Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia (art.338 NCP). Sentința nr. 182/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 182/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 946/189/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA PENALĂ Nr. 182/2015
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. R.
Grefier L. N.
Ministerul Public P. de pe lângă Judecătoria Bârlad
a fost reprezentat de procuror B. L. G.
Pe rol pronunțarea cauzei penale privind pe inculpatul R. N. și pe parte civilă A. L., parte civilă A. V. A., parte civilă A. M., parte civilă A. M., parte civilă A. V., parte civilă U. I., parte civilă C. T., parte civilă C. D., parte civilă V. I. L., parte civilă C. V. M., parte responsabilă civilmente C. I. SA BUCUREȘTI, având ca obiect ucidere din culpă (art.192 NCP)
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 21.05.2015, și au fost consemnate în încheierea de ședința din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, în temeiul art. 391 al. 1 NCPP, instanța a acordat termen pentru deliberare și pronunțare la data de astăzi 03.06.2015, când a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când s-a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Situația de fapt și încadrarea juridică reținută prin rechizitoriu
Prin rechizitoriul nr. 5546/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului R. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de: ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prev. de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal și art.338 alin. 1 Cod penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la data de 25.12.2014, în jurul orelor 20:26, inculpatul R. N. a condus autoturismul marca VW Touran cu nr._ pe DE 581, direcția T.- Bârlad, s-a angajat în depășirea unui autoturism marca Audi A6, cu nr. de înmatriculare_, ignorând indicatoarele rutiere și marcajul, care interziceau această manevră și, rulând pe contrasens, l-a acroșat cu partea stângă a autovehiculului pe numitul C. P., provocând decesul acestuia, inculpatul părăsind, apoi, locul accidentului cu autoturismul implicat în acesta.
Ulterior, fiind audiat în faza urmăririi penale, inculpatul A. M. a recunoscut faptele.
Camera preliminară
Prin încheierea din data de 23 aprilie 2015 (f. 117-119, d.i.) judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privindu-l pe inculpatul R. N..
Desfășurarea cercetării judecătorești
La termenul din data de 21 iunie 2015 (f. 142, d.i.) inculpatul a arătat că recunoaște faptele și dorește să urmeze procedura recunoașterii învinuirii. Inculpatul R. N. a fost audiat în ședință publică, în prezența avocatului ales, declarația acestuia fiind atașată la dosarul cauzei (f. 137, d.i.).
În acest context, după ascultarea inculpatului, instanța reținând aplicabilitatea în cauză a normelor procedurale invocate, date fiind aspectele arătate de inculpat, a încuviințat cererea formulată, prezenta procedură judiciară derulându-se în conformitate cu dispozițiile art. 375, Cod proc.penală ce reglementează judecata în cazul recunoașterii învinuirii.
Situația de fapt reținută de către instanță
Din declarația inculpatului R. N. (f. 150-151 dup,) coroborată cu declarația martorului R. L. (f. 128 dup) și a martorului R. Jenică (f. 124-125, dup), instanța reține că pe data de 25.12.2014 inculpatul și martorul se aflau împreună în autoturismul marca VW Touran și se deplasau către localitatea Bârlad pe DE 581. Autoturismul era condus de către inculpatul R. N..
Pe parcursul deplasării, în localitatea Tutova, județul V., inculpatul s-a angajat în depășirea auto marca Audi cu nr._ și, intrând pe contrasens, a acroșat cu partea stângă a autovehiculului pe numitul C. P. care mergea pe carosabil, pe partea stângă a drumului, tot în sensul de mers către Bârlad.
Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală rezultă că victima nu purta elemente reflectorizante aplicate pe îmbrăcăminte.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului (f. 40-45, dup) și din planșele foto (f. 62-86, dup) rezultă că accidentul rutier s-a produs pe DE 581 la km 54 +337m., porțiune de drum pe care circulația se desfășoară în ambele sensuri cu o singură bandă pe sens, despărțite de marcaj longitudinal continuu simplu. Astfel, din indicatoarele și marcajele amplasate în zonă rezultă că pe sectorul de drum menționat este interzisă manevra de depășire.
Din declarațiile inculpatului, coroborate cu declarațiile martorilor A. A. M. (f. 120, dup), Șarban V.-C., (f. 122/123, dup), R. Jenică (f. 124-125, dup), R. L. (f. 128 dup) și concluziile Raportului de expertiză criminalistică nr. 19/30.01.2015 (f. 49-59, dup), rezultă că după impactul auto cu numitul C. P., inculpatul a oprit autoturismul la o distanță de aproximativ 130 m, a mers până în apropierea locului de impact și realizând că a lovit o persoană, a revenit la autovehiculul său și și-a continuat drumul spre casă, părăsind locul accidentului.
Astfel, inculpatul R. a efectuat o manevră de depășire interzisă și intrând pe contrasens a acroșat pietonul C. P. care se deplasa pe carosabil fără a purta vestă reflectorizantă sau altă sursă reflectorizantă.
Din raportul de expertiză judiciară instanța reține că inculpatul R. N. ar fi putut preveni producerea accidentului dacă nu ar fi efectuat manevra de depășire a altui autovehicul pe un sector de drum pe care această manevră era interzisă.
De asemenea se arată că inculpatul putea evita accidentul dacă l-ar fi observat pe numitul C. P. anterior impactului.
Totodată, din raportul de expertiză judiciară rezultă că numitul C. P. putea preveni accidentul dacă circula pe acostament, în spatele celuilalt pieton aflat în deplasare (A. L.) și dacă ar fi avut aplicate pe îmbrăcăminte elemente reflectorizante sau o sursă de lumină vizibilă. Astfel, instanța reține că victima a avut o culpă concurentă în producerea accidentului.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 71/C din 26.12.2014 efectuat de Serviciul Județean de Medicină Legală V., Cabinetul Medico-Legal Bârlad, (f. 169-170, dup) instanța reține că victima a decedat din cauza insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu disjuncție occipito-vertebrală cervicală, dilacerare cerebrală, hemoragie ventriculară cerebrală, traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale, rupturi de organe interne și hemoperitoneu.
De asemenea se concluzionează că leziunile au putut fi produse prin lovire de vehicul în mișcare la nivelul feței dorsale a corpului victimei.
Astfel, instanța reține situația de fapt, astfel cum a cum a fost prezentată în rechizitoriul parchetului, situație de fapt recunoscută în totalitate de către inculpat.
În drept, fapta inculpatului R. N. constând în aceea că la data de 25.12.2014, în jurul orei 20:00 a condus autoturismul marca VW Touran cu nr. de înmatriculare _ , s-a angajat în depășirea unui autoturism marca Audi A6, ignorând indicatoarele rutiere și marcajul, care interziceau această manevră și, rulând pe contrasens, l-a acroșat cu partea stângă a autovehiculului pe numitul C. P., provocând decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192, alin. 2, C.pen..
Elementul material al infracțiunii este reprezentat de orice acțiune sau inacțiune susceptibilă de a produce, direct sau indirect, decesul unei persoane, iar în speță, constă în acțiunea de depășire și accidentarea persoanei vătămate.
Acțiunea a fost săvârșită cu ocazia efectuării unei activități – aceea de conducere a unui autoturism pe drumurile publice, pentru exercitarea căreia sunt stabilite reguli prin acte normative – O.U.G. nr. 195/2002 și H.G. nr. 1391/2006.
Totodată, acțiunea este urmarea nerespectării dispozițiilor legale pentru efectuarea activității de conducere a unui autoturism – art. 29 din OUG 195/2002 (forma în vigoare la data săvârșirii faptei) Circulația pe drumurile publice se desfășoară în conformitate cu regulile de circulație și cu respectarea semnificației semnalizării rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele și indicațiile polițistului rutier care dirijează circulația, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporară și semnalele conducătorilor de vehicule și art. 48 din OUG 195/2002 conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
Aceste încălcări sunt reținute întrucât inculpatul a efectuat manevra de depășire pe un sector de drum în care această manevră era interzisă conform semnificației indicatoarelor rutiere.
Urmarea imediată este reprezentată de decesul persoanei vătămate.
Legătura de cauzalitate între acțiunile inculpatului și urmarea imediată rezultă din raportul medico-legal de necropsie nr. 71/C din 26.12.2014 efectuat de Serviciul Județean de Medicină Legală V., Cabinetul Medico-Legal Bârlad, (f. 169-170, dup).
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în forma culpei cu prevedere (art. 16 alin. 4 lit. a C.pen.) întrucât, din obligațiile încălcate de către inculpat, respectiv nerespectarea regulilor privind depășirea și din dinamica producerii accidentului, inculpatul putea să prevadă rezultatul faptei sale însă acesta nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.
Împrejurarea că și persoana vătămată a circulat fără a purta elemente reflectorizante nu duce la exonerarea inculpatului de răspundere penală în prezenta cauză întrucât aceasta este o împrejurare care putea fi prevăzută de către inculpat, acesta anticipând că prin . efectuarea unei manevre interzise pe sectorul de drum este posibilă producerea unui accident. Nerespectarea de către pieton a propriilor obligații nu transformă coliziunea într-o împrejurarea imprevizibilă pentru inculpat, ci va atrage consecințe exclusiv în planul individualizării pedepsei și a laturii civile, prin constarea unei culpe comune în producerea accidentului.
Lipsa răspunderii penale a șoferului poate fi constată numai dacă acesta a respectat prevederile legale privind circulația pe acel sector sau obligațiile nerespectate nu au nici o legătură cu producerea accidentului. Cum în cauza de față obligațiile nerespectate sunt în legătură de cauzalitate directă cu accidentarea persoanei vătămate, fapta întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192, alin. 2, C.pen..
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.396, alin. 2, C.proc.pen., fiind probată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat., instanța urmează să îl condamne pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192, alin. 2, C.pen..
Fapta inculpatului R. N. care pe data de 25.12.2014, în jurul orei 20:00, după ce a produs un accident de circulație din care au rezultat victime, a părăsit locul accidentului fără încuviințarea poliției sau procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, constituie infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev. de art. 338, alin. 1, C.pen..
Elementul material al infracțiunii este reprezentant de acțiunea de părăsire a locului accidentului, inculpatul continuându-și deplasarea.
Codul Penal incriminează la alin. 1 părăsirea locului accidentului, fără a face distincție în funcție de urmările produse de accident sau de împrejurările în care a fost săvârșit accidentul. Cu toate acestea, în cadrul alin. 3 lit. a) este prevăzut că nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când în urma acestuia s-au produs doar pagube materiale. În cazul de față, din raportul de necropsie, rezultă că sunt întrunite condițiile de tipicitate obiectivă, accidentul având ca urmare decesul persoanei vătămate.
Urmarea imediată constă în crearea stării de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice precum și îngreunarea stabilirii circumstanțelor producerii accidentului de circulație.
Legătura de cauzalitate rezultă din însăși modalitatea de săvârșire a infracțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă, instanța reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea în forma intenției directe, prev. de art. 16, alin. 3, lit. a, C.pen., acesta observând faptul că a lovit o persoană cu partea fronală a autovehiculului, și continuându-și de plasarea.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.396, alin. 2, C.proc.pen., fiind probată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat., instanța urmează să îl condamne pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev. de art. 338, alin. 1, C.pen.
Conform art. 74, C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În ceea ce privește inculpatul R. N., instanța reține că în privința ambelor infracțiuni criteriile determinante pentru individualizarea pedepsei constau în împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor precum și natura și gravitatea rezultatului produs. Astfel instanța are în vedere că fapta inculpatul a avut ca urmare decesului unei persoane, infracțiunea de ucidere din culpă fiind săvârșită prin încălcarea unor norme elementare privind circulația pe drumurile publice. Astfel, inculpatul și-a încălcat obligațiile de a respecta semnificația indicatoarelor rutiere privind depășirea și a efectuat o manevră nepermisă de lege în condiții de vizibilitate redusă.
Instanța are în vedere, de asemenea, gravitatea deosebită a infracțiunii părăsire a locului accidentului, care lezează în mod grav nu numai siguranța circulației rutiere, făptuitorul sustrăgându-se obligației de a rămâne la fața locului și de a alerta serviciile de urgență dar și în mod subsidiar, relațiile sociale privind înfăputirea justiției, stabilirea cauzelor accidentului și identificarea inculpatului fiind îngreunată prin părăsirea de către acesta a locului în care s-a produs accidentul.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ușor peste mediu în cazul infracțiunii de ucidere din culpă și spre mediu pentru cea de-a doua infracțiune este în măsură să răspundă atât necesității de a sancționa în mod corespunzător gravitatea infracțiunii, cât și realizării scopului educativ-preventiv, astfel că instanța va aplica pedeapsa de câte 2 ani și 4 luni închisoare pentru ucidere din culpă și 2 ani închisoare pentru părăsirea locului accidentului.
Având în vedere că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, rezultă că inculpatul nu poate exercita funcții care, prin esența lor, implică existența încrederii societății în persoana care exercită funcția. Față de acestea, instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) lit. b (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat).
Referitor la solicitarea Ministerului Public de aplicare a pedepsei complementare prev. de art. 66, alin. 1, lit. g, C.pen. (dreptul de a exercita activitatea de care inculpatul s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) instanța consideră că aceasta este neîntemeiată întrucât din formularea legiuitorului rezultă că această pedeapsă complementară poate fi aplicată numai atunci când inculpatul, în săvârșirea cu intenție directă sau indirectă a unei infracțiuni, s-a folosit de o anumită calitate sau a desfășurat o anumită activitate care l-a ajutat în săvârșirea infracțiunii. Ori, o astfel de pedeapsă complementară este incompatibilă cu acele situații, cum este și cauza de față, în care infracțiunea a fost săvârșită din culpă în exercitarea unei anumite activități.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța deduce din prevederile art. 65 alin. 1, C.pen. că pentru a putea aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor, este necesară stabilirea unei pedepse principale privative de libertate, precum și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi. Dacă sunt întrunite ambele condiții, instanța de judecată va putea aplica pedeapsa accesorie numai cu privire la drepturile care au fost interzise și ca pedeapsă complementară.
Pentru aceleași motive arătate pentru aplicarea pedepsei complementare, instanța va interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, b, C.pen..
Având în vedere dispozițiile art. 38, alin.1, cod penal, instanța constată că infracțiunile pentru care va fi condamnat inculpatul sunt săvârșite în concurs real urmând ca pedeapsa să se aplice conform regulilor prevăzute de disp. art. 39, alin.1, lit.b, Cod Penal.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază că, față de scopul pedepsei și reinserția socială a inculpatului, acestea pot fi atinse și fără executarea efectivă.
Instanța va avea în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului, din analiza fișei de cazier judiciar (fila 124, d.i.) reieșind că nu este cunoscut cu antecedente penale, este încadrat în muncă, este căsătorit, are copii, recunoaște și regretă fapta.
Fără a nega gravitatea extremă a faptelor reținute în sarcina inculpatului, instanța apreciază totuși, față de persoana inculpatului precum și față de faptul că infracțiunea care a avut consecințele cele mai grave (uciderea din culpă) a fost săvârșită din culpă, că nu se impune scoaterea acestuia din mediul familial și social și plasarea sa în mediu închis, aspecte ce denotă că resocializarea inculpatului se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate aplicate, astfel că în baza art. 91, Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale.
Ca atare, în baza art. 91 Cp, va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condițiile art. 92 Cp și care urmează a curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. 1 Cp, va impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
În baza art. 93, alin. 1, Cod penal, impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) - să se prezinte la Serviciul de Probațiune V., la datele fixate de această instituție;
b)- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)-să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93, alin.3, Cod Penal, inculpatul R. N., va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 zile în cadrul Primăriei Mun. Bârlad sau Direcției Generale de Asistență a Copilului Bârlad.
În baza art. 91 alin. 4 Cod penal atenționează pe inculpat asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 404 alin. 2, Cod de procedură penală, va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96, Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 72, C.pen., va deduce din pedeapsa aplicată durata măsurii reținerii de 24 de ore dispusă pe data de 28.12.2014 prin ordonanța de reținere nr. 5396/28.12.2014 a IPJ V. și durata arestării la dominiliu din data de 29.12.2014 la 26.02.2015.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul R. N. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice și Judiciare.
În temeiul art. 274 al. 1 Cod procedură penală instanța va obliga inculpatul la plata sumei de 1 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
În temeiul art. 396, alin. 2, C.pr.pen. condamnă pe inculpatul R. N., fiul lui Ș. și M., născut la data de 04.06.1959 în Mun. Bârlad, jud. V., CNP_, domiciliat in Mun. Bârlad, ..62, jud. V. la pedeapsa de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art. 192 alin. 1,2 C.pen. 2009 cu aplic. art. 396, alin.10, Cod.Proc.P..
În temeiul art. 396 alin. 2 C.pr.pen. condamnă pe inculpatul R. N., fiul lui Ș. și M., născut la data de 04.06.1959 în Mun. Bârlad, jud. V., CNP_, domiciliat in Mun. Bârlad, ..62, jud. V. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia prev. de art. 338 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 396, alin.10, Cod.Proc.P...
În baza art. 67, alin. 1, corob. cu art. 68, alin.1, lit. c, C.pen., interzice cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1, lit. a, (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), lit. b, (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat).
În temeiul art. 65, alin. 1, C.pen. interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
Respinge ca neîntemeiată cererea Ministerului Public de aplicare a pedepsei complementare prev. de art. 66 alin. 1, lit. i, C.pen. 2009.
În temeiul art. 38, alin.1 și art. 39, alin.1, lit. b, C.pen., contopește cele două pedepse cu închisoarea stabilite inculpatului, aplică acestuia pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare și un spor de pedeapsă de 8 luni, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară de interzicere a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 91, Cod penal, suspendă executarea pedepsei principale sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit în condițiile art. 92, Cod penal și care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93, alin. 1, Cod penal, impune inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) - să se prezinte la Serviciul de Probațiune V., la datele fixate de această instituție;
b)- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)-să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93, alin.2, Cod Penal, inculpatul R. N., fiul lui Ș. și M., născut la data de 04.06.1959 în Mun. Bârlad, jud. V., CNP_ să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93, alin.3, Cod Penal, inculpatul R. N., fiul lui Ș. și M., născut la data de 04.06.1959 în Mun. Bârlad, jud. V., CNP_ va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 zile în cadrul Primăriei Mun. Bârlad sau Direcției Generale de Asistență a Copilului Bârlad.
În baza art. 91 alin. 4 Cod penal atenționează pe condamnat asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 404 alin. 2, Cod de procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96, Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 72, C.pen., deduce din pedeapsa aplicată durata măsurii reținerii de 24 de ore dispusă pe data de 28.12.2014 prin ordonanța de reținere nr. 5396/28.12.2014 a IPJ V. și durata arestării la dominiliu din data de 29.12.2014 la 26.02.2015.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul R. N. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice și Judiciare.
Dispune disjungerea laturii civile, continuarea judecății în ceea ce privește aceasta și acordă termen la 18.06.2015 pentru când se vor cita părțile.
În temeiul art. 272 rap. la art. 274, alin. 1, C.pr.pen., obligă pe inculpatul R. N. la plata către stat a sumei de 1 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.06.2015.
Președinte, Grefier,
C. R. L. N.
Red./ C.R./ 07.07.2015
Tehnored.L.N.
13/ex./08.07.2015
| ← Înlocuirea pedepsei amenzii (art.560 NCPP). Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 202/2015.... → |
|---|
