Înlocuirea pedepsei amenzii (art.560 NCPP). Sentința nr. 174/2015. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 174/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 347/189/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 174/2015

Ședința publică de la 09 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: R. M. G.

GREFIER: C. S.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Bârlad – a participat procuror B. L. G.

Pe rol pronunțarea cauzei penale privind pe condamnatul D. C. V., cu domiciliul în ..V., având ca obiect înlocuirea pedepsei amenzii (art.560 NCPP).

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 02.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, fiind nevoie de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, dându-se următoarea hotărâre;

INSTANȚA

Asupra cauzei de față;

Sub nr._ din 26.01.2015 a fost înregistrată la instanță, sesizarea formulată de Biroul executări penale al Judecătoriei Bârlad, privind înlocuirea pedepsei amenzii penale aplicată condamnatului D. C.-V. prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad rămasă definitivă la data de 21.10.2014 în dosar nr._, cu pedeapsa închisorii, motivat de faptul că inculpatul nu a achitat nici o sumă de bani din amendă, sustrăgându-se cu rea credință de la plata acesteia, deși a fost însștiințat de obligația de plată .

Din analiza actelor dosarului instanța reține următoarele:

Prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad rămasă definitivă la data de 21.10.2014 în dosar nr._, inculpatul D. C.-V., fiul lui I. și Tincuța, născut la data de 31.03.1989 în mun. Bârlad, jud. V., CNP –_, cetățean român, domiciliat în ., jud. V. a fost condamnat la pedeapsa de:

- 1.800 ( una mie opt sute ) lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin.1,2 Cod penal actual ,cu aplicarea art. 5 Cod penal ( în dauna părții vătămate O. C.)

- 1.800 ( una mie opt sute ) lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin.1,2 Cod penal actual, cu aplicarea art. 5 Cod penal ( în dauna părții vătămate O. C.) - 1.200 ( una mie două sute) lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal actual, cu aplicarea art. 5 Cod penal ( în dauna părții vătămate O. C.) .

În temeiul art. 61 alin.2 Cod penal actual, s-a stabilit la 10 lei suma corespunzătoare unei zile-amendă.

În temeiul art. 61 alin. 4 lit. c Cod penal actual, s-a stabilit la 180 numărul zilelor - amendă aplicate inculpatului pentru infracțiunile de violare de domiciliu, iar în temeiul art. 61 alin. 4 lit. b Cod penal, s-a stabilit la 120 numărul zilelor - amendă aplicate inculpatului pentru infracțiunea de amenințare .

În baza art. 38 alin.1 și art. 39 alin. 1 lit. c Cod penal actual, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1.800 lei la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte două pedepse, adică 1.000 lei, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de: 2.800 ( două mii opt sute ) lei amendă penală.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 63 Cod penal actual, privind înlocuirea pedepsei amenzii.

Inculpatului i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor neplății cu rea-credință a pedepsei amenzii penale.

Urmare a rămânerii definitive a hotărârii penale de condamnare la pedeapsa amenzii, Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Bârlad a înștiințat pe condamnat, prin adresa nr._ /469/2014/BP din 21.10.2014, că este obligat să achite la Administrația financiară suma de 2.800 lei amendă penală și suma de 950 lei cheltuieli judiciare, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Din actele dosarului nu rezultă achitarea amenzii și nici pe parcursul judecării prezentei cauze condamnatul nu a făcut dovada achitării amnezii penale de 2.800 lei stabilită prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad.

Analizând probele administrate în cauză, instanța apreciază că sesizarea este întemeiată și dovedită, urmând a fi admisă, pentru următoarele motive:

Conform art. 559 alin. 1 Cod procedură penală care reglementează Punerea în executare a amenzii penale: Persoana condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Conform art. 560 alin. 1 Cod procedură penală care reglementează Înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității: Instanța competentă să dispună înlocuirea obligației de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, potrivit art. 64 alin. (1) din Codul penal, este instanța de executare.

(2) Sesizarea instanței se face din oficiu sau de către organul care, potrivit legii, execută amenda ori de către persoana condamnată. Când dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, instanța va menționa în dispozitiv două entități din comunitate unde urmează a se executa munca neremunerată în folosul comunității. Consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligația și tipul de activitate.

(3) Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se pune în executare prin trimiterea unei copii de pe hotărâre serviciului de probațiune.

Conform art. 561 Cod procedură penală care reglementează Înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunității cu închisoarea: (1) Instanța competentă să dispună, potrivit art. 64 alin. (5) lit. a) din Codul penal, înlocuirea muncii în folosul comunității cu închisoarea este instanța de executare, iar în cazul prevăzut la art. 64 alin. (5) lit. b) din Codul penal, instanța care judecă în primă instanță infracțiunea săvârșită înainte de executarea integrală a muncii în folosul comunității.

(2) Sesizarea instanței se face din oficiu sau de către organul care, potrivit legii, execută amenda ori la sesizarea serviciului de probațiune.

(3) Punerea în executare a hotărârii se face potrivit art. 555 - 557.

Conform art. 63 Cod penal actual, care reglementează Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii:

(1) Dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

(2) Dacă amenda neexecutată a însoțit pedeapsa închisorii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, care se adaugă la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă.

(3) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în condițiile alin. (1) și alin. (2), unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.

Conform art. 64 Cod penal actual care reglementează Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității: (1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimțământul acesteia, instanța înlocuiește obligația de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunității.

Conform art. 14 din Legea nr. 187/2012:

(1) Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii se face după cum urmează:

a) dacă amenda a fost definitiv aplicată anterior intrării în vigoare a Codului penal, înlocuirea se face în baza art. 63^1 din Codul penal din 1969, fără ca durata pedepsei închisorii să poată depăși maximul zilelor-amendă determinat potrivit art. 61 alin. (4) din Codul penal pentru fapta care a atras condamnarea;

b) dacă amenda a fost aplicată după data intrării în vigoare a Codului penal pentru infracțiuni comise anterior acestei date, înlocuirea se va face potrivit dispozițiilor din legea în baza căreia s-a aplicat amenda.

(2) Dispozițiile art. 64 din Codul penal nu se aplică în cazul infracțiunilor săvârșite anterior intrării sale în vigoare, chiar dacă amenda a fost aplicată în baza art. 61 din Codul penal."

- Pedeapsa amenzii penale a fost aplicată inculpatului D. C.-V. după . noului Cod penal, respectiv după data de 01.02.2014, prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad rămasă definitivă la data de 21.10.2014.

- Legea în baza căreia s-a aplicat amenda de 2.800 lei a fost Codul penal actual .

- Infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul au fost săvârșite săvârșită în perioada mai - iunie 2012, anterior datei intrării în vigoare a noului Cod penal - 01.02.2014, fiind reținută încadrarea juridică și regimul sancționator prevăzute de Codul penal actual, în aplicarea legii penale mai favorabile.

În acest context, instanța apreciază că sunt aplicabile dispozițiile tranzitorii de la art. 14 lit. b din Legea nr. 187/2012 mai sus menționate conform cărora înlocuirea se va face potrivit dispozițiilor din legea în baza căreia s-a aplicat amenda.

De asemenea, în aplicarea rațiunii dispozițiilor art. 14 alin. 2 nu sunt aplicabile dispozițiile art. 64 Cod penal privind Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității deoarece nu se aplică în cazul infracțiunilor săvârșite anterior intrării sale în vigoare, respectiv anterior datei intrării în vigoare a noului Cod penal - 01.02.2014, cum este în cazul de față, situație în care nu mai are relevanță și aspectul neprezentării condamnatului pentru a-și da consimțământul.

Din economia textelor de lege invocate rezultă că persoana condamnată are la dispoziție un termen de trei luni, de la rămânerea definitivă a hotărârii, în care are obligația ca, în mod benevol, să achite amenda, termen a cărui curgere conferă statului dreptul de a proceda la executare silită.

Neîndeplinirea obligației de plată în termenul stabilit poate fi efectul mai multor cauze care țin de situația financiară a condamnatului, de pasivitatea acestuia sau de o atitudine răuvoitoare.

În plus, de aceste cauze, după momentul la care statul are deja vocație de a proceda la executare silită, neexecutarea poate fi explicată și printr-o lipsă de fermitate din partea organelor de executare.

În ambele situații, după cum rezultă, neexecutarea obligației poate fi determinată și de atitudinea de rea credință a debitorului. Reaua credință, ca atitudine incorectă, necinstită, perfidă, rezultă din împrejurarea că cel căruia îi revine obligația are posibilitatea de a o îndeplini, dar nu voiește.

Pentru a sancționa această atitudine incorectă a debitorului, legiuitorul a reglementat posibilitatea înlocuirii pedepsei pecuniare cu pedeapsa închisorii cu executare efectivă.

Astfel, conform art. 63 Cod penal actual „ Dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.”

În cauza ce face obiectul prezentului dosar, condamnatul D. C.-V. nu a achitat amenda penală de 2.800 lei, în contextul din care rezultă reaua credință a acestuia.

În cauză instanța reține ca dovedită existența unor împrejurări care probează reaua credință a condamnatului D. C.-V., prin sustragerea de la achitarea amenzii penale:

- S-au solicitat date de identificare a stării materiale, financiare, a bunurilor deținute de D. C.-V..

- În cauză a fost depusă adresa nr. 724/RG/30.01.2015 emisă de Inspectoratul Teritorial de muncă V. din care rezultă că D. C.-V. a realizat venituri din muncă în baza mai multor contracte de muncă la diverse societăți în perioada 2013 - septembrie_, în calitate de muncitor necalificat în construcții.

- În cauză a fost depusă referatul de anchetă socială nr. 1444 di 17.03.2015, întocmit de către Primăria comunie Zorleni, jud. V., la domiciliul condamnatului D. C.-V., din care rezulta că acesta locuiește cu părinții în imobilul acestora, nu este căsătorit, nu are copii în întreținere, muncește în agricultură, iar la data întocmirii referatului de anchetă era plecat la muncă pe raza municipiului B., cu adresa necunoscută.

În prezent, condamnatul D. C.-V. nu realizează venituri proprii din activități legale, determinabile conform legislației muncii și legislației fiscale și supuse evidențelor financiare, respectiv a impozitării, contract de muncă sau alte surse de venit.

Condamnatului D. C.-V., are în prezent vârsta de 26 de ani și este apt de muncă, în lipsa unor dovezi contrarii.

Dimpotrivă, relațiile sosite de la ITM V., confirmă că acesta este apt de muncă și chiar a realizat venituri în perioadele mai sus arătate.

Nu se poate reține o atitudine de bună credință din partea unei persoane refuzul executării unei pedepse, în speță achitarea amenzii penale, în situația în care acest lucru nu este imposibil din cauze obiective.

A fi apt de muncă, dar a nu realiza venituri, nu este o cauză de exonerare a plății amenzii, penale, nerealizarea de venituri legale și identificabile de către condamnat reprezentând strict opțiunea sa, fie pentru a crea o aparență de insolvabilitate, fie ca manifestare a dezinteresului de a-și câștiga existența prin muncă, a neadaptabilității sociale și nu poate fi folosită ca argument al unei așa zise bune credințe.

Legislația în materie civilă-familie și implicit instanțele civile apreciază că debitorul unei obligații de întreținere, apt de muncă, dar fără venituri, este dator la plata pensiei de întreținere lunare, calculată la venitul minim pe economia națională.

Este lipsit de relevanță că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la plata pedepsei amenzii, 21.10.2014, inculpatul nu mai figura în evidențe ITM V. cu venituri în baza contractelor de muncă, atâta timp cât acesta este apt de muncă, aspect care l-a dovedit prin angajările anterioare, iar în prezent este plecat la muncă pe raza altui județ.

Stare materială aparentă din actele oficiale, din care rezultă că o persoană de o vârstă prezumată încă a fi aptă de muncă conform legislației de dreptul muncii, cum este cazul condamnatului D. C.-V., care are în prezent vârsta de 26 de ani și este apt de muncă, dat nu realizează venituri proprii din activități legale, determinabile conform legislației muncii și legislației fiscale și supuse evidențelor financiare, respectiv a impozitării, contract de muncă sau alte surse de venit, nu este un argument în a aprecia că acea persoană este insolvabilă și că nu ar deține mijloace materiale pentru a-și achita o pedeapsă pecuniară sau nu ar avea vocația de a realiza mijloacele materiale și financiare achitării acestei obligații, această stare fiind determinată de acea persoană.

Achitarea unei amenzi penale este o obligație a condamnatului și nu un drept al acestuia pe care să și-l poată manifesta opțional.

O altfel de interpretare ar lăsa fără finalitate însăși pedeapsa aleasă în momentul individualizării acesteia de către instanța care a aplicat-o conform art. 72 Cod penal anterior, moment la care se cunoștea că inculpatul nu are loc de muncă și nu realizează venituri în mod oficial.

Prin aplicarea pedepsei amenzii penale de 2.800 lei inculpatului D. C.-V. prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, instanța penală a apreciat că se atinge scopul pedepsei de reeducarea inculpatului și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiunii, în primul rând raportat la gravitatea faptelor, dar și față de eficiența unei astfel de pedepse pecuniare, și nu s-a avut în vedere, nicidecum, lipsa de eficiență a acestei sancțiuni, în lipsa unor venituri stabile și urmăribile ale condamnatului, cum este cazul inculpatului, care și la data condamnării avea aceeași situație materială ca în prezent, nu realiza venituri din surse urmăribile fiscal, tocmai acesta fiind și scopul pentru care s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. art. 63 Cod penal actual, privind înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii.

Pe de altă parte, lipsa unor venituri proprii evidențiate oficial, în lipsa unei dovezi că nu ar mai fi apt de muncă, capacitatea sa de muncă fiind neafectată, nu duce la concluzia că inculpatul are o stare materială pauperă și care ar prezuma în mod automat existența bunei credințe a condamnatului în neachitarea amenzii penale. Și dacă ar fi reală, starea materială modestă este opțiunea condamnatului de a nu munci și de a nu realiza venituri, sau de a nu declara eventualele venituri obținute.

Dimpotrivă, pentru argumentele mai sus invocare instanța apreciază că acesta se sustrage cu rea credință de la plata amenzii aplicată de o instanță de judecată pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate..

Condamnatului D. C.-V. nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 64 Cod penal actual privind Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, pentru motivele mai sus arătate care exceptează situația inculpatului, condamnat pentru fapte săvârșite sub imperiul vechiului Cod penal, anterioare datei de 01.02.2014.

Având in vedere că, din probatoriul administrat, rezulta că D. C.-V. s-a sustras, cu rea credință, de la executarea amenzii penale, urmează ca instanța să admită sesizarea formulată de Biroul executări penale al Judecătoriei Bârlad, privind înlocuirea pedepsei amenzii penale aplicată condamnatului D. C.-V. prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad rămasă definitivă la data de 21.10.2014 în dosar nr._, cu pedeapsa închisorii, urmând ca instanța,, să aplice inculpatului o pedeapsă, calculată în baza elementelor de individualizare din sentința de condamnare, conform art. 61 alin. 2 Cod penal actual, care a stabilit la 10 lei suma corespunzătoare unei zile-amendă.

În consecință, va înlocui amenda penală de 2.800 lei - reprezentând un număr de 280 zile-amendă ( stabilit la 10 lei suma corespunzătoare unei zile amendă), aplicată prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, condamnatului D. C.-V., fiul lui I. și Tincuța, născut la data de 31.03.1989 în mun. Bârlad, jud. V., CNP –_, cetățean român, domiciliat în ., jud. V. , cu pedepasa de: 280 ( două sute opt zeci ) zile închisoare .

Va menține celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad .

În temeiul art. 193 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 50 lei, rămâne în sarcina statului și va fi plătit Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției, condamnatul beneficiind pe parcursul cauzei de serviciile unui apărător ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite sesizarea formulată de Biroul executări penale al Judecătoriei Bârlad, privind înlocuirea pedepsei amenzii penale aplicată condamnatului D. C.-V. prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad rămasă definitivă la data de 21.10.2014 în dosar nr._, cu pedeapsa închisorii.

Înlocuiește amenda penală de 2.800 lei- reprezentând un număr de 280 zile-amendă ( stabilit la 10 lei suma corespunzătoare unei zile amendă), aplicată prin Sentința penală nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, condamnatului D. C.-V., fiul lui I. și Tincuța, născut la data de 31.03.1989 în mun. Bârlad, jud. V., CNP –_, cetățean român, domiciliat în ., jud. V. , cu pedeapsa de:

- 280 ( două sute opt zeci ) zile închisoare .

Menține celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 391 din 30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad .

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 50 lei, rămâne în sarcina statului și va fi plătit Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 09 iunie 2015.

Președinte, Grefier,

R. M. G. C. S.

Red.R.M.G.

Tehnored.C.S.

5 ex./16.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înlocuirea pedepsei amenzii (art.560 NCPP). Sentința nr. 174/2015. Judecătoria BÂRLAD