Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 143/2016. Judecătoria BRAŞOV

Totodată, se reține faptul că, unitatea bancară ., s-a constituit parte civilă pentru suma în cuantum de 49.481,66 lei.

Persoana vătămată S. S. s-a constituit parte civilă în cauză pentru suma în cuantum de 7.000 Euro, reprezentând contravaloarea autoturismului sustras.

Ulterior, conform declarației formulată la data de 05.06.2015, persoana vătămată a revenit asupra constituirii în calitate de parte civilă, precizând că nu formulează pretenții materiale relativ la lipsa de folosință a autoturismului sustras, autoturism care i-a fost restituit, în cursul urmăririi penale de către organele de cercetare penală (fil.117-118 Vol.I dup).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 04.09.2014, în jurul orei 02:45, inculpații B. B. M. și C. M.-D., în baza unui plan infracțional prestabilit, au pătruns in incinta Băncii T., Agenția Răcădău B., situată în municipiul B., ., de unde au sustras o casetă de valori metalică care conținea echivalentul total al sumei în cuantum de 282,828.97 lei.

În desfășurarea activității infracționale, au fost angrenați și coinculpații C. L. și R. R. P., care au asigurat supravegherea căilor de acces spre cartierul Răcădău.

Pentru a înlesni realizarea activității infracționale, la aceeași dată, inculpații B. B. M. și C. M.-D. au sustras dintr-o parcare situată în municipiul B., autovehiculul marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_, fiind conduși la locul săvârșirii acestei faptei de către coinculpatul C. L., care se afla la volanul autoturismului marca Dacia L., pe care îl folosea în desfășurarea activităților de taximetrie.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere materialul probator administrat în cauză.

În evidențierea împrejurărilor în care s-a desfășurat activitatea infracțională desfășurată în incinta Agenției Răcădău, B. T. B., devin relevante aspectele consemnate în cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 04.09.2014 de către organele de cercetare penală din cadrul Serviciului de Investigații Criminale B. (fil. 44-77 Vol. I dup).

Astfel, pe baza acestui mijloc de probă, care confirmă aspectele evidențiate în cuprinsul plângerii penale formulată la data de 04.09.2014, se constată că, la data menționată, respectiv 04.09.2014, în intervalul orar 02:44-02:52, persoane necunoscute au pătruns în sediul Agenției Răcădău, B. T. B., situat în municipiul B., ., prin forțarea ușii principale de acces, cu ajutorul unui obiect metalic (fil.43 Vol.I dup).

În continuare, din analiza probatoriilor precizate, care se completează pe baza imaginilor înregistrate de către sistemul de supraveghere video al agenției bancare, se reține că, urmele de spargere evidențiate la nivelul ușii de acces, au fost dublate de urmele de forțare care au putut fi constatate la nivelul ușii din material lemnos care asigura accesul în casieria unității bancare, concluzionându-se că aceste urme, identificate atât la nivelul tocului și al cantului ușii, cât și la nivelul sistemului de închidere și asigurare, au fost create cu ajutorul unui obiect metalic (fil.82-94 Vol.I dup).

Mai mult, din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului, se constată faptul că, în interiorul casieriei, în zona din colțul față-stânga, a putut fi identificat un spațiu liber, în pardoseală putând fi observată prezența a patru găuri, provenite de la diblurile cu care fusese prins seiful sustras în urma activității infracționale desfășurată în noaptea de 03/04.09.2014, cu mențiunea potrivit căreia, cablul electrotehnic utilizat la legarea seifului la sistemul de alarmare și avertizare al agenției bancare, prezenta urme vizibile de smulgere.

Din conținutul imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al agenției bancare, se desprinde modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională care a condus la sustragerea seifului în care se afla echivalentul sumei în cuantum de 282.828,97 lei, fiind evidențiată silueta a două persoane de sex masculin care, în condițiile unei ploi torențiale, având fețele acoperite și purtând mănuși din material textil, au pătruns în sediul agenției, după forțarea ușii de tip termopan.

După ce au părăsit pentru un scurt interval de timp locul faptei, cele două persoane au revenit, fiind surprinse în cuprinsul acelorași înregistrări în timp ce au sustras din interiorul casieriei seiful metalic, care a putut fi smuls cu ajutorul a două leviere metalice, leviere abandonate de către cei doi autori, aceste obiecte fiind identificate și ridicate în urma activității de cercetare la fața locului desfășurată la data de 04.09.2014.

Detalii relevante privitoare la identitatea persoanelor implicate în comiterea activității infracționale desfășurate în noaptea de 03/04.09.2014 în incinta sediului Agenției Răcădău B. T. B., se desprind din conținutul declarațiilor formulate în cursul urmăririi penale de către inculpații R. R. P. și C. L., care conformă conținutul denunțului anonim formulat la data de 06.01.2015, de către o persoana care nu a dorit să furnizeze detalii privitoare la identitatea sa (fil. fil.170-178, fil. 179-186 Vol.I dup).

Astfel, potrivit declarațiilor formulate de inculpatul C. L. în cursul urmăririi penale, se constată că, în decursul lunii iunie 2014, la inițiativa coinculpaților B. B. M. și C. M.-D., și-a exprimat acordul în sensul de a contribui la elaborarea planului infracțional privitor la sustragerea seifului metalic aflat în casieria Agenția Răcădău, B. T. B..

Desfășurându-și activitatea în calitate de șofer de taxi, în contextul în care fusese liberat din penitenciar în debutul lunii iunie 2014, inculpatul C. L. a fost de acord să asigure supravegherea zonei limitrofe cartierului Răcădău, cunoscând că în activitatea coinculpaților B. B. M. și C. M.-D. urmau să mai fie angrenate și alte două persoane, respectiv inculpații R. R. P. și N. V., cărora le-au fost distribuite, de asemenea, atribuții privind monitorizarea căilor de acces spre cartierul Răcădău.

În același sens, au fost formulate declarațiile inculpatului R. R. P. care, în cursul urmării penale, a precizat faptul că, în seara zilei de 03.09.2014, a fost abordat de inculpatul N. V., ulterior, după un interval de câteva ore, respectiv în jurul orei 02:00, întâlnindu-se în zona cartierului Tractorul cu inculpații B. B. M. și C. M.-D., care se aflau în autoturismul marca Dacia L., la volanul căruia se afla coinculpatul C. L..

În aceste condiții, inculpații s-au deplasat spre cartierului Răcădău, pe drumul de acces între cele două cartiere, fiind purtate discuții privitoare la zonele pe care urmau să le supravegheze inculpații C. L. și R. R. P., acesta din urmă coborând din autoturism în zona restaurantului Cramele lui D., situat pe . sa telefonul mobil remis de coinculpații B. B. M. și C. M.-D., cu scopul de a le oferi informații privitoare la eventuala prezență a unor echipaje de poliție sau jandarmerie, în locația precizată.

De altfel, din analiza acelorași mijloace de probă, se constată faptul că, toți participanții angrenați în realizarea planului infracțional, fiind indicată și contribuția coinculpatului N. V., au avut asupra lor telefoane mobile, achiziționate în prealabil de coinculpații B. B. M. și C. M.-D., pentru a discuta în conferință, pe durata desfășurării activității constând în sustragerea seifului din sediul agenției.

De precizat este faptul că, acționând conform planului prestabilit, pentru a facilita transportul seifului pe care urmau să-l sustragă din incinta unității bancare, inculpații B. B. M. și C. M.-D., folosindu-se de o trusă mecanică, ce conținea un dispozitiv electronic și alte ustensile pentru uz mecanic, au sustras, în aceeași noapte, autovehiculul marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_, situat într-o parcare amenajată pe . B., autoturism aparținând persoanei vătămate S. S..

Intenția celor doi inculpați în sensul de a sustrage un autoturism, a fost adusă la cunoștința inculpatului C. L., acesta observând trusa pe care inculpații B. B. M. și C. M.-D. o aveau asupra lor în noaptea comiterii faptei, activitatea celor doi, care ar fi presupus și contribuția coinculpatului N. V., desfășurându-se, anterior momentului în care inculpatul R. R. P. a fost lăsat să supravegheze .> Împrejurarea privitoare la sustragerea autoturismului marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_, se probează prin conținutul declarațiilor formulate de persoana vătămată S. S. în cursul urmăririi penale, privitoare la faptul că, la data de 04.09.2014, a putut constata lipsa vehiculului, pe care îl parcase în seara precedentă în apropierea imobilului în care locuia, ulterior autoturismul menționat fiind localizat de organele de cercetare penală și predat victimei conform procesului verbal întocmit la data de 09.02.2015 (fil.114-123, fil.125 Vol.I dup).

După sustragerea autoturismului marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_ și stabilirea zonelor care urmau să fie supravegheate, inculpații B. B. M. și C. M.-D. au pătruns efectiv în sediul agenției aflându-se în conferință telefonică cu coinculpații C. L. și R. R. P. pentru a fi informați cu privire la eventuală prezență a unor echipaje de poliție sau jandarmerie în zonă.

Deosebit de relevante sunt împrejurările desprinse din cuprinsul declarațiilor formulate de inculpatul C. L., decedat la data de 22.04.2015, acesta precizând faptul că, după ce inculpații B. B. M. și C. M.-D. au pătruns în sediul agenției având asupra lor două leviere metalice, o pană metalică și un ciocan, a putut distinge, în desfășurarea conferinței telefonice la care erau conectate telefoanele participanților la comiterea faptei, modul în care a fost deschisă ușa de acces în incinta agenției, acesta auzind si sunetul alarmei care se activase determinat de prezența celor doi în sediul instituției.

La scurt timp, inculpatul B. B. M., astfel cum se confirmă și din conținutul declarațiilor formulate de inculpatul R. R. P., le-a comunicat inculpaților care au asigurat paza locului, faptul că pot părăsi locațiile din care își desfășurau activitatea de supraveghere a cartierului Răcădău, solicitându-le acestora să dezmembreze telefoanele mobile, care le-au fost încredințate în prealabil.

În urma comiterii faptei, inculpații B. B. M. și C. D.-M. s-au deplasat cu autoturismul marca Skoda O., având numărul de înmatriculare_, pe ..28, unde se afla parcat autoturismul marca Toyota Yaris, aparținând celui din urmă, în interiorul acestui vehiculul fiind introdus seiful sustras.

În aceste condiții, lăsând autoturismul Toyota Yaris în locul în care se afla parcat, cei doi inculpați și-au continuat deplasarea spre zona străzii E. R., unde, la intersecția cu . autoturismul marca Skoda O., sustras din posesia persoanei vătămate S. S..

Relatările inculpatului C. L. au făcut referire inclusiv la cele petrecute ulterior săvârșirii faptei, în sensul că, aflându-se la volanul autoturismului marca Dacia L. i-a condus pe cei doi coinculpați B. B. M. și C. M. D. în diferite locații aflate pe raza municipiului B., pentru a facilita achiziționarea de către aceștia a instrumentelor metalice necesare pentru deschiderea seifului, în final inculpații deplasându-se în zona forestieră aflată la ieșirea din orașul Râșnov.

După ce au reușit să deschidă seiful sustras, inculpații B. B. M. și C. M. D. au introdus banii într-o geantă, cu precizarea potrivit căreia, în cuprinsul declarațiilor, inculpatul C. L. a realizat o trimitere și la presupusa contribuție a inculpatului N. V., menționând că, în continuare, toți patru s-ar fi deplasat la adresa de domiciliu a acestuia, unde suma de bani sustrasă a fost împărțită conform unei înțelegeri prestabilită.

O parte din suma de bani obținută în urma furtului comis la data de 03/04.09.2014 i-a revenit și coinculpatului R. R. P., acesta fiind căutat de coinculpatul B. B. M. în sensul remiterii sumei de bani corespunzătoare contribuției pe care acesta o îndeplinise în săvârșirea faptei.

Împrejurările de fapt mai sus evidențiate sunt confirmate prin conținutul declarațiilor formulate de inculpatul B. B. M. în cursul cercetării judecătorești, acesta prezentând în mod detaliat împrejurările în care s-a desfășurat activitatea infracțională investigată în cauză (fil.11-112 VolII dosar instanță).

Cu toate acestea de remarcat este faptul că, în mod comun poziției procesuale adoptată de inculpatul R. R. P. cu prilejul audierii efectuată în cursul cercetării judecătorești, în prezentarea modului de comitere a faptelor a fost exclusă contribuția inculpatului C. M. D. care, pe durata procedurilor desfășurate în cauză a uzat, în mod constant, de dreptul la tăcere (fil. 109-110 Vol.II dosar instanță).

Cu toate că, în variantă expusă de coinculpatul B. B. M., persoana alături de care acesta a intrat în sediul agenției bancare, de unde a sustras seiful conținând suma în cuantum de 282,828.97 lei, ar fi fost coinculpatul C. L., de observat este că, aceste precizări, sunt formulate după un lung interval de timp de la data comiterii faptei, fiind în mod evident favorabile coinculpatului C. M. D., a cărui implicare directă în comiterea infracțiunilor cercetate a putut fi evidențiată pe baza probatoriilor administrate în cursul urmăririi penale.

Astfel, în aprecierea declarațiilor inculpatului B. B. M. se impune a fi avută în vedere, sub un prim aspect, împrejurarea privitoare la faptul că, în urma concluziilor formulate în cuprinsul raportului de constatare criminalistică nr._/09.06.2015 s-a apreciat în sensul că, profilul genetic al acestui inculpat coincide cu profilul genetic obținut din probele în litigiu, respectiv din analiza urmelor biologice identificate pe suprafața levierului metalic găsit în incinta unității bancare, rezultatul activității de constatare sub aspectul examinat, având un rezultat negativ în privința inculpatului C. M. D. (fil.80-86 Vol. II dup).

Aceste constatări au fost de natură să contribuie la adoptarea unei poziții de recunoaștere a faptei de către inculpatul B. B. M., oferindu-i, totodată, posibilitatea să indice o persoana distinctă alături de care a pătruns efectiv în sediul agenției bancare, fiind menționată participarea directă a coinculpatului C. L., care decedând la data de 22.04.2015, nu ar mai putea combate susținerile formulate în sensul mai sus menționat.

Nu mai puțin, de remarcat este faptul că, deși, inculpatul B. B. M. a încercat să minimalizeze importanța relației de prietenie existentă între el și coinculpatul C. M. D., aspectele consemnate în cuprinsul procesului verbal de investigații întocmit la data de 09.02.2015, relevă faptul că, ulterior săvârșirii faptelor, pe numele inculpatului B. B. a fost înregistrat autoturismul marca BMW 330 D cu numărul de înmatriculare_, autoturismul fiind adus din Germania de către coinculpatul C. Micea D. (fil.98 Vol.Iv dup).

Această împrejurare dobândește valență deosebită în contextul în care, după cum se desprinde din conținutul procesului verbal de consemnare a investigațiilor întocmit la data de 04.02.2015, inculpatul B. B. M. nu avea un loc de muncă stabil la aceea dată și nu dispunea de surse sigure de venit (fil.97 Vol.Iv).

Nu mai puțin, de evidențiat este faptul că, din conținutul procesului verbal de consemnare a investigațiilor întocmit la data de 14.05.2015 de către organele de cercetare penală din cadrul Serviciului de Investigații Criminale B., se conturează existența unei legături între inculpații N. V., B. B. și C. M. D., în privința acestora fiind efectuate verificări privind activitatea infracțională constând în pătrunderea în sediile sau punctele de lucru ale unor societăți comerciale în scopul sustragerii unor bunuri ușor de valorificat, precum și în scopul sustragerii unor diferite sume de bani (fil. 10 Vol.V dup)

Din analiza acestor date, interpretate coroborat cu împrejurarea potrivit căreia, în cursul urmăririi penale inculpatul C. L. a făcut trimitere expresă la întrebuințarea autoturismului marca Toyota Yaris în realizarea planului infracțional, autoturism care, deși se afla în proprietatea numitei C. D. I., era folosit în mod curent de fratele acesteia, respectiv de către inculpatul C. M. D., se poate constata caracterul neîntemeiat al susținerilor inculpatului B. B. M., astfel cum s-a arătat mai sus (fil.102 Vol.II dup).

Pentru aceleași considerente și reținând că, din economia prevederilor cuprinse în art. 103 alin.1 Ncpp, probele nu au o valoare dinainte stabilită fiind supuse liberei aprecieri în urma evaluării tuturor probatoriilor administrate, instanța va înlătura depoziția inculpatului R. R. P. care, revenind asupra declarațiilor formulate în cursul urmăririi penale a infirmat orice contribuție a inculpatului C. M. D. în săvârșirea infracțiunilor anchetate, precizând în suplimentar, faptul că, personal nu a avut cunoștință despre natura activității la care fusese angrenat de coinculpații B. B. M. și C. L..

Întrucât, în cauză nu a fost furnizat un motiv plauzibil care să conducă la modificarea declarațiilor oferite de inculpatul R. R. P., instanța va acorda eficiență juridică depoziției formulată în cursul urmăririi penale, când același inculpat a relatat modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională la care fusese cooptat, printre alții, de către inculpatul C. M. D..

Analiza probatoriilor administrate în cauză, cu observațiile mai sus expuse, demonstrează dincolo de orice dubiu, participarea directă a inculpatului C. M. D. la comiterea celor două infracțiuni de furt investigate în cauză, inculpatul fiind cel care alături de coinculpatul B. B. M., a sustras seiful din incinta casieriei agenției bancare, acționând în baza unui plan prestabilit care a presupus și activitatea coinculpaților C. L., R. R. P. și, în mod posibil, activitatea coinculpatului N. V..

În drept, faptele inculpaților B. B. M. și C. M.-D. care la data de 03/04.09.2014, profitând de contribuția coinculpatului C. L., au sustras autoturismul marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_ în scopul de a-l folosi pe nedrept, iar ulterior, în decursul aceleiași nopți în intervalul orar 02:44-02:52, au pătruns în sediul Agenției Răcădău, B. T. B., fiind mascați și purtând mănuși, iar de aici au sustras caseta de valori metalică care conținea echivalentul total al sumei în cuantum de 282,828.97 lei, timp în care coinculpații C. L. și R. R. P. au asigurat paza locului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b, c și d, alin. 2 lit. b Ncp și furt în scop de folosință, faptă prevăzută și pedepsită de art. 230 alin. 1 Ncp raportat la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 1 lit. b și d Ncp – ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 77 lit. a Ncp.

Fapta inculpatului R. R. P. care, în noaptea de 03/04.09.2014, în baza unui plan prestabilit a asigurat paza zonei de acces spre cartierul Răcădău, pentru a facilita activitatea infracțională desfășurată de coinculpații B. B. M. și C. M.-D., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 Ncp raportat la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c și d, alin. 2 lit. b Ncp, cu aplicarea art. 77 lit. a Ncp.

În mod prealabil, se impune examinarea conținutului declarației notariale autentificată sub numărul 996/29.07.2015 privitoare la manifestarea de voință a persoanei vătămate S. S. în sensul de se împăca cu inculpații B. B. M. și C. M. D., relativ la infracțiunea de furt în scop de folosință săvârșită în dauna sa la data de 03/04.09.2014 (fil.137 Vol.I, dosar instanță).

Împăcarea părților poate fi definită ca reprezentând cauza care înlătură răspunderea penală constând în acordul intervenit între persoana vătămată și cel care a săvârșit infracțiunea în scopul stingerii conflictului generat prin săvârșirea faptei prevăzută de legea penală.

În conformitate cu prevederile art. 159 Ncp interpretate coroborat cu prevederile art. 231 raportat la art. 230 Ncp, împăcarea înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă, producând efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit, dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

Manifestarea de voință în sensul împăcării părților trebuie să emane de la persoanele interesate în cauză, sau de la alte persoane, care acționează în numele acestora în baza unui mandat special, manifestare de voință care se impune să fie cercetată în mod direct și în condiții de publicitate, pentru a se oferi expresie principiului nemijlocirii, astfel cum acesta este reglementat în conținutul art. 351 alin. 1 Ncpp.

În acest sens, se impune a fi avută în vedere soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în conținutul deciziei nr. 27/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 190 din 20 martie 2007, prin care s-a dispus în sensul că, încetarea procesului penal in cazul infracțiunilor pentru care împăcarea părților înlătură răspunderea penala poate fi dispusa de instanța numai atunci când aceasta constata nemijlocit acordul de voință al inculpatului si al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiționat si definitiv, exprimat in ședința de judecata de aceste părți, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice.

Raportând aspectele teoretice mai sus expuse la speța analizată, instanța constată că manifestarea de voință în sensul împăcării părților, astfel cum aceasta a fost exprimată în cuprinsul convenției notariale autentificată sub numărul 996/29.07.2015, întrunește elementele de legalitate desprinse din conținutul art. 159 Ncp, pentru a conduce la pronunțarea soluției privind încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea de furt în scop de folosință reținută în sarcina inculpaților B. B. M. și C. M. D..

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de furt calificat comisă în dauna Băncii T., Agenția Răcădău B., se constată ca fiind dovedită acțiunea inculpaților B. B. M. și C. M. D. care, pe timp de noapte, respectiv în intervalul orar 02:44-02:52 au pătruns în sediul agenției bancare prin forțarea ușii tip termopan, fiind mascați și purtând mănuși, din interior aceștia reușind să sustragă caseta de valori metalică care conținea echivalentul total al sumei în cuantum de 282,828.97 lei.

Modalitatea în care s-a desfășurat activitatea infracțională, respectiv inculpații au acționat pe timp de noapte, după lăsarea efectivă a întunericului, pătrunzând în sediul unei unități bancare prin efracție, având fețele acoperite pentru a nu putea fi recunoscuți, justifică reținerea formei calificate a infracțiunii supusă analizei, prin reținerea circumstanțelor agravante prevăzute de art. 229 alin. 2 lit. b-d, respectiv alin.2 Ncp.

Referitor la contribuția inculpatului R. R. P., se constată ca fiind îndeplinite condițiile participației penale sub forma actelor de complicitate morală, acesta asigurând paza zonei aflată în apropierea locației în incinta căreia s-a desfășurat activitatea infracțională a coinculpaților B. B. M. și C. M. D..

Din modul în care inculpatul R. R. P. a fost abordat de către coinculpați, și prin raportare la specificul contribuției sale, inculpatul fiind condus în apropierea sediului agenției bancare de unde a fost sustras seiful, primind indicații clare să monitorizeze locația și de a preciza dacă observă prezența unor echipaje ale organelor de cercetară penală, se desprinde faptul că, inculpatul Rusus R. P. a cunoscut în concret natura activității în desfășurarea căreia a fost cooptat de inculpații B. B. M. și C. M. D., acționând în deplină cunoștință de cauză.

Împrejurarea conform căreia, consecutiv săvârșirii faptei, inculpatul a primit efectiv o sumă de bani din cuantumul aflat în conținutul casetei de valori sustrasă în noaptea de 03/04.09.2014, confirmă poziția subiectivă a inculpatului R. R. P., care a asigurat paza locului în scopul înlesnirii activității infracționale desfășurată în mod direct de coinculpații B. B. M. și C. M. D..

Astfel, prin raportare la prevederile cuprinse în art. 50 alin.2 Ncp, potrivit cărora, circumstanțele privitoare la faptă se răsfrâng asupra autorului și a participanților numai în măsura în care aceștia le-au cunoscut sau le-au prevăzut, se constată incidența elementelor circumstanțiale agravante prevăzute de art. 229 alin. 2 lit. b-d, respectiv alin.2 Ncp, inclusiv în privința infracțiunii de complicitate la furt reținută în sarcina inculpatului R. R..

Nu mai puțin, în mod comun situației celor trei inculpați, se impune reținerea circumstanței agravante prevăzută de art. 77 lit. a Ncp, referitoare la comiterea faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, probatoriile administrate în cauză, relevând, inclusiv contribuția inculpatului C. Luarențiu, care alături de coinculpatul R. R. P. a înlesnit comiterea faptei de către coinculpații B. B. M. și C. M. D., conturându-se totodată, presupunerea privitoare la posibila contribuție a coinculpatului N. V. la înfăptuirea aceluiași plan infracțional.

Urmarea imediată a constatat în starea de pericol efectiv instituită în privința relațiilor sociale referitoare la posesia și detenția asupra bunurilor mobile, legătura de cauzalitate între activitatea infracțională și urmarea imediată rezultând din materialitatea faptelor.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpații au acționat cu intenție directă, formă de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. 3 pct. 1 lit. a Ncp, calificată prin scopul urmărit și realizat, respectiv sustragerea unor bunuri în vederea obținerii unor beneficii de natură patrimonială.

Referitor la situația inculpatului B. B. M., din conținutul fișei de cazier judiciar, se constată că acesta a fost condamnat la pedeapsa în cuantum de 1 an închisoare, conform sentinței penale nr. 603/03.07.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar penal nr._/301/2012, definitivă prin decizia penală nr. 1808/26.09.2012 a Curții de Apel București, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Față de această împrejurare și observând conținutul prevederilor art. 44 Ncp, potrivit cărora există pluralitate intermediară de infracțiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă, instanța constată ca faptele din prezenta cauză au fost săvârșite la data de 03/04.09.2014 în stare de pluralitate intermediară prin raportare la conținutul sentinței penale nr. 603/03.07.2012, definitivă prin decizia penală nr. 1808/26.09.2012 a Curții de Apel București, pedeapsa în cuantum de 1 an aplicată în baza acestei sentințe penale neputând conduce la reținerea stării de recidivă postcondamnatorie.

Prin raportare la cele mai sus analizate, în temeiul art. 386 alin. 1 Ncpp, instanța va admite cererea formulată din oficiu și va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. B. M., prin reținerea în suplimentar a prevederilor art. 44 Ncp, privitoare la starea de pluralitate intermediară.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 Ncp, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în conținutul normelor de încriminare reținute în cauză, gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, motivul comiterii infracțiunilor și scopul urmărit, urmarea care s-ar fi putut produce, persoana inculpaților și conduita după comiterea infracțiunilor și în cursul procesului penal.

În abstract, periculozitatea faptelor se desprinde prin raportare la necesitatea asigurării unei protecții corespunzătoare relațiilor patrimoniale, prin înlăturarea oricăror imixtiuni și ingerințe în exercitarea unei posesii legitime asupra bunurilor mobile.

În concret, periculozitatea faptelor se desprinde din modul în care inculpații B. B. M. și C. M.-D. au acționat, respectiv în baza unui plan infracțional prestabilit, care a presupus cooptarea inculpaților R. R. P. și C. L., conturându-se presupunerea privitoare la angrenarea inculpatului N. V., acesta fiind în prezent cercetat pentru comiterea acelorași fapte în cadrul dosarului penal nr._/197/2015 înregistrat pe rolul Judecătoriei B..

Totodată, se impune a fi avut în vedere faptul că, în privința inculpaților se efectuează cercetări relativ la desfășurarea unor activități infracționale, similare celei analizate în prezența cauză, activități desfășurate în cadrul unui grup infracțional organizat aflat sub supravegherea organelor de cercetare penală.

Nu mai puțin, se impune a fi evidențiat prejudiciul rezultat în urma comiterii infracțiunii de furt calificat în dauna Băncii T., Agenția Răcădău B., fiind provocate daune materiale în valoare de aproximativ 282,828.97 lei, la care se adaugă distrugerile cauzate în incinta agenției prin modul în care inculpații au acționat, intrând prin efracție.

În privința inculpatului R. R. P., instanța apreciază în sensul că periculozitatea faptei este diminuată prin contribuția indirectă pe care acesta a avut-o la săvârșirea faptei, inculpatul îndeplinind atribuții subsidiare constând în supravegherea zonei de acces spre cartierul Răcădău, fără să cunoască în amănunt toate detaliile planului infracțional.

Sub aspectul circumstanțelor personale, se constată faptul că, inculpații C. M. D. și R. R. P., spre deosebire de situația coinculpatului B. B. M., nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, aceștia manifestând un comportament social și moral corespunzător până la momentul implicării în comiterea faptelor anchetate în cauză.

Totodată, de evidențiat este faptul că, inculpații s-au prezentat pe parcursul procedurilor desfășurate în cauză, inculpatul C. D. M. uzând de dreptul la tăcere, în timp ce inculpații B. B. M. și R. R. și-au exercitat dreptul în sensul de a formula declarații în cauză, oferind detalii privitoare la modul de săvârșire a faptelor.

Prin raportare la cele mai sus analizate, cu referire la situația inculpatului B. B. M., consecutiv dispozițiilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa și de încetare a procesului penal pentru infracțiunea de furt în scop de folosință comisă în dauna persoanei vătămate S. S., instanța, în temeiul art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b, c și d, alin. 2 lit. b Ncp, cu aplicarea art. 44 și art. 77 lit. a Ncp, va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa în cuantum de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă la data de 03/04.09.2014 în dauna Băncii T., Agenția Răcădău B.).

Acordând eficiență juridică regulilor privitoare la regimul juridic al stării de pluralitate intermediară, în temeiul art. 16 alin.1 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 96 alin. 4 Ncp, va revoca suspendarea sub supraveghere a pedepsei în cuantum de 1 an închisoare, aplicată inculpatul B. B. M. în baza sentinței penale nr. 603/03.07.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar penal nr._/301/2012, definitivă prin decizia penală nr. 1808/26.09.2012 a Curții de Apel București iar, în temeiul art. 96 alin. 5 Ncp și art. 44 alin. 2 Ncp raportat la art. 39 alin. 1 lit b. Ncp, va contopi pedeapsa în cuantum de 3 ani și 6 luni închisoare, stabilită în prezenta cauză, cu pedeapsa în cuantum de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul B. B. M. să execute pedeapsa cea mai grea în cuantum de 3 ani și 6 luni închisoare la care se adaugă un spor obligatoriu de 4 luni (reprezentând o treime din durata pedepsei în cuantum de 1 an închisoare, aplicată în baza sentinței penale nr. 603/03.07.2012), în final fiind aplicată pedeapsa în cuantum de 3 (trei) ani și 10 (zece) luni închisoare.

În cauza dedusă judecății, având în vedere scopul complementar al pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării unor drepturi, respectiv acela de a completa represiunea penală instituită prin aplicarea pedepsei principale, instanța va aprecia în sensul că nu se impune interzicerea unor dintre drepturile prevăzute de art.66 Ncp.

Astfel, se constată că, durata pedepsei principale aplicată în cauză, precum și modalitatea de executare în regim de detenție a acestei pedepse, reprezintă date în raport de care se poate aprecia faptul că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi realizat și în lipsa aplicării pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării unor drepturi.

Întrucât, potrivit art. 65 alin. 1 Ncp, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) - o), a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, instanța constată că, aplicarea acestei pedepse în cauza analizată nu se justifică.

Prin raportare la conținutul sentinței penale nr. 603/03.07.2012, va menține pedeapsa accesorie aplicată inculpatului B. B. M., pedeapsă constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a, și lit. b Vcp, pe durata executării pedepsei principale.

Având în vedere conținutul măsurilor preventive dispuse față de inculpatul B. B. M., în temeiul art. 72 alin.1 Ncp, va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore, începând cu data de 29.02.2012 (măsură dispusă în cauza soluționată în baza sentinței penale nr. 603/03.07.2012), precum și durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 27.04.2015 la zi.

Referitor la măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul B. B. M., prin încheierea penală nr. 28.04.2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei B. în dosar penal nr._, definitivă prin încheierea nr. 59/UP/Contestație/29.04.2015 a Tribunalului B., se constată că, prin raportare la momentul adoptării acestei măsuri, se impune reconsiderarea caracterului rezonabil și proporțional al stări de detenție provizorie.

Astfel, deși în cauză, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa în cuantum de 3 ani și 10 luni închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea unei fapte deosebit de grave îndreptată împotriva patrimoniului, de evidențiat este că, după scurgerea unui interval de aproximativ 8 luni de la data adoptării măsurii arestării preventive, starea provizorie de detenție se impune a fi justificată prin existența unor motive suplimentare, de natură să excludă posibilitatea adoptării unei măsuri alternative.

În acest sens, se constată că, odată cu trecerea timpului, rațiunile privării de libertate trebuie să fie mai puternice, referirea la faptele imputate, la maniera de comitere și la pedeapsa aplicată nefiind suficientă pentru menținerea măsurii arestării preventive după scurgerea unui interval de timp rezonabil de la data adoptării sale.

Totodată, de remarcat este faptul că, adoptarea unei măsuri alternative se impune în acest stadiu procesual și prin raportare la împrejurarea potrivit căreia, în cauză s-a procedat la administrarea probatoriilor esențiale pentru clarificarea faptelor reținute în sarcina inculpatului, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai puțin severă nefiind de natură să instituie un risc privind buna desfășurare a procesului penal până la soluționarea definitivă a cauzei.

Față de cele mai sus expuse și având în vedere necesitatea asigurării prezenței efective a inculpatului la desfășurarea în continuare a procedurilor, în temeiul art. 399 alin. 1 Ncpp, raportat la art. 242 alin.2 Ncpp și art. 218 alin. 1 Ncpp, va înlocui măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul B. B. M. cu măsura arestului la domiciliu, măsură preventivă care se va executa la adresa de domiciliu situată în mun. B. . nr. 25, .>

În temeiul art. 221 alin. 2 Ncpp, pe durata arestului la domiciliu inculpatul va avea obligația de a nu părăsi imobilul în care locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune următoarelor măsuri: