ICCJ. Decizia nr. 47/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI

Decizia nr. 47/2006

Dosar nr. 1778/1/2005

(Nr. în format vechi: 345/2005)

Şedinţa publică din 13 februarie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 96/P/2004 din 16 februarie 2005, Parchetul Naţional Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei, a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D.V., pentru săvârşirea a patru infracţiuni de trafic de influenţă.

Prin sentinţa penală nr. 345 din 17 august 2005, Tribunalul Brăila, secţia penală, a declinat competenţa soluţionării în fond a cauzei penale, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că actele de trafic de influenţă exercitate de inculpat au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, în calitate de senator, ceea ce atrage incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin încheierea nr. 6004 din 25 octombrie 2005, pronunţată în dosarul nr. 5210/2005, a constatat că în cauză nu există conflict negativ de competenţă şi a trimis dosarul, aceleiaşi instanţe, în vederea continuării judecăţii.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât faptele comise de inculpat nu au legătură cu calitatea sa de parlamentar, sintagma „atribuţii de serviciu" nu se regăseşte în actele normative ce reglementează activitatea senatorilor, iar pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, legea penală nu cere o legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului, autor al infracţiunii putând fi orice persoană.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, inculpatul D.V. a declarat recurs, cu precizarea că motivele de casare vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Prin notele scrise, depuse la data de 10 februarie 2006, recurentul a susţinut că hotărârea de dezînvestire este dată cu încălcarea legii, respectiv a dispoziţiilor art. 43 C. proc. pen., raportat la art. 29 pct. 1 lit. a), art. 40 alin. (1) lit. a) din acelaşi cod şi art. 72 teza a II-a din Constituţia României.

În concluzie, inculpatul a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei, spre competentă soluţionare, secţiei penale a Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 42 C. proc. pen., hotărârea de dezînvestire în favoarea instanţei competente nu este supusă apelului şi nici recursului.

Procedând la verificarea din oficiu a competenţei, secţia penală a constatat că în cauză nu există conflict negativ de competenţă şi, drept urmare, a trimis dosarul, aceleaşi instanţe, în vedea continuării judecăţii.

Prin urmare, completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat cu o cale de atac neprevăzută de lege, aşa încât excepţia de inadmisibilitate a recursului se constată a fi întemeiată.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced şi ca urmare a admiterii excepţiei, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea a respins recursul, ca inadmisibil.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul D.V. împotriva încheierii nr. 6004 din 25 octombrie 2005, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 5210/2005.

Obligă recurentul menţionat să plătească statului, suma de 300 lei (3.000.000 ROL) cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2006.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 47/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI