuţiei sale cu inculpatul LUPŞA REALINI îl constituia recuperarea banilor de către firmele denunţătorului R.B. de la primăriile din judeţul Constanţa.

A doua zi, în data de 22 noiembrie 2011, ora 10:18:04, inculpatul LUPŞA REALINI i-a confirmat inculpatului MIJA EUGENIU întâlnirea sa cu inculpatul VASILESCU NICOLAE (desemnat cu apelativul "omu"), precum şi motivaţia acestuia privind nerezolvarea, până la acel moment, a recuperării datoriilor firmelor denunţătorului R.B., respectiv lipsa banilor disponibili pentru plata debitelor:

"A. - Şi s-a elucidat misterul.

MIJA EUGENIU - Ă?

A. - Ă (...) sacul e destul de la fund.

A. - Zice, nu că nu se poate, dar (...) din păcate trebuie să stai la coadă că (...) mai sunt, nu mai sunt finanţele care erau, pentru că respectiva doamnă trebuie să dea drumul la bani, nu le-a dat drumul la bani şi s-au tot dat, şi acuma (...) A zis nu că nu se rezolvă.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Dar (...) ăsta i-a fost răspunsul. Acuma bani nu există şi trebuie să stai la coadă că mai am (...)

A. - Că mai am obligaţii".

În aceeaşi zi, 22 noiembrie 2011, ora 12:25:22, la aproximativ două ore de la convorbirea precedentă, inculpatul MIJA EUGENIU a discutat telefonic cu denunţătorul R.B. căruia i-a confirmat demersurile ce se făceau pentru recuperarea banilor săi de la Constanţa, comunicându-i, practic, cele ce-i fuseseră transmise anterior de inculpatul LUPŞA REALINI:

"MIJA EUGENIU - OK! La Constanţa stai liniştit că încă suntem pe lista de aşteptare.

R.B. - Da?

MIJA EUGENIU - Da. Vreau să zic că mi-a povestit un prieten de-al nostru ce listă de aşteptare e acolo.

MIJA EUGENIU - Ce bătălie e acolo.

R.B. - Păi şi ne dă şi nouă ceva, nu ştiţi?

MIJA EUGENIU - Păi, trebuie să ne dea şi nouă ceva, da" omul a zis clar "Staţi liniştiţi că sunteţi pe listă". "P..a mă-sii, ştii banii ăia de care-ţi spuneam eu că trebuia să-i vină de la (...) de la Guvern".

RB. - Da.

MIJA EUGENIU - Nici azi nu i-au sosit ăia.

În intervalul 25 - 30 noiembrie 2011, între inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B. s-au purtat mai multe convorbiri telefonice referitoare la recuperarea banilor denunţătorului de la primăriile din judeţul Constanţa:

R.B. - Deci, sigur luăm ceva anul ăsta, nu?

MIJA EUGENIU - Deci, eu aşa sper, să vină şi Moş Crăciun, totuşi, la noi."

În cuprinsul convorbirii menţionate, se discuta, în mod concret, despre trei dintre primăriile care sunt datoare la firmele denunţătorului R.B. - Băneasa, Adamclisi şi Pecineaga.

După o pauză, între data de 22 noiembrie 2011 şi cea de 05 decembrie 2011, determinată de plecarea în concediu în străinătate a inculpatului LUPŞA REALINI (A.) - "Eu acolo am telefon, pot să vorbesc. (...) Am roaming" nu e chiar nicio problemă). În data de 05 decembrie 2011, ora 11:14:01, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe inculpatul MIJA EUGENIU confirmându-i că se va întâlni cu inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a verifica stadiul demersurilor acestuia pentru recuperarea banilor:

"A. - Păi eu mă întâlnesc cu acesta după-amiază.

MIJA EUGENIU - OK.

A. - Şi îţi povestesc".

Discuţia dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul MIJA EUGENIU a continuat cu privire la primăriile din judeţul Constanţa şi despre faptul că denunţătorul R.B. ar avea informaţii că s-ar fi făcut plăţi către alţi debitori, însă nu şi către firmele sale:

"MIJA EUGENIU - Dar ei ştiu că dacă o iau pe executare, îşi recuperează banii dar au terminat orice relaţie acolo. Şi au venit la mine să mă întrebe de ce e de făcut băi, eu o să le spun la oameni mai departe, să sperăm că un semn de bine până la sfârşitul anului, o să privim şi noi. Ştii?

A. - Da, corect.

MIJA EUGENIU - Ei au informaţii şi de câţi bani dispun pe acolo, că îţi dai seama, oamenii (...) e interesul lor, ştii? Şi-au zis, bă, nu stă chiar atât de rău pe cât se plânge. La ultima şedinţă de consiliu care au avut-o luna trecută, a dat la cinci primării cincisprezece milioane, adică nu stă prost.

A. - Îhî.

MIJA EUGENIU - Ştii? Da", din alea cinci primării, nu era niciuna vizată a lor.

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Că am întrebat şi mai departe. Astea să vezi ce faci tu cu omu" şi mă suni şi pe mine.

A. - La patru mă văd cu el."

Cu privire la convorbirea redată mai sus, s-a reţinut că din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, rezultă că problematica abordată era cea a recuperării banilor denunţătorului R.B.

În opinia acuzării, în contextul convorbirilor telefonice menţionate, apărarea inculpatului LUPŞA REALINI care susţine că nu s-a implicat niciodată în problema recuperării banilor de către firmele denunţătorului R.B. nu poate fi primită în niciun fel, întrucât este evident că era la curent cu toate amănuntele acestei probleme şi făcea demersuri concrete pe lângă inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a-l impulsiona pe acesta să-şi trafice influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - numitul C.N.D. - pentru a obţine plata datoriilor către firmele denunţătorului R.B.

La data de 05 decembrie 2011, ora 20:22:10, inculpatul MIJA EUGENIU îl apelează pe inculpatul LUPŞA REALINI şi are loc o discuţie despre cele vorbite anterior de inculpatul LUPŞA REALINI cu inculpatul VASILESCU NICOLAE, în sensul că aceste din urmă a făcut în continuare demersuri pentru obţinerea banilor datoraţi către firmele lui R.B.:

"A. - Şi (...) a vorbit de două ori cu el săptămâna asta, s-au întâlnit de fapt de două ori.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Şi mi-a zis aceeaşi treabă. Cică, băi, n-avem ce să facem presiuni mai fiule, pentru că odată ce i-a spus iniţial că da, (...)

MIJA EUGENIU - A obţinut vreo promisiune până la sfârşitul anului, sau nu? A. - Asta i-am zis eu. Şi mi-a zis, bă, nu mi-a zis nimica, a zis că rămâne valabilă treaba cu statul la coadă. Deci (...)"

În cuprinsul aceleiaşi convorbiri telefonice, inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI au discutat despre puterea relaţiei pe care inculpatul VASILESCU NICOLAE o avea în raport cu numitul C.N.D., exprimându-şi îndoieli asupra influenţei reale asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa:

"MIJA EUGENIU - E clar că nu are o relaţie, dacă tot îl poartă şi a zis că nu-i o prioritate pentru ăla.

A. - E posibil să nu.

MIJA EUGENIU - Prioritatea era relaţia nu (...)

A. - E posibil să nu fie o relaţie atât de puternică în aşa fel încât ăla să (...)

MIJA EUGENIU - E, nu trebuie o relaţie puternică că eu ştiu, ţi-am zis, cunosc bine zona. Trebuie o relaţie clară.

A. - Ideea este în felul următor. Că ce mi-a zis el, mi-a zis că, pistonându-l la cap de fiecare dată şi săptămânal, la un moment dat, probabil că o să zică, băi mă, ia şi fă. Aşa crede el."

În opinia acuzării, un indiciu clar că inculpatul LUPŞA REALINI se referă la inculpatul VASILESCU NICOLAE ca fiind persoana care ar trebui să-l influenţeze pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - numitul C.N.D. - îl conferă următoarea replică:

"A. - Da. E posibil ca acum, fiind numit şef, vorbesc de ăsta al meu, fiind numit şef pe companie, e posibil ca, la un moment dat, să aibă nevoie de el şi cu siguranţa să aibă mai multă, că şeful lui, al lui asta al meu, ăla mare din partid, i-a aprobat lista.

MIJA EUGENIU - Bravo ţie.

A. - Da, şi a aprobat-o vineri şi i-a zis OK, mă gândesc că, şi eu, mă gândesc, cu siguranţă se vor intersecta în campanie.

Astfel cum s-a arătat anterior, inculpatul VASILESCU NICOLAE era propus pentru a fi numit şef al campaniei electorale a Partidului Social Democrat pentru alegerile locale din anul 2012.

Discuţia analizată anterior continuă cu privire la faptul că, până în acel moment, cu toate influenţele exercitate de inculpatul MIJA EUGENIU prin învinuiţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, firmele lui R.B. nu au primit nicio plată de la cele cinci primării din judeţul Constanţa:

MIJA EUGENIU - Adică nu era mare lucru să zică, da bă, până la sfârşitul anului, na, le dau câtva.

A. - Nu, nu a zis aşa ceva. Asta i-am spus şi eu.

MIJA EUGENIU - Dacă e boală lungă, moarte sigură. Nu era un "buf măcar, era o chestie, da (...) nici măcar un "buf, să stai la coadă, asta poţi să-i spui lu" unu de pe stradă nu unu care, na, înţelegi?

A. - Şi mie, în ultima vreme, în ultimele două săptămâni, a început să îmi pară aşa (...) că e cam târâită."

În finalul convorbirii, inculpatul LUPŞA REALINI îşi exprimă regretul că nu va lua nici el, nici inculpatul MIJA EUGENIU şi nici inculpatul VASILESCU NICOLAE vreo sumă de bani cu titlu de "comision" de la denunţătorul R.B., în condiţiile în care nu vor reuşi să-l determine pe numitul C.N.D. să aprobe plata de către cele cinci primării din judeţul Constanţa a datoriilor către firmele lui R.B.:

"A. - Îmi pare rău, na, vorba aia, luam amândoi.

MIJA EUGENIU - Da, ce să faci? Asta e!

A. - Eu l-am văzut şi pe ăsta azi, că şi el strângea din dinţi.

MIJA EUGENIU - Cum?

A. - L-am văzut şi eu pe ăsta al meu că şi el strângea din dinţi. Adică i-ar fi surâs tare.

MIJA EUGENIU - Da?

A. - Atâta are putere, până la urmă."

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că problematica abordată era cea a recuperării banilor denunţătorului R.B. de la primăriile din judeţul Constanţa. De asemenea, inculpatul MIJA EUGENIU a arătat că personajul la care inculpatul LUPŞA REALINI face referire ca fiind "şef de campanie" este inculpatul VASILESCU NICOLAE. Totodată, inculpatul a arătat că replica inculpatului LUPŞA REALINI: "îmi pare rău, na, vorba aia, luam amândoi", se referă la banii pe care, atât inculpatul LUPŞA REALINI cât şi inculpatul MIJA EUGENIU, i-ar fi obţinut cu titlu de "comision" de la denunţător, în ipoteza recuperării banilor acestuia. În ceea ce priveşte remarca inculpatului LUPŞA REALINI: "L-am văzut şi eu pe ăsta al meu că şi el strângea din dinţi. Adică i-ar fi surâs tare", inculpatul MIJA EUGENIU a arătat că este posibil ca inculpatul LUPŞA REALINI să se fi referit la inculpatul VASILESCU NICOLAE

În acest context, la doar două zile după convorbirea telefonică analizată anterior, intervine discuţia dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B., de la biroul din Bucureşti al inculpatului, în care se relevă valoarea comisionului pretins precum şi faptul că o parte din acesta ar ajunge la un anume "N." (MIJA EUGENIU - "Astea trei le-au dat ieri pe listă. Ieri a fost ziua omului, că a fost N."), persoană care lucrează la Parlament (MIJA EUGENIU - L-a şi sunat de ziua lui, "nu vorbesc cu toată lumea aici mâine ajung la birou la Parlament, am pus mâna pe telefon l-am sunat, uite astea trei sunt"), care este superior în ierarhia Partidului Social Democrat numitului C.N.D. (MIJA EUGENIU - "Ăla e mai mare ca N.") şi care este implicat în campania electorală a Partidului Social Democrat într-o funcţie de conducere întrucât: "N. are nevoie de el (...) foarte mare". (...), "De acum încolo, pentru campanie".

Toate cele patru caracteristici anterior enumerate se regăsesc în persoana inculpatului VASILESCU NICOLAE, acesta întrunind toate calităţile respective: are prenumele N., lucrează la Parlament, este superior, în cadrul Partidului Social Democrat, numitului C.N.D. întrucât activează la nivel naţional şi este propus pentru a fi cooptat în conducerea echipei de campanie electorală a Partidului Social Democrat, în cursul convorbirii telefonice dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B. din data de 06 decembrie 2011, ora 12:05:12, se discută, în mod expres, despre sumele de bani care s-ar afla în conturile Primăriilor Pecineaga (680 milioane ROL), D. şi D. (500 milioane ROL), toate datoare la firmele denunţătorului, acesta solicitându-i inculpatului MIJA EUGENIU să-i aranjeze să primească "măcar banii ăştia".

În continuare, la numai 6 minute după convorbirea avuta cu denunţătorul R.B., la ora 12:11:38, inculpatul MIJA EUGENIU îl apelează pe inculpatul LUPŞA REALINI întrebându-l când se mai întâlneşte cu inculpatul VASILESCU NICOLAE: "MIJA EUGENIU - E bravo! la zi-mi, tu când te mai vezi cu al tău? A. - Azi la ora trei, că-i ziua lui MIJA EUGENIU - Azi la ora trei, că-i ziua lui. A. - e N., da."

Apoi, inculpatul MIJA EUGENIU i-a comunicat inculpatului LUPŞA REALINI ceea ce aflase de la denunţătorul R.B., şi anume că Primăriile Deleni, Dobromir şi Pecineaga, toate datoare la firmele denunţătorului R.B., au bani în cont:

"MIJA EUGENIU - Deci, ăştia au fost de dimineaţă la primării, Deleni, Dobromir şi Pecineaga.

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Am să ţi le dau eu pe SMS, ca să nu-ţi încarci tu capul cu denumirile.

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Şi au vorbit cu primarii şi primarii au zis, domnule, avem. De exemplu (...) Dobromirul a zis că are vreun miliard şi (...) Deleni a zis, domnule, pot să-ţi dau până la sfârşitul anului vreo 500 milioane, Pecineaga tot pe la vreun miliard, dar toţi au zis, domnule, trebuie să suni.. ştii tu pe cine ca să (...)

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Nu fac de capul lor. Ştii?

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Acolo n-ar fi nicio obligaţie din partea omului, doar să sune, să spună, dă-i lu" ăla banu", că nu mai face şedinţă, dă bani direcţionări. Ştii?

A. - Aha.

MIJA EUGENIU - Eu o să-ţi dau, prin SMS, primăriile şi sumele.

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Care deja le au, deci dispun primăriile de banii ăştia, facturile sunt OK, numai să dea ordin cine trebuie. Înţelegi?

A. - Am înţeles.

MIJA EUGENIU - Toate fiind sub aceeaşi culoare".

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că problematica abordată era cea a recuperării banilor denunţătorului R.B. de la primăriile nominalizate din judeţul Constanţa (Deleni, Dobromir şi Pecineaga), precum şi că inculpatul MIJA EUGENIU crede că respectivul "N." despre care inculpatul LUPŞA REALINI afirmă că ar fi ziua lui, este inculpatul VASILESCU NICOLAE

În aceeaşi zi, 06 decembrie 2011, la ora 17:05:58, inculpatul MIJA EUGENIU l-a apelat pe inculpatul LUPŞA REALINI care i-a confirmat că a discutat cu inculpatul VASILESCU NICOLAE ("omul") şi că i-a dat mesajul primit de la inculpat conţinând cele trei primării la care se făcuse referire în conversaţia lor anterioară:

"A. - Uite, am vorbit cu omul.

MIJA EUGENIU- Aşa.

A. - Şi (...) şi-a notat a (...) i-am dat play la mesajul ăla (...)

MIJA EUGENIU - Îhî.

A. - Cu (...) cele trei (...)

MIJA EUGENIU - Comune, da.

A. - Aşa, şi (...) a zis că-l sună mâine.

A. - Eu pe ăsta i-am spus exact ce mi-ai spus tu, zic, oamenii s-au dus s-au agitat, au informaţii că există, sumele astea, există variantele astea, e de ajuns un colţ şi (...) gata, că aşteaptă doar un OK ca să poată să facă restul. Şi el a zis, bun, mâine am sunat. Acum era cu şpriţul în nas.

MIJA EUGENIU - Da, da, da, OK! Bine, ideea e să vorbească săptămâna asta, să nu-i cheltuie pe altele.

A. - Nu, mâine a zis că sună."

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că este adevărat că i-a dat inculpatului LUPŞA REALINI un mesaj, probabil SMS, cu numele a trei comune din judeţul Constanţa care aveau datorii la R.B.

A doua zi, în data de 07 decembrie 2011, ora 16:37:42, inculpatul LUPŞA REALINI i-a confirmat inculpatului MIJA EUGENIU că inculpatul VASILESCU NICOLAE a transmis mai departe mesajul lui MIJA EUGENIU referitor la cele trei primării şi la sumele disponibile:

"A. - A (...) i-a dat mesajul ăla de la tine mai departe.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Nu putea să vorbească prin telefon.

MIJA EUGENIU - Aşa.

A. - I-a dat de înţeles, a rămas acum să ia răspuns de la ăsta.

MIJA EUGENIU - Feed back-ul (...)

MIJA EUGENIU - OK. Şi când îl apelezi din nou ca să vezi dacă nu întârzie prea mult cu răspunsul?

A. - Păi mâine când mă văd cu ăsta al meu o să-i zic, bă, o să discut şi eu altfel, că prin telefon, na! De altfel, o să aştept sa vedem ce zice el.

MIJA EUGENIU - OK! E păcat, că până la sfârşitul săptămânii, că pe urmă îi împrăştie în alte zone."

În data de 09 decembrie 2011, ora 13:34:20, inculpatul MIJA EUGENIU l-a apelat pe inculpatul LUPŞA REALINI iar, în finalul convorbirii, amândoi şi-au exprimat speranţa ca, până de Crăciun, să obţină măcar o parte din datoriile primăriilor pentru denunţătorul R.B., în scopul de a-şi încasa partea din comisionul convenit:

"MIJA EUGENIU - Bine mă puiule. Păi, aşteptăm veşti de la omu. Tu mai pisează, nu lăsa aşa.

A. - Eu îl pisez oricum, că i-am şi zis, băi eu te mai sun.

MIJA EUGENIU - Poate luăm ceva până la sfârşitul anului şi noi.

A. - Da!

MIJA EUGENIU - Nu?

A. - Ar trebui! Eu ştiu? Să vină. Moş Crăciun, Moş Gerilă.

MIJA EUGENIU - Să vină Moş Crăciun, da.

A. - Da."

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, rezultă că discuţia sa cu inculpatul LUPŞA REALINI avea ca obiect recuperarea banilor lui R.B. de la primăriile din judeţul Constanţa iar, în momentul în care el afirma: "Poate luăm ceva până la sfârşitul anului şi noi.", iar inculpatul LUPŞA REALINI răspundea: "Ar trebui/Eu ştiu? Să vină Moş Crăciun, Moş Gerilă", ambii se refereau la comisionul pe care urma să-l primească de la R.B. dacă acesta recupera din datorii, prin intermediul lor.

În data de 13 decembrie 2011, ora 17:55:41, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, utilizator al postului telefonic cu numărul X3, pentru a stabili o întâlnire, în incinta Parlamentului României, pentru a doua zi, întrucât avea de discutat o problemă cu acesta:

"A. - Am înţeles. Mâine, te găsesc la Parlament, dimineaţă?

X - Da!

A. - Stai că dau o fugă, mâine, şi vorbim.

X - Hai, vorbim"

Din convorbirea telefonică din data de 14 decembrie 2011, ora 14:04:00, dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi o persoană necunoscută rezultă că un anume "N.", va fi numit şef de campanie pentru Bucureşti, aspect ce se coroborează cu împrejurarea descrisă anterior, conform căreia inculpatul VASILESCU NICOLAE urma să fie numit şef al campaniei Partidului Social Democrat pentru alegerile locale în anul 2012. În acest sens, cu privire la convorbirea de mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că persoana care urma să fie numit şef de campanie pentru Bucureşti este inculpatul VASILESCU NICOLAE

În perioada 14 - 18 decembrie 2011, inculpatul LUPŞA REALINI a încercat de mai multe ori să ia legătura cu inculpatul VASILESCU NICOLAE, însă nu a reuşit întrucât acesta din urmă, în calitatea sa de şef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, participa la procedura de adaptare a bugetului:

"A. - Eşti la birou, la Parlament?

X (VASILESCU NICOLAE) - Da, da, zi!

A. - Pot să vin până acolo să vorbim puţin?

X (VASILESCU NICOLAE) - Vii degeaba. Nu pot 3 secunde să stau cu nimeni de vorbă, sunt cu bugetul acum şi am cinci miliarde de pagini de semnat şi de (...)".

În acelaşi sens, a arătat acuzarea, sunt şi convorbirile telefonice purtate de inculpatul LUPŞA REALINI, în data de 16 decembrie 2011.

Astfel, în cuprinsul convorbirii telefonice dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI din data de 16 decembrie 2011, ora 18:26:19, inculpatul a insistat pe lângă inculpatul LUPŞA REALINI să îl contacteze pe inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a interveni pentru plata banilor către firmele denunţătorului R.B. arătând că, în cazul neplăţii până la sfârşitul anului, banii rămaşi în bugetele primăriilor vor fi returnaţi, probabil la Consiliul Judeţean Constanţa, situaţie în care plata ar fi, din nou, amânată:

"MIJA EUGENIU - Ia zi tati, ai mai încercat la om?

A. - N-am dat de el frate!

A. - N-am dat. Nu, nu a dispărut, era în Parlament, n-am stat. Am stat 2 ore de să-l aştept şi am plecat (...)

A. - Nu, l-am sunat şi nu-mi răspunde la telefon. Îţi dai seama că nu (...) Nu, e în sevraj, nu ştiu, ce dracu o avea, nu ştiu! N-ar face de-astea, dar numai când e stresat cu partidul.

MIJA EUGENIU - Am înţeles. Mai încerci mâine, ce faci?

A. - Da. Mâine. Mâine cu siguranţă. Mâine se termină.

MIJA EUGENIU - Că pe urmă îi ia (neinteligibil).

A. - Că oricum trebuie să mă şi văd eu cu el.

MIJA EUGENIU - Că tot ce rămâne la primării la astea şi n-au dat, îi ia. Asta-i legea.

A. - Am înţeles. Mâine o să pun pe masă subiectul acesta şi o să-i zic să facă ceva, cât se poate de agresiv, ca să zic aşa.

MIJA EUGENIU - Da, pentru ca am semnale că alţii şi-au luat şi e bine mersi, adică (...) ori să zică da sau nu, să nu ne mai (...)

A. - Corect! Corect! O să-i spun chestia asta.

MIJA EUGENIU - Că şi ei au venit la mine azi să mă întrebe, ce fac, cum fac. Nici nu mai ştiu ce să le zic."

Informaţia primită de inculpatul MIJA EUGENIU de la inculpatul LUPŞA REALINI, conform căreia inculpatul VASILESCU NICOLAE nu poate fi contactat, este transmisă denunţătorului R.B. în convorbirea din data de 18 decembrie 2011, ora 12:49:17.

"MIJA EUGENIU - Aha! A (...) vezi că nu s-au văzut vineri, se văd luni seară că a avut Comisia de buget în Parlament.

MIJA EUGENIU - Nu, nu s-au văzut vineri pentru că ăsta al meu, da, până la ora 8 a fost în Parlament, şedinţa pe buget".

În data de 19 decembrie 2011, ora 10:52:02, inculpatul MIJA EUGENIU, fiind presat de denunţătorul R.B. să îi ofere acestuia un răspuns în privinţa recuperării, măcar a unei părţi din datoria sa, până la sfârşitul anului 2011, l-a apelat pe inculpatul LUPŞA REALINI solicitându-i să obţină un răspuns, în acest sens, de la inculpatul VASILESCU NICOLAE:

"A. - Îi sun acum pe ăsta.

MIJA EUGENIU - Aşa, încearcă să dai de el. Să-l sune pe ăla să spună un da sau nu ca să le zic şi eu la ăia, ca să le ia pe o altă cale dacă (...)

MIJA EUGENIU - Că mă sună de 3 ori e zi.

A. - Da, hai că-l sun acuma şi, eventual, (...) dacă e la Parlament, fac un drum acolo şi vorbesc cu el."

La un minut de la precedenta convorbire, lucru care, în opinia acuzării, înlătură orice îndoială că precedenta convorbire telefonică nu s-ar fi referit la inculpatul VASILESCU NICOLAE - ora 10:53:13 - inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a stabili întâlnirea pe care i-o solicitase inculpatul MIJA EUGENIU:

"A. - Hai să trăieşti! Eşti la birou?

X (V.N) - Da, da.

A. - Ne putem vedea?

X (VASILESCU NICOLAE) - Vino!

A. - Bine, hai că vin."

Deşi, în convorbirea de mai sus, inculpatul LUPŞA REALINI îi solicitase o întâlnire inculpatului VASILESCU NICOLAE, la biroul acestuia, în aceeaşi zi - 19 decembrie 2011, la ora 12:07:22 - inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat, din nou, pe inculpatul VASILESCU NICOLAE căruia i-a spus că nu poate ajunge la întâlnirea convenită anterior: "A. - Hai să trăieşti! Tată, n-am cu ce să ajung că maşina mea nu mai vrea să pornească."

Din acest motiv, al imposibilităţii întâlnirii şi, întrucât era presat de inculpatul MIJA EUGENIU să-l contacteze pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, inculpatul LUPŞA REALINI s-a simţit obligat să abordeze, prin telefon, problema recuperării datoriilor către firmele denunţătorului R.B.

Din convorbirea purtată a reieşit că inculpatul VASILESCU NICOLAE făcuse demersuri pentru recuperarea sumelor respective, însă rezultatul era încă negativ şi se făceau aprecieri asupra influenţei concrete a intermediarului pe care îl folosea inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a-l convinge pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa să deblocheze sumele de bani necesare plăţii de către cele cinci primării din judeţul Constanţa a datoriilor către firmele denunţătorului R.B.:

"A. - Ştii ce vroiau să-ţi zic, printre altele?

X (VASILESCU NICOLAE) - Ce?

A. - M-au tot sunat băieţii ăştia, m-am întâlnit cu unul din ei şi m-au întrebat domne, uite, au mai primit şi alţii (...) S-au mai făcut s-au mai rezolvat (...) De noi, când şi în ce fel? Sunt destul de descumpăniţi aşa, nu ştiu ce sa creadă.

X (VASILESCU NICOLAE) - Măi A., măi?

A. - Şi eu le-am zis, nu e rea voinţă (...)

X (VASILESCU NICOLAE) - Păi şi eu mai mult, ce să fac, frate?

A. - Da şi eu am zis la fel. Zic: "bă? Ce ştiţi voi, ştiu şi eu".

X (VASILESCU NICOLAE) - Şi noi la fel. Pentru că noi stăm într-un singur om care intră la ăsta (...) poate că sunt alţii care sunt mai bine intraţi la el, dar (...)?

A. - La un moment dat, ăsta a spus: "Măi dar poate omul ăsta nu e dispus să se (...) omoare prea tare, poate nu-l interesează mai mult" "Zic, "măi, altă relaţie, n-am."

X (VASILESCU NICOLAE) - Şi eu la fel. Deci, asta e singurul şi, din informaţiile mele, A., este, într-adevăr, o intrare foarte bună.

A. - Mda.

X (VASILESCU NICOLAE) - Dar uite că ăsta îmi spune acelaşi lucru tot timpul, zice, "domnule, nu îl pot vedea!" Ori că nu e el, că el stă în Mangalia, ţi-am spus, nu se duce în fiecare zi la Constanţa, el se duce de două ori pe săptămână acolo.

A. - Da.

X (VASILESCU NICOLAE) - Şi când se duce el, ba nu e ăla acolo, ba îi spune: "stai măi, stai puţin că o rezolvăm, nu te agita şi nu ştiu ce atâta" (...) Deci cam asta e (...) Ce să faci mai mult, A.? Deci, sincer, nu ştiu. Nu ştiu.

X (VASILESCU NICOLAE) - A.? Trebuie luate lucrurile foarte clar, ca atare, Adică? Noi am încercat şi încercăm să o rezolvăm, dacă nu, nu putem, că nu depinde de noi.

A. - Da, corect. Da, o să le spun, dacă vor să meargă (...) asta e.

X (VASILESCU NICOLAE) - Adică, ce variantă este alta? Pe filiera asta, aşa merg lucrurile.

A. - Corect.

X (VASILESCU NICOLAE) - N-avem ce face. Adică nici eu, nici tu, nu avem ce face.

A. - Normal. Tu ai mai sunat?

X (VASILESCU NICOLAE) - Păi cum dracu. L-am sunat şi vineri. L-am sunat. Acuma mi-a zis că (...) vineri, de exemplu, când l-am sunat eu, era acolo. Era la ei. Numai că ăsta era plecat cu P., nu ştiu ce conferinţă de presă au avut ei (...) într-un judeţ, parcă la Buzău? Şi era plecat cu P., la Buzău, la conferinţa de presă. Deci (...) nu ştiu ce să zic?".

În finalul convorbirii, ambii inculpaţi, în opinia acuzării, îşi exprimă regretul profund că nu vor reuşi să-şi încaseze partea din "comisionul" 40% promis de denunţătorul R.B., în condiţiile în care nu reuşeau recuperarea efectivă a datoriilor către firmele denunţătorului:

"X (VASILESCU NICOLAE) - Da. Eu oricum te ţin la curent, cu ăsta. Stai liniştit că îl sun tot timpul.

A. - Da (...) păi? Mă oftic şi eu că era o chestie bună, ştii?

X (VASILESCU NICOLAE) - Ştiu măi, dar ce? Mie nu-mi era? Sunt varză sunt!

A. - Eram (...) ne linişteam amândoi pe un an de zile.

X (VASILESCU NICOLAE) - Da mă, ştiu, dar ce să fac?

A. - Asta e!

X (VASILESCU NICOLAE) - Deci, facem ce putem. Să dea Dumnezeu să iasă până la urmă ceva.

A. - Mda (...) E, o să-i spun şi lui şi (...) asta e situaţia. Nu avem ce face."

În opinia acuzării, exprimările folosite de cei doi inculpaţi în fragmentul citat mai sus din convorbirea telefonică se referă, cu certitudine, la banii pe care fiecare inculpat urma să-i primească din "comisionul" de 40% de la denunţătorul R.B. Astfel, expresia argotică utilizată de inculpatul VASILESCU NICOLAE - "Sunt varză" - semnifică, în contextul utilizat, faptul că acesta avea dificultăţi financiare care ar fi fost rezolvate prin încasarea banilor de la denunţător.

Mai mult, în opinia acuzării, fraza utilizată de inculpatul LUPŞA REALINI - "Eram (...) ne linişteam amândoi pe un an de zile" - aprobată de inculpatul VASILESCU NICOLAE - "Da măi, ştiu, dar ce să fac? - semnifică confortul financiar pe care ambii inculpaţi l-ar fi avut pentru un an de zile dacă reuşeau să încaseze partea lor din "comisionul" de 40% din valoarea totală a datoriilor, sumă ce s-ar fi ridicat la nivelul de 2.000.000 RON, evident, suficientă pentru a îndestula, pentru un an, trei persoane - inculpatul MIJA EUGENIU, inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul VASILESCU NICOLAE

În aceeaşi zi, 19 decembrie 2011, ora 12:15:05, la doar 7 minute de la precedenta convorbire dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul MIJA EUGENIU povestindu-i că s-a întâlnit cu inculpatul VASILESCU NICOLAE şi că acesta i-a spus că a făcut în continuare demersuri pentru a obţine banii datoraţi firmelor lui R.B.:

"A. - Tati, acum am ieşit de la el.

MIJA EUGENIU - Aşa.

A. - Mi-a zis, "băi, crede-mă, am, l-am sunat"

MIJA EUGENIU - Da.

A. - A (...) îţi spun pe scurt, după ce a terminat de vorbit mi-a zis: "bă, crede-mă că l-am sunat şi îl sun de două zile, fără să îmi zici tu, pentru că şi eu sunt (...) şi eu am nevoie de (...) am nevoie de (...) şi chiar (...) şi am vorbit şi zic "bă, da o sursă?" Şi zice: "bă, e cea mai bună sursă pe care o ştiu eu şi am înţeles că e unul dintre cei mai OK ai lui". Problema e că (...) durează şi că este, cum a zis el "nu trageţi în pianist adică, bă, asta e situaţia, aşa merg lucrurile, aşa se desfăşoară lucrurile la ăştia, poate sunt alţii care au mai bune intrări", asta a zis la telefon, că da, că se rezolvă, dar să avem răbdare, că ăsta-i mersul că aşa se (...)

MIJA EUGENIU - Dacă la 6 luni e o plată (...) n-am făcut nimic.

A. - Da.

A. - Înţelegi? Şi el a zis, la un moment dat, "bă poate sunt alţii mai jmecheri care au intrare mai puternică, care sunt băgaţi în seamă să stea la coada", "ce să zic, noi îl avem pe ăsta", mi-a zis. Că eu mai mult decât îl am pe ăsta şi nu pot să merg cu altcineva, că nu pot să mă risc cu altcineva să (...)

MIJA EUGENIU - Păi stai, n-am înţeles, nu vorbise iniţial cu ăla mare şi ăla mare i l-a dat pe acesta?

A. - Ba da! Ba da, dar nu poate să vorbească la modul, cum să spun, să intervină prin altcineva, să forţeze lucrurile, înţelegi? Adică, prin ăsta îl cunoaşte, prin ăsta i le-a dat, prin ăsta el vorbeşte, pa, bonjour, la revedere."

Din convorbirea sus-menţionată, a rezultat, în opinia acuzării, încă o dată, că inculpatul VASILESCU NICOLAE, pe care inculpatul LUPŞA REALINI îl citează, primea şi el o parte din "comisionul" de 40% pretins prin inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI denunţătorul R.B., în schimbul traficării propriei influenţe pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa ("(...) şi eu am nevoie de (...)").

De asemenea, conform acuzării, a rezultat că inculpatul VASILESCU NICOLAE intervenea pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa printr-un alt interpus, persoană apropiată numitului C.N.D. care i-ar fi fost recomandată chiar de către acesta din urmă inculpatului VASILESCU NICOLAE

În continuarea aceleiaşi convorbiri telefonice, inculpatul MIJA EUGENIU îşi exprima convingerea că, dacă nu se face nicio plată, denunţătorul R.B. va încerca să-şi rezolve problema apelând la alte persoane cu influenţă ("o să ne sară, adică se duc pe alte mâini"), lucru care îi va lăsa pe inculpatul MIJA EUGENIU, inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul VASILESCU NICOLAE fără "comisionul" de 40% din valoarea datoriilor:

"MIJA EUGENIU - Nu, e clar că o să ne sară, adică se duc pe alte mâini şi ştii, când te duci e alte mâini nu te mai întorci la prima, dacă se întâmplă ceva.

A. - Da.

MIJA EUGENIU- Aia e!

A. - Pe de-o parte, nu ştiu, să-l sun pe ăsta să vedem, să-i dea o întâlnire.

MIJA EUGENIU - Adică oricine înţelege, o lună, hai, o lună jumătate, dar 3 luni pe acelaşi răspuns, te plictiseşti.

A. - Da."

Conform acuzării, cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că discuţia sa cu inculpatul LUPŞA REALINI avea ca obiect recuperarea banilor lui R.B. de la primăriile din judeţul Constanţa, iar persoana despre care inculpatul LUPŞA REALINI afirmă că i-a spus, la telefon: "bă, crede-mă că l-am sunat şi îl sun de două zile, fără să îmi zici tu, pentru că şi eu sunt (...) şi eu am nevoie de (...) am nevoie de (...)", este inculpatul VASILESCU NICOLAE În cuprinsul aceleiaşi convorbiri, când inculpatul MIJA EUGENIU îi spune inculpatului LUPŞA REALINI: "Nu, e clar că o să ne sară, adică se duc pe alte mâini şi ştii, când te duci e alte mâini nu te mai întorci la prima, dacă se întâmplă ceva."

Inculpatul s-a referit la faptul că denunţătorul R.B. va încerca să-şi recupereze datoriile prin intermediul altor persoane dacă constată că inculpatul şi cei doi inculpaţi nu rezolvă nimic, ipoteză în care nici nu le va mai plăti "comisionul" convenit de 40%.

În acest context, al lipsei de rezultate concrete ca urmare a traficării influenţei inculpatului VASILESCU NICOLAE, se arată în rechizitoriu că inculpatul LUPŞA REALINI a luat iniţiativa de a-l contacta pe un anume B., care, ulterior, va fi identificat în persoana martorului B.N., deputat în Camera Deputaţilor, evident pentru rezolvarea aceleiaşi probleme, mizând pe influenta mai mare pe care acesta ar putea-o avea asupra numitului C.N.D.:

"A. - Nu ştiu, mă gândesc să vorbesc cu B.! Să-i zic lu acela, să văd ce zice!

A. - Hai că o să-l sun pe ăsta să văd dacă este disponibil şi să mă întâlnesc cu el, deşi (...) e delicată situaţia.

A. - Da, eu o să-l sun pe B. Să-l sun să îl rog să mă văd cu el să (...) că ăsta mă lămureşte imediat, totuşi nu e nea J., dacă înţelegi ce zic, ştii?

MIJA EUGENIU - Da.

A. - E clar altă treabă şi n-are cum ăsta să nu-şi permită să nu vorbească direct ăsta, mă gândesc eu.".

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că, în afirmaţia inculpatului LUPŞA REALINI: "Da, eu o să-l sun pe B. Să-l sun să îl rog să mă văd cu el să (...) că ăsta mă lămureşte imediat, totuşi nu e nea J., dacă înţelegi ce zic, ştii?", apelativul "nea J.", îl desemnează pe inculpatul VASILESCU NICOLAE

În acest context, al discuţiei despre martorul B.N., care ar trebui să îl înlocuiască pe inculpatul VASILESCU NICOLAE ("nea J.") în poziţia de traficant de influenţă pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, apărarea ulterioară a inculpatului LUPŞA REALINI, conform căreia, cu martorul B.N. nu discuta despre recuperarea datoriilor primăriilor din judeţul Constanţa la firmele lui R.B., ci despre desfiinţarea cabinetelor medicale stomatologice şcolare, s-a reţinut că este total nesusţinută şi, în opinia acuzării, va fi respinsă ca fiind pro domo.

În aceeaşi zi, 19 decembrie 2011, la ora 13:08:30, deci, la aproximativ 50 de minute după convorbirea cu inculpatul MIJA EUGENIU când inculpatul LUPŞA REALINI îi spusese acestuia că îl va contacta pe numitul B. pentru a-i cere să îşi trafice influenţa sa pentru recuperarea datoriilor către firmele denunţătorului R.B., inculpatul LUPŞA REALINI i-a trimis martorului B.N. (utilizator al postului telefonic cu numărul X4 aparţinând Parlamentului României, Camera Deputaţilor) un SMS cu textul "Vreau să vorbim ceva. Când ne putem vedea?" la care primeşte răspunsul, de la martorul respectiv, după doar două minute: "Mâine".

La doar 7 minute de la răspunsul martorului B.N., inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul MIJA EUGENIU pentru a-i comunica noua sa variantă pentru traficarea influenţei asupra preşedintelui Consiliul Judeţean Constanţa:

"A. - Mă, mâine la zece mă (...) aud cu B.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Şi stabilesc cu el, hai că la zece ne auzim şi pe la 11, 12, ne vedem.

MIJA EUGENIU - Că ne-am, ne-am vorbit şi a rămas sa ne auzim mâine la zece. Mai încerc partea asta, înţelegi?

MIJA EUGENIU - Am înţeles!

A. - Să vedem ce face şi ăsta. Mai mult de atâta nu mai văd ce să mai fac."

În acest context, în care inculpatul LUPŞA REALINI i-a comunicat inculpatului MIJA EUGENIU că încearcă varianta martorului B.N., apărarea inculpatului LUPŞA REALINI, conform cu care îl abordase pe martorul respectiv în cu totul altă problemă decât recuperarea banilor pentru firmele lui R.B., şi anume în problema desfiinţării cabinetelor medicale stomatologice şcolare, nu poate fi credibilă, fiind, în mod evident, lipsită de suport real, întrucât nu exista niciun motiv pentru a-l ţine la curent cu acest aspect pe inculpatul MIJA EUGENIU, care prin profesia şi ocupaţia sa nu are niciun interes privitor la medicina stomatologică şcolară.

Din acest moment, potrivit acuzării, demersurile făcute de inculpatul MIJA EUGENIU şi, în special de inculpatul LUPŞA REALINI, pentru recuperarea sumelor pentru firmele denunţătorului R.B., s-au canalizat pe două direcţii, cea iniţială - prin intermediul inculpatului VASILESCU NICOLAE şi cea survenită de curând - prin intermediul martorului B.N.

Astfel, în data de 20 decembrie 2011, ora 12:20:35, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe inculpatul MIJA EUGENIU pentru a-i comunica ce îi spusese martorul B.N. cu privire la solicitarea sa. Din discuţie a rezultat că martorul B.N. nu se poate implica personal în rezolvarea problemei datoriilor, dar îl poate introduce în audienţă la preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa chiar pe inculpatul LUPŞA REALINI:

"A. - Ă, ăsta, a zis: "bă, niciodată nu o să mă duc să-i spun în faţă, mai ales lu" nebunu" ăsta, aşa ceva".

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Zice: "Mai ales la nivelul ăsta, între noi, nu ne permitem, dar o să mă interesez cum ajungi la el".

MIJA EUGENIU - Ă?

A. - Adică la modul să mă duc direct la el.

MIJA EUGENIU - Aha!

A. - Eu i-am zis: "băi, uite care e treaba, vreau să ajung eu personal la el".

MIJA EUGENIU - Păi e bine şi aşa, măcar să ajungi.

A. - Da. Cu cineva. Respectiv cu tine.

MIJA EUGENIU - Îhî. E, nu, nu. Nici nu trebuie cu mine. Îţi spun eu. Trebuie tu să ajungi personal.

A. - Da. Eu asta, am stat şi m-am-gândit, bă, cum ar fi mai bine să o fac, ar fi mai bine, iar să zic prin cineva, prin ăsta şi i-am zis: "bă roagă-l, vorbeşte cu el, şi spune-i că e ceva important, să mă primească". Că dacă mă primeşte ştiu eu ce am de făcut şi de zis. Şi mă lămuresc exact şi văd care-i treaba. Adică îl văd pe el cum percutează sau nu şi (...)

MIJA EUGENIU - Noi trebuie să încercăm să facem anul ăsta.

A. - Da.

MIJA EUGENIU - Întâlnirea.

MIJA EUGENIU - Că dacă te duci tu, atunci o poţi lega şi cu nea J., ştii?

A. - Păi aşa m-am gândit. M-am gândit să nu sar din schemă nimic, să fiu eu băgat şi să, orice s-ar auzi să fiu eu la mijloc, ştii?

MIJA EUGENIU - Da, da. Corect!

A. - Adică, nu mă duc din partea lu" ăla, mă duc din partea lu" ălălaltu", nu contează, dar m-am dus eu.".

Apoi, s-a discutat despre faptul că martorul B.N. nu dorea să se implice personal în problema recuperării banilor firmelor lui R.B.:

"A. - Ştii? Şi eu nu i-am zis lu" ăsta prea multe pentru că l-am văzut că e imediat cu picioarele pe dinapoi şi (...)

MIJA EUGENIU- Îhî.

A. - Mi-a zis că anumite lucruri nu discută şi nu apelează el şi aşa, zic: "e clar". E din garda veche şi sunt cu găştile separate că altă explicaţie nu văd.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Dar, a zis că, pe nivel profesional, îşi permite să vorbească orice şi poate să-mi facă o intrare la el fără probleme, dar (...) să-l las, să (...) (neinteligibil)"

În continuare, inculpatul MIJA EUGENIU l-a impulsionat pe inculpatul LUPŞA REALINI să insiste şi pe lângă inculpatul VASILESCU NICOLAE, în aceeaşi problemă:

"MIJA EUGENIU - Acuma, te duci în partea aialaltă şi-l mai presezi să-l mai sune pe ăla să dea ceva până de sărbători.

A. - Da, eu asta fac, ca mă văd cu el la două, iar o să discutăm, iar o să-i spun.

MIJA EUGENIU - Adică, orice, nu contează, să dea ceva, să vadă ăştia că se întâmplă."

Din nou inculpatul LUPŞA REALINI a încercat să găsească motive pentru care influenţa inculpatului VASILESCU NICOLAE nu este suficientă pentru deblocarea plaţii banilor:

A. - Ori nu-l bate la cap şi nu-i spune nimic şi nu (...) aşa ştii şi lasă să aşteptăm, aia cu chestia cu stai la coadă, când ţi-a veni rândul, mi s-a părut destul de (...) dubioasă aşa, ştii? Pentru că după, oricum ar fi totuşi, ăsta, nea J. al meu nu e pielea p..i, ştii, are o funcţie"

MIJA EUGENIU - Nu era normal, într-un context ca acesta, când se mai vedea cu el să îi zică: "uite, bă, ce mi-a zis ăla al tău, să stau la rând. Păi stau la rând, dar cât? Un an, doi, cât trebuie să stau la rând?". Adică, era normală abordarea aşa.

S-a mai discutat dacă ar trebui ca inculpatul LUPŞA REALINI să îi spună inculpatului VASILESCU NICOLAE că are şi o a doua pistă de "rezolvare" a "problemei", cea a martorului B.N.:

M.E, - Şi, după părerea mea, ar putea să-i spui şi lu" (...) nea J.: "uite, bă, m-am dus şi eu să ajung, acolo să-i zic ce face, bă, râde de noi!"

A. - Nu-i spun înainte că nea J. nu ştiu cât de orgolios e! Şi cât de prost e."

În finalul convorbirii, s-a convenit să se încerce şi varianta martorului B.N. întrucât inculpatul VASILESCU NICOLAE urma să plece în concediu la sfârşitul anului 2011, demersurile lui putând a fi reluate la abia la începutul anului 2012:

"A. - E sfârşitul anului şi (...) chiar că-i cam doare pe toţi la bască. Ăsta al meu pleacă vineri acuma şi se întoarce pe patru.

MIJA EUGENIU - Îhî!

A. - Deci, cu el am cam terminat, (...) să vedem.

MIJA EUGENIU - Asta e! Mai încercăm că altceva n-avem de făcut.

A. - Da. Bine. Hai că te sun când îmi dă şi mie ăsta un semn (...)

MIJA EUGENIU - OK.

A. - Cu ăstalaltu" e mult mai greu decât spune J., să dau de el. Ăsta nu răspunde la telefon aşa repede."

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, rezultă că, apelativul "nea J.", repetat de mei multe ori în cursul convorbirii îl reprezintă pe inculpatul VASILESCU NICOLAE

În aceeaşi zi - 20 decembrie 2011, ora 13:25:02 - inculpatul MIJA EUGENIU a revenit cu un apel telefonic la inculpatul LUPŞA REALINI pentru a-i solicita să se întâlnească cu inculpatul VASILESCU NICOLAE ("nea J.") şi a-i smulge o promisiune de soluţionare până la sfârşitul anului, în contextul în care denunţătorul R.B. făcea presiuni în acest sens:

"MIJA EUGENIU - Deci, tu zici că tot o să te întâlneşti la două cu nea J. al tău!

A. - M-a sunat şi ne vedem pe la patru.

MIJA EUGENIU - Aha!

A. - Înţelegi? Eu mă duceam spre Parlament şi tocmai mi-a dat telefon.

MIJA EUGENIU - Am înţeles! Vezi şi tu, poate îl sună pe ăla din nou şi îi smulge ceva până la sfârşitul anului, să zică să-i dea.

A. - Să sperăm"

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, a rezultat că, apelativul "nea J.", îl desemnează pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, inculpatul rugându-l pe inculpatul LUPŞA REALINI să se întâlnească cu acesta pentru ca, la rândul său, inculpatul VASILESCU NICOLAE să îşi sune persoana cu influenţă pe lângă numitul C.N.D.

În aceeaşi zi - 20 decembrie 2011, ora 13:30:19 - la numai 5 minute de la precedenta convorbire telefonică, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a se întâlni în aceeaşi zi.

După ce inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE s-au întâlnit, în jurul orelor 16, astfel cum inculpatul LUPŞA REALINI îi spunea inculpatului MIJA EUGENIU, inculpatul LUPŞA REALINI i-a comunicat telefonic inculpatului ceea ce se discutase la întâlnirea respectivă:

"A. - Eu am plecat, m-am văzut cu el, a sunat, a zis că-l sună el mai târziu că nu poate să vorbească.

A. - Ă (...) Nu ştiu ce să zic. Între timp am vorbit cu B., mă mai văd mâine o dată cu el.

MIJA EUGENIU - Ăla nu putea vorbi cu nea J. sau (...)

A. - Da, nu putea vorbi cu nea (...) A zis că-l sună el mai târziu.

MIJA EUGENIU - OK. Da" i-a spus măcar să obţină de la el o promisiune de ceva până la sfârşitul anului?

MIJA EUGENIU - Şi să-i ceară?

A. - Da, mă, da, încă o dată îţi spun, nici nu mai trebuie să-i spun că deja şi el e (...)

MIJA EUGENIU - Îhî!

A. - Atâta l-am frecat la cap încât (...)

MIJA EUGENIU - Am înţeles! El, el e băgat cumva în treaba asta. Îţi dai seama, l-a tot sunat pe ăla zile întregi, e clar că acum nu o lasă nici el moale aşa."

În continuare, în data de 21 decembrie 2011, ora 09:41:38, inculpatul MIJA EUGENIU l-a apelat pe denunţătorul R.B. şi a discutat despre anumite sume de bani care ar fi fost virate de Consiliul Judeţean Constanţa chiar Primăriilor Băneasa şi Deleni, ambele cu datorii la firmele denunţătorului:

" RB. - Şi (...) vedeţi că mă sună primarul de la Băneasa!

MIJA EUGENIU - De la Băneasa?

RB. - Băneasa de Constanţa.

MIJA EUGENIU - Aşa. Ce-i cu el?

RB. - Păi (...) Nu ştiu cine l-a sunat ieri de la Consiliul Judeţean că (...) să verse 1.350.000.000.

MIJA EUGENIU - Foarte bine! Să sune şi să dea banii.

RB. - Păi e bine! Şi ăla de la (...) m-a sunat contabilul ieri, de la (...) tot de la Pecineaga, că-l cheamă azi la Consiliu (...)

MIJA EUGENIU- Da?

RB. - Da.

MIJA EUGENIU - Foarte bine, să se mişte.

RB. - Păi, da, domle, e bine şi ăia, ce să facem. Mergem înainte!

MIJA EUGENIU - Important e să vadă lumea că (...) noi suntem serioşi (...)

R.B. - Da (...)

MIJA EUGENIU - Că ei nu sunt serioşi, să plătească mai repede"

În continuarea aceleiaşi convorbiri, denunţătorul R.B. i-a comunicat inculpatului MIJA EUGENIU că, în situaţia în care se vor recupera sumele de la Primăriile Băneasa şi Pecineaga, toţi aceşti bani vor fi plătiţi inculpatului MIJA EUGENIU, cu titlu de "comision":

RB. - Păi, da! Vine banii şi v-am spus, mie nu-mi trebuie niciun ban, vi-i aduc şi-i daţi acolo ca să-i dea pe (...) să facă plăţi ca să vadă că noi suntem oameni şi nu suntem (...)

MIJA EUGENIU - Exact, exact.

RB. - Uite, dom"le, eu las ceva aicea şi facem mai departe. La anul să nu mai iasă vorbe că nu vă place, că mă-nşelaţi, că noi îi înşelăm pe ei, că ei ne înşeală e noi, şi uite-aşa (...)"

În aceeaşi zi, la nici jumătate de oră de la convorbirea de mai sus - la ora 10:08:53 - inculpatul MIJA EUGENIU i-a transmis inculpatului LUPŞA REALINI informaţiile primite de la denunţătorul R.B. cu privire la Primăriile Băneasa şi Pecineaga care ar fi fost chemate la Consiliul Judeţean Constanţa pentru a primi bani:

"LR - Uite ce să fac? M-am trezit şi (...) pe la 11, îl sun pe B..

MIJA EUGENIU - Aha (...) Ăăă (...) se pare că au fost chemaţi azi de la primărie de la Băneasa şi de la Pecineaga pentru ei, la Consiliul Judeţean.

LR. - Da.

LR - Eu n-am mai vorbit cu ăla ieri, el mi-a zis că, da cum ţi-au zis şi ţie, îl sună înapoi, eu am plecat, l-o fi sunat înapoi, o fi vorbit mai târziu, cine ştie, că n-am mai (...) nu mi-a mai zis nimic.

MIJA EUGENIU - Eu ţi-am zis ca să ştii ce şi cum şi (...) avem taxe noi. Oricum. Oricum vorbeşti cu N.G., nu?

LR - Da, da, sigur!"

Tot în data de 21 decembrie 2011, la ora 12:26.42, inculpatul MIJA EUGENIU îi spune inculpatului LUPŞA REALINI să se intereseze la inculpatul VASILESCU NICOLAE cu privire la informaţia furnizată de denunţătorul R.B. cu privire la Primăriile Băneasa şi Pecineaga, despre care credea că, prin reprezentanţi, ar fi fost chemate la Consiliul Judeţean Constanţa, în urma influenţelor exercitate prin intermediul inculpatului VASILESCU NICOLAE:

"MIJA EUGENIU - Da, da, da. Hai să vedem ce vorbeşti azi tu cu al tău şi să vedem mâine dacă este reacţia asta, care am aflat-o eu aici.

LR - îhî.

LR - Dar tu ştii care dintre ele sunt?

MIJA EUGENIU - Băneasa şi Pecineaga.

LR - OK, am să-i spun şi eu lu" ăsta.

MIJA EUGENIU - Dacă vrei îţi trimit un SMS, dacă (...)

LR - Nu că ţin minte, le scriu în telefon.

MIJA EUGENIU - Da? Bine. Băneasa şi Pecineaga.

LR - OK. Bine. Hai, vorbim. Pa, pa."

În aceeaşi zi, la ora 14:36:52, inculpatul MIJA EUGENIU a discutat cu inculpatul LUPŞA REALINI, care i-a confirmat că a discutat cu inculpatul VASILESCU NICOLAE şi acesta, la rândul lui, a discutat cu omul său de legătură pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa:

"LR - Tată, am vorbit cu (...) omu".

MIJA EUGENIU- Îhî.

LR - (...) şi.. a vorbit aseară, deci l-a resunat (...)

MIJA EUGENIU- la (...)

LR - (...) şi mi-a zis că vorbeşte cu el.

MJE.- Îhî.

LR - Deci, omu" i-a zis la telefon că vorbeşte cu el.

ME.- Îhî.

L.R - Că acesta i-a zis: "bă, zi-mi dacă facem ceva, dacă"(...) ştii că eu i-am zis, zic: "bă, da spune-i şi tu, aşa, mai brutal", ca zic: "nu eşti pielea (...), spune-i şi tu mai brutal, că se termină anul şi să ştim ceva, ori se întâmplă ori nu", ştii (...)

MIJA EUGENIU- Îhî (...)

L.R - Şi acum ăla a zis că vorbeşte cu ăla marele, azi, de fapt aseară, a zis că vorbeşte, că se vede cu el.

MIJA EUGENIU- OK.

L.R - Acuma (...) Ce a vorbit, cum am vorbit, nu ştiu.

MIJA EUGENIU - Bine. Deci, poate ăia chiar s-au simţit şi zvonul e adevărat. Ştii (...) Doamne ajută!

L.R - Habar n-am. Să vedem.

MIJA EUGENIU - Bine.

LR - Că vorbe au fost şi or să mai fie (...) să fie şi fapte!

LR - Zic: "dă-ii şi tu telefon", l-am rugat pe acesta al meu, pe nea G., să-i dea telefon şi să-i spună: "bă, ia zi cum e ca să ştiu şi o treabă", ştii (...) "

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, s-a reţinut că, apelativul "nea J.", îl desemnează pe inculpatul V.N

În aceeaşi zi, la ora 15:01:04, inculpatul MIJA EUGENIU a discutat cu denunţătorul R.B. despre posibilitatea recuperării unor sume concrete de la primăriile din judeţul Constanţa:

MIJA EUGENIU - Nu, nu, nu, nu, te sună cum te-au sunat acuma, să-ţi sună clar ce, cum, cât îţi trimite!

RB. - îhî.. Da?

MIJA EUGENIU - Cum ştii exact cât îţi trimite fiecare, m-ai sunat!

RB - Da?

MIJA EUGENIU - Da.

RB. - Păi e vorba de vreo (...) mi-a zis în jur de vreo (...) 3 miliarde.

MIJA EUGENIU - Păi stai că a chemat doar Băneasa şi Pecineaga, s-ar putea să cheme şi Deleni-ul şi Dobromir-ul.

RB. - S-ar putea, dar dacă nu, da" ştiu că (...) cum să vă spun eu, e cam (...) primarul de la Deleni e cam în şucăr cu N. (...)"

În finalul convorbirii, inculpatul MIJA EUGENIU a dorit să se asigure că denunţătorul R.B. îi va ceda "comisionul" pe care îl conveniseră:

MIJA EUGENIU - Mă, important e să-ţi dea drumul, că, pe urmă, stăm noi pe ei, văd că şi voi vă mişcaţi, se mişcă şi ei şi e altceva. Da?

RB. - Cum să nu, v-am spus, cât iese, am fost şi (...) exact (...) i-am făcut şi la revedere, că eu nu am nevoie de bani.

În aceeaşi zi, la ora 16:58:39, inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul MIJA EUGENIU confirmându-i acestuia că informaţiile privind posibilele plăţi ar putea fi consecinţa traficării influenţei inculpatului VASILESCU NICOLAE pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa:

L.R - Ăăă, a vorbit cu ăla mare, ăla mare l-a pus să sune la primării.

MIJA EUGENIU - Deci aia s-a întâmplat. Ha (...) deci (...)

MIJA EUGENIU - Na (...) Deci, ce ştim noi, că-i undeva (...) adunat (...) 3 miliarde. S-a vorbit să se dea.

LR - Ăăă (...) ăsta i-a spus (...) ăsta i-a spus că (...) ajunge în Bucureşti, marţi, pe 27 (...)

MJE. - Da (...)

LR - (...) Şi o să-i spună mai multe, că nu poate să-i spună prin telefon. Probabil (...) sume, chestii, treburi (...)

MIJA EUGENIU - Da, eu îţi spun informaţia ce ştiu eu. Deci au fost chemaţi, alea două de care ţi-am zis.

LR - Deci, el a zis de toate primăriile care au fost acolo că a vorbit, că au fost în total câte? 5?

MIJA EUGENIU - Da" noi am dat-o şi pe a cincea, acum eu ştiu dacă l-a chemat şi pe acolo, nu cred. Mă, important e să se vadă pân" la sfârşitul anului, să-i ţinem p-ăştia calzi, p-ormă lucrăm cu ei, îţi dai seama.

MIJA EUGENIU - Doamne ajută, poate o mişcă!

LR - Da, adică tot n-am aflat ceva (...) la amănunt, ştii, cum îmi place mie să ştiu.

MIJA EUGENIU - Ei, elveţian se lucrează greu în România.

LR - Da, bine, coincidenţe întâmplătoare nu există, da!

În finalul convorbirii, inculpatul LUPŞA REALINI a intenţionat să se asigure că denunţătorul R.B. înţelege, cu certitudine, că trebuie să plătească comisionul convenit din datoria recuperată întrucât el, personal, era obligat să îi dea mai departe şi inculpatului VASILESCU NICOLAE, acesta din urmă fiind un participant important, prin prisma relaţiilor sale, la recuperarea banilor:

LR - Da, da, da. Important este (...) foarte important este, din punctul meu de vedere şi al ăstuia ca să ne spună şi nouă oamenii exact ce se întâmplă şi cum se-ntâmplă.

MIJA EUGENIU - Păi ăia nu-ţi face tu griji că ei m-au sunat şi mi-au zis, eu habar n-aveam!

L.R- Nu, la modul (...) când s-a-ntâmplat, să fie sigur că se-ntâmplă.

MIJA EUGENIU - Păi nu, că mă sună (...)

LR - Exact! Adică bă (...)

MIJA EUGENIU - Nu, nu, nu, oameni-s cuminţi, oamenii chiar vor, da" să se întâmple!

LR - OK. Că-ţi dai seama că după aia, mai departe (...)

MIJA EUGENIU - Da, da, da, ştiu şi ei lucrul ăsta (...)

L.R - Nu ne jucăm noi după aia, ştii!

MIJA EUGENIU - Sigur că da, ştiu şi ei lucrul ăsta.

LR - Bine, OK.

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, s-a reţinut că inculpatul LUPŞA REALINI se referea la primăriile din judeţul Constanţa şi la datoriile acestora către R.B., iar persoana despre care inculpatul LUPŞA REALINI spunea: "a vorbit cu ăla mare, ăla mare l-a pus să sune la primării." este inculpatul VASILESCU NICOLAE

În data de 22 decembrie 2011, ora 14:13:58, inculpatul MIJA EUGENIU discută telefonic cu denunţătorul R.B. confirmându-i că va primi bani de la trei dintre primăriile datoare:

"RB. - Aţi mai vorbit acolo, la Constanţa?

MIJA EUGENIU - Da, tată, am vorbit, a vorbit, cu toţi primarii, se pare ca numai trei primării o să ne dea.

RB. - Ne dă ceva până la sfârşitul anului, acuma? La (...)

MIJA EUGENIU - Da, a zis că încearcă, până la sfârşitul anului, să dea.

MIJA EUGENIU - A vorbit cu ei (...) au zis (...) au banii ăia (...) Ăla de la Băneasa n-a vrut că zicea că-i are pentru iluminat pentru sărbători (...)"

În realitate, a arătat acuzarea că nu s-au virat niciun fel de sume în conturile firmelor denunţătorului R.B., acesta revenind cu un apel telefonic la inculpatul MIJA EUGENIU în data de 27 decembrie 2011, ora 11:04:24, dată stabilită de inculpat în încercarea de a-l temporiza pe denunţătorul R.B. care îşi pierduse încrederea ca influenţa inculpatului MIJA EUGENIU şi a asociaţilor lui este reală:

"MIJA EUGENIU - În seara asta vine omu" (...) şi-ţi spun exact. Azi e 27, nu?

RB - 27, da.

MIJA EUGENIU - Da, da, da, în seara asta a rămas.

RB. - Da? Spuneţi să-mi dea şi mie cât o putea de-acolo, cât o putea, ştii mata (...)

RB. - Nu contează, orice sumă (...) nu vrem noi să (...) ce se poate.

Denunţătorul R.B. reafirmă obligaţia asumata de a plăti "comisionul" din banii recuperaţi:

RB. - Nu e problemă, am făcut imediat pe loc, ce s-a intrat în cont, am făcut socoteala şi (...)

MIJA EUGENIU - OK, aşa o sa-i zic.

RB. - Da. Că (...) (neinteligibil) problema asta. Cât intră, atâta face (...) cutare şi v-am adus.

MIJA EUGENIU - Bine R.

RB. - Nu mai stăm până fac, eu transferul, până mai stăm să facem altfel

MJE. - îhî.

RB. - Da?

MIJA EUGENIU - Bine, aşa facem."

Ca urmare a convorbirii precedente cu denunţătorul R.B., în aceeaşi zi - 27 decembrie 2011, ora 11:06:57 - la numai 28 de secunde de la finalizarea convorbirii sus-menţionate, inculpatul MIJA EUGENIU îl apelează pe inculpatul LUPŞA REALINI pentru a-i cere să-l contacteze pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, având în vedere faptul că data de 27 decembrie 2011 fusese stabilită cu R.B. ca termen limită de plată a primei tranşe din datorie:

MIJA EUGENIU - Bă, azi e 27!

L.R - Ştiu, tre" să (...)

MIJA EUGENIU - Monitorizează-l pe om! Se vede, nu se vede (...) Nu se vede, asta e! O luăm pe altă cale şi (...)

LR - îhî, îhî (...)

MIJA EUGENIU - Da?

L.R - Undeva după amiază, mă văd cu el, pe la (...) 2 şi ceva, cred, cam aşa.

În continuare, inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI au discutat despre efectul intervenţiei inculpatului VASILESCU NICOLAE la preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, în sensul că denunţătorul R.B. ar fi fost sau nu chemat la primăriile datoare pentru a i se face măcar o plată:

MIJA EUGENIU - (...) acuma, părerea mea, nu ştiu nu mai depinde de nimeni, au avut şi ăia în Primărie, au avut toate informaţiile că sunt bani în primării, nu mai trebuie decât (...) butonul (...) care nu s-a întâmplat până acum.

L.R - Am înţeles. Pe ei, dacă i-a chemat, s-au dus la primărie?

MIJA EUGENIU - Nu, nu, nu! Nu i-a chemat pe ei nimeni, au fost chemaţi primării. Ce ştiau ei. Ai înţeles? Omu-i (...) ce-ai vorbit tu, el ţi-a confirmat că i-a chemat pe toţi primarii.

LUPŞA REALINI - Îhî.

MIJA EUGENIU - Aşa mi-ai zis tu.

LR - Deci nu i-a chemat nimeni.

MIJA EUGENIU - Pe ei nu i-a chemat absolut nimeni, da" nici nu-i cheamă, facturile sunt (...) contractele (...)

L.R - Păi (...) chemaţi în sensul că "băi, veniţi că vă plătim banii", sau (...)

MIJA EUGENIU - Păi, nu, mă, banii se dau în cont, nu te cheamă nimeni când îţi dă banii!

LR - Am înţeles.

MIJA EUGENIU - Dar (...) de la tine ştiam că i-a chemat pe toţi primarii (...)

L.R - Da, da, da! Asta cu primarii e altă treabă, eu mă refeream la ei, dacă i-a chemat cineva să-i bage în seamă.

MIJA EUGENIU - Nu, nu, nu, nu, nu, nu i-a chemat nimeni, nu i-a chemat nimeni.

MIJA EUGENIU - Deci, mai mult de cadrul, de atâta, restul, după părerea mea, e că nu vrea cineva să facă.

LR. - Da, aşa am zis şi eu.

MIJA EUGENIU - Adică şi banii acolo şi ăia chemaţi şi (...) nimic nu s-a-ntâmplat.

LR. - Ştii că aşa (...) asta a fost şi părerea mea, că e (...) e ceva.

MIJA EUGENIU - De-aia să încerce astăzi să o regleze cu acela clar, tranşant!

LR - Da.

MIJA EUGENIU - Ştii? Bine Puiule, atunci aştept de la tine veşti.

LR - OK, te sun."

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, s-a reţinut că atunci când el îi solicită inculpatului LUPŞA REALINI: "Monitorizează-l pe om! Se vede, nu se vede (...) Nu se vede, asta e! O luăm pe altă cale şi (...)", se referea la inculpatul VASILESCU NICOLAE, iar întreaga discuţie are ca obiect recuperarea datoriile primăriilor din judeţul Constanţa la firmele lui R.B.

Astfel cum îi promisese inculpatului MIJA EUGENIU în finalul convorbirii telefonice precedente, inculpatul LUPŞA REALINI s-a întâlnit, probabil personal, întrucât nu au discutat pe telefonul interceptat, cu inculpatul VASILESCU NICOLAE şi i-a transmis inculpatului MIJA EUGENIU cele discutate, în aceeaşi zi, 27 decembrie 2011, la ora 14:01:44.

"LR. - Toată ideea-i felul următor, că (...) ăsta a zis că-i plecat, că ei nu se mai întâlnesc până după sărbători (...)

MIJA EUGENIU - Păi nu zicea că se vede pe 27, după amiază, sigur?

L.R - Da. Nu se mai întâmplă nimic. Au plecat, fiecare s-a dus în a mă-sii, ăla-i plecat în Sighişoara, am înţeles.

LR. - Asta e! Ăsta al meu i-a murit ta-su şi (...) nu s-a mai dus nici (...)

MIJA EUGENIU - Asta-i scuzabil, da.

LR. - Nu s-a mai dus nici la Parlament, eu l-am sunat, ştii, şi, eu ştiam de 2 zile că a murit taică-său, l-am sunat şi i-am zis: "hai să ne vedem", ştii, şi mi-a zis: "bine, treci repede, că nu stau mult".

În acest sens, din baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, rezulta că tatăl inculpatului VASILESCU NICOLAE, numitul V.E. a decedat în data de 22 decembrie 2011, ceea ce confirmă, încă o dată, faptul că persoana la care apela inculpatul LUPŞA REALINI pentru recuperarea banilor firmelor denunţătorului R.B. şi la care făcea referire în convorbirea anterioară, dar şi în altele, ca fiind "ăsta al meu", era inculpatul VASILESCU NICOLAE

În continuarea discuţiei, inculpatul LUPŞA REALINI i-a relatat inculpatului MIJA EUGENIU, conţinutul convorbirii sale cu inculpatul VASILESCU NICOLAE, precizând cum i-a atras atenţia acestuia că persoana la care, la rândul său, acesta apelează pentru a-şi trafica influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, nu îşi face treaba:

MIJA EUGENIU - Adică el trebuie sa fie foarte atent la relaţia cu respectivul, care e clar cee (...)

LUPŞA REALINI - Eu i-am spus, zic: "băi", zic, "eu în momentul ăsta (...)"

MIJA EUGENIU - (...) neproductivă.

LUPŞA REALINI - (...) se sfârşeşte anul, în momentul ăsta, ştia că tu e (...) l-am luat aşa pe departe, "ştiu că nu-ţi stă capul la aşa ceva, deocamdată, de de-abia l-ai înmormântat pe taică-tu dar" (...) zic: "nici eu nu vreau să te mai bat la cap, să te mai frec la cap că nu mă deja nu mă (...) sunt eu OK şi mi se pare că-i aiurea şi" (...) zic: "nu ştiu ce se-ntâmplă în partea aialaltă", adică am încercat să-i dau de înţeles, să-i spun: "bă, vezi că nu ştiu ce se întâmplă în partea aialaltă, da"e un fel de neseriozitate", ştii, adică în sensul că nu mai cred, i-am zis: "bă, eu nu mai cred mai nimic deja, că lumea ori vrea să facă" (...) Adică i-am spus că ce mi-ai spus tu: "bă, ori vor să facă treaba ori nu", ştii.

MIJA EUGENIU - Da, mă, P. Ne agitasem, credeam că se-ntâmplă ceva, da" (...) Aia-i (...)

LR - Nu ştiu de ce (...) că i-am zis: "bă, da" "zic: "treaba cu primarii pân" la urmă ce-a fost, cum a fost?", "Pai că pe primari i-a chemat, exact cum ţi-am spus", "Şi ce au vorbit, ce le-a spus, le-a zis ceva legat şi de treaba asta, le-a zis, vedeţi că, chemaţi-i pe ăia, nu-i chemaţi p-ăia, daţi-le banii ălora, nu le daţi", ştii (...)

MIJA EUGENIU - îhî (...)

L.R - Nu ştiu ce să zic! MIJA EUGENIU - Şi n-a mai avut răspuns.

LUPŞA REALINI - Da, a zis că: "bă, ar trebui să primească banii sau (...) ar trebui să-i cheme, să discute cu ei, să vadă", că eu l-am tot lăsat în stand-by şi i-am zis lu" ăsta atunci: "bă, vezi că ăştia vor să meargă mai departe, că n-or să stea oamenii după nimeni, vor să meargă mai departe să-şi ia banii prin alte variante, prin alte variante, prin judecăţi şi aşa mai departe şi prin de-astea, executări silite sau cum s-ar numi", şi zic, "şi nu e bine pentru nimeni, pentru noi, noi avem de pierdut oricum, nimic de câştigat în chestia asta, dar oamenii n-ar să stea, că banul se împarte (...).

Ultima frază a inculpatului LUPŞA REALINI releva teama acestuia că denunţătorul R.B., neprimind niciun ban până la acel moment, va renunţa la filiera MIJA EUGENIU - LUPŞA REALINI - VASILESCU NICOLAE de influenţare a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, desigur, cu consecinţa pierderii de către inculpat, şi inculpaţi, a "comisionului" de 40% convenit cu denunţătorul R.B.

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declaraţia din data de 22 februarie 2012 a inculpatului MIJA EUGENIU, rezultă că atunci când inculpatul LUPŞA REALINI a afirmat: "şi i-am zis lu" ăsta atunci: "bă, vezi că ăştia vor să meargă mai departe, că n-ar să stea oamenii după nimeni, vor să meargă mai departe să-şi ia banii prin alte variante, prin judecăţi şi aşa mai departe şi prin de-astea, executări silite sau cum s-ar numi", ştii. Zic, "şi nu e bine pentru nimeni, pentru noi, noi avem de pierdut oricum, nimic de câştigat în chestia asta, dar oamenii n-ar să stea, că banul se împarte (...) ", este posibil ca acesta să se fi referit la inculpatul VASILESCU NICOLAE

În continuare, s-a discutat de faptul că, deşi erau cunoscute detalii, provenind de la R.B., legate de banii disponibili în conturile primăriilor datoare la firmele denunţătorului, influenţa exercitată de inculpatul VASILESCU NICOLAE nu a avut efectul scontat - deblocarea plăţilor:

ME - Nu, oamenii ne-au dat toate detaliile, ne-au spus ce bani sunt în fiecare primărie (...)

LR - Iniţial (...) iniţial răspunsul a fost "staţi la coadă", ştii.

MIJA EUGENIU - Da, da, da, coadă, das atâta timp cât primăriile nu aveau la alţii de dat bani, erau bani disponibili şi noi ştiam de la contabilii din primării că-s bani disponibili (...) nu putea decât să le zică: "Hai!Faceţi!". Iar toţi primarii au zis: "dom"le, nu ascult decât când îmi spune!". Doar că nu i-a zis!

L.R - Hai sa facem altfel, eu o să vorbesc cu B., după (...) Anul Nou.

MIJA EUGENIU - Nu, să ai discuţia asta ca să ştii cum abordezi pe varianta aialaltă (...) să-i smulgă lu ăla un răspuns clar, ferm, de toate astea s-au întâmplat şi de fapt nu s-a făcut nimic! Adică la modul ăsta, să ai o discuţie de zece minute, clară! "Băi, care-i problema".

L.R - Da, corect.

MIJA EUGENIU - Ai avut toate pârghiile, nu ţi-am cerut din buzunarul tău erau (...)

LUPŞA REALINI - Da, că, nu, după aia (...) o să-l văd şi pe ăsta cât de (...) câte c..e are, scuzaţi-mă, ştii."

Finalul convorbirii, în opinia acuzării, relevă faptul că inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI urmăreau să rezolve, în acelaşi mod, şi tot prin intermediul inculpatului VASILESCU NICOLAE, şi alte "afaceri":

MIJA EUGENIU - Îi şi spui, pentru că pot veni lucruri mai mari şi le pierdem ca fraierii pentru alţii!

L.R - Mda.

În perioada 28 decembrie 2011 - 29 decembrie 2011, între inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B. s-au purtat mai multe convorbiri telefonice făcându-se referiri concrete la sume de bani, la primăriile datoare şi la firmele denunţătorului, toate acestea fiind determinate de dorinţa denunţătorului R.B. de a urgenta recuperarea sumelor sale dar şi de cea a inculpatului MIJA EUGENIU de a-l temporiza întrucât nu avea niciun răspuns concret pe care să i-l ofere denunţătorului.

În data de 29 decembrie 2011, ora 11:27:14, inculpatul MIJA EUGENIU a discutat telefonic cu inculpatul LUPŞA REALINI dându-i noutăţi cu privire la situaţia din judeţul Constanţa ("judeţul cu pescăruşi"):

"MIJA EUGENIU - Îţi mai dau noutăţi, de acolo, din judeţul cu pescăruşi.

LR - Hm. Hm (...)

MIJA EUGENIU - Deci (...) a vorbit cu primarii, au fost într-adevăr, atunci, chemaţi dar în niciun caz cu subiect comun cu ce aveam noi. Deci nu li s-a spus nimic.

LR - Îhî.

MIJA EUGENIU - Şi (...) ăăa (...) ieri a fost şedinţă extraordinară că au primit nişte bani de la Guvern şi-au dat la fiecare primărie 5 miliarde, minim.

MIJA EUGENIU - Primarii (...) nu li s-a spus absolut nimic. Deci, dacă zice ceva, să ştie omul (...) şi (...) asta ca, uite, s-au alocat banii (...) Chiar ieri a fost şedinţa asta şi (...) s-au alocat banii.

LR - Mda (...) Păi, singura variantă este (...) să vorbesc cu acesta după sărbători, să vedem ce şi cum.

MIJA EUGENIU - (...) cred a vorbit cu o persoană greşită, n-a vorbit cu cine trebuie, părerea mea.

L.R - Da. Nu, o, s-o lămuresc eu după sărbători, sigur!"

În data de 05 ianuarie 2012, ora 11:18:48, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru a se întâlni, astfel cum îi promisese în data de 29 decembrie 2011, inculpatului MIJA EUGENIU:

"A. - Bine atunci, păi ne vedem luni.

A. - Dar dacă vin la Parlament nu putem să vorbim acolo?

X (VASILESCU NICOLAE) - Ba da, ce problemă ai, sigur că da. Nu au şedinţă, nu au nimic.

A. - Eu vin, pe la zece, la Parlament.

X (VN.) - Te aştept la Parlament, atunci."

În continuare, astfel cum convenise cu inculpatul MIJA EUGENIU, la sfârşitul anului 2011, ca urmare a faptului că se dovedea că inculpatul VASILESCU NICOLAE nu avea influenţa necesară asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa pentru a debloca plăţile către firmele denunţătorului R.B., în data de 05 ianuarie 2012, ora 15:29:17, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat, prin SMS, pe martorul B.N., primind imediat de la acesta un SMS cu conţinutul: " OK. Te sun mâine la ora 10."

La doar 7 secunde de la primirea acceptului martorului B.N. pentru a se întâlni, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe inculpatul MIJA EUGENIU (05 ianuarie 2012, ora 15:30:01) spunându-i că urmează a se întâlni cu martorul sus-menţionat, iar inculpatul MIJA EUGENIU îi spune inculpatului să dea şi un ziar local din Constanţa în care apăruse un articol cu privire la alocări de bani către primăriile din judeţul Constanţa de la Consiliul Judeţean Constanţa:

"A. - î (...) Uite, m-a sunat B.

MIJA EUGENIU - Ă?

A. - Şi mi-a zis ca ne putem vedea mâine după ora 11.

MIJA EUGENIU - E bravo! A. - Da" n-am luat ziarul.

MIJA EUGENIU - Aoleu, ai uitat ziarul! Păi ne vedem mâine la birou şi îţi dau ziarul.

MIJA EUGENIU - Da" nu lui trebuie să-i arăţi ziarul, lui (...) al tău.

A. - Lu" ăsta nu trebuie să îi arăt, n-am nevoie decât să mă trimită"

Şi prin prisma convorbirii de mai sus, apărarea inculpatului LUPŞA REALINI conform căreia discuţiile lui cu martorul B.N. vizau cu totul altă problemă (cea a desfiinţării cabinetelor medicale stomatologice şcolare) nu poate avea suport real, în contextul discuţiilor inculpatului LUPŞA REALINI cu inculpatul MIJA EUGENIU, care nu au avut niciodată un astfel de subiect.

A doua zi - 06 ianuarie 2012, astfel cum stabilise în data de 05 ianuarie 2012 cu martorul B.N., inculpatul LUPŞA REALINI s-a întâlnit cu martorul respectiv iar, la aproximativ 20 de minute (ora 18:18:12), inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul MIJA EUGENIU pentru a-i povesti conţinutul discuţiilor purtate cu martorul B.N.

Astfel, inculpatul LUPŞA REALINI i-a relatat inculpatului MIJA EUGENIU faptul că martorul B.N. nu are o relaţie privilegiată cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, că acesta din urmă "lucrează" printr-un intermediar, că i-a transmis martorului numele a 4 primării şi că acesta i-a spus că se va interesa de problema expusă de către inculpatul LUPŞA REALINI, urmând a-i da, ulterior, un răspuns:

"A. - Uite, am plecat acuma, m-am întâlnit cu omu" (...)

MIJA EUGENIU - Aşa (...)

A. - Şi am discutat mai pe larg şi mai deschis.

A. - El, personal, nu mişcă niciodată nimic, are om, deci asta e clar că (...) prin cineva se face.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Ă (...) că l-am întrebat: "bă, tu cum te ai", zice: "da, OK", na, nu a dat pe spate, la modul că ne strângem în braţe, dar a zis că nu e problemă.

A. - Punctul lui de vedere că e prin cineva că, deci el are informaţii despre un personaj anume cu care îl reprezintă pe ăsta şi (...) mi-a zis, mâine la 11, să ne vedem să-i dau detalii scrise, ceea ce mi-ai dat tu să-i dau lu" nea J.

Prin această referire la "detaliile scrise" pe care inculpatul MIJA EUGENIU i le dăduse, anterior, inculpatului LUPŞA REALINI să i le înmâneze lui "nea J." - în fapt inculpatului VASILESCU NICOLAE - se face trimitere la mapa (opis) cu contracte şi facturi emise de cele trei firme pe care denunţătorul R.B. i-o transmisese inculpatului MIJA EUGENIU la întâlnirea din luna aprilie 2011, fiind astfel, încă o dată, infirmată apărarea inculpatului LUPŞA REALINI conform căreia discutase cu martorul B.N. doar despre subiectul desfiinţării cabinetelor medicale stomatologice şcolare.

A. - Pentru că, aşa, din gură, i-am spus locaţia, cele patru locaţii şi despre cine şi i-am spus: "oamenii au fost, aşteaptă un OK" şi a zis: "Bun", mi-a zis ca nu poate neapărat (...)

MIJA EUGENIU - Şi le mai ai sau trebuie să ne vedem să ţi le dau?

A. - Nu, păi i le-am dat lu" nea J. pe alea.

A. - Că n-am putut să-i dau mai multe (...) chiar fix, în amănunt, bine, era şi multă lume pe la presă şi aşa mai departe. Nu era cazul. Dar a zis, că s-a arătat foarte interesat, şi mi-a zis: "mâine, hai să ne vedem", ceea ce (...)

MIJA EUGENIU - îhî.

A. - E un punct foarte important, ştii?

MIJA EUGENIU - Bine puiule. Atunci aşa facem, mâine. Eu, mâine, îţi pregătesc astea şi (...)

A. - Deci clar că el ştie că ăsta mişcă prin cineva.

ME. - îhî.

A. - A zis că el, personal, nu face niciun gest de genul acesta. Ca mi-a zis că: "poate nu este neapărat nevoie să te duci tu", zic; "bă eu nici nu sunt pătat nici, nu mă (...) ştie, nu sunt (...) aşa", în fine, după aia, am discutat de treburile de (...)

MIJA EUGENIU - Hai că-mi zici mâine mai multe, să nu-mi zici în telefon.

A. - Da. Bine."

Astfel cum stabiliseră în data de 06 ianuarie 2012, în data de 07 ianuarie 2012, inculpatul LUPŞA REALINI s-a întâlnit cu inculpatul MIJA EUGENIU pentru a lua de la acesta setul de acte de la denunţătorul R.B. pentru a i-l înmâna martorului B.N.

Astfel, la ora 10:32:16, inculpatul MIJA EUGENIU a stabilit întâlnirea cu inculpatul LUPŞA REALINI care urma a se desfăşura, în jurul orelor 11:

"A. - A (...) Mai trebuie să vin şi eu până acolo sau ne putem vedea, dacă tu tot vii înapoi spre casă, ne putem vedea, pe drum, la Alba Iulia?

MIJA EUGENIU - Nu, treci tu că mai am o întâlnire.

A. - Bine. Hai că trec eu.

MIJA EUGENIU - Cam încât timp ajungi?

A. - Păi, într-o jumătate de oră.

MIJA EUGENIU - OK. Hai te aştept"

În continuare, în aceeaşi zi, la ora 10:55:39, inculpatul LUPŞA REALINI i-a confirmat unei persoane neidentificate, probabil soţia sa - numita L.N. - că se afla în prezenţa inculpatului MIJA EUGENIU şi că, apoi, urma să se întâlnească cu martorul B.N.:

"A. - La cât termini?

X - La doisprezece! Uite ce i-am luat lu" fi-miu. A (...) la cât termin? La doisprezece.

A. - Bine, păi ne vedem când vii acasă, dacă nu plec, dacă (...) între timp (...)

X - Am înţeles! Am înţeles!

A. - Cu nea J., după care trebuie să mă întâlnesc cu B."

Întâlnirea inculpatului LUPŞA REALINI cu martorul B.N. are loc în zona Pieţei Alba Iulia din Bucureşti, martorul solicitându-i inculpatului LUPŞA REALINI documentele provenind de la firmele denunţătorului R.B., primite de la inculpatul MIJA EUGENIU:

"A. - Salut N.

N. - Da? Mă, poţi să ajungi repede în rond la Alba Iulia, să-mi dai alea sau (...) amâni, cum vrei?

A. - în (...) zece minute?

N. - Hai mai repede. Hai!"

Întâlnirea dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi martorul B.N., se produce în jurul orelor 14:20.

Confirmarea întâlnirii dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi martorul B.N., a avut loc prin convorbirea telefonică din data de 07 ianuarie 2012, ora 14:23:26 (la doar 4 minute de la telefonul martorului B.N. prin care îi spunea inculpatului LUPŞA REALINI că îl aşteaptă):

"A. - M-am întâlnit, am rezolvat.

MIJA EUGENIU- Aoleu.

A. - Ne auzim marţi.

MIJA EUGENIU - Da.

A. - Adică am rezolvat în sensul (...)

MIJA EUGENIU - I-ai dat pachetul.

A. - Ne-am văzut, mi-a luat şi ziarul (...)

MIJA EUGENIU - îhî!

A. - I-am povestit eu că ştii, uite că au scris şi zice: "ai ziarul?"

MIJA EUGENIU - îhî.

A. - Şi zic: "Hai" dau la băieţii ăştia, zice: "fără, dă ziarul încoace".

MIJA EUGENIU - Şi vorbeşte el marţi? Sau miercuri?

A. - Mi-a zis, marţi, să-l sun direct.

MJE. - îhî!

A. - Că până marţi apucă şi întinde (...)

A. - Oricum am senzaţia că, mai repede, prin acesta de acuma.

MIJA EUGENIU - O fi vreun coleg de-al tău, ascuns.

A. - Da, pentru că altfel a pus problema.

MIJA EUGENIU - Aha!

A. - Adică, el, la nivelul lui, să-mi zică mie, că are şi el fiţele lui, să-mi zică mie, mâine, sâmbătă, la ora asta, aduni alea, sa mă sune şi să-mi zică adu-le încoa (...) înseamnă ceva.

MIJA EUGENIU - Şi i-ai spus toată istoria?

A. - Da, da.

MIJA EUGENIU - Da? OK.

A. - Da. Păi nu era mult de povestit, înţelegi? Plus că el încerca să evite să vorbească prea multe.

MIJA EUGENIU - îhî.

A. - Şi, adică, mai tăia, mai (...) îi spuneam eu una alta, iar mai tăia, iar mă întreba el ceva.

MIJA EUGENIU - OK. Acum să vedem.

A. - Oricum este mult mai tare decât asta, decât nea J.

MIJA EUGENIU - Da. Corect!

A. - Şi ca poziţie şi ca influenţă. E clar."

În final, a menţionat acuzarea, inculpatul LUPŞA REALINI a arătat că martorul B.N. este cel mai potrivit pentru a-l influenţa pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa:

"A. - Da vedem. Da, dar dacă nici acesta nu reuşeşte, înseamnă că nu ştiu.

MIJA EUGENIU - E ceva dubios, nu?

A. - Chiar nu înţeleg nimic, da, da, chiar nu, nu mai pricep. Înseamnă că ăla e chiar stat în stat, ştii?

MIJA EUGENIU - Îhî! Da. E stat în stat, dar depinde şi de rugăminţi, că şi pe tine, dacă te roagă cineva, nu la orice rugăminte achiesezi.

A. - Da. Şi mai ales că nu e (...) buzunarul lui în joc, ştii? Adică (...)

MIJA EUGENIU - Corect! Din contră"

În data de 09 ianuarie 2012, ora 18:37:31, inculpatul LUPŞA REALINI i-a transmis inculpatului MIJA EUGENIU că varianta de recuperare a sumelor de bani prin intermediul inculpatului VASILESCU NICOLAE nu a progresat în niciun fel şi că, în continuare, aşteaptă un răspuns de la martorul B.N.:

"A. - Bun, asta (...) vreau să-ţi transmit iar, legat de partea aialaltă, am vorbit cu acesta şi (...) e acelaşi lucru ca şi până acuma.

MIJA EUGENIU - Aha. Am înţeles.

A. - Adică o să-l sune..să vedem ce ne mai zice, ce ne mai (...) Nu i-am mai, n-am mai (...)

MIJA EUGENIU - (...) s-au mobilizat, azi au venit din toata ţara, a fost şedinţă mare, azi!

A. - Da. Şi n-am mai insistat la el, merg în partea aialaltă să vedem ce face (...) new entry.

MIJA EUGENIU - OK. Păi mâine a rămas să dea un răspuns.

A. - Da, da, da, mâine a zis că-l sun, da."

În data de 10 ianuarie 2012, ora 20:35:49, martorul B.N. l-a apelat pe inculpatul LUPŞA REALINI spunându-i că se pot vedea abia în data de 01 februarie 2012 întrucât urma sa plece, cel mai probabil, în concediu:

"Y (B.N.) - Alin, n-am mai (...) n-am mai reuşit să ne vedem (...)

LR. - Nu-i problemă.

Y (B.N.) - (...) Da" ne vedem pe 1 februarie, când aşa (...) M-am uitat pe chestia aia, m-am interesat, sper să (...) să mai (...) să fie nişte (...) să-ţi dau un răspuns afirmativ, da" stai să mă (...) mai uit, aşa, să-mi fac o idee, da? Da?

LR - Lasă, că (...) am (...) mă gândesc"

În aceeaşi zi, la două minute, de la telefonul martorului B.N., inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul MIJA EUGENIU căruia îi relatează conţinutul discuţiei cu martorul sus-menţionat.

Din nou, menţionează acuzarea, se remarcă faptul că discuţia priveşte recuperarea datoriilor către firmele denunţătorului R.B., şi în niciun caz, problema vreunor cabinete medicale stomatologice şcolare, astfel cum încearcă inculpatul LUPŞA REALINI ajutat şi de martorul B.N. să acrediteze ideea, întrucât discuţia se purta despre "bugetele pentru primării, din partea Consiliului Judeţean":

A. - Acum m-a sunat B.

MIJA EUGENIU - Aha, aha.

A. - Aăa (...) pe 1 februarie aflăm, pentru că el mâine pleacă (...)

MIJA EUGENIU - Da (...)

A. - Are (...) el zice că (...) în principiu n-ar trebui să fie probleme.

MIJA EUGENIU - îhî.

A. - Că a aruncat nişte discuţii (...) a vorbit (...) n-a putut să-mi spună mai multe prin telefon şi mi-a zis că (...) la sfârşitul lunii, când se-ntoarce, discutăm şi, în principiu, zice că se rezolvă. Nu mi-a dat un răspuns sută la sută afirmativ, că l-am întrebat, zic: "bă, eşti sigur?", mi-a zis: "bă, nu cred că-s probleme, că până atuncea se mai întâmplă nişte lucruri, da"", zice: "până nu mă întorc eu, nu pot să mă (...) ocup personal".

MIJA EUGENIU - Problema e că, din informaţiile mele, până pe 18 se fac bugetele pentru primării, din partea Consiliului Judeţean, ştii şi dacă nu-i prinde în buget, adică dacă n-a discutat-o de acuma (...)

A. - Nu, el a zis c-a vorbit (...)

MIJA EUGENIU - A, dac-a vorbit, e OK!

A. - Şi mi-a zis: "băi, eu am vorbit (...)"

ME.- Îhî (...)

A. - (...) deci sunt nişte vorbe făcute, dar vorbim. Mi-a dat data de 1 februarie, el se-ntoarce peste 10 zile (...)"

S-a reţinut, în opinia acuzării, perfecta corespondenţă dintre data de 01 februarie 2012 indicată de martorul B.N., în convorbirea sa cu inculpatul LUPŞA REALINI, ca dată a revenirii sale şi aceeaşi dată comunicată de inculpatul LUPŞA REALINI inculpatului MIJA EUGENIU

În data de 23 ianuarie 2012, ora 16:19:06, inculpatul LUPŞA REALINI îl apelează pe inculpatul MIJA EUGENIU cu care discută despre întoarcerea martorului B.N., precum şi despre posibilitatea de a rezolva problema datoriilor către firmele denunţătorului R.B. prin intermediul inculpatului VASILESCU NICOLAE ("N.G."), ajungând la concluzia că acesta din urmă nu are influenţa necesară asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa pentru a obţine un răspuns pozitiv:

"LR. - Hai că eram cu nea "G." lângă mine şi nu puteam să vorbesc decât prin mesaje.

MIJA EUGENIU - Nu ziceai că stă doar 10 zile, până pe 20?

LR - Nu, nu, nu, nu, nu. Pe 30, stă două săptămâni, a plecat luni, luni ăsta care a trecut şi mai are săptămâna asta.

MIJA EUGENIU - Am înţeles (...) Şi pe nea "G." zici că-l tot amână?

L.R - Da, da, deci m-am lămurit. A spus că nici el n-a mai sunat, ştii (...) E (...) adică, din punctul meu de vedere, e clar că nu (...) nu ştiu ce să (...) Ce pot să mai zic, ce (...) Tu ce-ai înţelege?

MIJA EUGENIU - Păi şi când te-ai văzut acum cu el, i-ai zis: "sună-mă, şi tu acolo, vedem ce se-ntâmplă?"

LR. - Da, păi asta (...) asta am discutat, ştii? Mi-a zis: "bă, eu am sunat şi mi-a zis că după Revelion, că vorbim, că acum au treabă cu" (...) e prins cu problemele astea de partid şi (...) Adică (...) vrăjeli, nimic concret, ştii.

LUPŞA REALINI - Când l-am văzut şi pe el destul de dezumflat şi neinteresat, zic: "Ei (...)

MIJA EUGENIU - Bine! Păi atunci să-l aşteptăm pe ăla!"

În continuare, arată acuzarea, inculpatul LUPŞA REALINI afirma că martorul B.N. ar avea mai multe şanse de reuşită şi că regretă că nu l-a abordat pe acesta, de la început:

L.R - Da, nu e (...) Eu sper să (...) Adică, dacă e s-o rezolv, îmi pare rău că nu m-am dus de la-nceput la ăsta ." Ştii (...) Dacă aveam inspiraţie să mă fi dus de la început, da", am zis ca: "bă, o rezolva-o şi ăsta", da" (...) Adică dacă nici acesta n-o rezolvă, clar, e ceva (...)

MIJA EUGENIU - Ăla, înainte de plecare, a zis că a făcut vorbele şi e rezolvabilă.

L.R - Da! înainte de plecare, mi-a zis ca a vorbit şi că (...) când se-ntoarce, discutăm. Ei, acum să vedem.

MIJA EUGENIU - Să-l aşteptăm"

În data de 30 ianuarie 2012, ora 11:14:54, dată în jurul căreia martorul B.N. urma a se întoarce din concediu (s-a vehiculat atât data de 30 ianuarie 2012 cât şi cea de 01 februarie 2012), inculpatul LUPŞA REALINI l-a apelat pe inculpatul MIJA EUGENIU, discutând despre această revenire:

MIJA EUGENIU - Azi vine persoana, ă?

A. - Da. Am înţeles că mâine dimineaţă, mai concret. Apoi inculpatul LUPŞA REALINI îl chestionează pe inculpatul MIJA EUGENIU dacă mai are veşti de la denunţătorul R.B. ("de la băieţi"), mai precis dacă acesta a recuperat vreo parte din datorie ca urmare a influenţei exercitate de către ei:

A. - Tu ai mai auzit ceva din partea aialaltă?

MIJA EUGENIU - Din partea aialaltă fiind ce (...) Constanţa?

A. - De la băieţi (...) De la băieţi, da.

MIJA EUGENIU - Nu s-a întâmplat nimic şi nu se întâmplă nimic, s-au făcut bugetele pe primării.

A. - îhî!

MIJA EUGENIU - Toţi şi-au tras pile ca să fie cuprinşi în bugetele pentru plăţi, dar depinde acuma şi de ouă, indiferent de bugete, dacă ouăle sunt corecte (...)

A. - îhî.

MIJA EUGENIU - Se întâmplă (...) Dar din punct de vedere N.G., chiar nimic? Adică (...) nimic, nimic?

A. - Nu ţi-am zis că am renunţat la (...) la idee, deja.

MLE. - Da (...)

A. - Pentru că, dovadă, când, în momentul când eu nu am mai zis nimica, nici el n-a mai comentat.

MIJA EUGENIU - îhî! Deci (...)

A. - A trecut atâta vreme şi n-a zis nici măcar o dată: "bă (...) am mai încercat" sau "a făcut, sau (...) nu.

MIJA EUGENIU - Da, corect!

A. - Da, probabil i-o fi fost greu să recunoască (...) n-are (...) n-are atâta ce, ca să zic aşa.

MIJA EUGENIU - Da (...) Aşa (...) mi-au mai dat exemple de cazuri rezolvate în perioada asta când vor încercam să (...) ştii?"

Inculpatul LUPŞA REALINI promite, în final, să reia discuţia cu martorul B.N.:

A. - Nu, lasă că mâine dimineaţă când.. eu mâine, pe la zece -unsprezece, o să-l sun.

MIJA EUGENIU - Îhî (...)

LR. - Şi (...) reiau discuţia. Adică îi aduc aminte că (...)

MIJA EUGENIU - Mă suni tu după ce vorbeşti cu omu", da?

A. - Da! Bine.

Următoarea convorbire telefonică dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul MIJA EUGENIU are loc în data de 02 februarie 2012, ora 13:19:22, şi are ca obiect eforturile inculpatului LUPŞA REALINI de a-l aborda pe martorul B.N. care se întorsese din concediu, dar nu-i răspundea la telefon inculpatului:

"A. - Băi, eu nu am dat de băiatul ăsta, i-am dat astăzi dimineaţă telefon.

MIJA EUGENIU - Da (...)

A. - Hai, că zic că-i doi februarie.

MJE. - Da (...)

A. - Şi n-am dat de el, i-am dat mesaj şi aştept să-mi dea un semn.

A. - (...) Mă refeream doar aşa că cum se mişca lucrurile că el (...) de abia a aterizat, el nu ştie nimic ce a fost aicea de când cu telefoanele astea, ştii?

MIJA EUGENIU - Da, da, da.

A. - Deci, el a pierdut ce era mai important în perioada asta.

MIJA EUGENIU - E las" că-l pun la curent, nu e nicio problemă.

A. - Şi (...) mă gândesc că p (...) a mă-sii, o fi intrat direct pe ţeava la (...) birou acolo, ştii?

MIJA EUGENIU - Corect!

A. - Nu ştiu ce să zic, da" aştept să îmi dea un semn, că i-am dat mesaj şi de obicei îmi răspunde.

MIJA EUGENIU - Păi aşteptăm, atunci! Să răspundă"

În data de 03 februarie 2012, ora 10:08:49, inculpatul LUPŞA REALINI îl apelează pe martorul B.N. care îi confirmă întoarcerea sa din concediu şi îi stabileşte o întâlnire pentru luni - 06 februarie 2012:

"X (B.N.) - (...) M-am întors (...)

A. - Bravo!

X (B.N.) - Fii atent, ă.. cred că (...) ăsta (...) ă, pe luni. Luni ne vedem.

A. - Ne vedem luni, da?

X (B.N.) - Da.

A. - Păi, te sun eu, te bat la cap, eventual.

X (B.N.) - După unsprezece, după unsprezece, da. Îhî!"

La doar un minut de la precedenta convorbire telefonică - ora 10:09:50 - inculpatul LUPŞA REALINI i-a transmis inculpatului MIJA EUGENIU faptul că urmează a se întâlni cu martorul B.N.:

"A. - M-a sunat şi mi-a spus că ne vedem luni, după unsprezece.

MIJA EUGENIU - OK!

A. - Adică, mă (...) să-l sun luni pe la zece jumătate şi (...)

MIJA EUGENIU - Aha, aha!

A. - Şi a zis să ne vedem, ştii?

MIJA EUGENIU - E bravo! (...)"

Aceasta de mai sus, este ultima convorbire telefonică dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul LUPŞA REALINI, înainte ca primul să fie prins în flagrant în data de 06 februarie 2012, pentru fapta expusă la punctul 2 din prezentul rechizitoriu.

Ulterior, în data de 08 februarie 2012, ora 13:37:15, a avut loc discuţia telefonică dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi mama acestuia - numita L.A. - la care s-a făcut referire anterior, din care rezultă indubitabil conform acuzării că, la domiciliul inculpatului LUPŞA REALINI se aflau documente provenind de la două dintre cele trei firme ale denunţătorului R.B. - SC A.M.C. SRL şi SC A.C. SRL, documente care proveneau de la inculpatul MIJA EUGENIU, aspect ce contrazice flagrant susţinerile inculpatului LUPŞA REALINI care neagă orice implicare a sa în traficul de influenţă pentru recuperarea datoriilor către firmele denunţătorului R.B. şi, implicit, deţinerea unor documente ce probau existenţa respectivelor datorii.

Tot în data de 08 februarie 2012, ora 16:22:18, martorul B.N. îi comunică inculpatului LUPŞA REALINI că nu are niciun răspuns în privinţa problemei recuperării datoriilor către firmele lui R.B., problemă cu care inculpatul LUPŞA REALINI îl abordase pe martor, anterior plecării acestuia în concediu:

"X (B.N.) - ALIN, sunt la Parlament, aici. Mai eşti aici?

A. - Nu mai sunt. Am plecat, am plecat.

X (B.N.) - Mă, nu am niciun răspuns, dar niciun răspuns. Ne vedem mâine.

A. - A (...) vroiam să îţi mai zic, una, alta, dar (...)

X (B.N.) - Bine, bine. Mâine, mâine la unsprezece, sună. Da. Bine.

A. - Mâine la unsprezece. Hai, vorbim. Pa."

În data de 09 februarie 2012, ora 17:50:01, la 3 zile de la reţinerea şi, ulterior, arestarea preventivă a inculpatului MIJA EUGENIU, inculpatul LUPŞA REALINI a apelat-o pe M.M., soţia inculpatului MIJA EUGENIU, întrucât nu mai reuşise să discute cu acesta de la data reţinerii sale - 06 februarie 2012. În cuprinsul convorbirii telefonice sus - amintite, M.M., aflată în acel moment la biroul inculpatului unde se desfăşura o percheziţie domiciliară, îi spune inculpatului LUPŞA REALINI că trebuie să se întâlnească în aceeaşi seară, la cabinetul medical stomatologic unde lucra soţia inculpatului LUPŞA REALINI - numita L.N. De asemenea, M.M. îi spune inculpatului LUPŞA REALINI sa nu mai discute, fără a preciza însă ce:

"A. - Sărut mâna MARIA, A. sunt.

M. - Ă (...) A., vezi că o să trec eu pe la N., în seara asta.

A. - Treci pe la N. în seara asta?

M. - Trec pe la N. în seara asta şi (...) vino şi tu acolo. Să nu mai, să nu mai vorbeşti, te rog eu frumos. Şi (...) şi vino, vino la N. şi tu în seara asta.

A. - La ce oră?

M. - Ă (...) N., până la cât stă? Că eu s-ar putea să ajung mai târziu, sunt la E. la birou.

A. - Până la opt stă.

M. - Hai la ora opt să ne întâlnim.

A. - Da?

M. - Da. La ora opt, să fii şi tu acolo!

A. - Bine! Hai!"

Întâlnirea dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi M.M. de la cabinetul medical respectiv a avut loc în aceeaşi seară, în jurul orelor 19:30, astfel cum rezultă din convorbirea telefonică din data de 09 februarie 2012, ora 17:52:30, precum şi din declaraţiile numitei M.M. şi ale inculpatului LUPŞA REALINI

Din declaraţia numitei M.M. formulată la data de 29 februarie 2012, a rezultat faptul că, după arestarea soţului său - inculpatul MIJA EUGENIU- şi cu ocazia percheziţiei biroului acestuia din data de 09 februarie 2012, inculpatul MIJA EUGENIU i-a spus soţiei sale că: "situaţia sa juridică este gravă şi că i s-a făcut un flagrant".

De asemenea M.M. a mai arătat faptul că, la întrebarea sa: "Cine mai este implicat în această problemă juridică", inculpatul MIJA EUGENIU i-a comunicat că "Este implicat şi A.", respectiv inculpatul LUPŞA REALINI, prieten de familie cu MIJA EUGENIU şi M.M.

Totodată, M.M. a declarat că soţul ei i-a spus că ar fi mai bine ca nici ea şi nici inculpatul LUPŞA REALINI să nu mai discute cu nimeni problema juridică menţionată pentru a nu-i agrava inculpatului situaţia juridică, acesta fiind şi motivul pentru care M.M. i-a solicitat inculpatului LUPŞA REALINI întâlnirea din seara zilei de 09 februarie 2012.

M.M. a arătat că s-a întâlnit cu inculpatul LUPŞA REALINI, în data de 09 februarie 2012, în jurul orelor 19:30, şi i-a spus acestuia că inculpatul MIJA EUGENIU fusese reţinut şi arestat preventiv la Constanţa, arătând că şi el ar fi citit articole de presă cu acest subiect prin intermediul internet-ului.

M.M. a mai precizat faptul că inculpatul LUPŞA REALINI nici nu a confirmat dar nici nu a infirmat implicarea sa alături de inculpatul MIJA EUGENIU în problema judiciară de la Constanţa, iar la solicitarea numitei M.M. de a nu mai discuta despre această problemă, inculpatul LUPŞA REALINI părea a fi îngrijorat.

În declaraţia sa, din data de 17 februarie 2012, inculpatul LUPŞA REALINI a recunoscut că M.M. s-a prezentat la cabinetul medical al soţiei sale în data de 09 februarie 2012, în jurul orelor 20, şi i-a comunicat că inculpatul MIJA EUGENIU este arestat pentru că ar fi fost prins în flagrant la Constanţa.

Din acest moment, al întâlnirii cu M.M. (data de 09 februarie 2012, ora 20), inculpatului LUPŞA REALINI i-au fost confirmate bănuielile pe care le avea din momentul în care a fost contactat de ziariştii de la ziar local din Constanţa ("Ziua de Constanţa"), conform cu care el era învinuit în aceeaşi cauză cu inculpatul MIJA EUGENIU, inculpatul LUPŞA REALINI a demarat o campanie de informare a celorlalte persoane implicate (inculpatul VASILESCU NICOLAE şi martorul B.N.), precum şi de preconstituire a unor probe în apărarea sa şi a inculpatului VASILESCU NICOLAE, dar şi a martorului B.N., având în vedere poziţia superioară a acestora în raport cu inculpatul LUPŞA REALINI şi credinţa că va fi tras la răspundere de către aceştia, în ipoteza devoalării participării lor la comiterea infracţiunilor ce fac obiectul prezentului dosar. În această lumină, precum şi a relaţiilor de prietenie dintre el şi inculpatul LUPŞA REALINI, se explică - conform acuzării - şi declaraţia favorabilă acestuia formulată de martorul B.N. care, în pofida examinării unor transcrieri ale convorbirilor telefonice relevante, a ales să îi susţină declaraţia inculpatului.

Astfel, în articolul de presa sus-menţionat, inculpatul LUPŞA REALINI şi-a precizat poziţia în sensul că a recunoscut că inculpatul MIJA EUGENIU i-ar fi solicitat sprijinul pentru a rezolva o situaţie în care o persoană juridica avea de luat bani de la stat - de recuperare a banilor de la mai multe primării conduse de reprezentanţi ai Partidului Social Democrat din judeţul Constanţa - însă a susţinut că nu a intervenit, în acest sens, la persoane cu funcţii de conducere din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa ci, pentru a nu-l dezamăgi pe inculpatul MIJA EUGENIU, a inventat un personaj fictiv - "nea J." sau "nea G." care ar fi urmat să-şi trafice influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

Inculpatul LUPŞA REALINI a precizat, în mod expres, că nu a discutat problema recuperării datoriilor către firmele denunţătorului R.B. cu inculpatul VASILESCU NICOLAE sau cu martorul B.N., aspecte care intră în contradicţie flagrantă cu probele la care s-a făcut trimitere în prezentul act de sesizare.

În consecinţă, în data de 09 februarie 2012, ora 20:51:13, la nicio oră de la întâlnirea cu M.M., inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat pe numitul I.P. pe care îl apelează "nea P.", (se relevă predispoziţia de a folosi apelativul "nea", la fel ca şi în cazul inculpatului VASILESCU NICOLAE - "nea G."), persoană ce îndeplineşte funcţia de director - şef al Departamentului Programe Bilaterale România din cadrul Casei R.C. şi care este în anturajul inculpatului VASILESCU NICOLAE, pentru a-l întreba pe acesta când se poate întâlni, personal, cu inculpatul VASILESCU NICOLAE, scopul fiind alertarea acestuia din urmă cu privire la arestarea inculpatului MIJA EUGENIU:

"A. - Ce faci nea P., mă?

P. - Uite, ce să fac, la birou (..) A. - Ă (...) La care birou? P. - La casă!

A. - Poimâine vă duceţi în partea aialaltă?

P. - Sincer să fiu, habar nu am, pentru că (...) el a zis că o să ajungă pe la zece jumătate acolo şi, pe la unsprezece, vine la casă.

A. - Da?

P. - Acuma, nu ştiu. A (...) Dacă mă întrebi pe mine, el, după ora unu, va fi la casă aproape sigur, pentru că eu mai am un examen.

A. - Nu ştiu, nu ştiu, dacă ajung eu, la zece la birou, nu-l găsesc, nu?

P. - Nu, nu. El a zis că ajunge la zece jumătate, dacă mă întrebi pe mine (...) Cred că o să fie unsprezece, unsprezece şi (...) şi tare, de tare îmi e că o să zică că (...) nu mai vine.

A. - Da, da, da. Atuncea vin la casă şi (...)"

În aceeaşi zi, 09 februarie 2012 - ora 21:00:58, la aproximativ o oră de la întâlnirea cu M.M., inculpatul LUPŞA REALINI i-a expediat martorului B.N. un SMS cu textul "Ştiu că eşti prins însă vreau să ne vedem mâine 10 minute pentru treaba cu cabinetele stomatologice din reţeaua şcolară. Am înţeles că se continuă cu ideea desfiinţării lor şi trebuie să vorbim.".

Mesajul citat mai sus este trimis cu scopul de a-l atenţiona pe martorul B.N. că trebuie să se întâlnească urgent iar motivul întâlnirii - desfiinţarea cabinetelor medicale stomatologice şcolare - apare pentru prima dată în discuţiile telefonice sau mesajele tip SMS dintre cei doi, constituind o încercare din partea inculpatului LUPŞA REALINI de deturnare a sensului discuţiilor anterioare dintre el şi martorul B.N. care, nu au avut niciodată ca obiect desfiinţarea cabinetelor medicale stomatologice şcolare ci, astfel cum s-a demonstrat, aveau ca obiectiv recuperarea datoriilor pe care primăriile din judeţul Constanţa le aveau către firmele lui R.B.

A doua zi, 10 decembrie 2012 - s-a remarcat, în opinia acuzării, aceeaşi frenezie cu care inculpatul LUPŞA REALINI încerca să îi contacteze pe inculpatul VASILESCU NICOLAE şi pe martorul B.N. pentru a se întâlni cu aceştia.

Astfel, la ora 10:13:14, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat telefonic pe acelaşi I.P. pentru ca acesta să-i confirme dacă programul inculpatului VASILESCU NICOLAE rămâne cel discutat cu o seară înainte:

"LUPŞA REALINIP., e valabil programul acela care mi l-ai zis tu, ieri?

P. - Âăă (...) Da, cam aşa este, da.

L.R - Deci, ne putem vedea la ora 1?

P. - Âăă (...) 1,1 jumătate, 2, cam aşa, la casă.

LR - Aha. Şi (...) acum, de exemplu, el, la (...) pe la 11 jumătate e p-acolo, nu ştii?

P. - Aaă (...) nu mai e (...) Nu. Nu e sigur.

LR - Nu mai e sigur, a?

P. - Da."

În aceeaşi zi, la ora 10:19:53, la doar 7 minute de la precedenta convorbire telefonică, inculpatul LUPŞA REALINI îl contacta telefonic pe martorul B.N. pentru a stabili o întâlnire, în aceeaşi zi:

"L.R - Ia zi "tată", când ne putem vedea?

X (B.N.) - Salut! Păi unde eşti tu, ia zi!

LR - Âăă (...) Eu acuma (...) merg spre T. (...) spre Bucureştii Noi.

X (B.N.) - Unde?

LR - Fixăm o întâlnire acolo.

X (B.N.) - Unde, spre?

LR - În Bucureştii Noi. La podul Constanţei.

LR - Vin la Parlament, dacă e!

X- Păi nu, că nu mă duc eu la Parlament (...).

LR - Hai că trebuie neapărat să ne vedem".

În aceeaşi zi, la ora 10:31:14, la doar 10 minute de la precedenta convorbire, inculpatul LUPŞA REALINI o apelează pe o prietenă de-a sa - numita S.A. - căreia îi relatează aspecte despre situaţia inculpatului MIJA EUGENIU, astfel cum inculpatul însuşi afirmă. Se remarcă, a arătat acuzarea, reticenţa inculpatului LUPŞA REALINI de a discuta la telefon cu sus-numita aspecte ale speţei întrucât, la acest moment, ştia că acesta putea fi interceptat de organele judiciare:

"LR - Cam complicat că (...) trebuie să vorbim noi doi.

Y - A? De ce?

LR - Dar nu prin telefon.

Y - De ce?

LR - Îţi povestesc eu.

Y - Hai, mă, zi!

L.R - Da, mă, nu pot prin telefon.

L.R - Pai n-am cum, că nu cunoşti (...) speţa, ca să zic aşa.

LR - Nu pot prin telefon, scumpa mea! înţelegi?

Y - De ce, sunt politice?

L.R - Sunt şi politice, da! Există (...) jumătate din ele-s politice, da.

Y - Foarte secretos eşti."

În aceeaşi zi, 10 februarie 2012, la ora 18:41:49, inculpatul LUPŞA REALINI i-a trimis un alt SMS martorului B.N. în care face referire la apărarea preconstituită de el - cabinetele şcolare stomatologice - şi i-a solicitat, din nou, o întâlnire martorului: "M-am interesat şi azi legat de treaba cu cabinetele şcolare. Trebuie să facem cumva să discutăm de proiectul cu reabilitarea de care au mai tot vorbit înainte să înceapă ăştia de la sănătate să propună concret privatizarea. Încearcă să-ţi faci timp 10 minute."

În data de 13 februarie 2012, ora 09:28:16, inculpatul LUPŞA REALINI l-a contactat, din nou, pe numitul I.P., apropiat al inculpatului VASILESCU NICOLAE, pentru a-l întreba de programul acestuia din urmă, după care în aceeaşi zi, la ora 13:34:47, inculpatul LUPŞA REALINI a contactat o persoană, probabil avocat, având în vedere că ştia că are calitatea de învinuit în dosarul de la Constanţa, alături de inculpatul MIJA EUGENIU

În data de 15 februarie 2012, ora 12:10:22, inculpatul LUPŞA REALINI a luat cunoştinţă, probabil de la soţia sa - L.N. - că este citat, în calitate de învinuit în prezenta cauză şi că trebuie să se prezinte la Constanţa pentru audieri, lucru pe care l-a comunicat unei persoane de sex feminin, probabil numita S.A., având în vedere numărul de telefon utilizat de aceasta, acelaşi cu cel din data de 10 februarie 2012, ora 10:31:14. A reţinut acuzarea incertitudinea inculpatului LUPŞA REALINI cu privire la întoarcerea sa în Bucureşti, după audierea de la Constanţa, presupunând că faţă de el se va lua măsura preventivă a reţinerii:

"A. - Vezi că eu, mâine dimineaţă la zece trebuie să fiu în Constanţa pentru că am primit (...) citaţie, ca învinuit.

A. -Aşa, ca să ştii, că nu (...) nu te poţi baza pe mine.

X - Am înţeles.

A. - Că nu ştiu când mă întorc şi ce se întâmplă acolo, ce vor ăştia de la mine"

S-a remarcat în acest context, a susţinut acuzarea, relativ la sinceritatea inculpatului LUPŞA REALINI, faptul că acesta, deşi îşi va afirma totala nevinovăţie în audierea ulterioară din data de 17 februarie 2012, lua în calcul, cu lejeritate, posibilitatea de a fi reţinut în cauză, lucru ce poate semnifica faptul că inculpatul accepta că faptele comise de el pot conduce la o astfel de măsură gravă preventivă de libertate, situaţie în care nevinovăţia clamată de el este serios pusă la îndoială.

Acelaşi aspect a reieşit şi din convorbirea telefonică pe care inculpatul LUPŞA REALINI o poartă, în data de 15 februarie 2012, ora 12:48:23, cu soţia sa:

"X - l-am zis că s-ar putea să trebuiască să pleci, dar dacă (...) ă (...) pe chestia asta scrie că eşti învinuit. Până s-o demonstra, e posibil, nu ştiu exact care este procedura, dar e posibil să te reţină.

A. - Îhî.

X - Da, dar e posibil, până când demonstrează ceva, nu ştii (...) nu ştiu cum o fi să fie. Deci tu pregăteşte-te pentru orice.

A. - Da. Asta e!"

Din aceeaşi convorbire a rezultat că inculpatul LUPŞA REALINI ştia că, în cauză, au existat interceptări ale convorbirilor telefonice:" A. - Pe baza interceptărilor, că altceva nu se poate discuta, că ce (...) altceva ce?" (fila 425, vol. IV)

În acest context, a arătat acuzarea, convorbirea cu soţia sa, care a avut loc după ce inculpatul cunoştea că telefonul său ar fi fost interceptat, este efectuată, în mod deliberat, în dorinţa inculpatului LUPŞA REALINI de a induce în eroare organele de urmărire penală cu privire la vinovăţia sa.

Aceeaşi acceptare a posibilităţii de a fi reţinut de către inculpatul LUPŞA REALINI reiese şi din convorbirea telefonică purtată cu soţia sa, în data de 15 februarie 2012, ora 15:40:08:

"A. - Nu, nu îmi dă verdictul pe loc, da" există două variante. Unu, în cel mai rău caz, să se ceară reţinere înţelegi? Să fiu reţinut şi altul să se schimbe (...) să nu mai continue procesul fără mine, să schimbe verdictul şi cu asta, basta.

A. - Înţelegi? Am vorbit cu L. şi mi-a zis, nu prea (...) bine, el mi-a zis: "eu nu pot să-ţi dau nicio opţiune, că nu poţi sa ştii niciodată ce (...) şi cum."

A. - Dar (...) nu poţi să ştii niciodată ce şi cum.

X - Da, da. E interpretabil, asta e!

A. - Da."

Susţinerea propriei sale soţii, din convorbirea anterioară: "E interpretabil, asta e!", referitoare la situaţia juridică a inculpatului LUPŞA REALINI, susţinere aprobată de inculpatul însuşi vine, conform acuzării, în sprijinul teoriei vinovăţiei inculpatului pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă ce face obiectul prezentului dosar.

În opinia acuzării, cele mai edificate convorbiri telefonice aranjate de către inculpatul LUPŞA REALINI pentru a-şi susţine nevinovăţia, ştiind că vor fi interceptate, sunt cele purtate în data de 15.02,2012, ora 15:43:03, cu mama sa - numita L.A., respectiv, în aceeaşi dată, la ora 16:03:04 (la numai 20 de minute distanţă de precedenta), cu o persoană de sex masculin, probabil un prieten de-al inculpatului LUPŞA REALINI

S-a remarcat, conform acuzării, în susţinerea caracterului simulat al acestor convorbiri, faptul că inculpatul LUPŞA REALINI a purtat respectivele discuţii pe o durată foarte mare (aproximativ 18 minute cu mama sa, respectiv, 9 minute cu prietenul său) şi a discutat în amănunt fiecare aspect al speţei, pronunţând numele inculpatului VASILESCU NICOLAE şi al martorului B.N., atitudine ce este în contradicţie cu cea de dinainte de a cunoaşte că este învinuit în cauză, când utiliza un limbaj codificat în convorbirile sale cu inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul VASILESCU NICOLAE având ca obiect recalcularea datoriilor către firmele denunţătorului R.B.

În consecinţă, în opinia acuzării, se constată că din materialul probator administrat în cauză, rezultă cu certitudine comiterea de către inculpatul MIJA EUGENIU, împreună cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE a infracţiunilor de trafic de influenţă, prin aceea că i-au pretins direct şi prin intermediar un comision de 40% din suma de 5.000.000 RON (50 miliarde ROL), reprezentând 2.000.000 RON, pentru a-şi trafica influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.D.N. - în scopul ca acesta să facă viramente bugetare către primăriile datoare firmelor denunţătorului - sumă pe care inculpatul MIJA EUGENIU şi învinuiţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE urmau să o împartă între ei după recuperarea efectivă a datoriilor Primăriilor Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi, toate din judeţul Constanţa, către SC A.M.C. SRL Constanţa, SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt şi SC A.P.C. SRL Drăgăneşti-Olt.

Astfel cum a rezultat pe parcursul urmăririi penale, influenţa inculpatului MIJA EUGENIU şi a inculpaţilor LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, precum şi a intermediarului neidentificat al acestuia din urmă pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.D.N. - nu a fost reală, ci doar afirmată faţă de denunţător, creându-i-se şi întreţinându-i-se acestuia percepţia că inculpatul şi cei doi inculpaţi îl pot, într-adevăr, determina pe funcţionarul public sus-menţionat să îi favorizeze.

A mai arătat acuzarea că urmare a faptului că influenţa inculpatului MIJA EUGENIU şi a inculpaţilor LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE nu a fost reală, denunţătorul nu a recuperat nicio sumă din datoriile respective, acesta fiind, de altfel, singurul motiv pentru care cei trei nu şi-au încasat partea din comisionul de 40% pretins denunţătorului, în pofida eforturilor intense depuse de ei pentru obţinerea plăţii datoriilor către firmele denunţătorului şi, evident, a comisionului din fiecare plată.

În acest context, în opinia acuzării, apărările inculpaţilor LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE care au negat comiterea infracţiunilor care le sunt reţinute în sarcină, primul negând pretinderea vreunei sume de bani de la denunţător, iar cel de-al doilea negând orice implicare a sa în prezenta cauză, vor fi respinse întrucât sunt contrare ansamblului materialului probator administrat în cauză şi analizat detaliat anterior. S-au avut în vedere explicaţiile, absolut de neacceptat potrivit acuzării, ale inculpatului LUPŞA REALINI oferite la conţinutul interceptărilor convorbirilor sale telefonice aflate la dosarul cauzei, precum şi a susţinerii că a inventat un personaj fictiv, "N.G.", la care făcea trimitere în discuţiile sale telefonice cu inculpatul MIJA EUGENIU, numai pentru că nu a putut să-l refuze pe acesta din urmă când i-a solicitat să intervină pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru recuperarea datoriilor către firmele denunţătorului. Totodată, s-a menţionat că inculpatul LUPŞA REALINI nu a putut oferi o explicaţie credibilă, a prezenţei la domiciliul său, a documentelor emanând de la două din firmele denunţătorului R.B.

A susţinut acuzarea că se remarcă şi concepţia despre soluţionarea problemelor prin intermediul relaţiilor şi a intervenţiilor, relevată în multe dintre convorbirile sale telefonice, a inculpatului LUPŞA REALINI, care nu îşi poate explica eşecul intervenţiilor sale şi a celorlalte persoane implicate în recuperarea respectivelor datorii, atâta timp cât apelează la persoane cu influenţă - inculpatul VASILESCU NICOLAE şi martorul B.N. Aceleaşi remarci, arată acuzarea, sunt valabile şi în cazul inculpatului VASILESCU NICOLAE care, de la înălţimea funcţiei sale în cadrul Parlamentului României, nu se abţine de la a-şi suplimenta bugetul prin traficarea influenţei sale asupra altor funcţionari publici.

Procurorul a menţionat că la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul VASILESCU NICOLAE a refuzat să studieze materialul probator, susţinând ca implicarea sa în prezentul dosar are substrat politic, având în vedere funcţia sa în cadrul unui partid politic.

Acuzaţiile cu privire la comiterea către inculpatul MIJA EUGENIU a celei de-a doua infracţiuni de trafic de influenţă:

Aşa cum rezultă de la faptele descrise la punctul 1, inculpatul MIJA EUGENIU, direct, iar inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, prin intermediul inculpatului MIJA EUGENIU, îi pretinseseră, în luna noiembrie 2011, denunţătorului R.B. un "comision" de 40% din suma de 5.000.000 RON (50 miliarde ROL) - reprezentând suma de 2.000.000 RON - pe care denunţătorul o avea de recuperat de la cele cinci primarii din judeţul Constanţa (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga şi Adamclisi), în contul lucrărilor efectuate de firmele sale (SC A.M.C. SRL Constanţa, SC A.P.C. SRL Drăgăneşti Olt şi SC P.A.C. SRL Constanţa), în schimbul traficării influenţei acestora pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, în scopul de a-l determina pe acesta să aloce fonduri din bugetul instituţiei pe care o conduce, primăriilor datoare la firmele denunţătorului, care, la rândul lor, să-şi onoreze obligaţiile financiare către cele trei firme menţionate.

Ulterior, s-a arătat de către acuzare, constatând că demersurile efectuate de el, prin intermediul inculpaţilor LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, nu au avut efectul scontat, în sensul că firmelor denunţătorului R.B. nu li s-a făcut nicio plată şi, în mod corelativ, nici denunţătorul R.B. nu a plătit "comisionul" de 40% convenit, inculpatul MIJA EUGENIU a luat o nouă rezoluţie infracţională, comiţând o nouă infracţiune de trafic de influenţă, de această dată de unul singur, neacţionând în înţelegere cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, astfel cum procedase la fapta descrisă la punctul 1.

Astfel, în data de 10 ianuarie 2012, inculpatul MIJA EUGENIU i-a pretins denunţătorului R.B., iniţial, suma de 20.000 de euro, pe care, mai apoi, a redus-o la 15.000 euro, în schimbul traficării influenţei sale şi a unui personaj cu influenţă din cadrul Partidului Social Democrat (care ar fi fost superior, în ierarhia partidului respectiv, numitului C.N.D.), pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, în scopul arătat anterior.

Atât din declaraţia inculpatului MIJA EUGENIU cât şi din ansamblul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, a rezultat că inculpatul MIJA EUGENIU nu a mai colaborat cu alte persoane la săvârşirea acestei infracţiuni de trafic de influenţă vizând suma de 15.000 euro, nefiind identificate niciun fel de referiri cu privire la această sumă în discuţiile inculpatului cu inculpatul LUPŞA REALINI

Din declaraţiile denunţătorului R.B. a rezultat că, în data de 10 ianuarie 2012, s-a întâlnit la biroul din Bucureşti al inculpatului MIJA EUGENIU pentru a afla motivul imposibilităţii de obţinere a vreunei sume de bani din datoria primăriilor din judeţul Constanţa către cele trei firme ale sale.

În acest context, inculpatul MIJA EUGENIU i-a pretins denunţătorului suma de 20.000 euro pentru ca, la rândul său, să i-o dea, după cum el însuşi afirma, persoanei cu influenţă asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa şi care, la rândul ei, să i-o înmâneze numitului C.N.D. pentru deblocarea plăţilor către firmele denunţătorului R.B.

Arată acuzarea faptul că inculpatul MIJA EUGENIU nu i-a comunicat niciodată denunţătorului R.B., în pofida insistenţelor acestuia, numele persoanei cu influenţă asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa la care făcea referire, ci numai că acesta deţinea o funcţie importantă în P.S.D., motiv pentru care denunţătorul nu putea preciza, la rândul său, identitatea persoanei respective iar inculpatul a afirmat că nu avea în vedere o persoană reală întrucât intenţiona să reţină toţi cei 15.000 euro pentru el.

Denunţătorul R.B. a mai afirmat că inculpatul MIJA EUGENIU i-a spus că, dacă va da aceşti 20.000 euro în avans, cu siguranţă, datoriile primăriilor din judeţul Constanţa la firmele sale vor fi plătite.

În finalul acestui nou denunţ, numitul R.B. a fost de acord să utilizeze tehnica de înregistrare pentru a proba pretinderea de către inculpatul MIJA EUGENIU a sumei de 20.000 euro.

Întâlnirea dintre denunţătorul R.B. şi inculpatul MIJA EUGENIU de la biroul acestuia din urmă din Bucureşti, din data de 10 ianuarie 2012, este confirmată şi de convorbirea telefonică dintre cei doi din data de 10 ianuarie 2012, ora 14:31:28:

"R.B. - Sunteţi la birou?

MIJA EUGENIU - Da, sunt la birou.

RB. - Haideţi că vin eu în 5 minute.

MIJA EUGENIU - Bine."

A doua zi, 11 ianuarie 2012, ora 11:23:35, denunţătorul R.B. poartă o discuţie telefonică cu inculpatul MIJA EUGENIU pentru a stabili o nouă întâlnire pentru aceeaşi zi:

RB. - Domnu" E., vreau să mai vin pe la dumneavoastră după masă, să discutăm noi (...) şi problema aia ce-am discutat-o ieri, şi aş fi vrut ca să, stăm între patru ochi, vreau să (...) cum aţi zis dumneavoastră. După masă (...)

MIJA EUGENIU - Pe la ce oră, că vreau să mă duc şi la omul ăla, aşa a rămas, să mă duc azi la el.

R.B. - Să vorbiţi şi cu ăla (...) păi, pe la 3, 3 şi ceva, nu ştiu, (...) vă mai sun eu, pe la ora 3 aşa, nu vă ţin mult, domnu" E., nu vă ţin mult.

MIJA EUGENIU - Îhî. Bine.

R.B. - Ca să vorbim şi (...) cum aţi spus dumneavoastră ieri, ca să discutăm, poate exista (...) cum facem, să stăm, ca să nu mai pierdem timpul, ştiţi dumneavoastră (...) Da?

MIJA EUGENIU - Deci, hai, ne vedem pe la (...) 3, la mine.

R.B. - La birou la dumneavoastră, nu?

MIJA EUGENIU - Da."

Întâlnirea stabilită a avut loc în aceeaşi zi, în jurul orelor 14:30, astfel a rezultat din convorbirea telefonică din data de 11 ianuarie 2012, ora 14:36:37:

"R. - Sunteţi la birou?

MIJA EUGENIU - Da R., sunt la birou.

R. - Haideţi că vin şi eu la dumneavoastră.

MIJA EUGENIU - Hai! Să trăieşti"

În cursul întâlnirii din data de 11 ianuarie 2012, de la biroul inculpatului MIJA EUGENIU, înregistrată în mediul ambiental, inculpatul MIJA EUGENIU a abordat deschis atât pretinderea sumei de 20.000 euro, redusă, în final, la 15.000 euro, cât şi scopul acestei pretinderi - traficarea influenţei sale şi a unui intermediar neprecizat asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa pentru a debloca plata datoriilor primăriilor din judeţul Constanţa pentru firmele denunţătorului R.B.

Astfel, în opinia acuzării, dovada pretinderii de către inculpat a sumei de 20.000 euro a reieşit din următoarele discuţii dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B.:

"RB. - (..) Aăă, domnu" E., de ce v-am deranjat, ce-am vorbit noi ieri.

MIJA EUGENIU - Aşa.

RB. - Deci (...) Eu v-am zis, vă fac rost de ăia 20.000 euro, cum aţi zis dumneavoastră, da" vedeţi să nu mă ţină iar, mult cu banii, să ne ţină (...) să mă ţină 2 - 3 luni, zice: "R., ia-ţi banii înapoi că nu s-a putut rezolva şi astea".

RB. - Aşa (...) banii ăştia la cine ajung?

MIJA EUGENIU - Deci, ajung la pila mea, mare! (...) o pilă mai bună, faţă-n faţă cu N. nu există.

RB. - Toate primăriile, de asta zic (...) Bine, de asta (...) eu, v-am spus, ştiţi că mai am 50 de miliarde, n-am încasat niciun leu de 3 ani de zile, eu vă fac rost, în câteva zile, de ăştia 20.000 euro, mai am (...) am fost şi la Constanţa, mai am pe cineva acolo care (...) mai am de luat nişte bani de la cineva la care i-am dat eu nişte marfă şi-n câteva zile eu fac rost de 20.000 euro.

MIJA EUGENIU - Când ai făcut rost, ca să nu mai lungim povestea, mă suni, da? (fila 170, vol. III)

MIJA EUGENIU - Eu, dacă-i iau, îi iau de la tine, da?

RB. - Nu, de la mine luaţi banii, nu, staţi liniştit, nu (...)

RB. - Sută la sută vă spun! Deci, în câteva zile, vă fac rost de 20.000 euro. Vă sun, vorbim şi la telefon: "domnu" E., am banii", (...)

MIJA EUGENIU - Nu-mi mai spui la telefon, "domnu am, vin la tine", da?

RB. - Câteva zile, ce vorbim acuma, rămâne stabilit! Deci, câteva zile, eu fac rost, cum aţi zis, de 20.000 euro, ţi-am adus (...)

MIJA EUGENIU - Ţi-am zis, şi 15.000 sunt buni nici 20 nu trebuie.

RB. - Deci cât (...) cât fac rost, până la urmă?

MIJA EUGENIU - Deci pe 15.000, nu mergi pe 20. Da?

RB. - 15.000 v-aduc, de 15.000, domnu" E.

RB. - Eu zic că, în câteva zile, eu mă mişc. Mă duc acuma, alerg, mai am ceva, mai fac rost şi (...) când am banii, domnu E., îi am (neinteligibil).

MIJA EUGENIU - Dai tu o fugă, mai bine, de la Constanţa.

RB. - Vin eu.

MIJA EUGENIU - Că eu în Bucureşti îi dau, nu-i dau la Constanţa"

MIJA EUGENIU - Nu, e mult 20, 15 e de ajuns.

R.B. -15 v-aduc, dom"le, 15 (...)

RB. - Aşa rămâne atuncea (...) mâine dau o fugă pân" la Constanţa, mai am treabă şi mai iau nişte bani de acolo (...)

MIJA EUGENIU - OK.

R.B. - Şi fac rost de 15.000, cum mi-aţi zis."

Din aceeaşi discuţie dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi R.B. rezultă şi scopul pretinderii sumei de 15.000 euro de către inculpatul MIJA EUGENIU, şi anume traficarea influenţei sale şi a unui intermediar nemenţionat (despre care inculpatul afirmă că nici nu exista întrucât, pentru aceasta a doua faptă de trafic de influenţă, inculpatul urmărea să reţină pentru sine întreaga sumă) pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru ca acesta să deblocheze plăţile către firmele denunţătorului R.B.:

"MIJA EUGENIU - Nu, hai să-ţi zic eu, gândirea mea, eu, dacă-i dau: 1. îl conving să meargă el la Constanţa şi atunci s-ar derula altfel, odată ajuns acolo şi 2. Asta-i o relaţie de care o să avem nevoie "a la long", adică poate rezolva multe. Asta-i ideea de fond. Tu o gândeşti!".

MIJA EUGENIU - Da" pe mine mă interesează să o rezolv. Înţelegi? Asta mă interesează! Din două puncte de vedere: Că şi câştig. 2. Am consolidat relaţia cu acesta de care-ţi spun eu, pe viitor va fi (...)

R.B. - Da acesta a lu" mata (...) e mare, cine-i ăsta?

MIJA EUGENIU - E foarte mare (...)

R.B. - Noi ne cunoaştem de mult, nu ne cunoaştem de doi (...)

MIJA EUGENIU - (...) e foarte mare, deci, în P.S.D. e foarte mare. Atâta-ţi spun, bine văzut, e pa (...)

RB. - E mai mare ca N.?

MIJA EUGENIU - Da, mult mai mare, n-are nicio treabă.

MIJA EUGENIU - Deci nu e probabil (...) ideea e că anul ăsta trebuie accelerat, asta-i părerea mea. Clar!

R.B. - Să ne ţină mult!

MIJA EUGENIU - Nu. Tocmai. Deci, asta-i ideea. Da? Pentru asta-i dau, ca să nu ne mai tină să ne (...)

RB. - Da.

MIJA EUGENIU - Ţi-am zis, dacă l-am convins şi s-a dus el la Constanţa, se rezolvă! E totul altfel!"

MIJA EUGENIU - Şi eu pot accelera, adică o simt că o pot accelera, l-am văzut în decembrie şi cam (...) mârâia de bani. Ştii (...)

R.B. - Îhî. Dumneavoastră ştiţi.

MIJA EUGENIU - Io îţi spun, io-ţi zic că se poate rezolva şi se vor rezolva şi altele prin el.

R.B. - Păi, de asta zic, că suma asta de 50 miliarde de la Constanţa, cu 40% sunt nişte bani! Nu e vorba că le daţi (...) adică omu" (...)

MIJA EUGENIU - Patruzeci la sută! Nu 4% (...)

R.B. - 40% (...)"

MIJA EUGENIU - Eu vreau să se rezolve, ţi-am zis şi câştig şi-mi menţin relaţia!

RB. - Acesta avea influenţă aşa mare asupra lui N.?

MIJA EUGENIU - Bă, e mare, nu pot să-ţi zic mai mult, e foarte mare. Da? (...) Şi e foarte bine văzut!

RB. - Bine, da poate dacă-i dam banii ăştia (...) vede că am mişcat-o.

MIJA EUGENIU - Păi, vede de la noi că ne mişcăm şi una este să se ducă el, la Constanţa: "hai, bă, că mă ţii! De trei luni, mă ţii! Hai!"

RB. - Da" (...) N. ştie de banii ăştia? De banii mei de la Constanţa, de 50 de miliarde? Ştie, nu?

MIJA EUGENIU - Nu, nu, nu, nu, deci s-au dat clar, d-aia (...) S-ar putea să fie o problemă la noi că o să-i zic: "dom"le, de Deleni şi de Dobromir nu te mai ocupi". S-ar putea (...) Dar eu nu i-am zis încă nimic.

RB. - Las-o aşa, poate da, cine ştie, poate (...)

MIJA EUGENIU - Dar îi zic: "dom"le, hai, fă Băneasa şi Pecineaga mai repede."

MIJA EUGENIU - Păi nu, că, dacă reuşim săptămâna viitoare să fie la Constanţa, e bine! Eu spun că e bine, în prima parte a lunii februarie vom lua primii bani. II ştiu cum lucrează.

MIJA EUGENIU - Eu am interes (...) eu am interes să iasă.

RB. - Da" (...) să meargă (...) e şi problema aia, cum ai spus mata, că poate să ne dea banii ăştia de la Consiliu, direct. (...)

MIJA EUGENIU - Anul trecut erau bugetele făcute, ce crezi că nu putea să dea dacă aveau banul?

RB. - Putea, nu?

MIJA EUGENIU - Păi da. Aia e (...)"

Ulterior, în data de 12 ianuarie 2012, ora 12:13:39, denunţătorul R.B. îi confirmă inculpatului MIJA EUGENIU că îi va aduce banii pretinşi:

R. - Ă (...) Aţi vorbit aseară?

MIJA EUGENIU - Da, da. Am fost, m-am văzut cu omu".

R. - Deci, e bine, nu?

MIJA EUGENIU - Da? da. Exact ce am vorbit noi, am vorbit.

R. - Da, deci, cam într-o săptămână, se rezolvă totul.

M.E - Aşa i-am zis şi eu.

În data de 16 ianuarie 2012, ora 10:49:01, denunţătorul R.B. a reafirmat intenţia sa de a-i înmâna, în curând, banii inculpatului MIJA EUGENIU:

RB. - Vedeţi că eu, cam în două zile, vin la dumneavoastră cu ce am vorbit.

MIJA EUGENIU - OK. (...)

RB. - Îhî. Aţi mai vorbit acolo, totul este în regulă, nu?

MIJA EUGENIU - Da, dragul meu.

RB. - Da?

MIJA EUGENIU - Exact ce-am stabilit, aia am vorbit.

RB. - Îhî. Bine atunci. Ca să apuce de (...) în ianuarie (...) în (...) februarie, ştiţi.

MIJA EUGENIU - Da, da, da, da.

În data de 19 ianuarie 2012, ora 14:41:59, inculpatul MIJA EUGENIU, observând că denunţătorul R.B., întârzia să îi aducă suma de 15.000 euro pretinsă, a insistat pe lângă acesta pentru a-şi onora promisiunea motivând că, la rândul lui, îi promisese intermediarului său că îi va transmite aceşti bani:

R.B. - Cu treaba aia, eu alerg, mai am (...) mai am puţin de rezolvat pentru treaba aia şi s-o rezolvăm, să vorbim.

RB. - (...) Şi dumneavoastră să vorbiţi acolo, pentru Constanţa, ce-am vorbit, v-am spus, o rezolv săptămâna asta.

MIJA EUGENIU - Eu am vorbit de săptămâna trecută, acuma (...)

RB. - Da.

MIJA EUGENIU - Acuma aşteaptă reacţia.

RB. - Ştiu, păi şi eu cum fac rost de bani, am venit, v-am sunat şi vin direct la Bucureşti, aşa cum am stabilit, la dumneavoastră la birou.

MIJA EUGENIU - OK, important este să i-o rezolvăm săptămâna asta c-aşa i-am promis (...)

În data de 20 ianuarie 2012, ora 18:31:07, inculpatul MIJA EUGENIU şi-a exprimat nemulţumirea privind neseriozitatea denunţătorului R.B. care nu îi adusese, încă, suma pretinsă:

R.B. - Şi (...) şi problema aia o rezolvăm săptămâna viitoare, care vine acuma, că mai am ceva de strâns, pentru asta alerg, ştiţi care-i prioritatea nr. 1.

RB. - Trebuie să strâng ăia şi (...) normal că trebuie să strâng (...) ai (...) şi mă-ntrebi mereu de treaba aia.

MIJA EUGENIU - Mai bine nu-i spuneam, ştii, că (...)

RB. - Nu, nu, nu, nu, deci cum am vorbit aşa facem! Staţi liniştit! Ăştia când fac plăţi la Constanţa, nu ştiţi? (...)

Aceeaşi atitudine a inculpatului MIJA EUGENIU de a-l presa pe denunţătorul R.B. pentru ca acesta să-i înmâneze suma pretinsă, se regăseşte şi în convorbirea telefonică din data de 26 ianuarie 2012, ora 16:43:09, efectuată de inculpat, de la un alt post telefonic - X5 - decât cel utilizat până în acest moment:

RB. - Da. Ce faceţi?

MIJA EUGENIU - Uite, aşteptam să văd ce faci tu, m-ai sunat că vii marţi şi e joi.

MIJA EUGENIU - Mă Radule, nu mă face de râs la omu" acesta, că nu stric relaţia din cauza noastră cu el.

Convorbirea de mai sus este continuată, în aceeaşi zi, la ora 17:49:03:

RB. - N-am făcut nimic, domnu E., n-am făcut rost de bani.

MIJA EUGENIU - Băi, eu am înţeles asta, eu, n-am zis că tu n-ai (...) că-i ai şi nu vrei să-i aduci, dar (...) ideea e că m-am făcut de rahat la omu" acesta, ţi-am zis de atunci să nu (...) mergem aşa!

MIJA EUGENIU - (...) problema e că nu vreau nici eu să-mi stric relaţia, să creadă el altceva, înţelegi, din cauza promisiunilor astea.

RB. - Păi nu stau, nu stau eu în 15.000 de euro, dă-i încolo, da", nu-i vorba de bani (...)

MIJA EUGENIU - E vorba că (...) ne ia de neserioşi!

MIJA EUGENIU - Pe mine m-a sunat astăzi că să ne vedem mâine, eu mâine nu ştiu ce să-i zic.

RB. - Spuneţi-i că nu am (...) nu am făcut rost de ce trebuie, că (...) normal că (...)

MIJA EUGENIU - În tot timpul mi-ai zis că mai aveai o parte, de (...) făcut, măcar i-o dăm în două tranşe, vede un interes, un (...) ceva, nu (...) înţelegi?

RB. - Păi eu vreau să-i dăm toată suma că (...) vă daţi seama, ne facem de râs, îi zicem, ce-i zicem, (...) îi dăm o parte (...)

R.B. - Săptămâna viitoare, sută la sută, o rezolv! E şi interesul meu! Fac ce pot la Constanţa şi (...) nu e vorba de 15.000 euro, că tot eu pierd, eu vreau să-mi iau banii ăia mulţi, nu (...) vă daţi seama ca (...) cel mai mare interes, e al meu!

MIJA EUGENIU - Deci, să-i zic mâine că, săptămâna viitoare, sută la sută!

MIJA EUGENIU - Io te cred, tu vezi ce faci, io mă duc mâine şi-i spun că săptămâna viitoare.

În data de 27 ianuarie 2012, ora 15:53:19, denunţătorul R.B. i-a promis inculpatului MIJA EUGENIU predarea banilor în cursul săptămânii următoare:

MIJA EUGENIU - Da. Ia zi?

R. - De săptămâna viitoare, vă aduc, dar vedeţi că (...) încă o dată vă spun că prietenul ăla al dumneavoastră nu prea a vorbit acolo, la Constanţa, nimic.

MIJA EUGENIU - A vorbit de faţă cu mine, de aia zic că tu crezi că eu îţi vorbesc prostii?

R. - Deci, nu dumneavoastră. Eu ştiu că dumneavoastră nu mă minţiţi, da (...) eu ştiu cât.. că au aflat şi primarii şi nu mi-au spus nimic, deci nu au (...)

MIJA EUGENIU - Lasă-i pe primari, ţi-am spus că nu se face prin primari, iar vorbim o grămadă la telefon, deci cu mine de faţă a vorbit, nu cu altcineva, sa-mi spună că (...) "ştii am vorbit"!

MIJA EUGENIU - Aici e vorba, de seriozitatea pe care eu am garantat-o pentru voi. Că toţi au pus problema că nu sunteţi serioşi şi că vă vedeţi cu sacii în căruţa şi la revedere. Şi a picat bine faptul ca, uite domnule, ca să vezi ca oamenii sunt serioşi, vin ei în întâmpinare. Problema e că (...) n-a venit nimeni în întâmpinare aşa cum i-am dat şi că, mai bine, nu-i vorbeam (...)

Inculpatul MIJA EUGENIU i-a explicat denunţătorului R.B. modul în care vor impulsiona pe intermediarul sau cei 15.000 de euro de la denunţător:

MIJA EUGENIU - Dacă (...) mă duc la el, pot să-i forţez mâna. Dar nu pot să-i zic: "ia" şi săptămâna asta să facă plăţi (...)

R. - Nu săptămâna asta, nu am zis săptămâna asta.

MIJA EUGENIU - Dar pot să-i zic: "domnule, săptămâna viitoare, du-te tu, merg şi eu cu tine sau du-te tu, cum vrei."

MIJA EUGENIU - El, atunci, a lăsat la o parte celelalte probleme care le are, pentru că este, într-un fel, împins să o facă, înţelegi.

MIJA EUGENIU - Şi atunci, peste două săptămâni, îţi garantez eu că el e în Constanţa.

În data de 02 februarie 2012, ora 12:12:37, denunţătorul R.B. îl anunţă pe inculpat că-ţi va aduce cei 15.000 euro pretinşi în data de 06 februarie 2012 (R. - "Nu mâine, cel mai degrabă o să fie luni domnu" E. Deci luni, sută la sută, nu vă (...) nu vă mint."

În cuprinsul respectivei convorbiri, menţionează acuzarea că inculpatul MIJA EUGENIU îi solicită denunţătorului să îl sune pe numărul cartelă preplătită (X5) pentru a evita interceptarea:

MIJA EUGENIU - Bine R., dar sună-mă pe ăsta, că vorbesc mai bine pe ăsta.

R. - Pe ăsta.

MIJA EUGENIU - Pe ăla am purici"

În data de 05 februarie 2012, ora 11:46:49, denunţătorul R.B. şi inculpatul MIJA EUGENIU stabilesc să se întâlnească a doua zi, în Constanţa, la un hotel de pe Bulevardul Mamaia, situat la ieşirea din Staţiunea Mamaia, spre Constanţa, al cărui denumire inculpatul nu şi-o amintea exact, crezând că era B.:

R. - Ă (...) eu am ce trebuie la mine, ce am vorbit cu dumneavoastră.

MIJA EUGENIU - Îhî.

R. - Am rezolvat-o şi nu pot să ajung mâine la Bucureşti. Dumneavoastră nu puteţi să veniţi până la Constanţa, că am treabă aici, la Constanţa?

MIJA EUGENIU - Îhî.

MIJA EUGENIU - Bine, atunci, am să dau eu o fugă, mâine.

MIJA EUGENIU - Ştii unde ne vedem?

R. - Unde?

MIJA EUGENIU - La (...) ştii hotelul ăla (...) ă (...) nu-mi aduc aminte cum îi spune, B., parcă!

R. - B., unde vine asta?

MIJA EUGENIU - La ieşirea din Mamaia, chiar pe bulevardul Mamaia.

În continuare, s-a arătat că data de 06 februarie 2012, între orele 08:30 şi 09:45, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, a fost întocmit un proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor ce însumau 15.000 euro şi de tratare a acestora cu praf fluorescent, vizibil în lumina lămpii cu ultraviolete, iar, pe unele din acestea, s-a inscripţionat, cu creion galben - verzui, textul "TRAFIC DE INFLUENŢĂ", întreaga sumă fiind predată denunţătorului R.B. pentru realizarea flagrantului.

În jurul orelor 12, denunţătorul R.B. s-a întâlnit cu inculpatul MIJA EUGENIU în restaurantul, aflat la etajul 1 al Hotelului Bulevard, situat în Constanţa, Bulevardul Mamaia nr. 294.

Din declaraţia denunţătorului R.B. a rezultat că atât el cât şi inculpatul MIJA EUGENIU s-au aşezat la o masă din restaurantul respectiv iar, la un moment dat, denunţătorul R.B. i-a spus inculpatului că are asupra sa suma de 15.000 euro, pretinsă de acesta, inculpatul confirmându-i că, în situaţia în care îi va obţine, problema recuperării debitelor de la primăriile din judeţul Constanţa se va schimba radical, prin aceea că intermediarul său se va întâlni, personal, cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru a-l determina pe acesta să aprobe plata datoriilor respective.

Denunţătorul a extras suma de 15.000 euro din buzunarul din partea stângă al sacoului său şi i-a dat-o inculpatului MIJA EUGENIU care a preluat-o cu mâna sa şi a introdus-o în buzunarul din stânga al hainei sale pe care, anterior, o pusese pe spătarul scaunului, unde banii au şi fost găsiţi în cursul activităţii de prindere în flagrant, constatându-se că seriile bancnotelor identificate asupra inculpatului corespund, în totalitate, cu cele înscrise în procesul-verbal de înseriere din data de 06 februarie 2012, operaţiune efectuată între orele 08:30 şi 09:45.

De asemenea, s-a constatat existenţa urmelor de praf fluorescent în zona buzunarului din stânga al hainei din care inculpatul a extras suma de 15,000 euro, precum şi inscripţia "TRAFIC DE INFLUENŢĂ" pe un număr de 6 bancnote ce alcătuiau suma de 15.000 euro.

Denunţătorul R.B. a mai declarat că, după primirea banilor, inculpatul MIJA EUGENIU l-a asigurat, încă o dată, că se va rezolva problema plăţii datoriilor către firmele sale şi, în maxim două săptămâni, va vedea o schimbare, în sensul că se va începe virarea banilor în conturile firmelor denunţătorului.

Declaraţia denunţătorului R.B., se coroborează cu conţinutul discuţiei înregistrată în mediul ambiental dintre acesta şi inculpatul MIJA EUGENIU cu ocazia întâlnirii de la Restaurantul Bulevard unde a fost efectuat flagrantul.

Astfel, s-a relevat atât momentul predării celor 15.000 euro cât şi demersurile pe care inculpatul MIJA EUGENIU şi le asuma pentru recuperarea datoriilor către firmele denunţătorului R.B. de la cele cinci primării din judeţul Constanţa:

RB. - Domnu" E., v-am, spus, eu am la mine banii, am vorbit (...)

RB. - (...) Dar ajută-mă să iau şi eu banii odată.

MIJA EUGENIU - (inteligibil) (...) Mai repede decât te aştepţi.

RB. - Da? Să intre prima dată ăia de la Băneasa, că acolo sunt (...) nu toţi, jumătate dacă au venit de acolo, ştiţi dumneavoastră.

RB. - Nu sunt, nu-i vorba de 15 mii de euro (...) dă-i încolo de 15 mii de euro (...) am pierdut mai mult.

MIJA EUGENIU - R. (...) eu ştiu pe ce variantă mergi, încă o dată, 40 %, nu te supăra (...) e valoare.

MIJA EUGENIU - Îhm! Eu o să mă văd cu el în seara asta, nu, o să ajung târziu, dar mâine, mă văd cu el.

RB. - Păi să vină el la Constanţa.

MIJA EUGENIU - Păi asta face. Nu, ideea de fond a fost următoarea: N. m-a tratat, cum m-a tratat tot timpul: "Hai mă, lasă că o rezolvăm, stai liniştit, na, na, na (...) ". În momentul în care el se deplasează pentru noi, e o altă discuţie, ţi-am mai zis.

RB. - Şi cam când crezi mata că se rezolvă?

MIJA EUGENIU - Eu zic că săptămâna viitoare e în Constanţa.

RB. - Şi banii cum mi-i da, tot la primării? Sau cum mi-i dă?

MLE. - Nu.

RB. - Da" de unde?

MIJA EUGENIU - El se duce la consiliu şi-i zice lu" N., da? N. va face primul (...) el. Că dacă iar o fac prin primării (...)

MIJA EUGENIU - O să vezi că îţi rezolvă cazul, ăsta.

RB. - Mata eşti ultima, dacă mata zici că nu rezolvi decât cu ăsta (...)

MIJA EUGENIU - Altul n-am mai bun ca ăsta, nu există (...)

Cu privire la această faptă, în declaraţia sa din data de 22 februarie 2012, inculpatul MIJA EUGENIU a recunoscut că a primit suma de 15.000 euro de la denunţătorul R.B. lăsându-i acestuia impresia că va interveni, printr-un intermediar neprecizat, pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru a-l determina pe acesta să deblocheze fondurile necesare plăţii de către cele cinci primării din judeţul Constanţa a sumei de 5.000.000 RON către cele trei firme ale denunţătorului.

Inculpatul MIJA EUGENIU a precizat, însă, că nu i-a pretins suma respectivă denunţătorului R.B., ci că acesta i-ar fi oferit-o iar el a acceptat-o.

De asemenea, inculpatul MIJA EUGENIU, a mai arătat faptul că, deşi i-a indus convingerea denunţătorului R.B. că suma va fi predată intermediarului cu influenţă asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, în realitate, inculpatul ar fi păstrat pentru sine această sumă, având în vedere dificultăţile financiare prin câte treceau, atât el personal cât şi firma sa.

De asemenea, inculpatul MIJA EUGENIU a mai precizat că, în ceea ce priveşte suma de 15.000 euro pretinsă denunţătorului R.B., nu a mai discutat cu nicio persoană despre aceasta, deci nici cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE

În opinia acuzării, va fi avută în vedere împrejurarea că, deşi în dovedirea acestei fapte de trafic de influenţă au fost relevate, în principal, discuţiile telefonice dintre inculpatul MIJA EUGENIU şi denunţătorul R.B., în tot acest timp au continuat şi demersurile inculpatului MIJA EUGENIU coroborate cu cele ale inculpaţilor LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, inculpatul MIJA EUGENIU acţionând, şi în perioada 10 ianuarie - 06 februarie 2012, pe două planuri, pe primul (în ce priveşte pretinderea comisionului de 40% din valoarea totală a datoriilor) - împreună cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE iar, în cel de-al doilea (în ceea ce priveşte pretinderea sumei de 15.000 euro) - de unul singur.

II. Prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2013, Tribunalul Constanţa a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa judecării cauzei, având în vedere că inculpatul VASILESCU NICOLAE a dobândit calitatea de deputat în urma alegerilor parlamentare din luna decembrie 2012.

III. Ca urmare a declinării competenţei, cauza penală a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Toate aspectele de drept legate de judecarea cauzei la Tribunalul Constanţa şi, respectiv, de consecinţele declinării competenţei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (administrarea probelor, actele şi măsurile dispuse de instanţa iniţial învestită cu judecarea cauzei penale) au fost puse în discuţia contradictorie a acuzării şi apărării, astfel cum sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 21 mai 2013.

Cu această ocazie, acuzarea şi apărarea nu au solicitat Înaltei Curţi readministrarea probelor administrate de Tribunalul Constanţa.

Înalta Curte a procedat la reaudierea inculpaţilor VASILESCU NICOLAE, MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI

Inculpatul MIJA EUGENIU a dat declaraţii prin care a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum acestea sunt prezentate în rechizitoriu, solicitând aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpatul LUPŞA REALINI, în declaraţiile date, nu a recunoscut acuzaţiile aduse prin rechizitoriu, făcând o expunere a situaţiei de fapt într-o manieră de natură să înlăture sau să atenueze răspunderea sa penală, apărările acestuia urmând să fie examinate ulterior.

Inculpatul VASILESCU NICOLAE a negat, constant, orice acuzaţie susţinând, în esenţă, că îl cunoaşte de circa 3 ani pe numitul LUPŞA REALINI, că nu a pretins şi nu a acceptat promisiuni de bani sau alte foloase şi că nu a intervenit faţă de vreo persoană pentru a soluţiona favorabil situaţia financiară a denunţătorului, neexistând apeluri telefonice către C.N. sau către alte persoane presupus a avea competenţe din sensul celor invocate de denunţător, apărările acestuia urmând să fie examinate ulterior.

Prin Sentinţa penală nr. 699 din 2 iulie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3092/118/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, inculpatul MIJA EUGENIU a fost condamnat la două pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, în concurs real, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen., cu reţinerea dispoziţiilor art 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi a dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 33 - 34 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 de ore din data de 06 februarie 2012 şi, în continuare, durata arestării preventive de la data de 07 februarie 2012 - 20 aprilie 2012 inclusiv.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani şi 6 luni ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86² C. pen.

Conform art 86³ C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele stabilite de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie căreia instanţa îi încredinţează supravegherea condamnatului pe durata termenului de încercare;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

Potrivit art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 86⁴ alin. (1) şi (2) C. pen. cu referire la art. 83 C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

S-a menţinut liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului MIJA EUGENIU, dispusă prin Decizia penală nr. 394/P din 20 aprilie 2012 de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, modificată prin încheierea din 21 iunie 2012 a Tribunalului Constanţa, secţia penală.

S-a constatat că suma de 15.000 euro pretinsă şi primită de inculpatul MIJA EUGENIU a provenit din fondul special constituit la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru organizarea acţiunilor de prindere în flagrant, aceasta fiind integral ridicată de la inculpatul MIJA EUGENIU şi restituită către Direcţia Naţională Anticorupţie.

A fost condamnat inculpatul LUPŞA REALINI la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani calculată potrivit art. 82 C. pen. care constituie termen de încercare şi care se socoteşte de la data rămânerii definitive a sentinţei.

Potrivit art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului LUPŞA REALINI şi s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 lit. a) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

A. Cu privire la acuzaţiile aduse inculpatului MIJA EUGENIU:

În favoarea inculpatului MIJA EUGENIU, procurorul a propus reţinerea cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu motivarea deja menţionată.

Inculpatul MIJA EUGENIU, în termenul prevăzut de lege, a solicitat judecarea sa prin procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. (încheierea de şedinţă din data de 17 mai 2012 a Tribunalului Constanţa, cerere confirmată şi în faţa Înaltei Curţi - încheierea de şedinţă din 21 mai 2013), Înalta Curte apreciind că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond ale aplicării acestei proceduri judiciare.

Înalta Curte a constatat, pe de o parte, că recunoaşterea faptelor de către inculpatul MIJA EUGENIU se coroborează cu întregul material probator administrat în cursul procesului penal, iar pe de altă parte, că faptele care formează obiectul trimiterii în judecată întrunesc toate elementele constitutive ale infracţiunilor menţionate în actul de acuzare, inclusiv elementul subiectiv prevăzut de textul incriminator al faptelor.

S-a reţinut că sunt neîntemeiate cererile inculpatului, formulate prin apărătorul ales, de schimbare a încadrării juridice, după caz, fie într-o singură infracţiune de trafic de influenţă (o infracţiune unică), fie într-o infracţiune de trafic de influenţă în formă continuată, pentru următoarele motive:

Este adevărat că denunţătorul, în încercarea de a-şi recupera sumele datorate de cele 5 primării, a luat hotărârea să acţioneze în sensul de a identifica căi, persoane sau modalităţi pentru realizarea acestui scop final; cu toate acestea, inculpatul MIJA EUGENIU, chiar dacă se reţine că a acţionat în realizarea scopului unic al denunţătorului (recuperarea sumelor datorate de cele 5 primării), a acţionat distinct, în două etape, în condiţii şi modalităţi distincte (cu pretinderea unor "beneficii" distincte şi, mai ales, prin modalităţi distincte de afirmare a persoanelor faţă de care va acţiona în realizarea cerinţelor denunţătorului).

În consecinţă, a constatat că faptele inculpatului MIJA EUGENIU au fost încadrate corect, potrivit rechizitoriului, în două infracţiuni distincte de trafic de influenţă, infracţiuni aflate în concurs real.

Faţă de cele arătate, Înalta Curte a dispus condamnarea inculpatului MIJA EUGENIU pentru fiecare din cele două infracţiuni de trafic de influenţă, cu reţinerea celor doua cauze de reducere a pedepselor (art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi, respectiv, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.), cauze care vor atrage, succesiv, reducerea limitelor de pedeapsă, în ordinea arătată.

La stabilirea cuantumului pedepselor s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. referitoare la dispoziţiile părţii generale a Codului penal; limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal; gradul de pericol social al faptei săvârşite; persoana infractorului; împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Printre acestea, aşa cum a arătat şi acuzarea, se regăsesc lipsa antecedentelor penale, cooperarea cu organele judiciare încă de la începutul cercetărilor, mediul social stabil şi nivelul educaţional care sugerează că nu sunt justificate temerile neînţelegerii de către inculpat a consecinţelor repetării încălcării legii penale.

În consecinţă, s-a apreciat ca răspunzând tuturor acestor criterii de individualizare stabilirea a două pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru fiecare infracţiune, în final urmând să se aplice inculpatului, potrivit art. 33 - 34 C. pen., pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare, nefiind justificată aplicarea unui spor de pedeapsa.

Aceleaşi criterii de individualizare justifică şi stabilirea unei modalităţi de executare a pedepsei rezultante neprivative de libertate, scopul prevăzut de art. 52 C. pen. fiind pe deplin realizabil în modalitatea reglementată de art. 86¹ C. pen., cu stabilirea unui termen de încercare rezonabil.

La atingerea scopului pedepsei a contribuit, indiscutabil, şi durata arestării preventive de la data de 07 februarie 2012 - 20 aprilie 2012; această modalitate de executare, neprivativă de libertate, este justificată şi de colaborarea inculpatului MIJA EUGENIU cu organele de urmărire penală (procurorul solicitând reţinerea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002), dar şi din perspectiva solicitării în instanţă a aplicării procedurii simplificate prevăzută de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi participării sale la întreaga procedură judiciară.

Prima instanţă a reţinut că nu este întemeiată solicitarea inculpatului de reţinere în favoarea sa a unor circumstanţe atenuante. Recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Toate împrejurările la care a făcut referire apărarea (legate de faptă şi de datele personale ale făptuitorului) au fost deja valorificate juridic de Înalta Curte: unele prin reţinerea celor două cauze de reducere a pedepsei, iar altele prin reţinerea lor în sensul criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., adică prin stabilirea unor pedepse orientate spre media limitelor reduse şi fără aplicarea unui spor pentru concursul de infracţiuni dar, mai ales, prin aplicarea unei modalităţi de executare a pedepsei fără privare de libertate.

Având în vedere modalitatea de executare a pedepsei (prevăzută de art. 86¹ C. pen. care implică supunerea la unele măsuri de supraveghere, după rămânerea definitivă a sentinţei), Înalta Curte a apreciat ca necesară menţinerea situaţiei juridice atrasă de controlul judiciar care a înlocuit măsura preventivă a arestării (liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului).

B. Cu privire la acuzaţiile aduse inculpatului LUPŞA REALINI:

Aşa cum s-a arătat, inculpatul LUPŞA REALINI a fost trimis în judecată numai pentru fapta descrisă la pct. 1 din rechizitoriu, fapta constând în aceea că împreună cu inculpaţii MIJA EUGENIU şi VASILESCU NICOLAE, în luna noiembrie 2011, au pretins denunţătorului R.B. un "comision" de 40% din suma de 5.000.000 RON, reprezentând în concret suma de 2.000.000 RON, inculpatul MIJA EUGENIU pretinzându-i în mod direct, inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE prin intermediul inculpatului MIJA EUGENIU, pentru a-şi trafica influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi şi Băneasa pentru ca aceste autorităţi publice locale, la rândul lor, să-şi achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunţătorului R.B. suma cu titlu de comision obţinută astfel urmând a fi împărţită de inculpatul MIJA EUGENIU cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, după recuperarea efectivă şi în tranşe a datoriilor respective.

Înalta Curte a reţinut mai multe aspecte particulare al cauzei penale: a) primul aspect, constă în acela că probaţiunea faptelor este realizată, în cea mai mare parte, prin interceptarea şi înregistrarea unor convorbiri telefonice (particularitate care a fost respectată inclusiv prin reproducerea acestora în cuprinsul rechizitoriului şi, respectiv, în cuprinsul sentinţei); b) un alt aspect constă în colaborarea cu organele de urmărire penală a martorului denunţător (faţă de care s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată), declaraţiile sale fiind incluse în materialul probator; c) ultimul aspect constă în conduita procesuală a coinculpatului MIJA EUGENIU atât în cursul urmăririi penale (având în vedere colaborarea sa cu organele de urmărire penală solicitându-se reţinerea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002); d) de asemenea, o altă particularitate constă în aceea că inculpatul MIJA EUGENIU, persoana care a asigurat "interfaţa" cu denunţătorul, a solicitat judecarea sa prin procedura prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. arătând că recunoaşte în totalitate şi necondiţionat faptele pentru care a fost trimis în judecată, fără a contesta niciuna dintre probele administrate în cursul urmăririi penale (printre acestea fiind şi interceptările şi înregistrările telefonice).

La dosar, la cererea apărării, au fost depuse, în format electronic, listele/listingul conţinând traficul convorbirilor telefonice dintre inculpaţi şi, respectiv, cu martorul denunţător, listarea pe suport-hârtie a acestora (încheierea din 14 iunie 2012); de asemenea, a fost încuviinţată înmânarea către apărători a unora dintre aceste probe (încheierea din 4 octombrie 2012, încheierea din 4 octombrie 2012); este adevărat ca instanţa Tribunalului Constanţa a refuzat apărării eliberarea unor CD-uri care sa conţină copii în format electronic a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice însă, la cererea avocaţilor, s-a procedat la audierea acestora (încheierea din 18 octombrie 2012). Tot la cererea apărării, instanţa aceluiaşi tribunal a dispus transcrierea integrală a 3 convorbiri (înscrisurile fiind întocmite de grefier şi depuse la dosar), audierea nemijlocită a unora (încheierea din 8 noiembrie 2012) şi s-au solicitat unele informaţii legate de numerele de telefon utilizate de inculpatul LUPŞA REALINI (încheierea din 4 octombrie 2012).

Înalta Curte a constatat că inculpaţii, nici în faţa instanţei Tribunalului Constanţa (încheierea din 8 noiembrie 2012 şi încheierile ulterioare), şi nici în faţa Înaltei Curţi, nu au contestat autenticitatea şi realitatea conţinutului convorbirilor înregistrate şi transcrise, ori că vocile reproduse pe înregistrările CD-urilor nu le-ar aparţine; se mai reţine că, la cererea apărării, grefierul a procedat la transcrierea integrală a conţinutului unor CD-uri, înscrisurile fiind depuse la dosar.

Or, în aceste condiţii, Înalta Curte a constatat că situaţia de fapt expusă în rechizitoriu şi menţionată anterior (situaţie de fapt pe care şi-o însuşeşte integral cu referire la inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI, apreciind că nu este necesară reluarea ei), rezultă din interceptările convorbirilor telefonice şi din declaraţiile martorului denunţător, coroborate cu declaraţiile coinculpatului MIJA EUGENIU (pentru care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.), dar şi cu restul probatoriului administrat (şi arătat anterior), întregul probatoriu relevând - dincolo de orice dubiu rezonabil - existenţa faptelor săvârşite de inculpatul LUPŞA REALINI şi vinovăţia acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Prealabil examinării apărărilor inculpatului LUPŞA REALINI, se reţine că acesta a susţinut că toate interceptările convorbirilor telefonice trebuie excluse din ansamblul probator cu motivarea că au fost efectuate în cursul actelor premergătoare.

Cererea apărării de excludere a acestor probe a fost respinsă ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, atât înainte, cât şi după Decizia nr. 1556/2009 a Curţii Constituţionale, a adoptat o jurisprudenţă constantă şi şi-a menţinut această jurisprudenţă, statuând că legalitatea interceptărilor şi înregistrărilor audio sau video nu este legată de începerea urmăririi penale, ci de respectarea condiţiilor prevăzute în art. 91¹ C. proc. pen., şi că procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate înainte de începerea urmăririi penale sunt procese-verbale prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare şi pot constitui mijloc de probă conform art. 224 alin. (3) C. proc. pen. (Deciziile nr. 10/2008, nr. 948/2010 ale Secţiei penale a Înaltei Curţi şi Decizia penală nr. 1237/2012 a secţiei penale).

Inculpatul LUPŞA REALINI, a solicitat, în principal, achitarea sa în temeiul art. 11 alin. (1) pct. 2 şi art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse, prin reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit a) şi c) din C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., şi cu suspendarea condiţionată a executării, în condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen.

În argumentarea soluţiei de achitare, inculpatul a menţionat, în sinteză, următoarele:

- infracţiunea de trafic de influenţă săvârşită de inculpatul MIJA EUGENIU s-a consumat în luna aprilie 2011;

- nu există probe în sensul unei înţelegeri între inculpatul MIJA EUGENIU şi ceilalţi doi inculpaţi, înţelegere anterioară lunii noiembrie 2011;

- infracţiunea propriu-zisa, săvârşită de inculpatul MIJA EUGENIU, s-a consumat anterior datei la care au fost obţinute efectiv probe, acestea au fost obţinute la mai bine de 6 luni de la data săvârşirii infracţiunii de către inculpatul MIJA EUGENIU, nedovedindu-se existenta unei înţelegeri între inculpaţi în luna aprilie a anului 2011;

- inculpatul LUPŞA REALINI nu poate fi autor/coautor al unei infracţiuni de trafic de influenţă când acesta nu s-a întâlnit niciodată cu denunţătorul, iar acesta declară - în mod expres - că nu îl cunoaşte şi nu a auzit de el;

- inculpatul LUPŞA REALINI nu a primit, nu a pretins şi nici nu a acceptat promisiuni de daruri în mod direct sau indirect;

- la data consumării infracţiunii săvârşite de inculpatul MIJA EUGENIU, luna martie - aprilie 2011, respectiv, la data pretinderii procentului de 40%, nu avusese loc nicio discuţie între inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI referitoare la problematica recuperării datoriilor, toate convorbirile legale de aceste aspecte - care, de altfel, nu vizau plata vreunei sume de bani - purtându-se la mare distanţă de această dată;

- după cum rezultă din toate probele administrate, inculpatul LUPŞA REALINI a dorit să îl ajute pe MIJA EUGENIU în calitate de prieten, în virtutea relaţiilor personale pe care acesta le avea cu MIJA EUGENIU, singurele lui demersuri fiind făcute în mod legal, şi cu titlu informativ, cu privire la motivele pentru care primăriile conduse de primari ai P.S.D. nu achitau respectivele datorii;

- inculpatul LUPŞA REALINI nu a afirmat faţă de inculpatul MIJA EUGENIU că îşi va trafica influenţa pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, ci doar că se va interesa de situaţie în cadrul partidului (ceea ce a şi făcut în discuţiile purtate, de altfel, şi public cu inculpatul VASILESCU NICOLAE), fără ca în dosar să existe, în afara speculaţiilor acuzării, vreo probă din care să rezulte că intervenţiile pe lângă inculpatul VASILESCU NICOLAE ar fi fost făcute în scopul de a trafica influenţa vreunei persoane pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa;

- toate convorbirile care, în opinia acuzării ar fi relevante, nu se regăsesc în listing-urile primite de la O. România SA menţionând dintre acestea: convorbirea din 17 noiembrie 2011 ora 13:54:50; convorbirea din 18 noiembrie 2011 ora 11:53:24; convorbirea din 22 noiembrie 2011 ora 10:18:04; convorbirea din 22 noiembrie 2011 ora 18:55:58; convorbirea din 05 decembrie 2011 ora 11:14:01; convorbirea din 05 decembrie 2011 ora 22:22:10; convorbirea din 06 decembrie 2011 ora 12:11:38; convorbirea din 06 decembrie 2011 ora 17:05:58; convorbirea din 07 decembrie 2011 ora 13:59:13; convorbirea din 09 decembrie 2011 ora 13:34:20; exemplele putând astfel continua;

- preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa nu avea atribuţii de a dispune sau de a efectua plata unor lucrări de construcţie sau, după caz, de a aloca fondurile bugetare către primăriile în discuţie.

Toate aceste apărări sunt neîntemeiate, nefiind susţinute de probatoriul administrat, şi sunt bazate pe interpretarea subiectivă a unora dintre probele existente la dosar, prin exploatarea unor inerente "măsuri de siguranţă" luate de inculpaţi în cursul convorbirilor telefonice (evitarea anumitor cuvinte sau expresii cu potenţial incriminator, folosirea unor afirmaţii aluzive, incomplete, presupus a fi înţelese numai de către interlocutori, etc); "decriptarea" sensului şi conţinutului real al convorbirilor telefonice dintre coinculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI a fost însă corect realizată de organele de urmărire penală, fiind acceptată de Înalta Curte, prin coroborarea temporală a tuturor convorbirilor telefonice, precum şi prin coroborarea acestora cu declaraţiile martorului-denunţător şi ale coinculpatului MIJA EUGENIU (care nu a contestat nicio probă administrată la urmărirea penală şi a recunoscut integral săvârşirea faptelor).

Prima instanţă a reţinut că este lipsită de rezonabilitate apărarea inculpatului LUPŞA REALINI constând în aceea că ar fi făcut toate eforturile şi demersurile arătate exclusiv cu motivaţia că a dorit "să ajute un prieten" (pe inculpatul MIJA EUGENIU), mai ales că acesta din urmă, practic, nu avea nicio problemă, el personal (de altfel, discuţiile interceptate sugerează, rezonabil, că inculpatul LUPŞA REALINI - ulterior începerii cercetărilor - era conştient de natura infracţională a activităţilor sale care, în niciun caz, nu se încadrau într- un pretins "ajutor dat unui prieten").

Însă, tocmai această apărare relevă, în concret, că inculpatul LUPŞA REALINI nu poate neaga realitatea faptelor care fac obiectul prezentei cauze penale, ci doar că încearcă să le "justifice" de o manieră care să nu-i atragă răspunderea penală.

De asemenea, data săvârşirii infracţiunii de către coinculpatul MIJA EUGENIU nu are relevanţă cu privire la data săvârşirii de către el a infracţiunii de trafic de influenţă, în realitate inculpatul MIJA EUGENIU fiind "interfaţa" dintre inculpatul LUPŞA REALINI şi denunţător, inculpatul LUPŞA REALINI fiind cel care a consolidat convingerile legate de influenţa sa asupra unor persoane cu funcţii superioare în structura organizaţională a partidului căruia îi aparţineau, politic, primarii comunelor respective.

Prima instanţă a apreciat ca nerezonabilă şi apărarea inculpatului LUPŞA REALINI cu privire la lipsa de autoritate a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, la posibilitatea acestuia de a influenţa acordarea/repartizarea unor sume de bani către primăriile aflate în judeţul Constanţa deoarece, într-o astfel de situaţie, apar ca inutile şi inexplicabile toate eforturile şi demersurile sale care, potrivit probelor, au fost foarte ample şi susţinute (multiple telefoane, deplasări, insistenţe în obţinerea unor întrevederi cu anumite persoane etc), toate având finalitatea influenţării conduitei preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (care era şi membru marcant în structura organizaţională a partidului căruia îi aparţineau politic primarii celor 5 comune).

S-a reţinut că este neîntemeiată şi apărarea inculpatului LUPŞA REALINI în sensul că infracţiunea de trafic de influenţă nu există deoarece denunţătorul a afirmat că nu îl cunoaşte; această condiţie nu este prevăzută de textul incriminator al faptei, nefiind obligatoriu ca persoana cumpărătoare de trafic de influenţă să cunoască, nemijlocit, toate celelalte persoane implicate în traficul de influenţă, esenţial fiind ca aceasta să realizeze, din afirmaţiile primului vânzător de influenţă, care va fi mecanismul - de cele mai multe ori subtil, complex şi multipersonal - de influenţare a persoanei de la care se doreşte obţinerea unei conduite favorabile.

Evitarea motivării cu caracter polemic (acest caracter afectând calitatea hotărârilor judecătoreşti), au justificat Înaltei Curţi - cu referire la pretinsa nepretindere a unor sume de bani - numai trimiterea la conţinutul convorbirilor telefonice, astfel cum s-a arătat anterior, fără o analiză suplimentară.

În consecinţă, în raport cu probatoriul administrat, Înalta Curte apreciază că faptele inculpatului LUPŞA REALINI au fost corect încadrate juridic, potrivit rechizitoriului, în infracţiunea unică de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, urmând a se dispune condamnarea sa pentru această infracţiune.

La stabilirea cuantumului pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., referitoare la dispoziţiile părţii generale a Codului penal; limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal; gradul de pericol social al faptei săvârşite; persoana infractorului; împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Printre acestea, aşa cum a arătat şi acuzarea, se regăsesc lipsa antecedentelor penale, mediul social stabil şi nivelul educaţional care sugerează că nu sunt justificate temerile că inculpatul nu va înţelege consecinţele repetării încălcării legii penale.

În consecinţă, se apreciază ca răspunzând tuturor acestor criterii de individualizare stabilirea unei pedepse de 2 ani închisoare.

Aceleaşi criterii de individualizare justifică şi stabilirea unei modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate, scopul prevăzut de art. 52 C. pen. fiind pe deplin realizabil în modalitatea reglementată de art. 81 C. pen.

Nu este întemeiată cererea inculpatului de reţinere în favoarea sa a unor circumstanţe atenuante. Recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Toate împrejurările la care a făcut referire apărarea (legate de faptă şi de datele personale ale făptuitorului) au fost deja valorificate juridic de Înalta Curte prin reţinerea lor în sensul criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., adică prin stabilirea unei pedepse egale cu minimul special al textului incriminator al faptei dar, mai ales, prin aplicarea unei modalităţi de executare a pedepsei fără privare de libertate.

Înalta Curte a admis cererea inculpatului şi a dispus, potrivit art. 350 alin. (1) C. proc. pen., revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara apreciind că nu mai este justificată menţinerea acesteia pentru următoarele motive: a) durata măsurii preventive, măsură luată în urmă cu circa un an; 2) comportamentul procesual corect al inculpatului care s-a prezentat la toate chemările organelor judiciare şi a participat la întreaga procedură judiciară; 3) modalitatea neprivativă de libertate pentru executarea pedepsei, modalitate prevăzută de art. 81 C. pen.

Inculpatul, conform art. 191 C. proc. pen., a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

C. cu privire la acuzaţiile aduse inculpatului VASILESCU NICOLAE:

Inculpatul VASILESCU NICOLAE a solicitat achitarea sa, susţinând lipsa de temei a acuzaţiilor aduse prin rechizitoriu, în sinteză argumentele fiind următoarele:

- din declaraţiile date de MIJA EUGENIU, atât în faţa procurorului, cât şi în faţa instanţei, rezultă că toate evaluările şi afirmaţiile sale cu privire la VASILESCU NICOLAE sau la diferite presupuse fapte ale sale sunt bazate numai pe afirmaţiile lui LUPŞA REALINI, din discuţiile directe sau prin telefon;

- personajul "N.G." este de fapt un personaj colectiv, o îmbinare între VASILESCU NICOLAE, N.B. şi alte persoane;

- nu i-a fost niciodată superior lui N.C.; acesta era membru în Comitetul Executiv al partidului, cel mai înalt for de conducere al partidului, iar el deţinea o funcţie executivă în aparatul tehnic, având atribuţii de consultanţă juridică. De asemenea, nu a avut nicio funcţie în cadrul staff-ului campaniei electorale a partidului şi nici nu a fost propus pentru asta (aceste realităţi sunt dovedite atât prin adresa trimisă oficial de partid către instanţa, cât şi prin consultarea registrului partidelor politice);

- afirmaţiile pe care le face LUPŞA REALINI în convorbirile telefonice cu MIJA EUGENIU, despre implicarea sa în acest caz, sunt doar simple minciuni;

- nu a fost niciodată şef de campanie al partidului la nivel naţional, şi la niciun alt nivel, şi nu a făcut parte din echipa de campanie pentru alegerile locale, aşa cum reiese şi din adresa oficială trimisă de partid şi care se află la dosarul cauzei;

- listing-ul convorbirilor telefonice pe numele VASILESCU NICOLAE nu conţine vreo discuţie cu N.C. sau cu numere de telefon aparţinând vreunei persoane sau instituţii din judeţul Constanţa;

- din declaraţiile lui MIJA EUGENIU reiese în mod clar că nu a pretins sau primit vreo propunere directă pentru a primi bani ca să intervină în recuperarea banilor datoraţi de primării;

- MIJA EUGENIU şi-a exprimat de multe ori îndoiala asupra afirmaţiilor lui LUPŞA REALINI în ceea ce priveşte rezolvarea problemei lui prin intermediul lui "VASILESCU NICOLAE";

- din declaraţiile lui LUPŞA REALINI reiese în mod clar că nu a pretins sau primit vreo propunere directă pentru a primi bani ca să intervină în recuperarea banilor şi nici nu a ştiut de acest caz;

- în toată perioada monitorizată de DNA, nu există între el şi LUPŞA REALINI decât 5 convorbiri telefonice, 4 dintre ele având între 16 şi 90 de secunde. În niciuna dintre convorbiri nu se face referire la vreun nume implicat în acest dosar sau la numele vreunei societăţi care are de primit bani. Chiar în perioada în care au loc numeroase discuţii telefonice Între LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU, şi în care acesta îi confirmă aşa-zisa implicare a sa în această speţă, el este contactat de două ori la telefon iar dialogul este următorul:

Convorbirea 1 (15 decembrie 2011, ora 14:09)

RL: Eşti la birou la Parlament?

NV: Da, da, zi!

RL: Pot să vin până acolo să vorbim puţin?

NV: Vii degeaba! Nu pot 3 secunde să stau de vorbă cu nimeni, sunt cu bugetul acum (...)

Convorbirea 2 (05 ianuarie 2012, ora 11:19)

RL: Dacă vin la Parlament nu putem să vorbim acolo?

NV: Ba da, ce problemă ai, sigur că da. Nu am şedinţă, nu am nimic.

Aceste convorbiri, în opinia apărării, nu pot fi apreciate ca un dialog între doi oameni care au "afaceri" împreună şi din care se şi câştigă bani, celelalte trei convorbiri având ca subiect evident "Casa R.C.".

În opinia apărării, convorbirea din data de 19 decembrie 2011, ora 12:07, care este reţinută de procuror ca având legătură cu speţa de faţă, are în rechizitoriu o interpretare speculativă care nu are nimic de-a face cu realitatea deoarece:

Discuţia telefonică are loc, practic, între şeful formaţiei "G.", care îndeplinea şi funcţia de Director al Casei R.C. şi el, în calitate de preşedinte al Casei R.C. Ambii se lamentau cu privire la problemele pe care le aveau, unul cu formaţia sa, care nu mai avea de mult spectacole, iar el cu problemele de finanţare a asociaţiei pentru anul următor. Discuţia cuprinde numai teme legate de Casa R.C. Termenul "sunt varză" a fost folosit deoarece Casa R.C. se afla în situaţii dificile, nu se referă la el personal pentru că, evident, situaţia sa financiară este relativ bună, ci la el ca Preşedinte al asociaţiei, cel care trebuie să rezolve problemele. Societăţile despre se discuta sunt cele care ar fi trebuit să cotizeze prin contracte de cotizaţie la asociaţie, dacă ar fi reuşit să constituie filiala de la Constanţa. Acestea nu aveau niciun fel de legătură cu societăţile comerciale despre care se discută în acest caz, cu atât mai mult cu cât nu cunoştea nimic despre acestea. LUPŞA REALINI i-a spus că dacă persoana pe care a trimis-o va ajunge cu dosarul de accept la N.C., şi acesta va deveni Preşedinte al CRC Constanţa, el va putea să meargă ulterior la el şi să îi solicite organizarea unor spectacole cu formaţia sa, dedicate revelionului, iar firmele care vor câştiga bani din aceste spectacole vor deveni membre ale CRC.

În opinia apărării, audierea în întregime a convorbirii în cadrul şedinţei Tribunalului Constanţa a confirmat faptul că discuţia telefonică a avut ca subiect probleme ale Casei R.C. Din punctul său de vedere "decuparea" anumitor pasaje din convorbire, scoase din context, a avut ca scop o mai bună "acoperire" a interpretării greşite a acestei convorbiri de către procuror. Reacţia sa în urma acestei discuţii telefonice, care a avut loc în timpul unei şedinţe la CRC, este una la care au luat parte toţi cei 10 - 11 participanţi prezenţi. Martorii prezenţi în instanţă au relatat atitudinea sa. A spus: "M-a sunat "greierele" A. şi mi-a spus că putem să stăm liniştiţi un an de zile. Rezolvă el contracte de cotizaţie cu firme din Constanţa dacă vom reuşi să facem filiala acolo." A fost remarcat tonul său zeflemitor şi faptul că "nu dădeam doi bani" pe ce spunea LUPŞA REALINI A continuat spunând: În nădejdea asta mai bine trecem la muncă". În susţinerea acestei explicaţii a convorbirii telefonice, inculpatul a făcut trimitere la declaraţiile coinculpatului LUPŞA REALINI

- în rechizitoriu sunt redate 5 convorbiri telefonice pe care LUPŞA REALINI le-a avut cu el în acea perioadă, 2 absolut formale, în care îi spunea că nu poate să îl primească şi că este ocupat, şi 3 care au ca subiect probleme care ţin de Casa R.C.; rezultă, în mod clar în opinia apărării, că "demersurile repetate şi insistente" ale lui LUPŞA REALINI pe lângă el nu există în fapt;

- între coinculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI au avut loc, în perioada ce interesează cauza penală, zeci de convorbiri telefonice. Doar câteva dintre ele erau urmate de apeluri către el, iar conţinutul convorbirilor este redat în întregime în dosar. Nu există discuţii legate de această cauză penală. Cele câteva excepţii datează din perioada în care se întreprindeau demersuri pentru constituirea filialei Constanţa a "Casei R.C.", fiind posibil ca LUPŞA REALINI să creadă că o eventuală urgentare a constituirii acestei filiale, şi a numirii domnului N.C. în funcţia de preşedinte al filialei CRC, poate să îl aducă mai aproape de acesta din urmă;

- din interceptările telefonice efectuate, din declaraţiile denunţătorului, coinculpaţilor sau martorilor, precum şi din celelalte documente aflate în dosar, rezultă în mod evident că nu există niciun fel de probă din care să reiasă că el a pretins denunţătorului R.B., prin intermediul lui MIJA EUGENIU, un comision de 40% pentru "a-şi trafica influenţa", pe care oricum nu a avut-o.

Înalta Curte a apreciat întemeiate, în cea mai mare parte, apărările inculpatului VASILESCU NICOLAE pentru următoarele motive:

Probaţiunea faptelor pretins a fi fost săvârşite de inculpatul VASILESCU NICOLAE este realizată, în esenţă, prin conţinutul celor 5 convorbiri telefonice interceptate, conţinut redat în înscrisurile depuse la dosar, toate celelalte probe (declaraţiile martorilor şi coinculpatului LUPŞA REALINI) având un caracter tangenţial care, numai printr-o interpretare extensivă - ce ar depăşi însă limitele impuse de art. 62 - 63 C. proc. pen. - ar putea avea relevanţă pentru dovedirea acuzaţiilor aduse acestuia. De altfel, declaraţiile coinculpatului LUPŞA REALINI (acesta fiind, conform acuzării, "interfaţa" între inculpatul MIJA EUGENIU şi inculpatul VASILESCU NICOLAE), dar şi declaraţiile martorilor (depoziţiile acestora fiind prezentate anterior), nu relevă nicio implicare a inculpatului VASILESCU NICOLAE în activităţile infracţionale care fac obiectul cauzei penale.

Revenind la interceptările convorbirilor telefonice, considerate ca relevante în: susţinerea acuzaţiilor aduse inculpatului VASILESCU NICOLAE, Înalta Curte a apreciat că, în lipsa altor probe certe, discuţiile dintre două persoane cu privire la o a treia persoană (dintre care o persoană din primele două nu are "acces" la cea de-a treia persoană, nu o cunoaşte şi nici nu poate verifica nemijlocit afirmaţiile interlocutorului) nu pot fundamenta o soluţie de condamnare a celei de-a treia persoane.

Motive diverse - începând cu dorinţa de a fi percepută ca o persoană cu "relaţii" ori ca o persoană "importantă" şi până la dorinţa de a obţine pentru sine/pentru altul avantaje de natură diferită (materiale, morale, profesionale, sociale etc), avantaje care (în condiţiile legii) pot avea şi relevanţă penală - pot determina o persoană ca, în discuţiile cu o altă persoană (direct sau prin mijloace de comunicare), să facă anumite afirmaţii cu privire la a treia persoană (în sensul că "îi este prieten şi nu îi poate refuza un serviciu", că "are o funcţie importantă şi poate apela la ea" etc), afirmaţii care, potrivit legii, pot sau nu să intre sub incidenţa dispoziţiilor art. 257 C. pen.

Aceste afirmaţii, chiar reale dacă ar fi, nu pot atrage răspunderea penală a persoanei-terţe despre care se face vorbire în conversaţia dintre cele două persoane; de altfel, tocmai aceasta este trăsătura caracteristică a infracţiunii prevăzută de art. 257 C. pen. care se referă la "trinomul" format din: 1) cumpărătorul de influenţă; 2) vânzătorul de influenţă; 3) persoana faţă de care se pretinde că se va realiza traficul de influenţă (persoana de la care cumpărătorul de influenţă doreşte să obţină o anumită conduită).

În cauză nu s-a contestat existenţa unei legături pe plan profesionale, şi chiar personal, între inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul VASILESCU NICOLAE; însă, chiar rechizitoriul relevă împrejurarea că toate "demersurile" făcute de inculpatul LUPŞA REALINI pe lângă inculpatul VASILESCU NICOLAE care, la rândul său, potrivit acuzării, ar fi urmat să facă "demersuri" pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (martorul N.C.) nu au condus la rezultatul dorit de martorul-denunţător (în realitate chiar nu au existat astfel de demersuri ale inculpatului VASILESCU NICOLAE).

Explicaţia "ineficienţei" demersurilor inculpatului LUPŞA REALINI este evidentă şi rezultă din simpla examinare, oricât de critică, a conţinutului celor 5 convorbiri telefonice dintre acest inculpat şi inculpatul VASILESCU NICOLAE: pe fondul relaţiilor profesionale şi, întrucâtva, de prietenie, inculpatul VASILESCU NICOLAE a adoptat o atitudine de aparentă bună-voinţă faţă de solicitările prietenului şi colegului său, inculpatul LUPŞA REALINI, însă - în realitate - aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, acesta nu a făcut nimic în scopul realizării acestora (nu a contactat pe numitul N.C., nici direct, nici telefonic).

Din examinarea conţinutului respectivelor convorbiri telefonice se constată numai o simplă atitudine de bunăvoinţă faţă de inculpatul LUPŞA REALINI, o atitudine marcată de încercări de a "abate" discuţiile de la "subiectul" ce prezenta interes pentru inculpatul LUPŞA REALINI, încercări uneori marcate chiar şi de refuzul de a-l întâlni pe acesta, permanente încercări de a găsi o justificare "rezonabilă" faţă de prietenul său pentru lipsa "efectelor benefice" aşteptate şi reclamate "presant" de către denunţător prin intermediul coinculpatului MIJA EUGENIU şi, în final, chiar pentru "descurajarea" prietenului său în continuarea apelării sale telefonice pe această temă de discuţii.

În acest sens, se pot menţiona, numai cu titlu de exemplu, următoarele afirmaţii ale inculpatului VASILESCU NICOLAE: "Păi şi eu mai mult ce să fac frate?"; Ce să faci mai mult? Deci, sincer nu ştiu. Nu ştiu"; "Adică chiar nu-mi dau seama, ce pot să fac mai mult?"; "Deci nu trage în pianist, adică dacă putem o rezolvăm, dacă nu, nu putem, că nu depinde de noi", "N-avem ce face. Deci, chiar nu avem. Adică nici eu, nici tu, nu avem ce face"; de asemenea, în acelaşi scop - justificarea "rezonabilă" a lipsei de rezultate şi evitarea continuării discuţiilor pe această temă ori evitarea întâlnirii cu inculpatul LUPŞA REALINI - inculpatul VASILESCU NICOLAE a invocat împrejurarea morţii tatălui său, plecarea sa în concediu, plecarea sa în provincie pe o anumită durată, intensa activitate impusă de adoptarea bugetului de Parlament, pretinse sau reale deplasări în teritoriu ale numitului N.C., preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa etc.

De altfel, chiar în discuţiile telefonice dintre coinculpaţii LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU aceştia "concluzionează", dezamăgiţi, în sensul că afirmaţiile făcute de inculpatul VASILESCU NICOLAE cu privire la "demersurile sale" faţă de N.C. sunt "Vrăjeli", că "nu se face treabă cu oamenii ăştia", că "E clar că n-are o comunicare bună" şi că "Nu cred că relaţia e aşa strânsă cu (...)" etc, situaţie care, în final, a condus la adoptarea altei "strategii" (încercarea unor demersuri faţă de un alt membru marcant de partid, perceput de inculpatul LUPŞA REALINI ca având o relaţie mai bună cu N.C. - preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa).

Conţinutul convorbirilor telefonice relevă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că numai coinculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI au avut cunoştinţă de condiţiile stabilite denunţătorului pentru achitarea datoriilor de cele 5 primării, aceşti doi inculpaţi exprimându-şi preocuparea pentru pierderea beneficiilor băneşti pretinse denunţătorului.

În opinia acuzării, una din expresiile folosite de inculpatul VASILESCU NICOLAE în cursul unei discuţii telefonice cu inculpatul LUPŞA REALINI are valoare probatorie relevantă: "Ştiu mă, dar ce? Mie nu-mi era? Sunt (...) varză sunt!".

Înalta Curte a apreciat că, în lipsa altor probe certe, nesusceptibile interpretării subiective, vinovăţia unei persoane în procesul penal nu poate fi fundamentată pe o unică afirmaţie, compusă din câteva cuvinte care pot avea multiple explicaţii şi conotaţii, nu obligatoriu penale (de exemplu, în prezenta cauză, simpla complezenţă în raport cu insistenţele interlocutorului său).

Este adevărat că în procesul coroborării şi evaluării probelor, judecătorul poate să stabilească situaţia de fapt inclusiv prin recurgerea la silogisme (raţionamente constând din trei judecăţi - majoră, minoră şi conclusivă - concluzia fiind dedusă din judecata majoră prin intermediul celei minore) însă acest procedeu, pe de o parte, trebuie să se bazeze pe două elemente certe, iar pe de altă parte, trebuie să conducă la o concluzie rezonabilă.

Or, în lipsa altor probe, afirmaţia inculpatului VASILESCU NICOLAE "(...) varză sunt!", chiar decriptată în contextul propus de acuzare, nu este de natură să justifice rezonabil concluzia că acesta regreta, în mod real, pierderea unor sume de bani ci, mai degrabă, este expresia dorinţei sale - exprimată într-o modalitate amicală, de complezenţă - de a nu mai fi solicitat pe viitor de către inculpatul LUPŞA REALINI pe tema care prezenta interes pentru acesta din urmă. În lipsa unor probe contrare, deopotrivă este rezonabilă şi explicaţia data de inculpatul VASILESCU NICOLAE acestei exprimări în sensul că se referea la problemele financiare ale fundaţiei pe care o conducea (Casa R.C.), inclusiv cu referire la locaţia ce urma a fi înfiinţată în judeţul Constanţa.

În concluzie, prima instanţă a constatat că probatoriul administrat nu relevă suficiente elemente factuale certe care să justifice, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul VASILESCU NICOLAE a pretins bani sau alte foloase, ori că a acceptat promisiuni de bani sau alte foloase, în legătură cu o pretinsă influenţă asupra unui funcţionar (în cauză, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, numitul N.C.) în sensul dorit de denunţător.

Înalta Curte a apreciat ca neîntemeiată apărarea inculpatului constând în aceea că "personajul "N.G." este de fapt un personaj colectiv, o îmbinare între VASILESCU NICOLAE, N.B. şi alte persoane"; această expresie a fost folosită de coinculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI însă, pentru motivele deja arătate, nu i se poate imputa pe planul răspunderii penale inculpatului VASILESCU NICOLAE şi, evident, nu poate atrage răspunderea penală a acestuia chiar dacă se referea la el.

Prima instanţă a reţinut că sunt întemeiate celelalte apărări ale inculpatului VASILESCU NICOLAE cu privire la statutul său în cadrul partidului, la rolul său în campania electorală a partidului şi, mai ales, cu privire la statutul său în raport cu cel al preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (numitul N.C.); aceste apărări vin să confirme şi să justifice realitatea constând în lipsa oricăror demersuri, chiar şi a celor de contactare telefonică a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.

IV. Împotriva sentinţei penale pronunţată de prima instanţă, au declarat, în termen legal, recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi recurenţii intimaţi inculpaţi LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU

Atât intimatul inculpat VASILESCU NICOLAE, cât şi recurenţii inculpaţi LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU au precizat că nu doresc să dea o nouă declaraţie în faţa instanţei de recurs şi că se prevalează de dreptul la tăcere (a se vedea încheierile din 28 octombrie şi 25 noiembrie 2013).

De asemenea, atât intimatul inculpat VASILESCU NICOLAE, cât şi recurenţii inculpaţi LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU au arătat în mod explicit că nu solicită administrarea altor probe de către instanţa de recurs (a se vedea încheierea din 28 octombrie 2013).

În şedinţa publică din 28 octombrie 2013, recurentul intimat inculpat MIJA EUGENIU a arătat că îşi retrage recursul declarat împotriva sentinţei primei instanţe, Înalta Curte luând act de manifestarea de voinţă a recurentului exprimată în condiţiile art. 385⁴ alin. (2) C. proc. pen.

Prin recursul declarat în cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat casarea în parte a sentinţei penale atacate, iar în rejudecare:

- aplicarea unei pedepse privative de libertate inculpatului MIJA EUGENIU şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.

- majorarea pedepsei aplicate inculpatului LUPŞA REALINI şi executarea acesteia prin privare de libertate, precum şi aplicarea pedepsei complementare interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în raport de gravitatea în concret a faptei săvârşite;

- condamnarea inculpatului VASILESCU NICOLAE pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 o pedeapsă situată în limitele speciale prevăzute de lege cu executare prin privare de libertate şi aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) în integralitate, b) şi c) C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor pentru inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că instanţa de fond a evaluat în mod corect şi judicios întreaga probaţiune administrată în cauză stabilind că faptele au fost săvârşite de către inculpaţi, au fost săvârşite cu vinovăţie, dispunând condamnarea acestora, însă modalitatea concretă de individualizare a pedepselor nu este în măsură să răspundă exigenţelor prevăzute de art. 52 C. pen., nefiind avute în vedere în integralitate dispoziţiile prevăzute de art. 72 C. pen.

Referitor la inculpatul MIJA EUGENIU, reprezentantul Ministerului Public a arătat că a fost trimis în judecată şi condamnat pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, a susţinut că perseverenţa infracţională a inculpatului şi nu în ultimul rând cuantumul sumelor solicitate cu titlu de preţ al traficului influenţei, ar justifica, în opinia acuzării, dispunerea executării pedepsei aplicate de către prima instanţă prin privare de libertate.

Recurentul intimat inculpat LUPŞA REALINI a solicitat casarea hotărârii recurate, iar în rejudecare, achitarea sa, în temeiul art. 11 alin. (1) pct. 2 rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Analizând recursurile declarate, prin raportare la motivele de recurs invocate, precum şi în raport cu dispoziţiile art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie, Completul de 5 judecători, reţine următoarele:

A. În ce priveşte recursul declarat de Ministerul Public - D.N.A.:

a. Referitor la prima critică de netemeinicie, vizând greşita achitare a inculpatului VASILESCU NICOLAE pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, Completul de 5 judecători, în majoritate, constată că din probele administrate în cauză rezultă în mod cert că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Traficul de influenţă este fapta persoanei care, având influenţă sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau alt salariat, primeşte ori pretinde bani ori alte foloase, sau acceptă promisiuni ori daruri, direct sau indirect, pentru a-l determina pe acesta să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

Cerinţa esenţială pentru a fi autor al acestei infracţiuni este aceea ca făptuitorul să aibă influenţă sau să lase să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, fiind fără relevanţă dacă pretinderea sau primirea foloaselor, ca preţ al influenţei traficate, s-a făcut direct de către făptuitor sau mijlocit, printr-o persoană interpusă.

De asemenea, pentru existenţa infracţiunii este lipsit de relevanţă dacă făptuitorul şi-a exercitat ulterior influenţa asupra funcţionarului competent, însă în cazul în care a făcut-o sau măcar a întreprins demersuri în acest sens, acest fapt dovedeşte implicit şi înţelegerea infracţională iniţială dintre cumpărătorul şi vânzătorul de influenţă.

În situaţia în care mai multe persoane, în baza unei înţelegeri intervenite între ele, concură prin conduitele lor articulate la crearea credinţei cumpărătorului de influenţă că, în schimbul unor foloase vor interveni pe lângă funcţionarul competent, ele vor avea calitatea de coautori la infracţiunea de trafic de influenţă, chiar dacă foloasele au fost pretinse în mod nemijlocit doar de către unul dintre făptuitori, câtă vreme aceasta s-a făcut atât pentru el cât şi pentru ceilalţi.

Acordul subiectiv între coautori poate fi expres (rezultând direct din declaraţiile persoanelor implicate în traficarea influenţei), dar şi tacit (rezultând din modul în care inculpaţii au acţionat după contactarea cumpărătorului de influenţă pentru atingerea finalităţii urmărite de acesta).

În acest sens, existenţa unei asemenea înţelegeri este dovedită atunci când, ulterior pretinderii foloaselor, făptuitorii au făcut demersuri concrete pentru a aduce la îndeplinire obligaţia corelativă pe care şi-au asumat-o faţă de cumpărătorul de influenţă, de a interveni pe lângă funcţionarul competent în sensul dorit de către cel dintâi.

În speţă, contrar susţinerilor cuprinse în hotărârea atacată, Completul de 5 judecători, în majoritate, constată că inculpatul VASILESCU NICOLAE a făcut demersuri în sensul rezolvării favorabile a dorinţei denunţătorului de a fi alocate sumele de bani necesare achitării lucrărilor efectuate, fiind fără relevanţă pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă că aceste demersuri nu s-au finalizat.

Acest lucru rezultă fără putinţă de tăgadă din conţinutul convorbirilor telefonice purtate în lunile noiembrie - decembrie 2011 între inculpaţii M. şi L., dar şi din convorbirea purtată nemijlocit între inculpaţii L. şi V. la data de 19 decembrie 2011.

Astfel, această din urmă convorbire dovedeşte pe de o parte că inculpatul V. făcuse demersuri printr-un intermediar pentru a-l convinge pe preşedintele Consiliului Judeţean să deblocheze sumele de bani necesare plăţii datoriilor către firmele denunţătorului.

Sunt relevante următoarele susţineri făcute cu acest prilej de către inculpatul V.:

- "Pentru că noi stăm într-un singur om care intră la ăsta (…) poate că sunt alţii care sunt mai bine intraţi la el, dar (…)? (…) Deci, ăsta e singurul şi, din informaţiile mele, A., este, într-adevăr, o intrare foarte bună";

- "Dar uite că ăsta spune acelaşi lucru tot timpul, zice, domnule, nu îl pot vedea! (…) Şi când se duce el, ba nu e ăla acolo, ba îi spune: stai, măi, stai puţin că o rezolvăm, nu te agita şi nu ştiu ce atâta (…) Deci cam asta e (…) Ce să faci mai mult, A.?";

- "Noi am încercat şi încercăm să o rezolvăm, dacă nu, nu putem, că nu depinde de noi (…) Pe filiera asta, aşa merg lucrurile";

- "N-avem ce face. Adică nici eu, nici tu, nu avem ce face".

- "L-am sunat şi vineri. L-am sunat. Acuma mi-a zis că (…) vineri, de exemplu, când l-am sunat eu, era acolo. Era la ei. Numai că ăsta era plecat cu P., nu ştiu ce conferinţă de presă au avut ei (…) într-un judeţ, parcă la Buzău? Şi era plecat cu P., la Buzău, la conferinţa de presă. Deci (…) nu ştiu ce să zic?",

- "Eu oricum te ţin la curent, cu ăsta. Stai liniştit că îl sun tot timpul".

Pe de altă parte, din aceeaşi convorbire rezultă indubitabil că această intervenţie a inculpatului V. nu se făcea cu titlu gratuit, ci în considerarea unui câştig personal urmărit deopotrivă de inculpaţii L. şi V.:

- (LUPŞA REALINI): "Mă oftic şi eu că era o chestie bună, ştii?"

- (VASILESCU NICOLAE): "Ştiu măi, dar ce? Mie nu-mi era? Sunt varză sunt!"

- (LUPŞA REALINI): "Eram (…) ne linişteam amândoi pe un an de zile."

- (VASILESCU NICOLAE): "Da mă, ştiu, dar ce să fac?"

- (LUPŞA REALINI): "Asta e!"

- (VASILESCU NICOLAE): "Deci, facem ce putem. Să dea Dumnezeu să iasă până la urmă ceva."

- (LUPŞA REALINI): "Mda (…) E, o să-i spun şi lui şi (…) asta e situaţia. Nu avem ce face."

Împrejurarea că în acest dialog nu apare menţionată nicio sumă de bani nu poate conduce la concluzia inexistenţei infracţiunii de trafic de influenţă, fiind vorba doar despre folosirea unui limbaj ermetic specific persoanelor implicate în acte de corupţie.

Întregul dialog purtat între inculpaţii L. şi V., inclusiv partea sa finală trebuie explicitat prin prisma întregului probatoriu aflat la dosarul cauzei, din care rezultă atât preocuparea comună a inculpaţilor de a rezolva problema denunţătorului, cât şi interesul personal al acestora în soluţionarea ei, constând în preţul ce urma a fi plătit de denunţător pentru traficarea influenţei.

În acest sens, expresia folosită de inculpatul V. ("sunt varză!") nu poate avea conotaţia pe care prima instanţă a reţinut-o în susţinerea soluţiei de achitare (respectiv dorinţa acestuia de a nu mai fi contactat de către inculpatul L. pe tema intervenţiei la preşedintele consiliului judeţean Constanţa), ci trebuie explicitată în contextul întregii convorbiri purtate între cei doi inculpaţi şi, în plan mai larg, a demersurilor pe care ei le-au făcut în acea perioadă pentru rezolvarea problemei denunţătorului, de care depindea propriul lor câştig.

În realitate, prin dialogul purtat şi prin expresiile folosite, inculpatul V. a recunoscut posibilităţile limitate pe care le avea pentru a obţine influenţarea preşedintelui consiliului judeţean într-un sens favorabil denunţătorului, demersurile pe care le făcuse în acest sens, achiesând în final la frustrarea exprimată pentru amândoi de către inculpatul L. vizavi de neconcretizarea acestor demersuri până la acel moment, inclusiv (şi mai ales) în planul câştigului pe care ei l-ar fi obţinut, dar exprimând totodată speranţa că ele se vor concretiza (spre binele tuturor) în viitor.

Apărările inculpaţilor implicaţi, în sensul că discuţia nu se referea la rezolvarea problemei denunţătorului, ci la activitatea Casei R.C. în activitatea căreia ambii erau implicaţi, nu poate fi primită, în condiţiile în care obiectul discuţiei rezultă în mod neechivoc din conţinutul ei, neexistând niciun element prin care, fie şi tangenţial, să se facă referire la O.N.G.-ul amintit.

Atât din declaraţiile denunţătorului, cât şi din cele ale inculpatului M. (care a recunoscut faptele reţinute în actul de sesizare şi nu a contestat probele administrate în faza de urmărire penală), rezultă în mod cert că influenţarea preşedintelui Consiliului Judeţean pentru recuperarea banilor datoraţi denunţătorului de cele cinci primării din judeţul Constanţa nu era o acţiune ce urma a fi exercitată direct şi exclusiv de către inculpatul M., ci de la bun început acesta a "introdus în ecuaţie" un intermediar, respectiv o persoană importantă din P.S.D., superioară ierarhic preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.

Mai mult, comisionul pretins de inculpatul M. ca preţ al influenţei traficate urma să fie împărţit între toate persoanele implicate, aspect ce i-a fost adus la cunoştinţă denunţătorului.

Este relevantă în acest sens convorbirea din 7 decembrie 2011 dintre inculpatul M. şi denunţător:

"(R.B.): Domnule (...) Cât este partea lui? Cât vine partea lui?

(MIJA EUGENIU): 25.

(R.B.): N., da?

(MIJA EUGENIU): Nu (...) N. are 15.

(R.B.): (…) Deci 15 ia dânsul, nu?

(MIJA EUGENIU): Da. Iar Bucureştiul cu omul ăsta ia 25, din care 5 sunt ale mele şi ale generalului. (…) Ăla mai mare ca N (...) Adică (...)

(R.B.): (...) dumneavoastră ştiţi.

(MIJA EUGENIU): Adică partea leului. Dar, totodată (...)

(R.B.): Deci mata distribui banii, mata te duci (...)

(MIJA EUGENIU): Da (...) N. are nevoie de el (...) foarte mare.

(R.B.): Are, nu?

(MIJA EUGENIU): De acum încolo, pentru campanie".

Or, inculpatul V. era secretar executiv al acestui partid încă din anul 2010, fiind de asemenea secretar al biroului de coordonare a departamentelor consiliului naţional al P.S.D., funcţii politice superioare celei ocupate la nivel naţional în cadrul partidului de către preşedintele Consiliul Judeţean Constanţa, care îi creau un ascendent asupra acestuia din urmă, reprezentând totodată o poziţie din care, fie şi teoretic, ar fi putut determina o decizie favorabilă cumpărătorului de influenţă.

De asemenea, aşa cum rezultă dintr-o convorbire anterioară (din 5 decembrie 2011) purtată între inculpaţii M. şi L., acesta din urmă a expus posibilitatea ca inculpatul V. să fie propus ca şef al campaniei electorale a P.S.D. pentru alegerile locale din anul 2012, la care urma să candideze şi numitul C.N., actualul preşedinte al consiliului judeţean Constanţa, perspectivă din care inculpatul V. ar fi avut un nou ascendent asupra persoanei pe care trebuia să o influenţeze:

" (LUPŞA REALINI): E posibil ca acum, fiind numit şef, vorbesc de ăsta al meu, fiind numit şef pe campanie, e posibil ca la un moment dat să aibă nevoie de el şi cu siguranţă să aibă mai multă, că şeful lui, al lui ăsta al meu, ăla mare din partid, i-a aprobat lista.

(MIJA EUGENIU): Bravo ţie.

(LUPŞA REALINI): Da, şi a aprobat-o vineri şi i-a zis OK, mă gândesc că, şi eu, mă gândesc, cu siguranţă se vor intersecta în campanie."

Faţă de cele expuse anterior, este cert că inculpatul V. se încadra în tiparul persoanei despre care inculpatul M. îi vorbise denunţătorului ca fiind cea prin intermediul căreia urma să i se rezolve problema banilor datoraţi pentru lucrările efectuate în judeţul Constanţa.

De altfel, din probatoriul administrat în cauză este evident că modul în care inculpaţii M. şi L. au gândit rezolvarea problemei denunţătorului a fost acela al unei influenţe exercitate asupra preşedintelui Consiliul Judeţean Constanţa pe linie de partid, prin intermediul unei persoane din aceeaşi formaţiune politică cu acesta, dar "cu trecere" pe lângă el. Aşa se explică de ce iniţial cei doi inculpaţi au apelat la inculpatul V., care a fost de acord cu implicarea sa în traficul de influenţă, iar ulterior, când au realizat că, în ciuda demersurilor promise şi realizate, acesta nu este în măsură să rezolve problema, au apelat la o altă persoană importantă din P.S.D., martorul B.N., deputat, a cărui implicare infracţională nu a putut fi dovedită cu certitudine din probatoriul administrat în cauză.

În ceea ce priveşte comisionul pretins de inculpatul M. ca preţ al influenţei, potrivit înţelegerii iniţiale acesta urma să se împartă între toate persoanele care ar fi contribuit la deblocarea plăţilor, atât intermediari, cât şi cel care îl influenţa direct pe preşedintele Consiliului judeţean.

Este relevantă astfel aceeaşi convorbire telefonică, purtată la 5 decembrie 2011 între inculpaţii M. şi L., în care este exprimat regretul tuturor inculpaţilor, inclusiv al inculpatului V. (în cazul acestuia din urmă, prin intermediul inculpatului L.), în sensul că, în măsura în care nu vor reuşi să-şi exercite influenţa asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, nu vor mai încasa comisionul de la denunţător:

"(L.R): Îmi pare rău, na, vorba aia, luam amândoi.

(MIJA EUGENIU): Da, ce să faci? Asta e!

(LUPŞA REALINI): Eu l-am văzut şi pe ăsta azi, că şi el strângea din dinţi.

(MIJA EUGENIU): Cum?

(LUPŞA REALINI): L-am văzut şi eu pe ăsta al meu că şi el strângea din dinţi. Adică i-ar fi surâs tare.

(MIJA EUGENIU): Da?

(LUPŞA REALINI): Atâta are putere, până la urmă."

Completul de 5 judecători, în majoritate, reţine că în speţă nu a fost vorba despre o simplă vehiculare a unor persoane prin care urma să se exercite influenţa, ci persoanele la care s-a făcut referire cu ocazia vânzării-cumpărării de influenţă, chiar nenominalizate, dar determinabile, au întreprins demersuri pentru atingerea obiectivului asumat prin traficul de influenţă.

Acesta a fost cazul inculpatului V., la care se fac multiple referiri în convorbirile purtate între inculpaţii M. şi L., ca persoană prin intermediul căreia urma "să se ajungă" la preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru ca acesta să aprobe alocarea de fonduri pentru plăţile vizate de denunţător.

În acest sens, implicarea inculpatului V. în traficul de influenţă nu este probată exclusiv de discuţiile purtate între ceilalţi coinculpaţi, ci şi de discuţia purtată de acesta cu inculpatul L. în data de 19 decembrie 2011, care relevă interesul inculpatului V. în rezolvarea problemei denunţătorului, demersurile concrete efectuate în acest scop, precum şi caracterul oneros al acestora.

Cu alte cuvinte, nu simpla vehiculare a numelui său de către alte persoane conduce la concluzia vinovăţiei inculpatului V., ci propria implicare, recunoscută în cadrul discuţiei purtate cu inculpatul L.

Inexistenţa mai multor convorbiri telefonice incriminatoare purtate în mod direct de către inculpatul V. este în realitate rezultatul unei minime precauţii pe care acesta şi-a luat-o şi o dovadă a premeditării faptei ce i se impută, cu atât mai mult cu cât el se putea vedea des cu inculpatul L., prin prisma funcţiilor deţinute de amândoi la O.N.G-ul "Casa R.C.".

De altfel, toate celelalte convorbiri telefonice purtate între inculpaţii L. şi V. se referă la tot atâtea întâlniri pe care aceştia urmau să le aibe (de regulă la Palatul Parlamentului, unde inculpatul V. îşi desfăşura activitatea în calitate de director general şi şef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor), întâlniri în care se discuta tocmai despre demersurile efectuate de acesta pentru influenţarea preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.

Că aşa stau lucrurile, o dovedeşte faptul că aceste întâlniri erau de regulă precedate de convorbiri telefonice purtate între inculpaţii L. şi M. pe aceeaşi temă, iar după ce aceste întâlniri aveau loc, conţinutul lor era rezumat în cadrul altor convorbiri purtate între aceiaşi inculpaţi.

Discuţia din 19 decembrie 2011, purtată la telefon (contrar "practicii" stabilite cu inculpatul L.), a fost rezultatul unor coincidenţe nefericite pentru inculpatul V.: pe de o parte presiunile exercitate de denunţător de a i se oferi un răspuns cu privire la posibilitatea recuperării până la sfârşitul anului măcar a unei părţi din datorie, iar pe de altă parte intervenirea unei împrejurări neprevăzute (stricarea propriului autoturism) care l-a împiedicat pe inculpatul L. să ajungă la întâlnirea programată cu inculpatul V.

De altfel, conţinutul respectivei convorbiri purtate în mod imprudent prin telefon arată nu doar care trebuia să fie subiectul întâlnirii ce nu mai avusese loc, ci face credibilă concluzia că toate celelalte întâlniri dintre inculpaţii L. şi V., rezumate ulterior în convorbiri telefonice purtate între inculpaţii L. şi M., au avut aceeaşi temă, anume exercitarea influenţei asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de care era condiţionată încasarea comisionului de către cei trei inculpaţi.

În egală măsură, nu trebuie omis faptul că după convorbirile purtate cu inculpatul L., coinculpatul M. îl contacta la rândul său pe denunţător, căruia îi relata despre stadiul demersurilor efectuate pentru recuperarea datoriilor, reproducându-i practic amănuntele aflate de la inculpatul L.

Relaţia dintre cumpărătorul de influenţă şi persoanele implicate în traficul de influenţă funcţiona şi în sens invers, întrucât ori de câte ori era presat de denunţător în legătură cu recuperarea banilor, inculpatul M. îl contacta pe inculpatul L., iar acesta lua/încerca să ia legătura cu inculpatul V. pentru a obţine noi informaţii despre stadiul în care se găsea rezolvarea problemei denunţătorului.

Prin urmare, Completul de 5 judecători, în majoritate, reţine că forma atipică în care s-a derulat în speţă vânzarea-cumpărarea de influenţă (prin contactul direct doar între denunţător şi inculpatul M., urmat însă de demersuri efectuate de inculpaţii L. şi V. în sensul rezolvării problemei cumpărătorului de influenţă, în considerarea comisionului pe care cei trei inculpaţi aveau să-l împartă) nu poate conduce doar la reţinerea vinovăţiei inculpaţilor M. şi L., aşa cum greşit a procedat instanţa de fond.

În acest context, apare de neînţeles tratamentul diferenţiat aplicat inculpaţilor L. şi V., deşi ambii se află într-o situaţie similară (niciunul nu l-a cunoscut pe denunţător şi nu a pretins în mod nemijlocit vreun folos de la acesta); expunerea mai mare a inculpatului L., care a apărut mai "vizibil" în activitatea infracţională prin desele convorbiri pe care le-a avut cu inculpatul M., nu justifică achitarea inculpatului V., căci în realitate fiecare inculpat a fost o verigă din acelaşi "lanţ al slăbiciunilor", ce a avut ca finalitate primirea unei sume de bani de la denunţător în schimbul obţinerii unei decizii favorabile acestuia din partea unui funcţionar public (preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa), ca urmare a influenţelor exercitate asupra sa de către inculpaţi, fiecare prin intermediul celuilalt.

Împrejurarea că între inculpatul V., pe de o parte şi inculpatul M. ori denunţător, pe de altă parte, nu au existat contacte directe, ci doar prin mijlocirea inculpatului L., este lipsită de relevanţă şi nu afectează întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă (şi) în persoana inculpatului V., câtă vreme probatoriul administrat în cauză demonstrează nu doar faptul că acesta era la curent cu problema denunţătorului, ci şi că el s-a alăturat activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii M. şi L., iniţiând demersuri în sensul soluţionării acestei probleme şi având o preocupare constantă ca intervenţia asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, în urma căreia toate persoanele implicate ar fi avut de câştigat o sumă importantă de bani, să reuşească.

Altfel spus, cei trei inculpaţi au acţionat pentru o finalitate comună, aceea de a încasa o sumă de bani de la denunţător, asumându-şi corelativ obligaţia de a-l influenţa pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru ca acesta să transfere către primăriile din judeţ fondurile necesare efectuării plăţilor către societăţile denunţătorului.

În concluzie, instanţa de recurs, în majoritate, apreciază că probatoriul administrat în cauză confirmă în mod cert că şi inculpatul VASILESCU NICOLAE a comis infracţiunea de trafic de influenţă, astfel încât în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursul Parchetului, va casa hotărârea instanţei de fond şi va dispune condamnarea inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere gravitatea deosebită a faptei săvârşite, determinată nu doar de valoarea ridicată a preţului pretins pentru exercitarea influenţei (în total 2 milioane de RON ce urmau a fi împărţiţi între toţi cei implicaţi), ci şi de împrejurarea că inculpatul chiar a efectuat demersuri în scopul influenţării unui înalt reprezentant al autorităţii publice locale, punând sub semnul îndoielii credibilitatea şi corectitudinea funcţionarilor publici, dar şi a instituţiilor publice din care fac parte.

Ţinând seama de criteriile legale enunţate, de contribuţia concretă avută la comiterea infracţiunii, de principiul proporţionalităţii pedepselor în raport cu gravitatea faptelor comise şi profilul socio-moral şi de personalitate al inculpatului, instanţa de recurs apreciază că o pedeapsă în cuantum de 2 ani închisoare, cu executare prin privare de libertate este de natură a realiza exigenţele scopului preventiv şi de exemplaritate al pedepsei.

În acest sens, instanţa de recurs, în opinie majoritară, reţine că recrudescenţa deosebită a infracţiunilor de corupţie impune măsuri de combatere a acestui fenomen inclusiv prin aplicarea unui tratament sancţionator adecvat celor care sunt găsiţi vinovaţi de comiterea acestora, în scopul reeducării lor, dar şi pentru a inhiba pe viitor conduite infracţionale similare ale altor destinatari ai legii penale.

În acelaşi timp, Înalta Curte apreciază că, în raport cu natura şi gravitatea faptei comise de inculpat este oportună interzicerea, atât în timpul executării pedepsei principale, cât şi ulterior pe o durată de 3 ani, a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, ca pedeapsă accesorie şi pedeapsă complementară.

În ceea ce priveşte interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., instanţa are în vedere hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 06 octombrie 2005, precum şi Decizia nr. 74/2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, apreciind că, în prezenta cauză, din probatoriul administrat, nu a rezultat o nedemnitate a inculpatului VASILESCU NICOLAE în ceea ce priveşte dreptul de a alege.

Referitor la solicitarea de aplicare a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., ca pedeapsă complementară în ceea ce-l priveşte pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, Completul de 5 judecători, o consideră ca fiind nefondată.

Incidenţa dispoziţiilor art. 64 lit. c) C. pen., referitoare la dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul, presupune îndeplinirea condiţiei existenţei unei funcţii, profesii sau activităţi în exercitarea căreia acesta a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa şi pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii.

Or, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că inculpatul V. a comis infracţiunea de trafic de influenţă în considerarea vreunei funcţii deţinute la acel moment, a unei anumite profesii sau activităţi; este de observat că denunţătorul nu a cunoscut funcţia exactă deţinută de inculpat în cadrul P.S.D., ci doar i s-a creat convingerea că influenţarea preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa pentru alocarea sumelor necesare plăţii lucrărilor efectuate, va fi posibilă pe filieră de partid, prin intermediul unei persoane "importante" din această formaţiune politică, fără invocarea unei anume funcţii deţinute de aceasta.

b. Cu privire la motivul de recurs al Parchetului vizând greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI, instanţa de control judiciar, în unanimitate, constată că acesta este întemeiat.

Din verificarea actelor dosarului, se constată că, în mod corect, prima instanţă a avut în vedere, în ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social în concret al faptelor de corupţie comise, circumstanţele reale ale săvârşirii lor, dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor. De asemenea, a fost avut în vedere profilul moral şi de personalitate pozitiv al inculpatului LUPŞA REALINI, şi anume lipsa antecedentelor penale, conduita sa în societate şi vârsta acestuia.

Însă, în contextul concret al cauzei, instanţa de recurs, deşi apreciază că pedepsele aplicate inculpaţilor pentru faptele comise reflectă, în mod plural, evaluarea tuturor criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, constată însă că modalitatea de executare a acestora, prin suspendarea sub supraveghere, respectiv condiţionată, nu este justificată prin raportare la exigenţele impuse de prevenţia generală şi prevenţia specială, având în vedere gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptei de corupţie comise, valoarea socială pusă în pericol, precum şi conduita procesuală a inculpaţilor, care au avut o atitudine nesinceră (cazul inculpatului L.) ori oscilantă (cazul inculpatului M., care a încercat să nuanţeze, în special în faza de judecată, contribuţia infracţională a celorlalţi inculpaţi), ceea ce ridică un semn de întrebare vizavi de posibilitatea reeducării acestora în libertate.

În ce priveşte pe inculpatul MIJA EUGENIU, instanţa de control judiciar constată, într-adevăr, că în favoarea acestuia, în cadrul operaţiunii de individualizare a pedepselor aplicate, au fost valorificate două cauze legale de reducere a pedepsei, ca urmare a conduitei procesuale a acestuia, beneficiind astfel de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. şi de prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000. Raportat la criteriile legale sus-enunţate, la faptul că inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, aspect ce denotă perseverenţa infracţională a acestuia, că atitudinea de recunoaştere integrală a faptelor comise a survenit urmare prinderii în flagrant, precum şi la contribuţia concretă a acestuia în iniţierea faptei de corupţie, instanţa de recurs apreciază că scopul pedepsei nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă a acesteia, prin privare de libertate.

Faţă de considerentele anterior expuse, se constată că pedepsele aplicate inculpaţilor LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU au fost corect individualizate, sub aspectul cuantumului, însă, sub aspectul modalităţii de executare stabilite de prima instanţă, se justifică modificarea acesteia, în sensul executării lor efective, în regim de detenţie, pentru a se asigura realizarea scopului educativ şi a funcţiei de exemplaritate a pedepsei, precum şi formarea unei noi atitudini faţă de ordinea de drept şi valorile apărate de legea penală.

c. În ce priveşte solicitarea parchetului referitoare la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI, Completul de 5 judecători, în unanimitate, o consideră ca fiind fondată.

În acest sens, ca şi în cazul inculpatului V., Înalta Curte apreciază că, în raport cu natura şi gravitatea faptei comise de inculpaţii M. şi L. este oportună interzicerea, atât în timpul executării pedepsei principale, cât şi ulterior pe o durată de 3 ani, a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, ca pedeapsă accesorie şi pedeapsă complementară.

B. În ce priveşte recursul declarat de recurentul inculpat LUPŞA REALINI:

a. Recurentul a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., motivând, în esenţă, următoarele:

- latura obiectivă a infracţiunii nu a fost îndeplinită, întrucât inculpatul nu a primit, nu a pretins şi nici nu a acceptat promisiuni de daruri în mod direct sau indirect;

- la data consumării infracţiunii săvârşite de inculpatul M. (martie - aprilie 2011) nu avusese loc nicio discuţie între acesta şi inculpatul L. referitoare la problematica recuperării datoriilor, toate acestea având loc la sfârşitul lunii noiembrie;

- inculpatul LUPŞA REALINI nu l-a cunoscut pe denunţător şi nu a lăsat niciodată impresia (lui sau inculpatului M.) că ar avea vreo influenţă asupra preşedintelui C.J.Constanţa;

- interceptările convorbirilor telefonice nu pot constitui probe, fiind obţinute anterior începerii urmăririi penale, şi sunt scoase din context, fiind interpretate tendenţios de organul de urmărire penală;

- nu au fost indicate în concret care dintre numeroasele convorbiri transcrise în cauză sunt relevante pentru dovedirea elementului material al infracţiunii;

- aplicarea unor criterii diferite de analiză în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii L. şi V., deşi situaţia este absolut identică;

- greşit şi superficial a reţinut instanţa de fond că înscrisurile au fost găsite în posesia inculpatului L. cu ocazia percheziţiei, în condiţiile în care la acesta nu a avut loc nicio percheziţie;

- preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa nu avea atribuţii de a dispune sau de a efectua plata unor lucrări de construcţie sau, după caz, de a aloca fondurile bugetare către primăriile în discuţie, nefiind un funcţionar care să aibă în atribuţiile sale de serviciu rezolvarea problemelor pentru care se solicita traficarea influenţei.

Examinând criticile formulate de inculpatul LUPŞA REALINI, instanţa de recurs constată că acesta reiterează în realitate apărări făcute şi în faţa instanţei de fond, pe care aceasta din urmă le-a analizat şi respins motivat în considerentele hotărârii atacate.

Mai mult, parte dintre criticile formulate au fost tratate de instanţa de recurs, în majoritate, cu ocazia analizării motivului de recurs formulat de Parchet ce a vizat soluţia de achitare a inculpatului V.

În acest sens, Completul de 5 judecători, constată că îşi găsesc deplină aplicabilitate şi în cazul inculpatului L. considerentele anterioare referitoare la inexistenţa unui contact direct între acesta şi denunţător şi, implicit a unei acţiuni de pretindere nemijlocită a unui comision pentru traficarea influenţei în favoarea denunţătorului, împrejurări lipsite de relevanţă pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen., în condiţiile în care de la bun început denunţătorul a ştiut că intervenţia la preşedintele Consiliului Judeţean urma să se facă mediat de către inculpatul M., respectiv printr-o persoană importantă din conducerea centrală a P.S.D., iar comisionul pretins avea să se împartă între toate persoanele implicate.

Prin urmare, înţelegerea frauduloasă între denunţător şi inculpatul M. a avut în vedere rezolvarea problemei celui dintâi prin demersuri succesive, care presupuneau implicarea mai multor persoane în activitatea infracţională de traficare a influenţei, iar nu un contact direct între inculpatul M. şi funcţionarul asupra căruia trebuia să se intervină.

În acest sens, aşa cum s-a reţinut anterior, este lipsit de relevanţă dacă pretinderea sau primirea foloaselor, ca preţ al influenţei traficate, s-a făcut direct de către făptuitor sau mijlocit, printr-o persoană interpusă, în condiţiile în care probatoriul administrat în cauză a demonstrat existenţa unei înţelegeri între făptuitori ca, în schimbul unei sume de bani, aceştia să-şi conjuge eforturile în sensul influenţării unui funcţionar competent pentru rezolvarea favorabilă a cererii denunţătorului.

În privinţa consumării infracţiunii, probatoriul aflat la dosar a dovedit că înţelegerea infracţională dintre denunţător, pe de o parte, şi cei trei inculpaţi (prin intermediul unuia din ei), pe de altă parte, s-a stabilit în luna noiembrie 2011. În acest sens, instanţa de recurs face trimitere la traficul şi conţinutul convorbirile telefonice purtate între toate persoanele implicate şi înregistrate imediat după realizarea denunţului (15 noiembrie 2011), perioadă în care încercările de a rezolva problema denunţătorului, în sensul influenţării preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, erau în plină desfăşurare.

Existenţa unor discuţii într-o perioadă anterioară între denunţător şi inculpatul M. pe tema sumelor pe care cel dintâi le avea de recuperat de la cele cinci primării din judeţul Constanţa nu este suficient probată, astfel încât nu se poate susţine cu temei că infracţiunea de trafic de influenţă s-ar fi comis mai devreme de luna noiembrie 2011.

Dacă lucrurile ar fi fost atât de clare încă din lunile martie - aprilie 2011 (aşa cum susţine inculpatul L.), este inexplicabil de ce demersuri pentru rezolvarea problemei denunţătorului s-au făcut abia începând cu luna noiembrie, după cum ar fi fost inutilă clarificarea obţinută de acesta de la inculpatul M. în legătură cu modul de împărţire a comisionului, la începutul lunii decembrie a aceluiaşi an (a se vedea convorbirea telefonică dintre cei doi din 7 decembrie 2011).

Prin urmare, chiar dacă a existat anterior un contact între denunţător şi inculpatul M., elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă pentru cei trei inculpaţi sunt probate abia în luna noiembrie 2011, astfel încât critica inculpatului L. este nefondată.

Pe fondul acuzaţiilor aduse acestui inculpat, instanţa de recurs constată că implicarea sa în traficul de influenţă este dovedită de demersurile pe care acesta le-a făcut în sensul rezolvării problemei denunţătorului.

Din această perspectivă, este real faptul că, deşi se aflau într-o situaţie identică, instanţa de fond a aplicat criterii diferite de analiză în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii L. şi V., însă o asemenea constatare nu poate produce efectele dorite de inculpatul L. (în sensul achitării sale), ci a fost corectată de instanţa de recurs, în majoritate, prin soluţia de condamnare a inculpatului V.

Din materialul probator aflat la dosar (a cărui greutate este dată de conţinutul convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi sau între inculpatul M. şi denunţător), rezultă în mod indubitabil interesul inculpatului LUPŞA REALINI de a identifica o soluţie de rezolvare favorabilă a situaţiei societăţilor comerciale ale denunţătorului, iar demersurile efectuate în acest scop (iniţial prin implicarea în activitatea infracţională a inculpatului V., iar ulterior, prin contactarea martorului B.) nu au avut un caracter gratuit (din prietenie), ci au avut o finalitate foarte concretă şi extrem de oneroasă, fiind vizată obţinerea unei părţi din comisionul de 2.000.000 de RON convenit cu denunţătorul.

În acest context, sunt nefondate criticile formulate de inculpat ce pun în discuţie legalitatea înregistrărilor convorbirilor telefonice, precum şi modul în care a fost interpretat conţinutul acestora.

Instanţa de control judiciar îşi însuşeşte argumentele primei instanţe sub acest aspect, considerând că din interpretarea textului de lege rezultă că emiterea autorizaţiei prevăzută de dispoziţiile art. 91¹ C. proc. pen. nu este condiţionată de începerea urmăririi penale din moment ce textul de lege vorbeşte despre faza de "pregătire a unei infracţiuni", care este în mod evident anterioară începerii procesului penal.

În cauza de faţă, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor s-au efectuat cu autorizarea motivată a judecătorului de la instanţa competentă, iar conform art. 91³ C. proc. pen., s-a procedat la redarea integrală a convorbirilor interceptate şi înregistrate, în procese-verbale certificate pentru autenticitate de către procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză, iar la aceste procese-verbale au fost ataşate copii ale suporturilor ce conţin înregistrarea convorbirilor şi care au fost înaintate primei instanţe.

În privinţa conţinutului acestor convorbiri, instanţa de recurs nu poate primi susţinerile inculpatului în sensul că ele ar fi fost scoase din context şi, prin aceasta, interpretate tendenţios.

Dimpotrivă, Completul de 5 judecători constată că din aceste convorbiri transpar în mod evident interesul inculpaţilor pentru rezolvarea problemei denunţătorului, demersurile repetate pe care aceştia le-au făcut în acest scop, teama că denunţătorul ar putea să obţină pe alte căi plata sumelor datorate, dar şi dezamăgirea că, în măsura în care nu se va reuşi influenţarea preşedintelui consiliului judeţean, ei nu vor mai încasa comisionul convenit cu denunţătorul.

În acest sens, majoritatea convorbirilor se poartă într-un limbaj explicit, iar nu criptat, nefiind necesar niciun efort pentru desluşirea şi interpretarea conţinutului acestora. În plus, ele se coroborează şi cu alte mijloace de probă, în special declaraţiile denunţătorului şi ale inculpatului M., care a înţeles să-şi însuşească în totalitate situaţia de fapt expusă în actul de sesizare.

Totodată, este de observat că inculpaţii nu au contestat conţinutul înregistrărilor, ci doar modul în care au fost valorificate (interpretate) de către organele judiciare, ei încercând să acrediteze pe baza lor o altă situaţie de fapt, însă doar printr-o evaluare proprie a celor consemnate în procesele-verbale de redare, iar nu prin administrarea unor probe în faţa instanţei de recurs.

Probatoriul administrat în cauză dovedeşte astfel nu doar că inculpatul LUPŞA REALINI era la curent cu problema denunţătorului (având la domiciliul său acte primite de la denunţător, prin intermediul inculpatului M., referitoare la contractele încheiate de societăţile celui dintâi cu primăriile din judeţul Constanţa - a se vedea convorbirea din 8 februarie 2012), ci şi că el s-a implicat activ în rezolvarea acesteia, având întâlniri şi purtând chiar şi convorbiri telefonice cu inculpatul V. pentru a obţine în final plata datoriilor către firmele denunţătorului, act de care depindea încasarea comisionului promis de acesta.

Sunt relevante astfel convorbirile purtate între inculpaţii M. şi L., dar şi între acesta şi inculpatul V. din datele de:

- 17 noiembrie 2011: "(L.R): în funcţie de influenţe şi de (…) rugăminţi. (…) a zis că-i treabă de timp şi că e cu coadă. Nu sunt singurii, mai sunt şi alţii şi rezolvă, dar nu de azi pe mâine".

- 18 noiembrie 2011: " (MIJA EUGENIU): Mai vorbeşti cu N. ceva?

(LUPŞA REALINI): Ar trebui să mă văd după-amiază dacă (…) dacă pleacă de la partid.

Da, da a zis că (…) îl sună ălă şi-i dă un răspuns";

- 22 noiembrie 2011: " (LUPŞA REALINI): (…) sacul e destul de la fund. Zice, nu că nu se poate, dar (…) din păcate trebuie să stai la coadă (…) nu mai sunt finanţele care erau (…) a zis nu că nu se rezolvă (…)";

- 5 decembrie 2012: " (MIJA EUGENIU) - Dar ei ştiu că dacă o iau pe executare, îşi recuperează banii dar au terminat orice relaţie acolo. Şi au venit la mine să mă întrebe de ce e de făcut. Băi, eu o să le spun la oameni mai departe, să sperăm că un semn de bine până la sfârşitul anului, o să privim şi noi. Ştii?

(LUPŞA REALINI): Da, corect.

(MIJA EUGENIU): Ei au informaţii şi de câţi bani dispun pe acolo, că îţi dai seama, oamenii (...) e interesul lor, ştii? Şi-au zis, bă, nu stă chiar atât de rău pe cât se plânge. La ultima şedinţă de consiliu care au avut-o luna trecută, a dat la cinci primării cincisprezece milioane, adică nu stă prost.

(LUPŞA REALINI): Îhî.

(MIJA EUGENIU): Ştii? Da", din alea cinci primării, nu era niciuna vizată a lor.

(LUPŞA REALINI): Da.

(MIJA EUGENIU): Că am întrebat şi mai departe. Astea să vezi ce faci tu cu omu" şi mă suni şi pe mine.

(LUPŞA REALINI): La patru mă văd cu el."

- 5 decembrie 2012 (după întâlnirea dintre inculpaţii L. şi V. menţionată anterior): (LUPŞA REALINI): a vorbit de două ori cu el săptămâna asta, s-au întâlnit de fapt de două ori (…) n-avem ce să facem presiuni mai multe, pentru că odată ce i-a spus iniţial că da (…) a zis că rămâne valabilă treaba cu statul la coadă";

- 6 decembrie 2012:" (MIJA EUGENIU): Şi au vorbit cu primarii (…) dar toţi au zis, domnule, trebuie să suni (…) ştii tu pe cine ca să (…) nu fac de capul lor (…) doar să sune, să spună (…) dă-i lu ăla banu, cu nu mai face şedinţă, dă bani direcţionari.

Eu îţi dau prin SMS primăriile şi sumele (…) numai să dea ordin cine trebuie."

- 6 decembrie 2012: "(LUPŞA REALINI): am vorbit cu omul (…) i-am dat play la mesajul ăla cu (…) cele trei (…) comune (…) a zis că-l sună mâine";

- 7 decembrie 2012: "(LUPŞA REALINI): i-a dat mesajul ăla de la tine mai departe (…) i-a dat de înţeles, a rămas acum să ia răspuns de la ăsta.

(MIJA EUGENIU): Şi când îl apelezi din nou ca să vezi dacă nu întârzie prea mult cu răspunsul?

(LUPŞA REALINI): Păi mâine când mă văd cu ăsta al meu o să-i zic, bă, o să discut şi eu altfel, că prin telefon, na!";

- 9 decembrie 2012: " (MIJA EUGENIU): Păi, aşteptăm veşti de la omu.Tu mai pisează, nu lăsa aşa.

(LUPŞA REALINI): Eu îl pisez oricum, că i-am zis, băi eu te mai sun.

(MIJA EUGENIU): Poate luăm ceva până la sfârşitul anului şi noi.

(LUPŞA REALINI): Ar trebui! Eu ştiu? Să vină Moş Crăciun, Moş Gerilă.

(MIJA EUGENIU): Să vină Moş Crăciun, da.

(LUPŞA REALINI): Da."

- 13 decembrie 2012:

"(LUPŞA REALINI): Mâine te găsesc la Parlament, dimineaţă?

(N.V.): Da!

(LUPŞA REALINI): Stai că dau o fugă mâine şi vorbim.

(N.V.): Hai, vorbim."

- 14 decembrie 2012: "(LUPŞA REALINI): Eşti la birou, la Parlament?

(N.V.): Da, da, zi!

(LUPŞA REALINI): Pot să vin până acolo să vorbim puţin?

(N.V.): Vii degeaba! Nu pot 3 secunde să stau cu nimeni de vorbă, sânt cu bugetul (…)"

- 16 decembrie 2012: "(MIJA EUGENIU): la zi tati, ai mai încercat la om?

(LUPŞA REALINI): N-am dat de el frate! (…) era în Parlament, n-am stat. Am stat două ore să-l aştept şi am plecat.

(MIJA EUGENIU): Mai încerci mâine, ce faci?

(LUPŞA REALINI): Da. Mâine. Mâine cu siguranţă.

(MIJA EUGENIU): Că pe urmă îi ia. Că tot ce rămâne la primării la astea şi n-au dat, îi ia. Asta-i legea.

(LUPŞA REALINI): Am înţeles. Mâine o să pun pe masă subiectul acesta şi o să-i zic să facă ceva, cât se poate de agresiv, ca să zic aşa.

(MIJA EUGENIU): Da, pentru că am semnale că alţii şi-au luat şi e bine mersi, adică (…) ori să zică da sau nu, să nu ne mai (…)

(LUPŞA REALINI): Corect! Corect! O să-i spun chestia asta."

- 19 decembrie 2012:

"(LUPŞA REALINI): Hai să trăieşti! Eşti la birou?

(N.V.): Da,da.

(LUPŞA REALINI): Ne putem vedea?

(N.V.): Vino!

(LUPŞA REALINI): Bine, hai că vin."

- 19 decembrie 2012:

"(LUPŞA REALINI): Hai să trăieşti! Tată, n-am cu ce să ajung că maşina mea nu vrea să pornească. Ştii ce vroiam să-ţi zic, printre altele? M-au tot sunat băieţii ăştia, m-am întâlnit cu unul din ei şi m-au întrebat domne, uite, au mai primit şi alţii (…) S-au mai făcut s-au mai rezolvat (…) De noi, când şi în ce fel? Sunt destul de descumpăniţi aşa, nu ştiu ce să creadă.

(VASILESCU NICOLAE): Păi şi eu mai mult, ce să fac, frate? (…) Pentru că noi stăm într-un singur om care intră la ăsta (…) poate că sunt alţii care sunt mai bine intraţi la el, dar (…)? (…) Deci, ăsta e singurul şi, din informaţiile mele, A., este, într-adevăr, o intrare foarte bună.

Dar uite că ăsta spune acelaşi lucru tot timpul, zice, domnule, nu îl pot vedea! (…) Şi când se duce el, ba nu e ăla acolo, ba îi spune: stai, măi, stai puţin că o rezolvăm, nu te agita şi nu ştiu ce atâta (…) Deci cam asta e (…) Ce să faci mai mult, A.?

Noi am încercat şi încercăm să o rezolvăm, dacă nu, nu putem, că nu depinde de noi (…) Pe filiera asta, aşa merg lucrurile.

N-avem ce face. Adică nici eu, nici tu, nu avem ce face.

(LUPŞA REALINI): Normal. Tu ai mai sunat?

(VASILESCU NICOLAE): L-am sunat şi vineri. L-am sunat. Acuma mi-a zis că (…) vineri, de exemplu, când l-am sunat eu, era acolo. Era la ei. Numai că ăsta era plecat cu P., nu ştiu ce conferinţă de presă au avut ei (…) într-un judeţ, parcă la Buzău? Şi era plecat cu P., la Buzău, la conferinţa de presă. Deci (…) nu ştiu ce să zic?"

Eu oricum te ţin la curent, cu ăsta. Stai liniştit că îl sun tot timpul.

(LUPŞA REALINI): Mă oftic şi eu că era o chestie bună, ştii?

(VASILESCU NICOLAE): Ştiu măi, dar ce? Mie nu-mi era? Sunt varză sunt!

(LUPŞA REALINI): Eram (…) ne linişteam amândoi pe un an de zile.

(VASILESCU NICOLAE): Da mă, ştiu, dar ce să fac?

(LUPŞA REALINI): Asta e!

(VASILESCU NICOLAE): Deci, facem ce putem. Să dea Dumnezeu să iasă până la urmă ceva.

(LUPŞA REALINI): Mda (…) E, o să-i spun şi lui şi (…) asta e situaţia. Nu avem ce face."

- 19 decembrie 2012 (la 7 minute după convorbirea anterioară):

"(LUPŞA REALINI): Mi-a zis, bă, crede-mă, am, l-am sunat şi îl sun de două zile, fără să-mi zici tu, pentru că şi eu sunt (…) şi eu am nevoie de (…) bă e cea mai bună sursă pe care o ştiu eu şi am înţeles că e unul dintre cei mai OK ai lui (…) problema e că (…) durează (…) că da, se rezolvă, dar să avem răbdare, că ăsta-i mersul că aşa se (…)

Şi el a zis, la un moment dat, bă poate sunt alţii mai şmecheri care au intrare mai puternică, ce să zic noi îl avem pe ăsta, mi-a zis. Că eu mai mult decât îl am pe ăsta şi nu pot să merg cu altcineva, că nu pot să mă risc cu altcineva să (…)

(…) dar nu poate să vorbească la modul, cum să spun, să intervină prin altcineva, să forţeze lucrurile, înţelegi? Adică, prin ăsta îl cunoaşte, prin ăsta i le-a dat, prin ăsta el vorbeşte, pa, bonjur, la revedere".

Relevante sunt de asemenea convorbirile purtate între inculpaţii M. şi L., din care rezultă atât dezamăgirea acestora vizavi de nereuşita demersurilor de a-l influenţa pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa în sensul dorit de denunţător, dar şi temerea că această nereuşită îl va determina pe denunţător să caute alte variante de rezolvare a problemei, cu consecinţa neîncasării de către inculpaţi a comisionului pretins de ei:

- 5 decembrie 2012:

"(LUPŞA REALINI): Îmi pare rău, na, vorba aia, luam amândoi.

(MIJA EUGENIU): Da, ce să faci? Asta e!

(LUPŞA REALINI): Eu l-am văzut şi pe ăsta azi, că şi el strângea din dinţi.

(MIJA EUGENIU): Cum?

(LUPŞA REALINI): L-am văzut şi eu pe ăsta al meu că şi el strângea din dinţi. Adică i-ar fi surâs tare.

(MIJA EUGENIU): Da?

(LUPŞA REALINI): Atâta are putere, până la urmă."

- 19 decembrie 2012:

"(MIJA EUGENIU): Nu, e clar că o să ne sară, adică se duc pe alte mâini şi ştii, când te duci pe alte mâini, nu te mai întorci la prima, dacă se întâmplă ceva.

(LUPŞA REALINI): Da.

(MIJA EUGENIU): Aia e!

(LUPŞA REALINI): Pe de o parte, nu ştiu, să-l sun pe ăsta să vedem, să-i dea o întâlnire.

(MIJA EUGENIU): Adică oricine înţelege, o lună, hai, o lună jumate, dar 3 luni pe acelaşi răspuns, te plictiseşti.

(LUPŞA REALINI): Da."

Aceste convorbiri, ca şi celelalte menţionate anterior demonstrează că implicarea inculpaţilor, inclusiv a recurentului LUPŞA REALINI în influenţarea deciziei de a se plăti datoria către denunţător, nu a avut caracter gratuit, ci s-a făcut în considerarea unui preţ constând în comisionul sus-arătat.

Ulterior, văzând lipsa de rezultate concrete pe filiera inculpatului VASILESCU NICOLAE, inculpatul L. nu a abandonat ideea influenţării preşedintelui consiliului judeţean, ci a avut iniţiativa de a-l contacta pe martorul B.N., deputat din partea P.S.D., punându-şi speranţele în capacitatea mai mare a acestuia din urmă de a rezolva problema plăţilor către denunţător, fără a renunţa însă la varianta iniţială ce-l implica pe inculpatul V.

Încercarea de a-l coopta şi pe martorul B. în acţiunea de influenţare a preşedintelui consiliului judeţean, fără a abandona însă filiera inculpatului V., echivalează cu o sporire a eforturilor şi o intensificare a demersurilor inculpaţilor M. şi L. de a obţine rezolvarea problemei denunţătorului, ceea ce exclude o dată în plus caracterul gratuit al implicării acestora.

Sunt relevante convorbirile purtate între cei doi inculpaţi atât cu privire la martorul B. (a se vedea cele din datele de 19 decembrie, 20 decembrie 11, 5 ianuarie, 6 ianuarie, 9 ianuarie, 2 februarie şi 3 februarie 12), cât şi cele cu privire la inculpatul V. (a se vedea cele din datele de 20 decembrie, 21 decembrie, 27 decembrie 11, 5 ianuarie, 9 ianuarie şi 23 ianuarie 12), al căror conţinut instanţa de recurs şi-l însuşeşte, fără a-l mai reda în extenso.

Prin urmare, Completul de 5 judecători, în unanimitate, constată că probatoriul administrat în cauză demonstrează fără putinţă de tăgadă implicarea oneroasă a inculpatului LUPŞA REALINI în încercarea de a rezolva problema încasării de către denunţător a sumelor datorate de cele 5 primării din judeţul Constanţa, ceea ce dă conţinut influenţei afirmate, prin mijlocirea inculpatului M., în acest scop şi conduce la concluzia vinovăţiei inculpatului L. pentru săvârşirea infracţiunii ce i-a fost imputată prin actul de sesizare.

În ce priveşte critica referitoare la presupusa necompetenţă a preşedintelui consiliului judeţean de a dispune cu privire la alocarea de fonduri către primăriile vizate de denunţător, instanţa de recurs constată că aceasta este de asemenea neîntemeiată.

Potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, preşedintele consiliului judeţean este ordonator principal de credite şi, în această calitate, are posibilitatea de a aloca resurse financiare către bugetele locale pentru finanţarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean ori local (art. 21 şi 34 alin. (2) din lege).

De asemenea, prin hotărârea consiliului judeţean se repartizează fonduri primite din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită confinanţare locală (art. 33 alin. (3) lit. b) din lege).

Totodată, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, pe baza hotărârii consiliului respectiv, se pot aloca sume din fondul de rezervă bugetară pentru acordarea de ajutoare către alte unităţi administrativ-teritoriale, în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi ori din iniţiativă proprie (art. 36 alin. (1) din lege).

În raport de aceste dispoziţii legale, este evident că fie direct, fie în baza unei hotărâri a Consiliului judeţean pe care-l conducea, preşedintele acestei instituţii avea posibilitatea de a dispune sau a influenţa decizia asupra alocării de fonduri către primăriile vizate de denunţător.

În acest sens, instanţa de recurs reţine că pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă este necesar pe de o parte ca organul sau organizaţia din care face parte funcţionarul asupra căruia autorul pretinde că ar avea influenţă, să fie competentă a efectua actul în vederea căruia se trafică influenţa, iar pe de altă parte ca funcţionarul respectiv să aibă competenţa funcţională de a înfăptui actul solicitat.

Această din urmă condiţie este îndeplinită nu doar în situaţia în care atribuţia de a efectua acel act îi aparţine în exclusivitate, ci şi atunci când el îndeplineşte doar anumite însărcinări în legătură cu efectuarea actului, de natură a influenţa decizia finală cu privire la acesta.

Or, conducând consiliul judeţean şi şedinţele acestuia, este evident că preşedintele respectivei instituţii are posibilitatea de a contribui (fie şi numai prin formularea de propuneri concrete către organul deliberativ) la satisfacerea solicitării denunţătorului de a fi alocate fonduri către primăriile din acelaşi judeţ.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că şi această condiţie a elementului material al infracţiunii de trafic de influenţă este îndeplinită în speţă, astfel încât critica formulată este nefondată.

b. Deşi inculpatul nu a solicitat decât achitarea sa, între criticile formulate s-a regăsit şi una vizând reducerea pedepsei sub minimul special, în raport de circumstanţele reale şi de persoana inculpatului.

În contextul în care instanţa de recurs a apreciat anterior ca fiind întemeiată critica Parchetului vizând individualizarea pedepsei, în sensul schimbării modalităţii de executare a acesteia şi, implicit, a agravării situaţiei inculpatului L., este evident că nu se mai impune o analiză a criticii formulate de acesta ce tinde la atenuarea sancţiunii aplicate de instanţa de fond.

V. În concluzie, pentru considerentele arătate şi constatând că nu există alte temeiuri de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători va admite recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 699 din 2 iulie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 3092/118/2012.

Va casa, în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare:

- în majoritate, va condamna pe inculpatul VASILESCU NICOLAE pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa de 2 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen., i se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Potrivit art. 191 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 189 - 190 C. proc. pen. va fi obligat inculpatul VASILESCU NICOLAE la plata sumei de 2150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru judecata în fond a cauzei.

- în unanimitate, va înlătura dispoziţiile art. 86¹ - 86⁴ C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpatul MIJA EUGENIU

Se va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente de câte 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi a dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Se va aplica pe lângă fiecare dintre cele două pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 33, 34, 35 C. pen., se vor contopi pedepsele principale aplicate prin sentinţa penală atacată şi cele complementare aplicate prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen., i se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Vor fi înlăturate dispoziţiile art. 81, 82, 83, C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpatul LUPŞA REALINI

Va fi aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II - a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

În unanimitate, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul intimat inculpat LUPŞA REALINI împotriva sentinţei penale atacate.

În unanimitate, se va constata că prin încheierea de şedinţă de la 28 octombrie 2013 recurentul intimat inculpat MIJA EUGENIU şi-a retras recursul declarat împotriva aceleiaşi sentinţe.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul intimat inculpat MIJA EUGENIU va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul intimat inculpat LUPŞA REALINI va fi obligat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului declarat de Ministerul Public vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat VASILESCU NICOLAE, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 75 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate,

Admite recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 699 din 2 iulie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 3092/118/2012.

Casează, în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare:

Condamnă pe inculpatul VASILESCU NICOLAE (fiul lui E. şi E., născut la data de 15 august 1967 în mun. Bucureşti, sectorul 5, domiciliat în mun. Bucureşti, Str. C., sectorul 4), pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 la pedeapsa de 2 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Înlătură dispoziţiile art. 86¹ - 86⁴ C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpatul MIJA EUGENIU

Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în pedepsele componente de câte 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi a dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Aplică pe lângă fiecare dintre cele două pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 33, 34, 35 C. pen. contopeşte pedepsele principale aplicate prin sentinţa penală atacată şi cele complementare aplicate prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Înlătură dispoziţiile art. 81, 82, 83, C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpatul LUPŞA REALINI

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Potrivit art. 191 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 189 - 190 C. proc. pen. obligă inculpatul VASILESCU NICOLAE la plata sumei de 2150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru judecata în fond a cauzei.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul intimat inculpat LUPŞA REALINI împotriva sentinţei penale atacate.

Constată că prin încheierea de şedinţă de la 28 octombrie 2013 recurentul intimat inculpat MIJA EUGENIU şi-a retras recursul declarat împotriva aceleiaşi sentinţe.

Obligă recurentul intimat inculpat MIJA EUGENIU la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul intimat inculpat LUPŞA REALINI la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului declarat de Ministerul Public rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat VASILESCU NICOLAE, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 75 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2013.

OPINIE SEPARATA

Opinia separată are în vedere numai soluţia de achitare dispusă, de instanţa de fond, cu privire la inculpatul V. N., argumentele, logica şi interpretarea dată probelor de către prima instanţă neputând fi înlăturate în lipsa administrării niciunei probe, de către instanţa de recurs, care să modifice starea de fapt iniţială.

Din actele cauzei rezultă că prin Sentinţa penală nr. 699 din 2 iulie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus:

I. Condamnă pe inculpatul MIJA EUGENIU (fiul lui A. şi V., născut în sectorul 1 mun. Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti, Bd. B., sectorul 3), la două pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, în concurs real, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen., cu reţinerea dispoziţiilor art 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi a dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 33 - 34 C. pen. contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Conform art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 de ore din data de 06 februarie 2012 şi, în continuare, durata arestării preventive de la data de 07 februarie 2012 - 20 aprilie 2012 inclusiv.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 86¹ C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani şi 6 luni ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86² C. pen.

Conform art. 86³ C. pen. pe durata termenului de încercare condamnatul se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele stabilite de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie căreia instanţa îi încredinţează supravegherea condamnatului pe durata termenului de încercare.

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea.

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

Potrivit art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 86⁴ alin. (1) şi (2) C. pen. cu referire la art. 83 C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

Menţine liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului MIJA EUGENIU, dispusă prin Decizia penală nr. 394/P din 20 aprilie 2012 de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, modificată prin încheierea din 21 iunie 2012 a Tribunalului Constanţa, secţia penală.

Constată că suma de 15.000 euro pretinsă şi primită de inculpatul MIJA EUGENIU a provenit din fondul special constituit la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru organizarea acţiunilor de prindere în flagrant, aceasta fiind integral ridicată de la inculpatul MIJA EUGENIU şi restituită către Direcţia Naţională Anticorupţie.

II. Condamnă pe inculpatul LUPŞA REALINI (fiul lui R.A. şi A., născut în sectorul 1 mun. Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti, Str. O., sectorul 3), la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen.

Pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 81 C. pen. suspendă condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani calculată potrivit art. 82 C. pen. care constituie termen de încercare şi care se socoteşte de la data rămânerii definitive a sentinţei.

Potrivit art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. admite cererea inculpatului LUPŞA REALINI şi revocă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

III. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 lit. a) din C. proc. pen. achită pe inculpatul VASILESCU NICOLAE (fiul lui E. şi E., născut în mun. Bucureşti, sectorul 5, domiciliat în mun. Bucureşti, str. C., sectorul 4), pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen.

A. De principiu, o hotărâre de condamnare poate fi fundamentată pe probe directe şi probe indirecte dar niciodată o singură probă indirectă nu poate fi suficientă pentru a se putea stabili - dincolo de orice dubiu - existenţa sau inexistenţa faptei, vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane.

Legea de procedură penală nu stabileşte, apriori, valoarea diferitelor probe, aceasta trebuind să fie rezultatul aprecierii concrete, de către organele judiciare, a probelor administrate în cursul procesului penal.

Pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei faptei ori a vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, o singură probă directă poate fi suficientă pentru lămurirea cauzei, de la aceasta fiind exceptate, potrivit legii, declaraţiile inculpaţilor, părţii vătămate, care, conform art. 69, 75 C. proc. pen., nu pot face dovada prin ele însele, ci numai prin coroborare cu alte probe ale dosarului.

Analiza probelor indirecte trebuie făcută - astfel cum a procedat şi instanţa de fond - în conexiune cu probele directe. Probele directe şi indirecte se impun a fi confruntate şi armonizate deoarece, numai din ansamblul lor se poate ajunge la o singură concluzie, cu excluderea oricărei alteia. Ca atare, pentru pronunţarea unei hotărâri - indiferent de natura acesteia - este necesar ca instanţa de judecată să verifice fiecare probă în parte şi apoi să le evalueze în ansamblul lor, astfel încât, din înlănţuirea lor logică, să se desprindă o singură concluzie.

Probele au menirea de a pune în lumină adevărul real cu privire la o învinuire concretă, evidenţiind fie vinovăţia, fie nevinovăţia celui pus sub acuzare.

A stăpâni adevărul real nu înseamnă, însă, a avea fotografia fidelă a realităţii, ci numai certitudinea lui. Acolo unde probele nu confirmă certitudinea există îndoială, ele nu dau o convingere deplină asupra acuzaţiei ceea ce înseamnă că nu există probe de vinovăţie.

Sarcina probei revine întotdeauna acuzării care are îndatorirea de a dovedi existenţa materială a faptei, existenţa legăturii obiective dintre faptă şi persoana acuzată, existenţa elementelor necesare pentru stabilirea imputabilităţii.

Ori de câte ori instanţa constată că probele sunt îndoielnice, are obligaţia să constate că prezumţia de nevinovăţie, nu a fost înlăturată şi ca atare să pronunţe achitarea.

Legea procesual penală, prin adoptarea prezumţiei de nevinovăţie ca principiu de bază, a condus la restructurarea esenţială a procesului penal, obligând instanţa de judecată să răspundă mai multor cerinţe constând în aceea că: (a) vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei; (b) sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii şi definitive pentru următoarea fază a procesului penal; (c) de la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; (d) prin adoptarea unei hotărâri de condamnare prezumţia de nevinovăţie este răsturnată cu efecte erga omnes; (e) hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de îndoială, instanţa este obligată să dispună achitarea.

Raportat la acest cadru legal, rezultă neechivoc că instanţa trebuie să se bazeze pe o certitudine fundamentată pe probe decisive, complete, sigure, cu puterea de a reflecta o realitate obiectivă.

Convingerea, întemeiată exclusiv pe probele administrate în cadrul unei proceduri judiciare este corectă şi, în consecinţă, conferă legalitate şi temeinicie hotărârii pronunţate, doar atunci când se stabileşte în mod neechivoc identitatea dintre realitatea obiectivă supusă judecăţii şi cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită cu ajutorul probelor.

În cauza dedusă judecăţii, se constată că în sarcina inculpatului VASILESCU NICOLAE parchetul a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă (sub forma pretinderii), constând în aceea că în luna noiembrie 2011, în baza unei înţelegeri delictuoase cu inculpaţii LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU, i-au pretins denunţătorului R.B. un procent de 40% din suma de 5.000.000 RON - pe care acesta din urmă trebuia să o primească urmare efectuării unor lucrări la cinci primării din judeţul Constanţa - în scopul traficării influenţei pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru ca acesta să deblocheze fondurile necesare şi virarea lor în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecinoaga, Adamclisi şi Băneasa. Aceste autorităţi locale, la rândul lor, urmau să achite suma totală de 5.000.000 RON către firmele denunţătorului R.B. (SC "A.M.C." SRL Constanţa; SC "A.P.C." SRL Drăgăneşti Olt; SC "P.A.C." SRL Constanţa), iar comisionul, în valoare de 40%, urma să fie împărţit între inculpaţii MIJA EUGENIU, LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, după recuperarea efectivă a acestor datorii.

Parchetul şi-a fundamentat acuzaţiile, în esenţă, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, pe convorbirile telefonice purtate de acesta cu inculpatul LUPŞA REALINI. Este de esenţă că o hotărâre de condamnare nu poate fi fundamentată pe procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dacă acestea nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă care să conducă la o certitudine în stabilirea vinovăţiei inculpatului.

Pentru a reliefa lipsa de consistenţă a acuzării, interpretarea excesivă şi eronată a probelor dincolo de exigenţele cerute de art. 62 şi 63 C. proc. pen., opinia separată, are în vedere declaraţiile date, în cursul procedurilor, de martorul denunţător, de ceilalţi martori, dar şi de inculpaţi, probe care nu dovedesc o înţelegere frauduloasă între inculpaţii LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU, pe de o parte şi VASILESCU NICOLAE, pe de altă parte. Acesta din urmă nu avea cunoştinţă de lucrările prestate de denunţător la cele cinci primării din judeţul Constanţa, de sumele care trebuiau primite de societăţile administrate de firmele denunţătorului, şi cu atât mai puţin de un procent pe care l-ar fi putut primi în schimbul traficării influenţei pe lângă Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa în vederea deblocării fondurilor. Activitatea infracţională era ştiută şi acceptată doar de inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI, ambii cunoscând toate detaliile, stabilind cota parte ce urma a fi primită în cazul rezolvării favorabile a cererii martorului R.B.

Astfel, denunţătorul, în declaraţia dată în faţa instanţei de fond la data de 14 iunie 2012, arată că (...). În legătură cu demersurile pe care le-am făcut pentru recuperarea creanţei de aproximativ 5 milioane RON al firmelor familiei mele de la 5 primării din judeţul Constanţa, arăt că eu am discutat cu domnul MIJA EUGENIU care mi-a spus că are pe cineva în Parlament şi o să vorbească cu domnul C. pentru alocarea de bani (...). Domnul M. mi-a cerut copii de pe facturi şi contracte pentru a le prezenta persoanei din Parlamentul României şi a face un scadenţar cu sumele de bani ce trebuiau alocate. Domnul M. mi-a spus că a vorbit cu o cunoştinţă a lui din Parlament şi că 100% mă rezolvă (...). Situaţia s-a repetat 1 an de zile, iar domnul M. mi-a spus că lista este mare şi că trebuie să aşteptăm dar că suntem incluşi pe listă (...). Eu am încercat să îl întreb pe M. cine este persoana din parlament însă el mi-a precizat că nu poate să-mi spună dar că este o persoană importantă. Eu nu am vorbit niciodată cu MIJA EUGENIU despre o persoană numită VASILESCU NICOLAE (...) întrucât am insistat la el să-mi spună cine este acea persoană importantă de la Bucureşti, pentru a sta şi eu liniştit, mi-a spus că ar fi vorba despre B., care este Preşedintele Tineretului P.S.D. pe ţară".

Denunţătorul şi-a menţinut în faţa instanţei declaraţiile date în faza de urmărire penală, din conţinutul acestora nerezultând pretinderea de către inculpatul VASILESCU NICOLAE a vreunei sume de bani pentru a-şi exercita influenţa asupra unor persoane cu funcţii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, care ar fi putut dispune deblocarea fondurilor şi virarea banilor către denunţător pentru serviciile prestate de societăţile pe care acesta din urmă le administra.

Inculpatul MIJA EUGENIU, care a solicitat judecarea sa conform procedurii simplificate a arătat în faţa instanţei de fond că (...). În luna octombrie, denunţătorul mi-a făcut oferta cu 40%, banii urmând a fi încasaţi pe măsura plăţii tranşelor din creanţă.

Eu în acel moment, având probleme financiare la firmă, am acceptat oferta, în sensul că i-am spus lui R.B. că voi încerca să îi rezolv solicitarea (...) Aceasta se întâmpla la începutul lunii aprilie 2011 şi, începând de atunci, R.B. mă contacta telefonic şi era foarte insistent de problema recuperării acelor creanţe de la primării (...). În octombrie mi-a făcut oferta maximă de 40%, banii urmând a fi încasaţi pe măsura plăţii tranşelor din creanţă (...). Ulterior, în proporţie de 80% eu eram cel care-l apelam pe LUPŞA REALINI şi îl întrebam despre situaţia demersurilor, acesta răspunzându-mi că nu sunt bani şi că nu se poate rezolva (...). În noiembrie sau decembrie eu mă foloseam de un personaj fictiv în discuţiile cu R.B., pomenind despre el ca fiind o persoană deasupra lui N.C., pe scara ierarhică, şi că acest personaj ar trebui să-i dau suma de bani pentru ca el să-i rezolve problema restituirii creanţelor (...). Precizez că nu ştiu ce discuţii a purtat sau dacă a purtat LUPŞA REALINI cu altcineva referitor la solicitările lui R.B. (...). Eu nu m-am întâlnit niciodată cu VASILESCU NICOLAE pentru a discuta în legătură cu R.B. şi nici telefonic niciodată nu am purtat astfel de discuţii. (...) Îmi amintesc că într-o discuţie telefonică LUPŞA REALINI a avansat ideea să meargă el la Constanţa să intre într-o audienţă şi să încerce să rezolve problema (...).

În legătură cu personajul fictiv, eu nu i-am atribuit un nume ori o anumită funcţie publică, R.B. a încercat să afle un astfel de amănunt însă nu i-am dat un răspuns. Acest personaj fictiv nu l-am asociat cu persoana lui VASILESCU NICOLAE ci el a apărut în imaginaţia mea undeva în noiembrie - decembrie.

Atunci când LUPŞA REALINI îmi relata demersurile sale faţă de VASILESCU NICOLAE eu am avut percepţia că prezintă nişte aspecte reale şi nu că fabulează.

Domnul LUPŞA REALINI, în decembrie 2011 mi-a spus că va vorbi şi cu o altă persoană şi anume cu domnul B. (...)

În discuţiile mele, cu LUPŞA REALINI, acesta nu mi-a spus niciodată că VASILESCU NICOLAE l-ar cunoaşte pe N.C., Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa. Eu ştiu că VASILESCU NICOLAE deţinea funcţia de director sau preşedinte al Casei R.C. şi deţinea o funcţie în Parlamentul României.

Din informaţiile pe care mi le-a dat LUPŞA REALINI de câte ori îl sunam, mie mi-a lăsat impresia că nu se poate rezolva nimic prin apelarea la VASILESCU NICOLAE".

La rândul său, inculpatul LUPŞA REALINI, în declaraţiile date în faza de urmărire penală, cu referire la inculpatul VASILESCU NICOLAE arată că (...) "prin natura relaţiilor pe care le aveam cu MIJA EUGENIU, nu l-am refuzat în mod direct şi să-i spun că eu nu am relaţii care să-mi permită să fac astfel de intervenţii şi l-am dus cu vorba, de fiecare dată când eram abordat dându-i răspunsuri evazive genul, mai aşteptăm, mai vedem.

Nu i-am solicitat niciodată lui VASILESCU NICOLAE să intervină la vreo persoană cu funcţie de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa pentru a-l ajuta pe MIJA EUGENIU să recupereze sumele pentru firmele prietenilor lui. (...) Nu l-am rugat nici pe B.N. să intervină pe lângă acelaşi preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa "pentru a facilita recuperarea sumelor de care vorbise MIJA EUGENIU

Declaraţia dată în cursul urmăririi penale a fost menţinută în instanţă, din analiza acesteia nerezultând, pretinderea, de către inculpatul VASILESCU NICOLAE a unor sume de bani de la denunţătorul B.R. pentru a-şi trafica influenţa în interesul acestuia.

Nici martorii audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti nu-l incriminează pe inculpatul VASILESCU NICOLAE

Astfel, martorul M.V. arată că "îl cunoaşte pe inculpatul VASILESCU NICOLAE, iar în vara anului 2011 şi-a manifestat intenţia de a înfiinţa o filială a Casei R.C. în Constanţa propunându-i să fie preşedintele acestei filiale (...).

VASILESCU NICOLAE nu mi-a solicitat să discut cu domnul C. în legătură cu alte aspecte cum ar fi plata unor facturi, a unor lucrări efectuate pe teritoriul judeţului, nici nu mi-a solicitat să-i cer domnului C. să accepte o întrevedere cu o persoană anume.

Eu nu am înţeles din discuţiile cu domnul V. că acesta ar fi intenţionat să se întâlnească sau că s-ar fi întâlnit cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa eventual la Bucureşti şi precizez că domnul VASILESCU NICOLAE era de regulă foarte ocupat".

Ceilalţi martori - C.T., H.D., O.C. nu fac nicio referire la inculpatul VASILESCU NICOLAE

Cât privesc convorbirile telefonice, pe de o parte, între denunţător şi inculpatul MIJA EUGENIU, între acesta din urmă şi inculpatul LUPŞA REALINI, iar pe de altă parte, cele cinci convorbiri telefonice purtate între inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul VASILESCU NICOLAE, se impune a se face delimitarea dintre primele - care reflectă indubitabil că inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI aveau cunoştinţă de societăţile administrate de denunţătorul B.R., de sumele ce trebuiau a fi încasate ca urmare a lucrărilor prestate la mai multe primării din Constanţa, de procentul de 40% ce urma a fi primit de cei doi inculpaţi, şi de afirmaţiile acestora că vor interveni la persoane influente pentru rezolvarea favorabilă a situaţiei denunţătorului (actul material fiind specific modalităţii de pretindere) - de celelalte convorbiri care, în parte, nu fac nicio referire la situaţia de fapt dedusă judecăţii, iar convorbirea telefonică din decembrie la care face referire acuzarea şi în care inculpatul VASILESCU NICOLAE afirmă că (...) "sunt varză", nu dovedeşte pretinderea de către acesta a vreunei sume de bani pentru a-şi trafica influenţa în favoarea denunţătorului B.R.

Motivele diverse - începând cu dorinţa unei persoane de a fi percepută ca o persoană cu "relaţii" ori ca o persoană "importantă" şi până la dorinţa de a obţine pentru sine/pentru altul avantaje de natură diferită (materiale, morale, profesionale, sociale), pot determina o persoană ca, în discuţiile cu o altă persoană (direct sau prin mijloace de comunicare), să facă anumite afirmaţii cu privire la a treia persoană (în sensul că "îi este prieten şi nu îi poate refuza un serviciu", că "are o funcţie importantă şi poate apela la ea" etc).

Aceste afirmaţii, însă, nu pot atrage răspunderea penală a persoanei-terţe despre care se face vorbire în conversaţia dintre cele două persoane; de altfel, tocmai aceasta este trăsătura caracteristică a infracţiunii prevăzută de art. 257 C. pen. care se referă la "trinomul" format din: 1) cumpărătorul de influentă; 2) vânzătorul de influenţă; 3) persoana faţă de care se pretinde că se va realiza traficul de influenţă (persoana de la care cumpărătorul de influenţa doreşte să obţină o anumită conduită).

În cauză nu s-a contestat existenţa unei legături pe plan profesional, şi chiar personal, între inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul VASILESCU NICOLAE; însă, chiar rechizitoriul relevă împrejurarea că toate "demersurile" făcute de inculpatul LUPŞA REALINI pe lângă inculpatul VASILESCU NICOLAE care, la rândul său, potrivit acuzării, ar fi urmat să facă "demersuri" pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (martorul N.C.) nu au condus la rezultatul dorit de martorul-denunţător (în realitate neexistând astfel de demersuri ale inculpatului VASILESCU NICOLAE).

Explicaţia "ineficienţei" demersurilor inculpatului LUPŞA REALINI este evidentă şi rezultă din simpla examinare, oricât de critică, a conţinutului celor 5 convorbiri telefonice dintre acest inculpat şi inculpatul VASILESCU NICOLAE: pe fondul relaţiilor profesionale şi, întrucâtva, de prietenie, inculpatul VASILESCU NICOLAE a adoptat o atitudine de aparentă bună-voinţă faţă de solicitările inculpatului LUPŞA REALINI, însă - în realitate - aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, acesta nu a făcut nimic în scopul realizării acestora.

Din examinarea conţinutului convorbirilor telefonice se constată numai o simplă atitudine de bunăvoinţă faţă de inculpatul LUPŞA REALINI, o atitudine marcată de încercări de a "abate" discuţiile de la "subiectul" ce prezenta interes pentru inculpatul LUPŞA REALINI, încercări uneori marcate chiar şi de refuzul de a-1 întâlni pe acesta, permanente încercări de a găsi o justificare "rezonabilă" faţa de prietenul său pentru lipsa "efectelor benefice" aşteptate şi reclamate "presant" de către denunţător prin intermediul coinculpatului MIJA EUGENIU şi, în final, chiar pentru "descurajarea" inculpatului în continuarea apelării sale telefonice pe această tema de discuţii.

În acest sens, se pot menţiona, numai cu titlu de exemplu, următoarele afirmaţii ale inculpatului VASILESCU NICOLAE: "Păi şi eu mai mult ce să fac frate?"; Ce sa faci mai mult? Deci, sincer nu ştiu. Nu ştiu"; "Adică chiar nu-mi dau seama, ce pot sa fac mai mult?"; "Deci nu trage în pianist, adică dacă putem o rezolvăm, dacă nu, nu putem, că nu depinde de noi", "N-avem ce face. Deci, chiar nu avem. Adică nici eu, nici tu, nu avem ce face"; de asemenea, în acelaşi scop - justificarea "rezonabilă" a lipsei de rezultate şi evitarea continuării discuţiilor pe această temă ori evitarea întâlnirii cu inculpatul LUPŞA REALINI - inculpatul VASILESCU NICOLAE a invocat împrejurarea morţii tatălui său, plecarea sa în concediu, plecarea sa în provincie pe o anumită durată, intensa activitate impusă de adoptarea bugetului de Parlament, pretinse sau reale deplasări în teritoriu ale numitului N.C., preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa etc.

De altfel, chiar în discuţiile telefonice dintre coinculpaţii LUPŞA REALINI şi MIJA EUGENIU aceştia "concluzionează", dezamăgiţi, în sensul că afirmaţiile făcute de inculpatul VASILESCU NICOLAE cu privire la "demersurile sale" faţa de N.C. sunt "Vrăjeli", că "nu se face treabă cu oamenii ăştia", că "E clar că n-are o comunicare bună" şi că "Nu cred că relaţia e aşa strânsă cu (...)" etc, situaţie care, în final, a condus la adoptarea altei "strategii" (încercarea unor demersuri faţă de un alt membru marcant de partid, perceput de inculpatul LUPŞA REALINI ca având o relaţie mai bună cu N.C. - preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa).

Conţinutul convorbirilor telefonice relevă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că numai coinculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI au avut cunoştinţă de condiţiile stabilite de denunţător pentru achitarea datoriilor de cele 5 primării, aceştia exprimându-şi preocuparea pentru pierderea beneficiilor băneşti pretinse denunţătorului.

În opinia acuzării, una din expresiile folosite de inculpatul VASILESCU NICOLAE în cursul unei discuţii telefonice cu inculpatul LUPŞA REALINI are valoare probatorie relevantă: "Ştiu mă, dar ce? Mie nu-mi era? Sunt (...) varză sunt!".

Înalta Curte a apreciat că, în lipsa altor probe certe, nesusceptibile interpretării subiective, vinovăţia unei persoane în procesul penal nu poate fi fundamentată pe o unică afirmaţie, compusă din câteva cuvinte care pot avea multiple explicaţii.

Este adevărat ca în procesul coroborării şi evaluării probelor, judecătorul poate să stabilească situaţia de fapt inclusiv prin recurgerea la silogisme (raţionamente constând din trei judecăţi - majoră, minoră şi conclusivă - concluzia fiind dedusă din judecata majoră prin intermediul celei minore) însă acest procedeu, pe de o parte, trebuie să se bazeze pe două elemente certe, iar pe de altă parte, trebuie să conducă la o concluzie rezonabilă.

Or, în lipsa altor probe, afirmaţia inculpatului VASILESCU NICOLAE "(...) varză sunt!", chiar decriptată în contextul propus de acuzare, nu este de natură să justifice rezonabil concluzia că acesta regreta, în mod real, pierderea unor sume de bani ci, mai degrabă, este expresia dorinţei sale - exprimată într-o modalitate amicală, de complezenţă - de a nu mai fi solicitat pe viitor de către inculpatul LUPŞA REALINI pe tema care prezenta interes pentru acesta din urmă. În lipsa unor probe contrare, deopotrivă este rezonabilă şi explicaţia data de inculpatul VASILESCU NICOLAE acestei exprimări în sensul că se referea la problemele financiare ale fundaţiei pe care o conducea (Casa R.C.), inclusiv cu referire la locaţia ce urma a fi înfiinţată în judeţul Constanţa.

În concluzie, Înalta Curte a constatat că probatoriul administrat nu relevă suficiente elemente factuale certe care să justifice, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul VASILESCU NICOLAE a pretins bani sau alte foloase, ori că a acceptat promisiuni de bani sau alte foloase, în legătură cu o pretinsă influenţă asupra unui funcţionar (în cauza, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, numitul N.C.) în sensul dorit de denunţător.

De altfel, aşa cum s-a arătat, declaraţiile coinculpatului LUPŞA REALINI (date în faţa primei instanţe), dar şi declaraţiile martorilor (depoziţiile acestora fiind prezentate pe larg de către instanţa de fond), nu relevă nicio implicare a inculpatului VASILESCU NICOLAE în activităţile de natură infracţională care fac obiectul cauzei penale.

Demn de subliniat este că, în acelaşi cadru probatoriu suntem circumscrişi şi în recurs, atâta vreme cât alte mijloace de probă nu s-au administrat, inculpaţii s-au prevalat de dreptul de a nu face declaraţii (fără însă ca inculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI să nu reitereze, în ultimul cuvânt, că inculpatului VASILESCU NICOLAE nu a manifestat implicare în activităţile pretins infracţionale), iar procurorul se rezumă în motivele de recurs la: "rezultă cu puterea evidenţei că cei trei inculpaţi au avut voinţa comună de a întreprinde demersurile necesare faţă de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa pentru a debloca fondurile necesare achitării datoriilor existente faţă de firmele martorului denunţător. Iar finalitatea acestor demersuri a vizat obţinerea de venituri ilicite" - cu trimitere la aceleaşi convorbiri de la dosar.

Judecătorii opiniei separate întăresc susţinerile că, în speţă, avem de a face cu o relaţie infracţională certă, probată, între coinculpaţii MIJA EUGENIU şi LUPŞA REALINI, care au avut cunoştinţă de condiţiile stabilite de denunţător pentru achitarea datoriilor de cele 5 primării, precum şi împrejurarea, de necontestat, a existenţei unei legături pe plan profesional, şi chiar personal, între inculpatul LUPŞA REALINI şi inculpatul VASILESCU NICOLAE

De asemenea, întrucât instanţa de fond în analiza faptei reţinută în sarcina inculpatului VASILESCU NICOLAE, a arătat că acesta nu a exercitat niciun fel de demers faţă de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, se impune a se reţine că existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu este condiţionată nici de realitatea influenţei şi nici de exercitarea efectivă a acesteia, fiind însă obligatorie, dovedirea pretinderii, primirii ori acceptarea de promisiuni, săvârşite de persoane care au influenţă sau lasă să se creadă că au influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că-l va determina pe acesta să efectueze un act contrar îndatoririlor sale de serviciu.

Întrucât motivele de recurs nu defalcă modalităţile alternative, facem trimitere la cuprinsul actului de sesizare a instanţei în care, se arată că: "Faptele inculpatului MIJA EUGENIU şi ale învinuiţilor LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE care, în luna noiembrie 2011, împreună i-au pretins denunţătorului R.B. un "comision" de 40 % din suma de 5.000.000 RON, reprezentând în concret suma de 2.000.000 RON, inculpatul MIJA EUGENIU pretinzându-l în mod direct, în timp ce învinuiţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE l-au pretins prin intermediul inculpatului MIJA EUGENIU, pentru a-şi trafica influenţa, pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi şi Băneasa pentru ca aceste autorităţi publice locale, la rândul lor, să-şi achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunţătorului R.B. (SC "A.M.C." SRL Constanţa, SC "A.P.C." SRL Drăgăneşti Olt şi SC "P.A.C." SRL Constanţa), suma cu titlu de comision obţinută astfel urmând a fi împărţită de inculpatul MIJA EUGENIU cu învinuiţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE, după recuperarea efectivă şi în tranşe a datoriilor respective, întrunesc elemente constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen.".

Însă, conţinutul rechizitoriului, în întreg ansamblul său, nu individualizează probatoriu aspectul "pretinderii", iar motivele de recurs - raportat la "comisionul" pe care inculpatul MIJA EUGENIU l-a pretins în mod direct de la R.B., în timp ce învinuiţii LUPŞA REALINI şi VASILESCU NICOLAE l-au pretins prin intermediul inculpatului MIJA EUGENIU, pentru a-şi trafica influenţa - explicitează, după cum s-a văzut, chiar faptul că "între inculpatul VASILESCU NICOLAE şi inculpatul MIJA EUGENIU sau martorul denunţător, B.R., nu au fost discuţii directe".

Înalta Curte a apreciat că, în lipsa altor probe certe, nesusceptibile interpretării subiective, vinovăţia unei persoane în procesul penal nu poate fi fundamentată pe o unică afirmaţie, compusă din câteva cuvinte care pot avea multiple explicaţii şi conotaţii.

Judecătorii opiniei separate afirmă că varianta acuzării, în sensul că prin aceste expresii se înţelege existenţa unor dificultăţi financiare care ar fi fost rezolvate prin încasarea banilor de la denunţător; sau, confortul financiar pe care ambii învinuiţi l-ar fi avut pentru un an de zile dacă reuşeau să încaseze partea lor din "comisionul" de 40% din valoarea totală a datoriilor, sumă ce s-ar fi ridicat la nivelul de 2.000.000 RON, este evident insuficientă.

Pe de o parte, expresia "Sunt varză" semnifică, în contextul utilizat, faptul că inculpatul avea dificultăţi financiare, trecând peste faptul că, prin ea însăşi nu se certifică pretinderea efectivă de bani, susţinem că cel puţin acea stare de pretinsă precaritate materială trebuia să fie o preocupare şi în final, o prezentare certă din partea acuzării. Or, în afara apărărilor propuse chiar de inculpat pe aceste aspecte, demersuri din partea anchetatorilor pentru certificare nu au existat.

Pe de altă parte, "(...) ne linişteam amândoi pe un an de zile", ca semnificând confortul financiar pe care l-ar fi avut pentru un an de zile dacă reuşeau să încaseze partea lor din "comisionul" de 40% din valoarea totală a datoriilor, sumă ce s-ar fi ridicat la nivelul de 2.000.000 RON, trebuie remarcat că este o expresie ce nu a fost utilizată, folosită de inculpatul VASILESCU NICOLAE ci de inculpatul LUPŞA REALINI VASILESCU NICOLAE s-a rezervat la o simplă aprobare - "Da măi, ştiu, dar ce să fac?"-, varianta de a nu respinge o ofertă materială (evident când acesta este şi certă) fiind circumscrisă infracţiunii de luare de mită, nu şi a celei de trafic de influenţă.

Altfel, este de acceptat că dialogul şi expresiile folosite plasează inculpatul VASILESCU NICOLAE într-o convorbire neprincipială, într-un câmp de imoralitate.

Tocmai acesta este însă rolul instanţelor de judecată penale, de a decela şi defalca sferele unor atitudini sociale neadecvate, neetice, de cele grave, tipic infracţionale.

Nu în ultimul rând, inculpatul VASILESCU NICOLAE a avut un anumit statut în cadrul unui partid politic, un rol într-o campanie electorală a partidului şi un raport cu cel al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.

Din examinarea convorbirilor telefonice rezultă că, pe fondul relaţiilor profesionale şi, întrucâtva, de prietenie cu LUPŞA REALINI, inculpatul VASILESCU NICOLAE a adoptat o atitudine de aparentă bună-voinţă faţă de solicitările prietenului şi colegului sau, însă - în realitate - aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, acesta nu a făcut nimic în scopul realizării acestora. Mai mult, instanţa de fond a evidenţiat o atitudine marcată de încercări de a "abate" discuţiile de la "subiectul" ce prezenta interes pentru inculpatul LUPŞA REALINI, încercări uneori marcate chiar şi de refuzul de a-1 întâlni pe acesta, permanente încercări de a găsi o justificare "rezonabilă" faţa de prietenul său pentru lipsa "efectelor benefice" aşteptate şi reclamate "presant" de către denunţător prin intermediul coinculpatului MIJA EUGENIU şi, în final, chiar pentru "descurajarea" prietenului său în continuarea apelării sale telefonice pe această tema de discuţii.

Plasarea inculpatului VASILESCU NICOLAE într-un anumit rol şi cadru al unui partid politic, într-o campanie electorală, în care existenţa şi păstrarea unor relaţii sociale cordiale cu cât mai multe persoane reprezintă de multe ori cheia succesului, pot justifica acea atitudine de aparentă bună-voinţă faţă de solicitările unei persoane. Aceasta nu îl disculpă pe inculpatul VASILESCU NICOLAE de orice fel de manifestări de imoralitate sau de lipsă de fermitate, însă nici nu îl implică, în lipsa probelor în sfera penală.

Infracţiunea de trafic de influenţă constă în primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau alt salariat, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

Pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă este necesar să fie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

(a) să se fi realizat una din acţiunile alternative prevăzute în norma de incriminare, acţiuni care corespund unor modalităţi diferite de săvârşire;

- primirea de bani sau alte foloase, prin aceasta înţelegându-se primirea de către făptuitor a unei sume de bani sau a altui bun;

- pretinderea de bani sau alte foloase. Aceasta constă în cererea expresă sau tacită a făptuitorului de a i se da o sumă de bani sau un alt bun.

- acceptarea de promisiuni sau daruri. Această modalitate semnifică manifestarea acordului cu privire la promisiunile făcute sau darurile oferite.

În oricare din modalităţile alternative de săvârşire, pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă este necesar ca făptuitorul să primească ori să pretindă bani sau foloase ori să accepte promisiunile înainte ca funcţionarul asupra căruia are sau a lăsat să se creadă că are influenţă să fi îndeplinit actul care constituie obiectul intervenţiei;

(b) fapta, în oricare din modalităţile prevăzute de lege, să fie săvârşită de către făptuitor, direct sau indirect;

(c) fapta să fie săvârşită pentru sine sau pentru altul. Atunci când fapta este săvârşită pentru sine, primirea sau pretinderea folosului ori acceptarea promisiunii sau a darului se face în profitul făptuitorului sau a alte persoane.

Fapta incriminată prin art. 257 C. pen., implică prin ea însăşi, ideea că autorul uzează de influenţa sa, pe care o vinde.

Infracţiunea de trafic de influenţă se consumă prin săvârşirea oricăreia dintre acţiunile tipice, prevăzute alternativ în norma de incriminare, săvârşite de către o persoană care are influenţă ori lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Ca atare, trebuie să existe o legătură de cauzalitate între pretindere/primire/acceptare şi promisiunea exercitării influenţei, pretinse sau reale. În cazul în care pretinderea/primirea/acceptarea nu au legătură cu intervenţia solicitată, conduita persoanei acuzate, indiferent cât de ilicită ar fi, nu poate fi înscrisă în latura obiectivă a infracţiunii de trafic de influenţă.

Pentru existenţa infracţiunii nu are relevanţă dacă pretinderea a fost sau nu satisfăcută dar este necesar ca acuzarea să probeze sub aspectul elementului material al laturii obiective, următoarele: (1) actul pe care inculpatul urma să-l determine prin influenţa sa; (2) primirea sau acceptarea de foloase în legătură cu exercitarea influenţei; (3) legătura dintre exercitarea influenţei pretinse sau reale şi pretindere/primire/acceptarea de bani sau alte bunuri.

Sub aspectul laturii subiective cerinţele legii sunt îndeplinite numai dacă activitatea infracţională este săvârşită cu intenţie directă şi calificată prin scopul în vederea căruia făptuitorul a acţionat.

Prin urmare, din punct de vedere subiectiv, trebuie probate elementele de fapt care să conducă la concluzia că inculpatul a urmărit primirea de foloase având sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru ca acesta să îşi exercite într-un anumit mod atribuţiile de serviciu. Vinovăţia inculpatului trebuie probată, întotdeauna, în raport cu conduita proprie şi nu în raport cu ceilalţi participanţi la comiterea faptei. Prin urmare, trebuie să existe un act de conduită, sau mai multe, probate, care să dovedească că denunţătorul era îndreptăţit să creadă că inculpatul îşi va exercita influenţa reală sau imaginară în raport de funcţionarul îndrituit să exercite o funcţie sau o atribuţie de natură a satisface interesul denunţătorului.

Invocarea influenţei, direct sau indirect, trebuie să fie determinantă pentru primirea foloaselor.

Cum în speţă, acuzarea nu a putut proba nici existenţa elementului material al laturii obiective, al infracţiunii de trafic de influenţă şi nici intenţia directă calificată prin scop, în opinia minoritară, se apreciază că achitarea inculpatului VASILESCU NICOLAE, de către prima instanţă, este legală.

B. Dintr-o altă perspectivă, pronunţarea unei hotărâri de condamnare direct în recurs, fără administrarea niciunei probe în calea de atac contravine dispoziţiilor Convenţiei, dar şi jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în cauzele Mircea, Spânu, Dănilă împotriva României, Curtea europeană a stabilit că au fost încălcate dispoziţiile art. 6 parag. 1 din Convenţie privind dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care instanţa supremă a pronunţat soluţii de condamnare fără a-1 audia pe inculpat şi fără să administreze probe în recurs.

În hotărârea din 29 martie 2007, în cauza Mircea împotriva României (cererea nr. 41250/02), Curtea a considerat că această condamnare a reclamantei pronunţată fără ca partea să fi avut posibilitatea să fie audiată personal şi mai ales după achitarea sa de către cele două instanţe inferioare, este contrară cerinţelor unui proces echitabil în sensul art. 6 parag. 1 din Convenţie (parag. 54). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că procedura în faţa instanţei de recurs era o procedură de jurisdicţie deplină care trebuia să urmeze aceleaşi reguli ca ale unei proceduri în fond. Într-adevăr, instanţa de recurs putea, după ce a făcut o apreciere completă a problemei vinovăţiei sau nevinovăţiei interesatei, administrând la nevoie, noi mijloace de probă, fie să decidă achitarea reclamantei, fie să o declare vinovată (paragraf 49).

În hotărârea din 8 martie 2007, în cauza Dănilă împotriva României (cererea nr. 53.897/00) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, deşi Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat în cadrul unei proceduri de recurs împotriva unei sentinţe care făcuse obiectul unui apel, trebuia să procedeze la propria sa apreciere asupra faptelor spre a cerceta dacă erau suficiente spre a permite condamnarea reclamantului. Ca urmare, jurisdicţia de recurs trebuia să aibă cunoştinţă de cauză în fapt şi în drept şi să studieze în ansamblu chestiunea vinovăţiei sau nevinovăţiei. Curtea Europeană a conchis şi în această cauză că soluţia de condamnare a reclamantului, pronunţată fără ca acesta din urmă să fie audiat în persoană şi mai ales după achitarea sa de cele două jurisdicţii inferioare, este contrară cerinţelor unui proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţie (parag. 40, 42).

Când unei instanţe de control judiciar i se devoluează o cauză în fapt şi în drept, aceasta trebuie să analizeze în ansamblul său chestiunea vinovăţiei şi nu poate, din motive de echitate ale procesului, să decidă asupra acestor aspecte fără aprecierea directă a mărturiilor prezentate personal de acuzatul care susţine că nu a comis fapta reţinută în sarcina sa (Hotărârile Ekbatani împotriva Suediei din 26 mai 1988, Constantinescu împotriva României, Mircea împotriva României).

Instanţa de apel, pentru o apreciere completă a problemei vinovăţiei sau nevinovăţiei, trebuie să administreze probe, urmând fie să decidă menţinerea soluţiei de achitare, fie să pronunţe o soluţie de condamnare (cauza Mircea împotriva României).

Având în vedere aceste considerente, în opinia separată, se apreciază că se impunea, în baza art. 385¹⁵ alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, cu privire la inculpatul VASILESCU NICOLAE, ca fiind nefondat.

Părțile dosarului

(conform datelor publicate pe portalul instanțelor)

• MIJA EUGENIU - Recurent (Intimat - Inculpat)
• LUPŞA REALINI - Recurent (Intimat - Inculpat)
• VASILESCU NICOLAE - Intimat (Inculpat)
• MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - D.N.A - Recurent

← ICCJ. Decizia 1/2014. Penal. Luare de mită		ICCJ. Decizia 236/2013. Abuz în serviciu contra intereselor... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

ICCJ. Decizia 1/2014. Penal. Luare de mită ICCJ. Decizia 236/2013. Abuz în serviciu contra intereselor publice