ICCJ. Decizia nr. 492/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 492
Dosar nr. 450/2003
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 548 din 6 iunie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II–a penală, a condamnat pe inculpaţii:
1 – Ţ.A.A. la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a) şi c) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi la 5 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi c) cu aplicarea art. 13 şi art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
În baza art. 864 raportat la art. 83 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere aplicată prin sentinţa penală nr. 1193/2001 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi a dispus executarea pedepsei de un an şi 8 luni închisoare alături de pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, aplicată în cauza de faţă.
2 – În baza art. 31 raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod, a condamnat pe inculpatul C.I.Ş. la 2 ani închisoare.
În baza art. 864 raportat la art. 83 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere aplicată prin sentinţa penală nr. 1193/2003 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi a dispus executarea pedepsei de un an şi 8 luni alături de pedeapsa de 2 ani, aplicată în cauză.
Apelurile declarate de către cei doi inculpaţi au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală, prin Decizia penală nr. 721/A pronunţată la data de 5 noiembrie 2003 în dosarul nr. 2506/2002.
Împotriva acestei din urmă hotărâri inculpaţii au declarat recurs, pentru judecarea cărora s-a fixat termen la 27 februarie 2003 când cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură cu inculpatul C.I.Ş. la 8 mai 2003 şi apoi la 3 iulie 2003, pentru ca inculpatul Ţ.A.A. să-şi angajeze apărător.
La termenul de judecată din 3 iulie 2003, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, precum şi în raport de dispoziţiile art. 160d C. proc. pen. şi, constatând că măsura arestării preventive a inculpaţilor este legală, Curtea a prelungit arestarea preventivă a acestora, pe o perioadă de 30 zile, de la 3 iulie 2003 la 1 august 2003 şi a amânat judecarea recursurilor la 16 octombrie 2003.
La 24 iulie 2003, verificând din oficiu legalitatea arestării inculpaţilor, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie a constatat că măsura este legală şi, prin încheierea pronunţată la acea dată, a dispus prelungirea acesteia până la 22 august 2003.
Prin încheierea din 21 august 2003, Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, întemeindu-se pe prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi, respectiv, dispoziţiile art. 160d C. proc. pen., a constatat că măsura arestării inculpaţilor este legală şi a dispus prelungirea acesteia până la 21 septembrie 2003.
La data de 18 septembrie 20003, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie a constatat din nou legalitatea măsurii arestării inculpaţilor şi, prin încheierea din aceeaşi zi, a dispus prelungirea acestei măsuri până la 20 octombrie 2003.
Împotriva încheierii din 18 septembrie 2003 inculpaţii au declarat recurs.
La termenul din 17 noiembrie 2003, fixat pentru judecarea recursurilor declarate împotriva încheierii menţionate, inculpaţii au declarat că înţeleg, urmare a condamnării printr-o hotărâre definitivă, să retragă recursurile.
Constatând că recursurile au fost retrase de către recurenţii–inculpaţi, personal, în şedinţă publică, în condiţiile art. 3854 alin. (2), cu referire la art. 369 C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de retragerea recursurilor declarate de inculpaţi împotriva încheierii din 18 septembrie 2003 pronunţată de secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie.
Totodată, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recurenţii–inculpaţi vor fi obligaţi, potrivit dispozitivului, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpatii C.Ş.I. şi Ţ.A.A. împotriva încheierii din 18 septembrie 2003, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 5042/2002.
Obligă pe inculpaţi să plătească statului câte 1.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată astăzi 17 noiembrie 2003, în şedinţă publică.
| ← CSJ. Decizia nr. 131/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 493/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
