Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 387/2015. Judecătoria BÂRLAD

Comentarii

0

Sentința nr. 387/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 22-12-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ NR.387/2015

Ședința publică de la 22 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: R. M. G.

Grefier: C. S.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Bârlad – a participat la dezbaterile din data de 15 Decembrie 2015 procuror B. L. G.

Pe rol pronunțarea cauzei penale privind pe inculpatul P. C., domiciliat în ..V., având ca obiect conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art.336 NCP).

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 15.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, fiind nevoie de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, dându-se următoarea hotărâre;

INSTANȚA

Asupra cauzei de față;

Sub nr._ din 29.05.2015 a fost înregistrat la instanță dosarul nr. 3044/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, împreună cu Rechizitoriul din 26.05.2015 prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului major: P. C., fiul lui T. și E., născut la data de 15.03.1977 în oraș M., jud.V., domiciliat în ., jud. V., posesor al CI . nr._, C.N.P._, cetățenie română, studii 10 clase, stagiu militar satisfăcut, căsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infractiuniide conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prev. de art. 336 alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 5 Cod Penal.

A)- În procedura de Cameră preliminară, conform art. 432 Cod procedură penală, a fost verificată după trimiterea în judecată, competența și legalitatea sesizării instanței, și a fost verificată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Judecătorul de Cameră preliminară a constat următoarele:

- rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

- nu au fost formulate cereri și excepții de către apărătorul inculpatului și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

- în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 3044/P/2012 emis de P. de pe lângă Judecătoria Bârlad, fiind respectate dispozițiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor, respectiv proba cu înscrisuri, cu respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același Cod, precum și actelor de urmărire penală, respectiv proba testimonială.

Prin încheierea din 28.07.2015 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bârlad, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, Judecătorul de Cameră Preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.. 3044/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, din 26.05.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpatul P. C. , trimis în judecată în stare de liberate, pentru infracțiunile mai sus menționate în actul de sesizare al instanței.

B)- A dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul P. C. pentru infracțiunea menționată în rechizitoriu.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța retine următoarele :

La data de 17.06.2012, la ora 01.30, un echipaj de poliție din cadrul Poliției oraș M., în timp ce efectua serviciul de control al traficului rutier pe raza comunei Șuletea, loc. Fedești, DC 154 a oprit în trafic pentru control un autoturism marca Ford Fiesta, cu numărul de înmatriculare IET 2443.

Întrucât conducătorul autovehicului, în persoana inculpatului P. C. , prezenta halenă alcoolică a fost testat cu aparatul alcooltest Dragger, rezultatul acestuia fiind de 0,46 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 01.36.

Având în vedere rezultatul testului, inculpatul P. C. fost prezentat la Spitalul Orășenesc M., unde i-a fost recoltată o singură probă de sânge, refuzând recoltarea celei de-a doua probe de sânge cu motivarea că îi este teamă de ace. Prima probă de sânge i-a fost recoltată la ora 02.00 și a indicat o alcoolemie de 1,20 gr.%o alcool pur în sânge.

Conform propriilor declarații, la data de 16.06.2012 inculpatul P. C. a consumat o bere în jurul orei 19.00 la căminul cultural din . orei 22.00 inculpatul a plecat cu autoturismul la domiciliul unui prieten din . mai băut două beri într-un interval orar de aproximativ două ore. În jurul orei 01.00, inculpatul P. C. s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford Fiesta, cu numărul de înmatriculare IET 2443 cu intenția de a se deplasa spre domiciliul său. La ., . 154, inculpatul a fost oprit pentru control de către organele de poliție. Întrucât inculpatul prezenta halenă alcoolică a fost testat cu aparatul alcooltest Dragger, rezultatul acestuia fiind de 0,46 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 01.36.

Având în vedere rezultatul testului, inculpatul P. C. fost prezentat la Spitalul Orășenesc M., unde i-a fost recoltată o singură probă de sânge, refuzând recoltarea celei de-a doua probe de sânge cu motivarea că îi este teamă de ace. Prima probă de sânge i-a fost recoltată la ora 02.00 și a indicat o alcoolemie de 1,20 gr.%o alcool pur în sânge.

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale:

Prin rezoluția nr. 3044/P/2012 din data de 03.08.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a fost confirmată rezoluția privind începerea urmăririi penale față de învinuitul P. C. pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltare a probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, faptă prev. de art. 87 alin. (5) din OUG 195/2002, republicată.

Prin ordonanța nr. 3044/P/2012 din data de 05.09.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina suspectului P. C. din infracțiunea de refuz de recoltare a probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, faptă prev. de art. 87 alin. (5) din OUG 195/2002, republicată în infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prev. de art. 336 alin. (1) C.pen.

Cu privire la încadrarea juridică, procurorul a apreciat că s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului P. C., având în vedere următoarele argumente:

Prelevarea celei de-a doua probe biologice se impunea, potrivit normelor legale în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, doar în situația în care inculpatul ar fi dorit să solicite efectuarea unei expertize medico – legale de calculare retroactivă a alcoolemiei (art. 8 din Ordinul nr. 376/2006 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice), iar împrejurarea că acesta a refuzat prelevarea celei de-a doua probe de sânge nu este de natură să atragă răspunderea sa pentru fapta prev. de art. 337 C.pen. care incriminează refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

Latura obiectivă a infracțiunii incriminată de art. 337 C.pen. poate fi realizată în două modalități, și anume: refuzul ori sustragerea conducătorului auto de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Refuzul exprimat al conducătorului auto de a i se recolta probe biologice trebuie să aibă ca scop, evident, ascunderea împrejurării că acesta a condus autovehiculul pe drumurile publice având o mare doză de alcool în sânge.

În prezenta cauză, inculpatul P. C. s-a supus atât testării cu aparatul alcooltest, cât și recoltării de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar împrejurarea că inculpatul a refuzat recoltarea celei de-a doua probe de sânge nu este în măsură să atragă răspunderea învinuitului pentru fapta prevăzută de art. 337 C.pen..

Pe de altă parte, lipsa celei de-a doua probe de sânge nu are caracterul de a înlătura valoarea probatorie a buletinului de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 887/19.06.2012 din care rezultă explicit că la 30 minute după ora surprinderii în trafic inculpatul P. C. avea în sânge o o îmbibație alcoolică de 1,20 g ⁰/00, așadar peste limita legală.

Această probă științifică nu este singulară în dovedirea faptei, ci ea se coroborează cu declarațiile inculpatul P. C., în care acesta recunoaște faptul că a consumat alcool înainte de a se urca la volan.

Prin ordonanța nr. 3044/P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad din data de 08.09.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul P. C. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) C.pen.

Inculpatului P. C. i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 10, art. 83, art. 108 din C.proc.pen. întocmindu-se procesele - verbale din datele de 17.03.2015 și 10.08.2012 (f. 9, 13).

Inculpatul P. C. are vârsta de 38 ani, căsătorit, studii 10 clase, stagiu militar satisfăcut, muncitor necalificat, fără antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar (f. 7)

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul P. C. a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta cu privire la care este cercetat și a declarat că o regretă.

Cele reținute mai sus rezultă din următoarele mijloace de proba administrate în cursul urmăririi penale proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 2); testare alcool test (f. 16); proces verbal de prelevare a probelor biologice și buletin de examinare clinică (f. 17-19); buletin de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 887/19.06.2012 (f. 20); declarații inculpat P. C. (f. 10-, actele dosarului.

Inculpatul P. C. a fost judecat în stare de libertate.

La judecarea cauzei în primă instanță, conform art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, având în vedere că acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, instanța a pus în vedere inculpaților că pot solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, referitor la faptul că în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

1. La termenul de judecată din 15.12.2015 inculpatul P. C. , a declarat personal că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa și solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, în aplicarea dispozițiilor art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii

Inculpatula declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște, nu le contestă și le însușește.

Audiat fiind inculpatula recunoscut în totalitate faptele cu privire la săvârșirea cărora au fost trimis în judecată, în modalitatea reținută în rechizitoriu, aspect confirmat și de probele administrate în cursul urmării penale.

Inculpatul a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, dar a învederat instanței că muncește în Germani unde deține o firmă de construcții și ‚ a venit special pentru prezenta cauză în țară pentru a accesa procedura recunoașterii învinuirii. .

În temeiul art. 349 alin. 2 Cod procedură penală instanța a apreciat că poate soluționa cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, deoarece inculpatul solicită aceasta și recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa și instanța a apreciat că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, iar acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață.

În consecință, instanța, a dat eficiență cererii inculpatului, apreciind că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, a admis cererea și a trecut la judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, trecând la soluționarea laturii penale motivat de faptul că, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul având un regim sancționator care exclude pedeapsa detențiunii pe viață.

Instanța va soluționa cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, deoarece inculpatul a solicitat aceasta și a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa și instanța a admis cererea acestuia, apreciind că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață., fiind propuse pentru administrare de probe cu înscrisuri., urmând ca în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii să fie reduse cu o treime.

F. de probatoriul administrat în cauză, rezultă ca faptele penale mai sus descrise există, au fost săvârșite de către inculpat, existând probele necesare si legal administrate și necontestate.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

I. Prin actul de sesizare al instanței, încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat a fost următoarea:

Fapta inculpatului P. C. care la data de 17.06.2012, ora 01.30, a condus pe drumurile publice pe raza comunei Șuletea, loc. Fedești, DC 154 un autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, de 1.40 g%o, îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. art. 336 alin. 1 Cod Penal, consta in actiunea de conducere a vehiculului, fiind indeplinita si cerința esentiala – relativa la faptul ca aceasta a avut loc pe “drum public” .

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție indirecta, in condițiile art. 16 alin. 3 lit. b Cod Penal, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol a siguranței circulației rutiere si a participanților la trafic, rezultat pe care deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Starea de pericol pentru valoarea ocrotita s-a produs prin însasi savârsirea actiunii de conducere sub influenta bauturilor alcoolice.

De asemenea, legatura de cauzalitate între fapta savârsite si urmarea socialmente periculoasa rezulta ex re, din însasi savârsirea acesteia.

Obiect juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale care ocrotesc normele rutiere.

Procurorul a apreciat că, având în vedere că după momentul săvârșirii faptelor a intrat în vigoare noul Cod penal, s-a constatat că legea penală mai favorabilă aplicabilă în prezenta cauză o reprezintă prevederile noului Cod penal (întrucât fapta comisă de inculpat este prevăzută cu pedeapsa închisorii alternativă amenda penală, spre deosebire de legea în

vigoare la data comiterii faptei care prevedea un regim sancționator exclusiv cu pedeapsa închisorii ).

II. Fapta mai sus descrisă erau prevăzute și de lege penală anterioară, anterior datei de 01.02.2014, fiind incriminate ca infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă inculpatului P. C. .

Soluționând acțiunea penală:

În baza textelor de lege enunțat mai sus și a dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod Procedura Penala, instanța urmează sa aplice inculpatului câte o pedeapsa la individualizarea căreia sub aspectul categoriei de pedeapsă și a duratei se vor avea in vedere limitele de pedeapsă fixate de lege, criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța apreciază că pericolul social concret al faptei săvârșite de inculpat este sporit fiind determinat modalitatea de săvârșire a acestora, comportamentul inculpatului, de ignorare evidentă a normelor care ocrotesc siguranța circulației rutiere, starea de pericol creată prin săvârșirea acestei infracțiuni.

Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezentă o deosebită importanță pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente, deoarece de multe ori, modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că un inculpat nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.

Din fișa de cazier emisă de IPJ V., rezultă că inculpatul P. C. nu figurează cu antecedente penale .

Cu toate acestea instanța apreciază că pericolul social concret al faptei săvârșite de inculpat este sporit, raportat la modalitatea de săvârșire a acestora, raportat la valoarea mare a alcoolemiei cu efect perturbator al comportamentului, la care se adaugă comportamentul inculpatului, care se deplasa pe drumul public intens circulat, creând un pericol real pentru ceilalți participanți la trafic concretizând astfel pericolul potențial al conducerii sub influența alcoolului .

Instanța apreciază că pericolul social concret al faptelor săvârșite de inculpat este sporit, raportat la modalitatea de săvârșire a acestora, vizând încălcarea normelor rutiere, fiind crescut pericolul social al faptei de conducere a unui autoturism pe drumurile publice în modalitatea infracțională descrisă, incriminată ca infracțiunea, tocmai prin prisma potențialului său pericol. Fapta inculpatului a avut ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite.

Conducerea autovehiculelor sub influența băuturilor alcoolice, este cauza principală și determinantă pentru producerea accidentelor de circulație.

Acest fenomen este într-o creștere vizibilă fapt ce creează un sentiment accentuat de insecuritate pentru toți participanții la trafic cărora le este pusă în pericol viața, integritatea corporală și proprietatea asupra bunurilor, valori esențiale garantate constituțional.

Din această perspectivă faptele inculpatului reclamă din partea justiției aplicarea unei represiuni penale ferme, de natură să atenționeze pe toți destinatarii legii penale asupra pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de infracțiuni, cu un serios impact in comunitatea locală, în legătură cu care nu trebuie să se lase impresia ca nu sunt pedepsite pe măsură.

Problema diminuării accidentelor rutiere și în special, escaladarea acestui fenomen reprezintă o preocupare constantă și a forurilor europene, sens în care menționam Rezoluția Parlamentului European privind Programul european de acțiune pentru siguranța rutieră

(2006/2112), care are in vedere si Recomandarea 2004/345/CE a Comisiei Europene, privind punerea in aplicare a normelor din domeniul siguranței rutiere, se arata ca modul cel mai eficient, pe termen scurt, de îmbunătățire a normelor rutiere pe Teritoriul Uniunii Europene, consta in aplicarea stricta a codurilor rutiere din statele membre, impunându-se sancțiuni semnificative”.

La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere toate elementele reale privind modalitatea de săvârșire a faptelor, circumstanțele săvârșirii acesteia, sectorul de drum public pe care a condus inculpatul, fiind un segment de drum cu trafic, prin natura sa, distanța mare parcursă, ora de trafic, la care se adaugă valoarea mare a alcoolemiei, toate acestea fiind circumstanțe care conferă pericol sporit faptei, și care urmează să se reflecte în cuantumul pedepselor, proporțional cu gravitatea faptei, fiind necesară aplicarea unei pedepse care să-și atingă scopul de reeducare și care să sancționeze aceste manifestări în mod corespunzător, cu consecințe de reeducare și responsabilizare a inculpatului.

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, fiind insuficientă pedeapsa amnezii penale față de argumentele mai sus reținute, inculpatul beneficiind cu privire la pedeapsa ce va fi aplicată de instanță, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere toate elementele ce caracterizează, persoana și conduita inculpatuluiP. C., conduita acestuia înainte de săvârșirea faptei, lipsa antecedentelor penale, instanța urmând să dea eficiență acestor aspecte prin reținerea circumstanțelor personale ale inculpatului. Inculpatul este cunoscut în comunitate ca fiind o persoană integrată social, civilizată comportamental, realizează sursele de existență prin muncă, nefiind cunoscut cu alte abateri sociale.

În acest context, instanța apreciază că fapta săvârșită de inculpat a fost un incident nefericit, că este o excepție de la regula ce indică un comportament prosocial.

Având în vedere persoana și conduita inculpatului, anterior săvârșirii faptei prin inexistența antecedentelor penale, faptul că acesta a manifestat o atitudine sinceră și de colaborare pentru aflarea adevărului pe parcursul urmăririi penale și în faza de judecată când a accesat procedura recunoașterii învinuirii, durata pedepsei stabilită de instanță pentru fapta deduse judecății în prezenta cauză, faptul inculpatul nu a s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, vârsta tânără a inculpatului, de 38 de ani, preocuparea de a realiza venituri din munca, cu aptitudini reale de integrare socială, situația socială, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia .

Față de probatoriul administrat în cauză, conform prevederilor din Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02 2014 raportat la reglementările din Codul penal anterior, în baza cărora inculpatul a fost trimis în judecată, în aplicarea legii penale mai favorabile ce rezultă din compararea acelorași fapte care constituie infracțiuni și a instituțiilor de drept penal, instanța apreciază că în modalitatea descrisa mai sus:

În aplicarea legii penale mai favorabile instanța constată că faptele săvârșite de inculpat, în modalitatea reținută mai sus din probe, întrunesc în continuare elementele constitutive ale unei infracțiuni prevăzute și în noua reglementare.

Într-adevăr, faptele se regăsesc incriminate în continuare sub aceeași denumire sau sub o altă denumire în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), sau în conținutul altei infracțiuni.

Conform art. 5 Cod penal, În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Conform art. 4 Cod penal, Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin . legii noi.

Conform art. 3 din Legea nr. 187/2012

(1) Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

(2) Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire."

În aplicarea rațiunii acestor texte de lege, cu privire la fapta săvârșită de P. C. instanța reține următoarele:

Legea penală anterioară datei de 01.02.2014:

Conform art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002- privind circulația pe drumurile publice, constituie infracțiune: (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

Legea penală ulterioară datei de 01.02.2014:

Conform art. 336 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 constituie infracțiunea de Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe: (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

* Pornind de la aprecierea instanței că față de gravitatea faptelor instanța va opta pentru pedeapsa închisorii, iar față de circumstanțele inculpatului instanța va opta pentru o modalitate de executare neprivativă de libertate, în ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele minime și maxime de pedeapsă prevăzute atât de legea veche cât și de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, modul de calcul al pedepsei rezultante, sfera interdicțiilor.

În acest sens, instanța va avea în vedere și împrejurarea că la individualizarea cuantumului pedepsei se va reține cauza legală de reducere a pedepsei pentru inculpat prevăzută de dispozițiile art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, cât și vocația și aptitudinea acestuia de a beneficia de efectul unor circumstanțe atenuante.

A). Cu privire la limitele de pedepse:

Deși aparent legea nouă este mai favorabilă pentru că prevede și pedeapsa alternativă a amenzii, instanța apreciază că acest aspect este irelevant având în vedere că instanța a optat în individualizare pentru pedeapsa închisorii, limitele de pedepse fiind identice în ambele reglementări cu privire la pedeapsa închisorii.

B). Cu privire la posibilitatea reținerii de circumstanțe atenuante:

Sfera și condițiile reținerii de circumstanțelor atenuante este mult mai largă și permisivă conform Codului penal anterior în dispozițiile de la art. 74 Cod penal, inculpatul având vocație la aceste circumstanțe.

Având în vedere persoana și conduita inculpatului P. C. înainte de săvârșirea infracțiunii, prin inexistența antecedentelor penale, atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, inculpatul fiind cunoscut în comunitate ca o persoană liniștită, cu o imagine favorabilă, inculpatul nu a s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, vârsta tânără a inculpatului,, preocuparea de a realiza venituri din munca, cu aptitudini reale de integrare socială, situația socială, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, și chiar și fără executarea pedepsei inculpatul nu va mai comite noi infracțiuni, acesta având vocația concretă privind reținerea în favoarea sa a unor circumstanțe atenuante.

În raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, acesta fiind o persoană integrată social, realizează venituri din munca angajat, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, existând premizele ca inculpatul să nu mai comită alte infracțiuni, având în vedere că fapta din prezenta cauză este prima sa faptă penală de acest gen, respectiv la regimul rutier, aspecte față de care instanța apreciază că pot fi reținute la individualizarea

pedepsei și că aceste împrejurări constituie circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, urmând ca în temeiul 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. c teza I, art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 Cod penal anterior – Legea nr. 15 din 1968 , urmând să coboare pedeapsa sub limita specială prevăzută de lege pentru infracțiunea mai sus reținută în sarcina inculpatului, minim redus cu 1/3 ca efect al aplicării art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii . .

C). Cu privire la modalitățile de executare a pedepsei:

Ca modalitate de executare, instanța apreciază că reeducarea inculpatului se poate realiza și prin lăsarea în libertate, având în vedere și limitele pedepsei aplicate, ținând seama de persoana condamnatului, de lipsa de condamnări anterioare, de comportamentul acestuia după comiterea faptei, apreciindu-se că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.

Față de circumstanțele inculpatei instanța va opta pentru o modalitate de executare neprivativă de liberate.

Comparând modalitățile de executare a pedepsei neprivative de libertate se va analiza sfera obligațiilor impuse condamnatului, efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Modalitatea de executare a suspendării pedepsei prin prisma interdicțiilor, decăderilor și sfera obligațiilor impuse, fac ca efectele suspendării să fie diferite potrivit legilor succesive, fiind mai severe și împovărătoare conform noii legi penale, care deși prevede termene de încercare, numite perioade de amânare a executării pedepsei, mai scurte, respectiv de 2 ani, conțin un set larg de restricții, măsuri și obligații ce trebuie impuse inculpatului., sub supravegherea serviciului de probațiune, suspendarea executării pedepsei fiind condiționată nu numai de comportamentul reeducativ al inculpatului ci și intervenția unui organ de supraveghere exterior acestuia, aspecte care limitează propria libertatea de deplasare și de organizare a activităților cotidiene ale unei persoane, limitând inclusiv posibilitatea de deplasare în afara teritoriului țării în vederea realizării de venituri din muncă, cum este cazul concret al inculpatului, în condițiile în care ar fi suspus unui program de supraveghere conținând măsuri și obligații.

În condițiile în care instanța, în procesul de individualizare și proporționalizare a pedepsei, apreciază că este suficientă pentru reeducarea inculpatului aplicarea unei pedepse fără executare, în momentul în care apreciază că nu este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, devine mai favorabilă suspendarea conform legii penale anterioare, deși termenul de suspendare este mai lung.

Instanța apreciază că vechile reglementări ale Codului penal anterior sunt mai favorabile sub aspectul modalităților de executare.

În reglementarea Codului penal anterior inculpatul are vocație la suspendare condiționată.

În aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 06 mai 2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20 .05.2014 instanța apreciază că reglementările prevăzute în Codul penal anterior - Legea nr. 15 din 1968, în vigoare la data faptei, sunt mai favorabile atât sub aspectul duratei pedepsei, a pedepselor accesorii și complementare, inclusiv decăderilor și interdicțiilor, a sferei circumstanțelor atenuante, a modalităților de executare, având în vedere și faptul că în procesul de individualizare instanța a apreciat oportună pedeapsa închisorii, iar cuantumul pedepsei orientat spre limita minimă specială a pedepsei închisorii prevăzută de lege și care urmează să fie redusă cu 1/3 ca efect al aplicării art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii .

În consecință, instanța:

În temeiul art. 386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică dată faptelor cu privire la săvârșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. C., prin rechizitoriul din 26.05.2015 în dosar nr. 3044/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, din infracțiunea de: - conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de

conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, în infracțiunea de: - conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002- privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009.

Va condamna pe inculpatul major P. C., fiul lui T. și E., născut la data de 15.03.1977 în oraș M., jud.V., CNP-_, cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, muncitor necalificat, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în ., jud. V., la pedeapsa de: 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002- privind circulația pe drumurile publice , cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penalăși cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. c teza I, art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 Cod penal.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 71 Cod Penal, se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod Penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii..

Instanța nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza I cod Penal, deși art. 71 reglementează obligația instanței de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

În motivarea acestei hotărâri s-a reținut ca indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nici o legătura intre interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni si de a asigura re inserția sociala a infractorului.

De asemenea, instanța nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infracțiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Ca modalitate de executare, instanța apreciază că reeducarea inculpatului se poate realiza și prin lăsarea în libertate, respectiv prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, având în vedere și limitele pedepsei aplicate .

Având în vedere persoana și conduita inculpatului, anterior săvârșirii faptei prin inexistența antecedentelor penale și la durata pedepsei stabilită de instanță pentru fapta dedusă judecății în prezenta cauză, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia urmând a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, suspendarea condiționata a executării pedepsei.

Conform art. 81 Cod penal anterior, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38; c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

În temeiul art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, va suspenda condiționat executarea pedepsei principale a închisorii..

În temeiul art. 82 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual va fixa termen de încercare de 2 (doi) ani și 5 (cinci ) luni , începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune.

Ca o consecință a condamnării, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptelor cu privire la săvârșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. C., prin rechizitoriul din 26.05.2015 în dosar nr. 3044/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, din infracțiunea de:

- conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, în infracțiunea de:

- conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002- privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009.

Condamnă pe inculpatul major P. C., fiul lui T. și E., născut la data de 15.03.1977 în oraș M., jud.V., CNP-_, cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, muncitor necalificat, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în ., jud. V., la pedeapsa de:

- 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002- privind circulația pe drumurile publice , cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penalăși cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. c teza I, art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 Cod penal.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, suspendă condiționat executarea pedepsei principale a închisorii.

Fixează termen de încercare de 2 (doi) ani și 5 (cinci) luni , începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, suspendă executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. .

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 22 decembrie 2015.

Președinte, Grefier,

R. M. G. C. S.

Red,.R.M.G.

Tehnored.C.S.

4 ex./11.01.2016

S.C. 22 Decembrie 2015

← Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi...		Înlocuirea pedepsei amenzii. Art.560 NCPP. Sentința nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi urmă. C.p.. Sentința nr. 366/2015. Judecătoria BÂRLAD Înlocuirea pedepsei amenzii. Art.560 NCPP. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria BÂRLAD Modificarea/încetarea obligaţiilor. Art.73, 48, 57, 61 Legea 253/2013. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria BÂRLAD Ameninţare. Art.206 NCP. Sentința nr. 9/2015. Judecătoria BÂRLAD Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria BÂRLAD