Obligarea la tratament medical. Făptuitor bolnav psihic prezentând pericol pentru societate
| Comentarii |
|
în cazul în care se constată, pe calea unei expertize psihiatrice, că inculpatul, condamnat pentru o infracţiune gravă de violenţă, suferă de o boală psihică datorită căreia prezintă pericol pentru societate, instanţa trebuie să dispună luarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical până la însănătoşire, inclusiv în perioada executării pedepsei.
(Completul de 9 judecători, decizia nr. 53 din 20 mai 2002)
Prin sentinţa penală nr. 87 din 11 septembrie 2000 a Tribunalului Giurgiu, inculpatul P. I. a fost condamnat pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută în art. 20 raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i C. pen.
Instanţa a reţinut că, în seara zilei de 12 ianuarie 1999, în timp ce se afla în localul unui bar, inculpatul a aplicat părţii vătămate, cu o sticlă, o lovitură puternică în cap şi apoi cu cuţitul în piept.
Victima a fost internată în spital unde a fost operată, având în continuare nevoie de 30-40 de zile de îngrijiri medicale.
Apelul şi recursul declarate de inculpat au fost respinse prin deciziile nr. 582 din 2 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, respectiv
nr. 821 din 16 februarie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penală.
împotriva hotărârilor sus-menţionate s-a declarat recurs în anulare, susţinându-se că în cauză inculpatul trebuia obligat la tratament medical. Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 113 alin. 1 C. pen., dacă făptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanţe, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoşire, tratamentul efectuându-se, potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol, şi în timpul executării pedepsei închisorii.
Or, din raportul medico-legal psihiatric efectuat în cauză şi confirmat de Comisia de Avizare şi Control de pe lângă I. M. L. Bucureşti, rezultă că inculpatul prezintă tulburare organică de personalitate pe fond microsechelar posttraumatic cranio-cerebral cu aspect depresiv şi instabilitate emoţională, precum şi că, în context reactiv, în lipsa tratamentului, boala diminuează discernământul, recomandându-se obligarea sa la tratament ambulator şi control periodic.
în raport cu aceste constatări medico-legale şi cu modul în care a fost săvârşită fapta, rezultă că inculpatul este suferind de o boală datorită căreia
poate săvârşi acte grave de violenţă, mai ales în condiţiile consumului de alcool.
Inculpatul prezentând pericol pentru societate, prima instanţă trebuia să-l oblige la tratament medical până la însănătoşire.
Cu observaţia că instanţele de apel şi de recurs, neînvestite de procuror prin exercitarea căilor de atac, nu au avut posibilitatea să îndrepte această omisiune, recursul în anulare a fost admis şi s-a dispus obligarea inculpatului la tratament medical, inclusiv pe timpul executării pedepsei, până la însănătoşire.
| ← Omor. Loviri cauzatoare de moarte. Intenţie de a ucide | Revizuire. Hotărâre pronunţată în temeiul art. 2781 C.... → |
|---|
