Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 203/2016. Judecătoria BRAŞOV

Judecătoria BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 203/2016 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 203/2016

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

PENAL

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ NR: 203

SEDINȚA PUBLICĂ DIN: 08.02.2016

PREȘEDINTE: M. T.

GREFIER: A.-A. C.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror –C. M.- din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza penală de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 02.02.2016 când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 08.02.2016.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Instanța, în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 8025/P/2015, întocmit la data de 19.10.2015 de P. de pe lângă Judecătoria B. și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 21.10.2015, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:

B. M., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și a art. 41 alin. 1 Cod penal,
C. L., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și a art. 41 alin. 1 Cod penal,
A. I., cercetat în lipsă pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și a art. 41 alin. 1 Cod penal,
D. GHIȚA, cercetată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și a art. 41 alin. 1 Cod penal,
D. F., cercetată în lipsă pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că, în seara zilei de 15.08.2015, în jurul orelor 21:43, inculpații B. M., C. L., D. Ghița, A. I. și D. F. au intrat în supermarketul Penny situat pe . din mun. B., punct de lucru al .., de unde au sustras diverse bunuri alimentare și cosmetice, ascunse într-un sac din material textil aflat sub fusta largă și lungă pe care o purta D. Ghița și D. F.. Inculpații au fost observați de agentul de pază B. D. F. pe sistemul de supraveghere video context în care a anunțat-o pe martora B. M., directorul adjunct al supermarketului, și au decis ca împreună să aștepte inculpații la ieșirea din magazin.

În momentul în care D. Ghița și B. M. au ieșit pe ușile glisante automate ale supermarketului, au fost interceptați de agentul de pază B. D. F., care le-a solicitat să intre înapoi în magazin pentru a verifica dacă au asupra lor bunuri sustrase din magazin. D. Ghița a început să strige că nu are asupra ei niciun bun și să fie lăsați în pace. În acest timp, după ce au trecut de zona caselor de marcat, D. F. și A. I. au observat, apropiindu-se de ușile glisante de ieșire din magazin, că D. Ghița și B. M. fuseseră opriți de agentul de pază, moment în care s-au întors în magazin și au plasat bunurile sustrase pe unul din rafturile supermarketului destinat produselor din cafea. C. L., observând și el că D. Ghița și B. M. au fost opriți de agentul de pază, a luat un coș de cumpărături gol din incinta magazinului, pe care l-a folosit pentru a-l lovi pe agentul de pază după ce, în prealabil, l-a lovit pe acesta cu pumnul în spate, cu scopul de a le asigura scăparea celor două persoane interceptate de agentul de pază. După ce au lăsat produsele furate în magazin, D. F. și A. I. l-au atacat și ei pe agentul de pază.

Pentru a se apăra, agentul de pază B. F. D. i-a lovit pe câțiva dintre făptuitori cu tomfa din dotare, iar pe B. M. a reușit să-l prindă de bluza pe care o purta, însă acesta din urmă s-a dezbrăcat de bluză și a reușit să fugă.

După ce făptuitorii au fugit în direcții diferite, traversând . pază le-a urmărit pe cele două femei cu scopul de a recupera bunurile furate, reușind să le ajungă în zona imobilului cu nr. 5 situat vizavi de supermarketul Penny. Când a încercat să recupereze sacul cu produsele furate de D. Ghița, a fost agresat în continuare de cele două femei, dar și de cei 3 inculpați care l-au lovit pe B. F. D. cu bucăți din lemn, iar A. I. a lovit persoana vătămată cu o sticlă de bere, în zona capului. După ce a reușit să-i îndepărteze pe cei trei bărbați, B. F. D. a recuperat sacul cu bunurile furate de la D. Ghița și, îndreptându-se spre incinta supermarketului, a fost urmat îndeaproape de cei cinci făptuitori, care au aruncat cu pietre spre agentul de pază, una dintre pietre lovindu-l pe acesta în zona bărbiei.

Ulterior, cei cinci au dispărut de la fața locului, lăsând autoturismul cu care veniseră în parcarea supermarketului Penny.

Prejudiciul creat se ridică la suma de 916,76 lei și a fost recuperat în integralitate.

În apărare, inculpatul B. M. a arătat că a intrat în supermarket cu intenția de a cumpăra o șufă pentru a tracta o mașină defectată și nu pentru a sustrage bunuri, iar cu privire la momentul în care a fost oprit de agentul de pază al magazinului, inculpatul a arătat că acesta le-a vorbit urât, i-a jignit și chiar i-a lovit pe el și pe C. L.. (fila 44 dup). S-a reținut în rechizitoriu că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine necooperantă și nesinceră, s-a sustras urmăririi penale până la data de 13.10.2015, când, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 114/05.10.2015 emis de Judecătoria B., a fost depistat pe raza comunei Brezoaele, jud. Dâmbovița.

Inculpatul C. L. a declarat (fila 37 dup) că au intrat cu toții în supermarket pentru a cumpăra de mâncare, sens în care s-au plimbat fiecare prin magazin pentru a alege diferite produse. La ieșirea din supermarket, inculpatul precizează că atât el cât și coinculpații B. M. și D. Ghița au fost controlați corporal, nefiind găsite bunuri asupra lor însă atunci când agentul le-a cerut să se întoarcă, aceștia au refuzat, moment în care agentul de pază a început să îi lovească. În rechizitoriu s-a concluzionat că pe parcursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine cooperantă, dar nesinceră.

Inculpata D. Ghița a declarat (fila 48 dup) că în data de 13 sau 14 august era împreună cu B. M. și Constanțin L. și, la solicitarea inculpaților D. F. și Aivănoei I., cărora li s-a stricat mașina, au împins cu toții autoturismul în parcarea supermarketului Penny. Inculpata a mai precizat că, împreună cu B. M. și C. L., a intrat în supermarket pentru a cumpăra o șufă de tractare însă în cele din urmă nu au cumpărat nimic. La ieșirea din magazin au fost opriți de agentul de pază care le-a solicitat să meargă înapoi în supermarket pentru a fi controlați, moment în care a intervenit și C. L.. Paznicul a început să îl lovească pe C. L., fără ca acesta să riposteze și, după ce a fost lovit de 2-3 ori, inculpatul a ridicat un coș de cumpărături pentru a se apăra. De asemenea, inculpata a mai arătat că agentul de pază l-a lovit și pe B. M.. Inculpata a arătat că, la un moment dat a văzut-o pe D. F. care a confirmat că a luat bunuri din magazin, moment în care D. Ghița i-a spus să le arunce pentru a scăpa de agentul de pază. D. F. și-a desfăcut șorțul în care avea bunurile sustrase și l-a aruncat sub o mașină. Despre inculpata D. Ghița s-a reținut în rechizitoriu că, pe parcursul urmăririi penale, a avut o atitudine necooperantă și nesinceră, s-a sustras urmăririi penale până la data de 13.10.2015, când, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 116/05.10.2015 emis de Judecătoria B., a fost depistată pe raza comunei Brezoaele, jud. Dâmbovița.

Inculpații A. I. și D. F. s-au sustras urmăririi penale, fiind emise mandate de arestare preventivă pe numele lor care nu au putut fi puse în executare.

În susținerea situației de fapt reținută prin rechizitoriu, în faza de urmărire penală, au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă:

- declarația persoanei vătămate B. F. D.;

- procesul verbal de efectuare a cercetării la fața locului și planșa fotografică aferentă;

-rapoartele de constatare criminalistică nr._/09.09.2015;_/09.09.2015;_/09.09.2015;_/09.09.2015;

- procesul verbal de examinare fizică și planșa fotografică aferentă;

- declarațiile martorilor B. M. și A. D. M.;

-procesele verbale de recunoaștere din planșe fotografice din datele de 27.08.2015 și 02.09.2015;

- proces verbal de redare a imaginilor video surprinse de sistemul de supraveghere din incinta supermarketului;

- declarații inculpat C. L.;

- declarațiile date în calitate de inculpați de B. M. și D. Ghița, în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei B. în data de 14.10.2015;

- declarația martorei P. M.;

- procesul verbal de predare- primire a bunurilor care constituie obiectul material al infracțiunii;

- alte înscrisuri

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată B. D. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal, poziție asupra căreia a revenit în fază de judecată arătând că nu mai are nici o pretenție bănească de la inculpați (declarația din 08.01.2016, fila 29 vol II d.i.).

După sesizarea instanței, judecătorul de cameră preliminară a procedat conform dispozițiilor art.344 C.p.p., comunicând inculpaților câte o copie certificată a rechizitoriului. Cu aceeași ocazie, judecătorul de cameră preliminară a pus în vedere inculpaților faptul că, procedura în camera preliminară are ca obiect, verificarea, după trimiterea lor în judecată, conform rechizitoriului anexat, a competenței și a legalității sesizării instanței precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală respectiv că au dreptul ca, în termen de 20 de zile de la data primirii comunicării, să-și angajeze apărător și să formuleze, în scris, eventuale cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Prin încheierea pronunțată în data de 17.11.2015 (fila 98 d.i.), judecătorul de cameră preliminară a constatat epuizată procedura asociată aceste faze procesuale și a făcut aplicarea dispozițiilor art.346 alin. 1 C.proc.pen., constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauză, dispunând în consecință începerea judecății.

Inculpații au fost asistați de apărători din oficiu, fiind respectate astfel disp. art.90 lit. a C.proc.pen..

La termenul de judecată din data de 24.11.2015, potrivit disp. art.374 alin. 4 C.p.p., instanța a pus în vedere inculpaților că pot solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a unor eventuale înscrisuri prezentate, dacă recunosc în totalitate fapta reținută în sarcina lor. Inculpații prezenți B. M., D. Ghița și C. L. au precizat că nu recunosc săvârșirea faptei și se consideră nevinovați. La acest termen, inculpații au dat declarații (fila 118-120 vol I di). Pentru același termen, instanța a dispus din oficiu atașarea fișelor de cazier ale inculpaților (fila 64, 65, 83 d.i.).

În fază de judecată, sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar precum și proba cu audierea inculpaților (fila 118-120 vol I di), audierea persoanei vătămate (fila 29 vol II di), proba testimonială cu martorii B. M. (fila 34 vol II di ) și A. D. M. (fila 35 vol II di), vizionarea înregistrărilor video, toate probele fiind administrate nemijlocit, în fața instanței.

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

În fapt, în seara zilei de 15.08.2015, în jurul orelor 21:43, inculpații au intrat în parcarea supermarketului Penny situat pe . din mun. B., punct de lucru al .., cu autoturismul marca Peugeot 605 cu nr. de înmatriculare BG 331 EX, având . șasiu VF36BP8C_. De la volanul autoturismului a coborât o persoană de sex masculin identificată în persoana numitului B. M., purtând o bluză de culoare albă și pantaloni de culoare închisă, din autoturism coborând apoi și inculpații C. L., purtând tricou de culoare roz și pantaloni scurți de culoare deschisă, A. I., purtând tricou de culoare verde și pantaloni scurți de culoare închisă, D. F. și D. Ghița, ambele purtând fuste lungi și largi de culoare neagră și tricouri de culoare albă. În continuare, inculpații B. M. și D. Ghița au intrat împreună în supermarketul Penny, fiind urmați apoi de C. L., singur, și de A. I. și D. F., împreună.

Cei cinci, împărțiți astfel cum a fost descris anterior, s-au plimbat printre rafturile supermarketului creând impresia că intenționează să cumpere diverse produse, existând momente în care se regrupau daupă care se despărțeau din nou. În aceste împrejurări, D. Ghița împreună cu B. M. au sustras de pe rafturile supermarketului două pachete promoționale formate din câte două sticle de șampon marca Head&Shoulders, 30 de deodorante solide marca Rexona și două rude de salam Agricola, pe care le-au ascuns într-un sac din material textil aflat sub fusta largă și lungă pe care o purta D. Ghița. În aceeași manieră D. F., însoțită de A. I., a sustras o minge de fotbal, cincisprezece deodorante tip spray marca Nivea, patru deodorante solide marca Rexona, un deodorant solid marca Dove, 2 deodorante tip roll-on marca Nivea. În acest timp, C. L., plimbându-se și el printre rafurile magazinului cu un coș de cumpărături gol pentru a crea aparența unui simplu cumpărător, s-a deplasat în apropierea celor două perechi mai sus amintite pentru a supraveghea zonele de săvârșire a furtului astfel încât să nu se afle nicio persoană străină în apropiere.

Agentul de pază B. D. F. a observat pe sistemul de supraveghere video momentul în care D. Ghița și B. M. au sustras cele două rude de salam Agricola, motiv pentru care a sesizat-o pe martora B. M., directorul adjunct al supermarketului, împreună cu care a hotărât să îi aștepte pe inculpați ieșirea din magazin.

Primii care părăsesc incinta supermarketului, trecând prin zona caselor de marcat, fără a plăti vreun produs, sunt D. Ghița și B. M.. După aceea, la una dintre casele de marcat, unde se afla și martora B. M. se oprește C. L., având coșul de cumpărături gol, și o întreabă pe martoră despre una din promoțiile afișate în supermarket pentru a-i distrage atenția, prin spatele lui trecând apoi D. F. și A. I., fapt neobservat de martora B. M..

În acest timp, după ce au trecut de zona caselor de marcat, D. F. și A. I. au observat, apropiindu-se de ușile glisante de ieșire din magazin, că D. Ghița și B. M. fuseseră opriți de agentul de pază, moment în care s-au întors în magazin și au abandonat bunurile sustrase pe unul din rafturile supermarketului destinat produselor din cafea.

C. L., observând și el că D. Ghița și B. M. au fost opriți de agentul de pază, a luat un coș de cumpărături gol din incinta magazinului, pe care l-a folosit pentru a-l lovi pe agentul de pază după ce, în prealabil, l-a lovit pe acesta cu pumnul în spate, cu scopul de a le asigura scăparea celor două persoane interceptate de agentul de pază. După ce au lăsat produsele furate în magazin, D. F. și A. I. l-au atacat și ei pe agentul de pază.

B. F. D., agentul de pază, pentru a se apăra, i-a lovit pe câțiva dintre făptuitori cu tomfa din dotare, iar pe B. M. a reușit să-l prindă de bluza pe care o purta, însă acesta din urmă s-a dezbrăcat de bluză și a reușit să fugă.

După ce făptuitorii au fugit în direcții diferite, traversând . pază le-a urmărit pe cele două femei cu scopul de a recupera bunurile furate, a reușit să le ajungă în zona imobilului cu nr. 5 situat vizavi de supermarketul Penny și, încercând să recupereze sacul cu produse furate de la D. Ghița, a fost agresat în continuare de cele două femei, care au fost apoi ajutate de inculpați, care l-au lovit pe B. F. D. cu niște crengi. Ulterior, A. I. l-a lovit pe B. D. cu o sticlă de bere, în zona capului. După ce a reușit să-i îndepărteze pe cei trei bărbați, B. F. D. a recuperat sacul cu bunurile furate de la D. Ghița și, îndreptându-se spre incinta supermarketului, a fost urmat îndeaproape de cei cinci făptuitori, care au aruncat cu pietre spre agentul de pază, una dintre pietre lovindu-l pe acesta în zona bărbiei.

Ulterior, cei cinci inculpați au dispărut de la fața locului, lăsând autoturismul cu care veniseră în parcarea supermarketului Penny.

Prejudiciul creat se ridică la suma de 916,76 lei și a fost recuperat în integralitate.

Situația de fapt astfel expusă a fost reținută de instanță ca urmare a coroborării declarațiilor inculpaților din fază de urmărire penală cât și din fază de judecată precum și din analiza declarațiilor persoanei vătămate și a martorilor B. M. și A. D.. De asemenea, situația de fapt este parțial dovedită și cu înregistrările surprinse de camerele video din supermarket dar și cu planșa foto atașată la dosarul de urmărire penală. Instanța apreciază că din declarațiile celor prezenți la momentul săvârșirii infracțiunii, rezultă existența unui numitor comun al situației de fapt, diferențele surprinse în depozițiile inculpaților, a persoanei vătămate și a martorilor nu afectează întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de tâlhărie și sunt inerente aprecierii și percepției subiective a desfășurării evenimentelor de către fiecare persoană în parte.

Cu privire la modul în care au ajuns inculpații în parcarea supermarketului Penny, instanța constată din înregistrările video că autoturismul marca Peugeot 605 avea tracțiune autonomă, nefiind împins de nici o persoană, fiind astfel înlăturată apărarea inculpaților B. M. și D. Ghița potrivit căreia au fost rugați de D. F. și A. I. să împingă autoturismul până în parcare la Penny de unde intenționau să cumpere o șufă pentru tractare. De asemenea, faptul că cei 5 inculpați erau împreună rezultă cu evidență din înregistrările video din care se observă că toți inculpații au venit cu aceeași mașină și, deși au intrat pe rând în supermarket, aceștia s-au mai reunit în magazin, iar la final au plecat împreună. Totodată, în săvârșirea actelor materiale de sustragere și a celor de violență, se observă coeziunea subiectivă dar și materială a inculpaților, fiind de netăgăduit faptul că cei 5 inculpați acționau împreună.

În ceea ce privește actele de sustragere reținute în sarcina inculpatei D. Ghița, instanța reține că în planșa foto (fila 130-150 vol II dup) se observă cum în cele două cadre succesive de la ora 21:46:41 – 21:47:19 dispar două produse, respectiv două batoane de salam. De asemenea, în cadrul înregistrării video nr. 012 M_ (de la minutul 21:48:10) se observă cum inculpatul B. M. îi face semn inculpatei D. Ghița în sensul de a nu acționa întrucât sunt camere video, context în care cei doi se deplasează după un raft unde stau mai mult timp. Având în vedere cronologia faptică, instanța reține că sacul („pusuchia”) găsită sub o mașină în parcarea supermarketului aparținea inculpatei D. Ghița întrucât din înregistrarea video 007 M_ (de la ora 21:52:26) rezultă că inculpata D. F. a abandonat bunurile sustrase în magazin. De altfel, și persoana vătămată a precizat că „sacul pe care îl avea D. Ghița asupra ei l-am luat abia după ce am ieșit din magazin, peste stradă; (...) sacul cu produse l-am găsit asupra inculpatei D. Ghița, eram în parcare, în dreptul unui Duster sub care inculpata a încercat să îl ascundă dar nu reușea să îl desfacă” (fila 30 di), iar martora B. M. a arătat că în sacul găsit în parcare au fost găsite produse cosmetice și două batoane de salam Agricola

În ceea ce privește actele de sustragere reținute în sarcina inculpaților D. F. și A. I., instanța constată din înregistrările video 001 M_ (de la ora 21:52:00), 004 M_ (de la ora 21:51:54), 007 M_ (de la ora 21:52:26) cum, după inculpații B. M. și D. Ghița, spre ieșirea din magazin se îndreaptă și inculpații A. și D. F. însă, văzând prezența agenților de supraveghere la ușile glisante, se întorc în magazin, intrând tot prin zona caselor de marcat, se deplasează la unul din raioane unde aruncă bunurile pe care le aveau ascunse în sacul aflat sub fusta inculpatei D. F.. Împrejurarea rezultă și din planșa foto (fila 7 vol II dup)

Sub aspectul actelor de violență, instanța reține cu prioritate declarațiile persoanei vătămate B. D. care se coroborează sub toate aspectele cu declarațiile martorilor B. M. și A. D.. Astfel, B. D. a precizat (fila 30 di) că „la câteva momente după, a intervenit C. L. care m-a lovit în cap cu o sticlă de Tuborg însă doar m-a atins. (...)inculpații B. M. și C. L. au continuat să mă lovească cu niște lemne găsite printre blocuri (...) ulterior, inculpații au început să arunce cu pietre, iar inculpatul A. m-a lovit cu o piatră în zona gurii.” Martora B. M. a arătat deopotrivă că (fila 33 di) „inculpatul C. L. l-a lovit pe B. D. cu un coș de cumpărături, lovitura fiind barată de persoana vătămată (...) toți inculpații s-au întors cu niște lemne cu care l-au lovit pe B. D.. Persoana vătămată a reușit să recupereze bunurile de la D. Ghița. Am văzut când a găsit asupra acesteia sacul cu produse în care erau produse cosmetice și salamuri. Sacul mi l-a dat mie, iar eu am fugit spre magazin, moment în care inculpații au început să arunce cu pietre. Am văzut că inculpatul care nu este prezent (n.r A. I.) a încercat să îl lovească pe B. D. cu o sticlă de bere dar și cu pietre. Cu privire la leziunile suferite de persoana vătămată am observat că aceasta a fost lovită în zona gurii.” O cronologie faptică similară a fost prezentată și de martorul A. D. (fila 35 di) care a declarat că „am văzut cum agentul de pază era lovit cu un coș de cumpărături. (...) am vrut să intru înapoi în magazin și când așteptam să se deschidă ușa cu senzori auzeam din spate cum se aruncă cu pietre în geam (...) după conflict am văzut că agentul de pază era lovit în zona bărbiei.” De asemenea, planșele foto (fila 14 vol II dup relevă) imagini cu cioburile de la sticla cu care persoana vătămată a fost lovită, iar în planșa foto (fila 205-213 vol II dup) sunt surprinse imagini din care se rezultă situația conflictuală în care au fost implicați inculpații. Chiar dacă planșele foto și înregistrările video nu surprind momentele în care persoana vătămată a fost agresată de inculpați, acestea se coroborează și întăresc declarațiile făcute de martori și de persoana vătămată.

Susținerile făcute de persoanele audiate sunt confirmate și de imaginile surprinse din exterior, în parcarea supermarketului, înregistrarea_ evidențiind acte de violență exercitate de inculpatul C. L. care aruncă cu coșul de cumpărături, împrejurare confirmată și de inculpata D. Ghița care a mai precizat și că inculpatul A. I. a lovit agentul de pază cu o sticlă.

Situația de fapt este susținută și de faptul că în autoturismul marca Peugeot abandonat în parcarea Penny Market au fost găsite următoarele bunuri: o sacoșă din plastic ce conține 122 de pachete de gumă Orbit – tip folie cu pastile; o sacoșă din rafie care conține 4 pungi cu fistic marca Nutline, 3 cutii cu folii de pastile antițânțari marca Raid, 8 rezerve pentru aparat electric antițânțari marca Raid, două geluri de duș marca Dove, un recipient cu șampon marca Elseve, 16 cutii de pastă de dinți marca Sensodyne, 39 de pachete de gumă Orbit; o sacoșă din rafie care conține 22 de recipiente cu gel de duș Nivea, 4 recipiente cu șampon Nivea, 8 recipiente cu cremă de corp Dove, un recipient cu cremă Nivea, 10 pachete a câte trei conserve de ton Rio M., 2 conserve de ton Rio M.; o sacoșă din rafie care conține 14 recipiente de gel de duș Nivea, 6 recipiente cu gel de duș Nivea Silver, 4 pachete promoționale Pantene formate dintr-un recipent de șampon și un recipient de balsam de păr, 2 recipiente cu balsam de păr Pantene, 4 cutii telemea de vacă Hochland, 5 pachete a câte 3 conserve de ton Rio M., 6 conserve de ton Rio M., un pachet cu 4 conserve de ton Rio M., 18 recipinte cu gel de duș Dove, 4 recipiente cu șampon Head&Shoulders, 10 recipinte cu gel de duș Gillette, 9 recipiente cu deodorant Adidas, 5 recipiente cu deodorant Adidas Ice Dive, 3 recipiente cu deodorant Adidas 6 in 1 (fila 18 – 26 vol II dup).

Împrejurarea confirmă interesul inculpaților pentru produse similare pe care le-au sustras din supermarketul Penny, respectiv o minge de fotbal de culoare alb – negru; 34 recipiente cu deodorant solid marca Rexona pentru femei; 1 recipient cu deodorant solid marca Dove; 12 recipiente cu deodorant tip spray marca Nivea pentru femei; 2 recipiente cu deodorante tip roll-on marca Nivea pentru femei; 2 pachete promoționale formate din câte un recipient cu șampon de 200 ml și un recipient cu șampon de 750 ml marca Head&Shoulders; 4 recipiente cu deodorant tip spray marca Nivea pentru bărbați.

În drept, instanța reține art. 233 alin.1 C.pen care stabilește următoarele: „furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să își asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani închisoare și interzicerea unor drepturi” precum și art. 234 alin.1 lit. d C.pen. care prevede că “tâlhăria săvârșită în următoarele împrejurări (…) în timpul nopții (...) se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.”

Ca numitor comun al dispozițiilor legale incidente în cauză instanța mai reține și circumstanța agravantă specială a săvârșirii faptei în timpul nopții precum și circumstanța agravantă generală a săvârșirii faptei de către 3 sau mai multe personse împreună prev de art. 77 lit.a C.pen.. Fără a individualiza contribuția fiecărui participant, instanța și-a format convingerea că la desfășurarea activității infracționale și-au adus concursul cinci persoane, respectiv inculpații B. M., D. Ghița, C. L., D. F. și A. I., care au fost prezenți atât la momentul săvârșirii actelor de violență cât și la săvârșirea actelor de sustragere, împrejurare suficientă pentru a reține și agravanta generală. Instanța învederează că participația penală constituie o formă a pluralității de infractori care presupune săvârșirea faptei de mai multe persoane care acționează cu voință comună în calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. În speță, participația penală rezultă dincolo de orice dubiu întrucât cei cinci inculpați au dezvoltat împreună o rezoluție infracțională spontană și comună, fiind așadar întrunite condițiile participației penale. Această împrejurare rezultă cu evidență din modul de operare vădit coordonat inculpații acționau în două grupuri de câte două persoane, iar C. L., sub aparența unui client obișnuit, asigura perimetrul pentru cele două grupuri, împrejurare confirmată în ansamblu de declarația persoanei vătămate (fila 32 di) - “inculpatul B. M. coordona întreaga activitate, dacă fugea el, fugeau și ceilalți”, dar și din contextul premergător săvârșirii faptei când, înregistrările video din care reliefând că toți inculpații au venit cu aceeași mașină și, deși au intrat pe rând în supermarket (minutul 00:56 – 1:17 USB, fila 100 vol II di), aceștia s-au mai reunit în magazin (minutul 4:15; 5:16-5:30 USB, fila 100 vol II di), iar la final au plecat împreună. Totodată, în săvârșirea actelor materiale de sustragere și a celor de violență, se observă coeziunea subiectivă dar și materială a inculpaților, fiind de netăgăduit faptul că cei 5 inculpați acționau împreună. Se observă așadar că între cei 5 inculpați a existat o legătură subiectivă, fiind conturată participația penală în formă proprie, preordinată, concomitentă și eterogenă. Caatare, pentru cei 5 inculpați se reține dovedită și circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de 3 sau mai multe persoane împreună prev de art. 77 lit.a C.pen..

În analizarea circumstanțelor agravante ale infracțiunii ce urmează a fi reținute în sarcina inculpaților, instanța constată că acesta a săvârșit fapta în timpul nopții, respectiv în jurul orei 21:30-22:00, interval orar care în luna august este asimilat întunericului, acesta fiind instalat în mod real și deplin, devenind astfel incidente dispozițiile de calificare a infracțiunii prevăzute de art. 234 alin.1 lit.d C.pen..

În ceea ce privește pe inculpatul B. M.

Pe fondul cauzei, în drept, fapta inculpatului B. M. care, împreună cu ceilalți 4 inculpați, în data de 15.08.2015, în jurul orei 21:45-22:00 în vederea sustragerii de bunuri din supermarketul Penny, l-a agresat fizic pe numitul B. D. F. pentru a asigura scăparea inculpaților și păstrarea bunurilor sustrase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen..

Din punct de vedere al laturii obiective, elementul material ca expresie a caracterului de infracțiune complexă al tâlhăriei, este constituit din două acțiuni corelate - de furt și de constrângere prin violență ori amenințare. Astfel, acțiunea principală constă în luarea unui bun mobil din posesia sau detenția unei persoane, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, iar activitatea secundară, respectiv violențele fac parte din elementul material al infracțiunii de tâlhărie numai dacă au servit ca mijloc pentru săvârșirea infracțiunii de furt ori pentru păstrarea bunului furat ori pentru ca făptuitorul să își asigure scăparea.

Ansamblul probatoriu confirmă faptul că inculpatul B. M. a săvârșit atât acte de violență asupra persoanei vătămate B. D. cât și acte care se circumscriu complicității la actele de sustragere a bunurilor de către inculpata D. Ghița. Astfel, cu privire la actele de violență, persoana vătămată și martorii confirmă că toți inculpații au început să lovească persoana vătămată cu niște crengi de lemn și ulterior, toți inculpații au început să arunce cu pietre înspre persoana vătămată. De asemenea, B. D. a precizat că “inculpatul B. M. coordona întreaga activitate, dacă fugea el, fugeau și ceilalți, apoise oprea și începea să mă lovească. Este adevărat că l-am lovit pe B. M. dar am făcut acest lucru pentru a mă apăra.” Sub aspectul actelor de deposedare, instanța reține că inculpatul B. M. a fost pe parcursul săvârșirii infracțiunii alături de D. Ghița asupra căreia a fost găsit sacul cu produsele furate din magazin. Astfel cum s-a evidențiat mai sus, inculpatul i-a atras atenția inculpatei D. Ghița cu privire la prezența camerelor de luat vederi, împiedicând-o să comită acte de sustragere.

Derularea evenimentelor astfel cum a fost prezentata denota in opinia instantei fara putinta de tagada ca activitatea infracțională a inculpatului B. se circumscrie actelor materiale de lovire, acțiunea secundară a infracțiunii de tâlhărie putând fi realizată și prin loviri cauzatoare de suferințe fizice, dar și acte de complicitate la activitatea principală de sustragere a bunurilor. Pentru a reține calitatea de autor la o infracțiune complexă nu este necesar a se stabili că inculpatul a săvârșit atât acte materiale de deposedare cât și acte materiale de amenințare sau lovire, fiind suficientă săvârșirea oricăreia dintre ele pentru a putea stabili calitatea de autor. Faptul că inculpatul nu a întreprins acte directe de sustragere a bunurilor nu împietează asupra existenței infracțiunii, actele de lovire fiind suficiente pentru a putea reține calitatea de autor în cauză, contribuția concretă a inculpatului la săvârșirea infracțiunii urmând a fi avută în vedere la individualizarea pedepsei.

În concluzie, în prezenta cauză elementul material al infracțiunii constă în acțiunea principală de a lua bunuri alimentare și produse cosmetice în valoare totală 916,76 lei, fără consimțământul persoanei vătămate. Acțiunea de luare a avut loc în contextul unei superiorități numerice a inculpaților și în condițiile în care persoana vătămată B. D., în calitate de agent de pază al magazinului, a fost lovită cu un coș de cumpărături, cu crengi și cu pietre. Cu privire la activitatea infracțională secundară, deși persoana vătămată nu a suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale, instanța reține că loviturile aplicate se circumscriu prevederilor art. 193 alin.1 C.pen., cauzând suferințe fizice. De asemenea, între actele de violență și actele de sustragere există legătură de la mijloc la scop, persoana vătămată fiind agresată de inculpați cu scopul de a-și asigura scăparea și de a păstra bunurile sustrase.

Situația de fapt întrunește așadar elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prin reunirea infracțiunii de furt și a infracțiunii de loviri și alte violențe prev. de art. 193 alin.1 C.pen..

Cu privire la infracțiunea cercetată în cauză, urmarea imediată constă, pe de o parte, în trecerea bunurilor (suma de 916,76 lei) din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în cea a inculpaților și, pe de altă parte, în suferințele fizice cauzate victimei, ca urmare a acțiunii secundare.

Între acțiunile incriminate și rezultatul socialmente periculos produs există legătură de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de tâlhărie a fost săvârșită cu intenție directă, în sensul art. 16 alin.3 lit. a C.pen., atât cu privire la acțiunea principală cât și cu privire la cea secundară, inculpatul B. a prevăzut și a urmărit comiterea furtului prin lovirea victimei, rezoluția infracțională sub aspectul modalității de săvârșire a faptelor fiind anterioară săvârșirii lor în concret, intenția fiind astfel inițială și preordinată. Instanța nu va reține apărările inculpatului potrivit cărora el nu a avut cunoștință de intenția inculpaților D. F. și A. I. constatând că în realitate inculpatul nu doar că a cunoscut intenția celorlalți inculpați, dar a și coordonat întreaga activitate a acestora.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 alin.2 C.p.p., în sensul că fapta deduse judecății există, constituie infracțiune și au fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului față de infracțiunea comise.

Având în vedere cele expuse și luând în considerare că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța reține un procent semnificativ al contribuției inculpatului B. M. la săvârșirea infracțiunii, el fiind cel care a coordonat întreaga activitate infracțională și care a realizat actele materiale de violență, aducându-și concursul și la actele de sustragere a bunurilor persoanei vătămate. Contribuția inculpatului B. M. la săvârșirea infracțiunii apare ca o constantă și ca numitor comun al ansamblului probator.

În concluzie, atitudinea nesinceră a inculpatului B. care a încercat să distorsioneze circumstanțele cauzei și să se erijeze răspunderii penale, încercând totodată să se detașeze de activitatea infracțională reținută în sarcina celorlalți inculpați precum și abordarea necooperantă, dublată și de existența unui număr semnificativ de antecedente penale circumscrise aceluiași gen de infracțiuni, respectiv cele îndreptate împotriva patrimoniului coroborate cu acte de violență, prezența și a circumstanțelor de agravare generale și speciale constituie motive pentru aplicarea unei sancțiuni privative de libertate cu executare. De asemenea, instanța va ține cont și de perseverența infracțională a inculpatului, evidențiată de antecedentele penale ale acestuia, care denotă dexteritate infracțională precum și o ușurință în a adopta un comportament infracțional și un act reflex de însușire a rezoluției infracționale, ceea ce constituie o atitudine incorectă față de muncă, față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială ce nu trebuie încurajată.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatului, instanța reține faptul cǎ acesta are vârsta de 52 ani, este necăsătorit, nu are copii minori în întreținere, nu are ocupație, are studii medii și are antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unui număr important de infracțiuni.

Punând în balanță toate aceste aspecte, instanța urmează să aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată faptă prevăzută și pedepsită de art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen..

În ceea ce privește pedeapsa complementară, aplicarea acesteia inculpatului se întemeiază pe dispozițiile art. 66 C.pen., interpretate în lumina deciziei nr. 74/2007 a ÎCCJ și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Sabǎu și P. contra României, precum și cauza C. și M. contra României ) restrângerea exercițiului drepturilor și libertǎților poate fi dispusǎ numai dacǎ este prevǎzutǎ de lege, urmǎrește un scop legitim, este necesarǎ și respectǎ principiul proporționalitǎții.

Astfel, natura și gravitatea faptelor sǎvârșite, împrejurǎrile cauzei, perseverența infracționalǎ și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenței unei nedemnitați în exercitarea drepturilor prevǎzute de art.66 lit.a, h, j, l și n C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritǎțile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a deține, purta, folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în mun B., dreptul de a comunica cu victima B. D., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis. Instanța apreciază că săvârșirea unei fapte cu violență atrage o nedemnitate cu privire la dreptul de a deține, purta, folosi arme. De asemenea, numărul de antecedente penale precum și faptul că, deși i s-a atras atenția de către organele judiciare, executând pedepse și în mediul carceral, inculpatul nu a înțeles să își remedieze conduita, supravegherea lui pe teritoriul României chiar și după executarea pedepsei privative de libertate apare ca necesară. Cu privire la interdicția de a se afla în mun B., instanța o apreciază necesară întrucât inculpatul are domiciliul în județul G., loc unde inculpatul a revenit după săvârșirea faptei, împiedicând desfășurarea urmăririi penale, iar turismul infracțional pe care îl practică inculpatul impune și luarea acestei pedepse complementare. Executarea pedepsei complementare va încep, potrivit art.68 alin.1 lit.c C.pen., după executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin prezenta, pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, h, j, l, n Cod penal, (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În continuare, analizând fișa de cazier a inculpatului, instanța reține că prin sentința penală nr.1228/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosar nr._/299/2010, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 7 ani. Constatând că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat în prezenta cauză a fost săvârșită în termenul de încercare, în baza art. 86 ind 4 rap la art. 83 C.pen. 1969 cu referire la art. 16 din Legea nr.187/2012, instanța va revoca suspendarea condiționată sub supraveghere dispusă prin sentința penală nr.1228/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București și, în consecință, va dispune executarea în întregime a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare. Va cumula pedeapsa stabilită prin prezenta (4 ani închisoare) cu pedeapsa de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.b C.pen., va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 45 alin.5 rap la art. 45 alin.3 lit.b C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art. 72 alin.1 C.pen., va deduce din pedeapsa rezultantă stabilită mai sus durata reținerii și a arestului preventiv din 24.09.2015 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. cu referire la art. 208 alin.4 C.proc.pen, va menține măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr. 105/25.09.2015 pronunțată de Judecătoria B. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Instanța apreciază că pericolul social al faptei și al inculpatului astfel cum a fost explicitat în motivarea de maisus confirmă necesitatea menținerii măsurii preventive până la soluționarea definitivă a cauzei.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. M. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În ceea ce privește pe inculpatul D. Ghița

În drept, fapta inculpatei D. Ghița care împreună cu împreună cu ceilalți 4 inculpați, în data de 15.08.2015, în jurul orei 21:45-22:00 a sustras bunuri din supermarketul Penny și l-a agresat fizic pe numitul B. D. F. pentru a asigura scăparea inculpaților și păstrarea bunurilor sustrase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen..

Din punct de vedere al laturii obiective, ansamblul probatoriu confirmă faptul că inculpata D. Ghița a săvârșit atât acte de violență asupra persoanei vătămate B. D. cât și acte de sustragere a bunurilor din supermarket. Astfel, sub aspectul actelor de deposedare, instanța reține că asupra inculpatei a fost găsit sacul cu produsele furate din magazin, respectiv două pachete promoționale formate din câte două sticle de șampon marca Head&Shoulders, 30 de deodorante solide marca Rexona și două rude de salam Agricola, pe care le-a ascuns într-un sac din material textil aflat sub fusta largă și lungă pe care o purta D. Ghița. Cu privire la actele de violență, persoana vătămată și martorii confirmă că toți inculpații au început să lovească persoana vătămată cu niște crengi de lemn și ulterior, toți inculpații au început să arunce cu pietre înspre persoana vătămată. De asemenea, D. Ghița și D. F. l-au lovit pe B. D. cu poșetele pe care le aveau asupra lor.

Derularea evenimentelor astfel cum a fost prezentata denota in opinia instantei fara putinta de tagada ca activitatea infracțională a inculpatei D. Ghița se circumscrie actelor materiale de lovire, acțiunea secundară a infracțiunii de tâlhărie putând fi realizată și prin loviri cauzatoare de suferințe fizice, dar și actelor de sustragere a bunurilor.

În concluzie, în prezenta cauză elementul material al infracțiunii constă în acțiunea principală de a lua bunuri alimentare și produse cosmetice în valoare totală 916,76 lei, fără consimțământul persoanei vătămate. Acțiunea de luare a avut loc în contextul unei superiorități numerice a inculpaților și în condițiile în care persoana vătămată B. D., în calitate de agent de pază al magazinului, a fost lovită cu un coș de cumpărături, cu crengi și cu pietre. Cu privire la activitatea infracțională secundară, deși persoana vătămată nu a suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale, instanța reține că loviturile aplicate se circumscriu prevederilor art. 193 alin.1 C.pen., cauzând suferințe fizice. De asemenea, între actele de violență și actele de sustragere există legătură de la mijloc la scop, persoana vătămată fiind agresată de inculpați cu scopul de a-și asigura scăparea și de a păstra bunurile sustrase.

Între acțiunile incriminate și rezultatul socialmente periculos produs există legătură de cauzalitate.

În concret, instanța reține că gradul de participație a inculpatei D. Ghița a fost unul semnificativ, ea săvârșind atât acte de sustragere cât și acte de violență. De asemenea, modul de coordonare în săvârșirea faptei, superioritatea numerică a inculpaților care a sporit încrederea acestora în reușita faptei ilicite, atitudinea constant nesinceră a inculpatei care a încercat să prezinte situația de fapt în alți parametri, să minimizeze propria contribuție și să determine agravarea răspunderii celorlalți participanți, coroborată însă și cu natura juridică a infracțiunii vădesc pericolul social atât al faptei cât și al inculpatei. Nu în ultimul rând, faptul că inculpata fusese liberată condiționat cu doar 4 zile înainte de săvârșirea faptei demonstrează că aceasta nu a profitat de clemența oferită de organele judiciare prin corectarea conduitei, persistând în săvârșirea de infracțiuni.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatei, instanța reține faptul cǎ acesta are vârsta de 1458 ani, este necăsătorit, nu are copii minori în întreținere, nu are o ocupație și figurează cu antecedente penale.

Evaluând toate aceste aspecte, instanța urmează să aplice inculpatei o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată faptă prevăzută și pedepsită de art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen.

Astfel, natura și gravitatea faptelor sǎvârșite, împrejurǎrile cauzei, perseverența infracționalǎ și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei conduc la concluzia existenței unei nedemnitați în exercitarea drepturilor prevǎzute de art.66 lit.a, h, j, l și n C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritǎțile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a deține, purta, folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în mun B., dreptul de a comunica cu victima B. D., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis. Instanța apreciază că săvârșirea unei fapte cu violență atrage o nedemnitate cu privire la dreptul de a deține, purta, folosi arme. De asemenea, numărul de antecedente penale precum și faptul că, deși i s-a atras atenția de către organele judiciare, executând pedepse și în mediul carceral, inculpata nu a înțeles să își remedieze conduita, supravegherea ei pe teritoriul României chiar și după executarea pedepsei privative de libertate apare ca necesară. Cu privire la interdicția de a se afla în mun B., instanța o apreciază necesară întrucât inculpata are domiciliul în județul G., loc unde inculpatul a revenit după săvârșirea faptei, împiedicând desfășurarea urmăririi penale, iar turismul infracțional pe care îl practică inculpata impune și luarea acestei pedepse complementare. Executarea pedepsei complementare va începe, potrivit art.68 alin.1 lit.c C.pen., după executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin prezenta, pentru o perioadă de 3 ani.

În continuare, analizând fișa de cazier a inculpatei precum și adresa comunicată de Penitenciarul Târgșor (fila 97 vol II di), instanța constată că aceasta a fost liberată condiționat la data de 11.08.2015 conform sentinței nr. 1490 a Judecătoriei Ploiești, având un rest neexecutat de 357 de zile. Constatând că infracțiunea pentru care inculpata este cercetată în prezenta cauză a fost săvârșită înainte de considerarea ca executată a pedepsei, în baza art.104 alin.2 C.pen. rap la art. 43 alin.1 C.pen., instanța va revoca liberarea condiționată dispusă prin sent pen nr. 1490/04.08.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._/197/2015 și, în consecință, va dispune executarea restului rămas neexecutat de 357 zile pe care îl cumulează cu pedeapsa stabilită prin prezenta, inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă 4 ani și 357 zile închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.b C.pen., va aplica inculpatei pe lângă pedeapsa rezultantă de 4 ani și 357 zile închisoare pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 45 alin.5 rap la art. 45 alin.3 lit.b C.pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 C.pen., deduce din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 357 zile închisoare, durata arestului preventiv din data de 13.10.2015 la zi.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 4 C.proc.pen., va menține măsura arestului preventiv luată față de inculpată prin încheierea penală nr.110/05.10.2015 pronunțată de Judecătoria B., până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Instanța apreciază că pericolul social al faptei și al inculpatei astfel cum a fost prezentat în motivarea de maisus confirmă necesitatea menținerii măsurii preventive până la soluționarea definitivă a cauzei.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata D. Ghița în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În ceea ce privește pe inculpatul C. L.

Pe fondul cauzei, în drept, fapta inculpatului C. L. care, împreună cu ceilalți 4 inculpați, în data de 15.08.2015, în jurul orei 21:45-22:00 în vederea sustragerii de bunuri din supermarketul Penny, l-a agresat fizic pe numitul B. D. F. pentru a asigura scăparea inculpaților și păstrarea bunurilor sustrase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen..

Din punct de vedere al laturii obiective, ansamblul probatoriu confirmă faptul că inculpatul C. L. a săvârșit atât acte de violență asupra persoanei vătămate B. D. cât și acte care se circumscriu complicității la actele de sustragere a bunurilor de către ceilalți inculpați. Astfel, cu privire la actele de violență, persoana vătămată și martorii confirmă că toți inculpații au început să lovească persoana vătămată cu niște crengi de lemn și ulterior, toți inculpații au început să arunce cu pietre înspre persoana vătămată. De asemenea, martora B. M. precum și persoana vătămată l-au indicat pe inculpat ca fiind persoana care l-a lovit pe B. D. cu un coș de cumpărături, B. D. reușind să bareze lovitura.

Derularea evenimentelor astfel cum a fost prezentata denota in opinia instantei fara putinta de tagada ca activitatea infracțională a inculpatului C. L. se circumscrie actelor materiale de lovire, acțiunea secundară a infracțiunii de tâlhărie putând fi realizată și prin loviri cauzatoare de suferințe fizice, dar și acte de complicitate la activitatea principală de sustragere a bunurilor. Pentru a reține calitatea de autor la o infracțiune complexă nu este necesar a se stabili că inculpatul a săvârșit atât acte materiale de deposedare cât și acte materiale de amenințare sau lovire, fiind suficientă săvârșirea oricăreia dintre ele pentru a putea stabili calitatea de autor. Faptul că inculpatul nu a întreprins acte directe de sustragere a bunurilor nu împietează asupra existenței infracțiunii, actele de lovire fiind suficiente pentru a putea reține calitatea de autor în cauză, contribuția concretă a inculpatului la săvârșirea infracțiunii urmând a fi avută în vedere la individualizarea pedepsei.

În concluzie, în prezenta cauză elementul material al infracțiunii constă în acțiunea principală de a lua bunuri alimentare și produse cosmetice, fără consimțământul persoanei vătămate. Acțiunea de luare a avut loc în contextul unei superiorități numerice a inculpaților și în condițiile în care persoana vătămată B. D., în calitate de agent de pază al magazinului, a fost lovită cu un coș de cumpărături, cu crengi și cu pietre. Cu privire la activitatea infracțională secundară, deși persoana vătămată nu a suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale, instanța reține că loviturile aplicate se circumscriu prevederilor art. 193 alin.1 C.pen., cauzând suferințe fizice. De asemenea, între actele de violență și actele de sustragere există legătură de la mijloc la scop, persoana vătămată fiind agresată de inculpați cu scopul de a-și asigura scăparea și de a păstra bunurile sustrase.

Între acțiunile incriminate și rezultatul socialmente periculos produs există legătură de cauzalitate.

În concret, instanța reține un procent semnificativ al contribuției inculpatului C. L. la săvârșirea infracțiunii, el fiind cel care a realizat actele materiale de violență, aducându-și concursul și la actele de sustragere a bunurilor prin asigurarea perimetrului în care ceilalți inculpați acționau în mod direct.

În concluzie, atitudinea nesinceră a inculpatului C. L. care nua recunoscut fapta ci dimpotrivă a încercat să distorsioneze circumstanțele cauzei și să se erijeze răspunderii penale, încercând totodată să se detașeze de activitatea infracțională reținută în sarcina celorlalți inculpați precum și abordarea necooperantă, dublată și de existența unui număr de antecedente penale circumscrise aceluiași gen de infracțiuni, respectiv cele îndreptate împotriva patrimoniului coroborate cu acte de violență, prezența și a circumstanțelor de agravare generale și speciale constituie motive pentru aplicarea unei sancțiuni privative de libertate cu executare. De asemenea, instanța va ține cont și de perseverența infracțională a inculpatului, evidențiată de antecedentele penale ale acestuia, care denotă dexteritate infracțională precum și o ușurință în a adopta un comportament infracțional și un act reflex de însușire a rezoluției infracționale, ceea ce constituie o atitudine incorectă față de muncă, față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială ce nu trebuie încurajată. Totodată, faptul că inculpatul recurge la săvârșirea de infracțiuni pentru obținerea mijloacelor materiale rezultă și din faptul că acesta nu are o sursă licită de venit, fiind neșcolarizat și neavând vreo ocupație.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatului, instanța reține faptul cǎ acesta are vârsta de 27 de ani, este necăsătorit, nu are copii minori în întreținere, nu are ocupație, este neșcolarizat și are antecedente penale, fiind condamnat anterior la o pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

În continuare, analizând fișa de cazier a inculpatului, instanța reține că prin sentința penală nr.1228/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosar nr._/299/2010, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani. Constatând că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat în prezenta cauză a fost săvârșită în termenul de încercare, în baza art. 86 ind 4 rap la art. 83 C.pen. 1969 cu referire la art. 16 din Legea nr.187/2012, instanța va revoca suspendarea condiționată sub supraveghere dispusă prin sentința penală nr.1228/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București și, în consecință, va dispune executarea în întregime a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare. Va cumula pedeapsa stabilită prin prezenta (4 ani închisoare) cu pedeapsa de 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.b C.pen., va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 72 alin.1 C.pen., va deduce din pedeapsa rezultantă stabilită mai sus durata reținerii și a arestului preventiv din 24.09.2015 la zi.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul C. L. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În ceea ce privește pe inculpatul D. F.

În drept, fapta inculpatei D. F. care împreună cu împreună cu ceilalți 4 inculpați, în data de 15.08.2015, în jurul orei 21:45-22:00 a sustras bunuri din supermarketul Penny și l-a agresat fizic pe numitul B. D. F. pentru a asigura scăparea inculpaților și păstrarea bunurilor sustrase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen..

Din punct de vedere al laturii obiective, ansamblul probatoriu confirmă faptul că inculpata D. F. a săvârșit atât acte de violență asupra persoanei vătămate B. D. cât și acte de sustragere a bunurilor din supermarket. Astfel, sub aspectul actelor de deposedare, se observă în înregistrarea video cum inculpata a ieșit din magazin având ascunse sub fustă mai multe produse după care a reintrat în magazin tot pe la casele de marcat, s-a deplasat împreună cu inculpatul A. pe un culoar unde a răsturnat produsele sustrase anterior. Cu privire la actele de violență, persoana vătămată și martorii confirmă că toți inculpații au început să lovească persoana vătămată cu niște crengi de lemn și ulterior, toți inculpații au început să arunce cu pietre înspre persoana vătămată. De asemenea, D. Ghița și D. F. l-au lovit pe B. D. cu poșetele pe care le aveau asupra lor.

Derularea evenimentelor astfel cum a fost prezentata denota in opinia instantei fara putinta de tagada ca activitatea infracțională a inculpatei D. F. se circumscrie actelor materiale de lovire, acțiunea secundară a infracțiunii de tâlhărie putând fi realizată și prin loviri cauzatoare de suferințe fizice, dar și prin actele de sustragere a bunurilor.

În concluzie, în prezenta cauză elementul material al infracțiunii constă în acțiunea principală de a lua bunuri alimentare și produse cosmetice, fără consimțământul persoanei vătămate. Acțiunea de luare a avut loc în contextul unei superiorități numerice a inculpaților și în condițiile în care persoana vătămată B. D., în calitate de agent de pază al magazinului, a fost lovită cu un coș de cumpărături, cu crengi și cu pietre. Cu privire la activitatea infracțională secundară, deși persoana vătămată nu a suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale, instanța reține că loviturile aplicate se circumscriu prevederilor art. 193 alin.1 C.pen., cauzând suferințe fizice. De asemenea, între actele de violență și actele de sustragere există legătură de la mijloc la scop, persoana vătămată fiind agresată de inculpați cu scopul de a-și asigura scăparea și de a păstra bunurile sustrase.

Cu privire la infracțiunea cercetată în cauză, urmarea imediată constă, pe de o parte, în trecerea bunurilor din stăpânirea de fapt a persoanei vătămate în cea a inculpaților și, pe de altă parte, în suferințele fizice cauzate victimei, ca urmare a acțiunii secundare.

Între acțiunile incriminate și rezultatul socialmente periculos produs există legătură de cauzalitate.

În concret, instanța reține că gradul de participație a inculpatei D. F. a fost unul semnificativ, ea săvârșind atât acte de sustragere cât și acte de violență. De asemenea, modul de coordonare în săvârșirea faptei, dar mai cu seamă faptul că inculpata s-a sustras de la urmărirea penală și în continuare de la cercetarea judecătorească, fiind presupus că ar fi plecată din țară în Franța, coroborat și cu natura juridică a infracțiunii vădesc pericolul social atât al faptei cât și al inculpatei.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatei, instanța reține faptul cǎ acesta are vârsta de 25 ani, este necăsătorită, are un copil minor în întreținere, nu are o ocupație și este neșcolarizată. De asemenea, instanța reține că inculpata nu figurează înregistrată cu antecedente penale, însă întrucât nu s-a prezentat pentru a exprima acordul obligatoriu la executarea muncii în folosul comunității, în cauză nu se poate dispune executarea pedepsei în regim neprivativ de libertate, respectiv suspendarea executării sub supraveghere. Amânarea aplicării pedepsei impune ca și condiție obligatorie ca pedeapsa prevăzută de lege să nu depășească 7 ani, or infracțiunea de tâlhărie calificată este sancționată cu o pedeapsă de 3 la 10 ani închisoare, nefiind posibilă nici această modalitate de executare a pedepsei.

În ceea ce privește pedeapsa complementară, aplicarea acesteia inculpatei se întemeiază pe dispozițiile art. 66 C.pen., interpretate în lumina deciziei nr. 74/2007 a ÎCCJ și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Sabǎu și P. contra României, precum și cauza C. și M. contra României ) restrângerea exercițiului drepturilor și libertǎților poate fi dispusǎ numai dacǎ este prevǎzutǎ de lege, urmǎrește un scop legitim, este necesarǎ și respectǎ principiul proporționalitǎții.

Astfel, natura și gravitatea faptelor sǎvârșite, împrejurǎrile cauzei, perseverența infracționalǎ și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei conduc la concluzia existenței unei nedemnitați în exercitarea drepturilor prevǎzute de art.66 lit.a, h, j, l și n C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritǎțile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a deține, purta, folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în mun B., dreptul de a comunica cu victima B. D., motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis. Instanța apreciază că săvârșirea unei fapte cu violență atrage o nedemnitate cu privire la dreptul de a deține, purta, folosi arme. De asemenea, numărul de antecedente penale precum și faptul că, deși i s-a atras atenția de către organele judiciare, executând pedepse și în mediul carceral, inculpata nu a înțeles să își remedieze conduita, supravegherea ei pe teritoriul României chiar și după executarea pedepsei privative de libertate apare ca necesară. Cu privire la interdicția de a se afla în mun B., instanța o apreciază necesară întrucât inculpata are domiciliul în județul G., împiedicând desfășurarea urmăririi penale, iar turismul infracțional pe care îl practică inculpata impune și luarea acestei pedepse complementare. Executarea pedepsei complementare va începe, potrivit art.68 alin.1 lit.c C.pen., după executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin prezenta, pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 4 C.proc.pen., va menține măsura arestului preventiv luată față de inculpată, constatând totodată că mandatul de arestare emis pe numele inculpatei D. F. nu a fost pus în executare, acesta sustrăgându-se cercetării judecătorești.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata D. F. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În ceea ce privește pe inculpatul A. I.

Pe fondul cauzei, în drept, fapta inculpatului A. I. care, împreună cu ceilalți 4 inculpați, în data de 15.08.2015, în jurul orei 21:45-22:00 în vederea sustragerii de bunuri din supermarketul Penny, l-a agresat fizic pe numitul B. D. F. pentru a asigura scăparea inculpaților și păstrarea bunurilor sustrase, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233, 234 alin. 1 lit. d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen..

Din punct de vedere al laturii obiective, ansamblul probatoriu confirmă faptul că inculpatul A. I. a săvârșit atât acte de violență asupra persoanei vătămate B. D. cât și acte care se circumscriu complicității la actele de sustragere a bunurilor de către inculpata D. F.. Astfel, cu privire la actele de violență, persoana vătămată și martorii confirmă că toți inculpații au început să lovească persoana vătămată cu niște crengi de lemn și ulterior, toți inculpații au început să arunce cu pietre înspre persoana vătămată. De asemenea, martora B. M. precum și persoana vătămată l-au indicat pe inculpat ca fiind persoana care l-a lovit pe B. D. cu o sticlă de bere Tuborg.

Instanța nu poate ralia la argumentul avocatului inculpatului care a solicitat achitarea inculpatului întrucât există dubii cu privire la fapta săvârșită de către inculpatul A.. Este adevărat că înregistrările video din supermarket nu au surprins în totalitate derularea evenimentelor însă declarațiile persoanei vătămate și ale martorilor audiați în cauză se coroborează între ele și confirmă faptul că B. D. a fost lovit cu o sticlă de bere Tuborg dar și o piatră de către inculpatul A. – „am văzut cu certitudine că inculpatul A. m-a lovit cu piatra întrucât se afla la o distanță de un metru” (declarație persoana vătămată); „am văzut că inculpatul care nu este prezent a încercat să îl lovească pe B. D. cu o sticlă de bere dar și cu pietre” (declarație martor B. M.).

Derularea evenimentelor astfel cum a fost prezentată denota in opinia instantei fara putinta de tagada ca activitatea infracțională a inculpatului A. I. se circumscrie actelor materiale de lovire, acțiunea secundară a infracțiunii de tâlhărie putând fi realizată și prin loviri cauzatoare de suferințe fizice, dar și acte de complicitate la activitatea principală de sustragere a bunurilor. Pentru a reține calitatea de autor la o infracțiune complexă nu este necesar a se stabili că inculpatul a săvârșit atât acte materiale de deposedare cât și acte materiale de amenințare sau lovire, fiind suficientă săvârșirea oricăreia dintre ele pentru a putea stabili calitatea de autor. Faptul că inculpatul nu a întreprins acte directe de sustragere a bunurilor nu împietează asupra existenței infracțiunii, actele de lovire fiind suficiente pentru a putea reține calitatea de autor în cauză, contribuția concretă a inculpatului la săvârșirea infracțiunii urmând a fi avută în vedere la individualizarea pedepsei.

În concluzie, în prezenta cauză elementul material al infracțiunii constă în acțiunea principală de a lua bunuri alimentare și produse cosmetice, fără consimțământul persoanei vătămate. Acțiunea de luare a avut loc în contextul unei superiorități numerice a inculpaților și în condițiile în care persoana vătămată B. D., în calitate de agent de pază al magazinului, a fost lovită cu un coș de cumpărături, cu crengi și cu pietre precum și cu o sticlă de bere Tuborg. Cu privire la activitatea infracțională secundară, deși persoana vătămată nu a suferit leziuni care să necesite pentru vindecare zile de îngrijiri medicale, instanța reține că loviturile aplicate se circumscriu prevederilor art. 193 alin.1 C.pen., cauzând suferințe fizice. De asemenea, între actele de violență și actele de sustragere există legătură de la mijloc la scop, persoana vătămată fiind agresată de inculpați cu scopul de a-și asigura scăparea și de a păstra bunurile sustrase.

Între acțiunile incriminate și rezultatul socialmente periculos produs există legătură de cauzalitate.

În concret, instanța reține un procent semnificativ al contribuției inculpatului A. I. la săvârșirea infracțiunii, el fiind cel care a realizat actele materiale de violență, aducându-și concursul și la actele de sustragere a bunurilor de către inculpata D. F., el fiind cel care s-a întors împreună cu D. F. pe unul din raioane unde a ajutat-o pe aceasta să arunce bunurile sustrase anterior din sacul pe care îl avea sub fustă.

În concret, instanța reține că gradul de participație a inculpatului A. I. a fost unul semnificativ, el săvârșind atât acte de violență cât și acte de complicitate la actele de sustragere reținute în sarcina inculpatei D. F.. De asemenea, modul de coordonare în săvârșirea faptei, dar mai cu seamă faptul că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și în continuare de la cercetarea judecătorească, fiind presupus că ar fi plecat din țară în Franța, coroborat și cu natura juridică a infracțiunii vădesc pericolul social atât al faptei cât și al inculpatului.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatului, instanța reține faptul cǎ acesta are vârsta de 28 ani, este necăsătorit, are un copil minor în întreținere, nu are o ocupație și are studii medii. De asemenea, instanța reține că inculpatul nu figurează înregistrată cu antecedente penale care să atragă incidența recidivei, însă întrucât nu s-a prezentat pentru a exprima acordul obligatoriu la executarea muncii în folosul comunității, în cauză nu se poate dispune executarea pedepsei în regim neprivativ de libertate, respectiv suspendarea executării sub supraveghere. Amânarea aplicării pedepsei impune ca și condiție obligatorie ca pedeapsa prevăzută de lege să nu depășească 7 ani, or infracțiunea de tâlhărie calificată este sancționată cu o pedeapsă de 3 la 10 ani închisoare, nefiind posibilă nici această modalitate de executare a pedepsei.

Evaluând toate aceste aspecte, instanța urmează să aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată faptă prevăzută și pedepsită de art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 77 lit.a C.pen.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. cu referire la art. 208 alin.4 C.proc.pen, va menține măsura arestării preventive luată față de inculpat, constatând totodată că aceasta nu a putut fi pusă în executare, inculpatul sustrăgându-se cercetării judecătorești..

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. I. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În continuare, instanța urmează să ia act că persoana vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind integral recuperat. De asemenea, va lua act că persoana vătămată B. D. F. a renunțat la constituirea de parte civilă.

În ceea ce privește solicitarea formulată de Ministerul Public de confiscare specială a autoturismului marca Peugeot, cu nr de înmatriculare BG-331-EX, cu . șasiu VF36BP8C_ instanța reține în drept dispozițiile art. 112 lit c C.pen. care prevede că „sunt supuse confiscării bunurile folosite imediat după săvârșirea faptei pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului obținut dacă sunt ale făptuitorului.” Instanța apreciază că acest caz de confiscare specială vizează bunurile folosite imediat după săvârșirea faptei pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului obținut. Această condiție nu este întrunită în cauză întrucât din ansamblul probatoriu rezultă că inculpații au fugit de la locul faptei, abandonând autoturismul marca Peugeot, cu nr de înmatriculare BG-331-EX, cu . șasiu VF36BP8C_ în parcarea supermarketului Penny. Așadar nu se poate reține că acest autoturism a fost folosit imediat după săvârșirea faptei, inculpații asigurându-și scăparea prin mijloace proprii. De asemenea, instanța consideră că bunul a cărui confiscare se solicită are o valoare vădit disporporționată în raport de cuantumul prejudiciului produs în cauză și care a fost recuperat în totalitate. În consecință, în baza art. 112 alin.1 lit.c C.pen., instanța va respinge cererea formulată de Ministerul Public de confiscare specială a autoturismului marca Peugeot, cu nr de înmatriculare BG-331-EX, cu . șasiu VF36BP8C_.

În baza art. 274 al.1, 2 Cod procedură penală, instanța va obliga inculpații la plata sumei de 1000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 274 alin.1 teza finală, suma de 1560 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu (av. H. Ș. C. - 520 lei; av R. M. – 520 lei; av B. B. – 520 lei) va rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen și art. 77 alin.1 lit.a C.pen., condamnă pe inculpatul B. M., fiul lui natural și A., născut la data de 03.07.1963 în mun. București, domiciliat în ., posesor al C.I. . nr._ eliberată de SPC. G., la data de 09.08.2011, CNP_, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 67 alin.2 rap. la art.66 alin.1 lit. a, h, j, l, n Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 65 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, h, j, l, n Cod penal, (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art. 86 ind 4 rap la art. 83 C.pen. 1969 cu referire la art. 16 din Legea nr.187/2012, revocă suspendarea condiționată sub supraveghere dispusă prin sentința penală nr.1228/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosar nr._/299/2010 și, în consecință, dispune executarea în întregime a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare. Cumulează pedeapsa stabilită prin prezenta (4 ani închisoare) cu pedeapsa de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.b C.pen., aplică inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 45 alin.5 rap la art. 45 alin.3 lit.b C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art. 72 alin.1 C.pen., deduce din pedeapsa rezultantă stabilită mai sus durata reținerii și a arestului preventiv din 24.09.2015 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. cu referire la art. 208 alin.4 C.proc.pen, menține măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr. 105/25.09.2015 pronunțată de Judecătoria B. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. M. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

II. În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.1 și art. 77 alin.1 lit.a C.pen., condamnă pe inculpata D. GHIȚA, fiica lui G. și I., născută la data de 27.05.1970 în .. G., domiciliată în com. Valea Dragului, .. G., posesoare a C.P. . nr._, CNP_, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 67 alin.2 rap. la art.66 alin.1 lit. a, h, j, l, n Cod penal, aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 65 C.pen., aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, h, j, l, n Cod penal, (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art.104 alin.2 C.pen. rap la art. 43 alin.1 C.pen., revocă liberarea condiționată dispusă prin sent pen nr. 1490/04.08.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._/197/2015 și, în consecință, dispune executarea restului rămas neexecutat de 357 zile pe care îl cumulează cu pedeapsa stabilită prin prezenta, inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă 4 ani și 357 zile închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.b C.pen., aplică inculpatei pe lângă pedeapsa rezultantă de 4 ani și 357 zile închisoare pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 C.pen., deduce din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 357 zile închisoare, durata arestului preventiv din data de 13.10.2015 la zi.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 4 C.proc.pen., menține măsura arestului preventiv luată față de inculpată prin încheierea penală nr.110/05.10.2015 pronunțată de Judecătoria B., până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

III. În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen și art. 77 alin.1 lit.a C.pen., condamnă pe inculpatul C. L., fiul lui N. și Ghița, născut la data de 11.07.1988 în ., domiciliat în orașul Mihăilești, ., jud. G., posesor al. C.I. . nr._, CNP_, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 86 ind 4 rap la art. 83 C.pen. 1969 cu referire la art. 16 din Legea nr.187/2012, revocă suspendarea condiționată sub supraveghere dispusă prin sentința penală nr.1228/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosar nr._/299/2010, definitivă la data de 10.01.2013 și, în consecință, dispune executarea în întregime a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare. Cumulează pedeapsa stabilită prin prezenta (4 ani închisoare) cu pedeapsa de 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.b C.pen., aplică inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul de a părăsi teritoriul României, dreptul de a se afla în localitatea B., dreptul de a comunica cu persoana vătămată B. D. F., pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 72 alin.1 C.pen., deduce din pedeapsa rezultantă stabilită mai sus durata reținerii și a arestului preventiv din 24.09.2015 la zi.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul C. L. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

IV. În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a C.pen., condamnă pe inculpata D. F., fiica lui natural și Ghița, născută la data de 09.01.1990 în ., domiciliată în orașul Mihăilești, ., jud. G., posesoare a C.I. . nr._, CNP_, în lipsă, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. cu referire la art. 208 alin.4 C.proc.pen, menține măsura arestării preventive luată față de inculpată. Constată că mandatul de arestare preventivă emis pe numele inculpatei D. F. nu a fost pus în executare.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata D. F. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

V. În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d C.pen., cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a C.pen., condamnă pe inculpatul A. I., fiul lui G. și V., născut la data de 29.08.1987 în mun. V., jud. V., domiciliat în orașul Mihăilești, ., jud. G., posesor al C.I. . nr._, CNP_, în lipsă la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. cu referire la art. 208 alin.4 C.proc.pen, menține măsura arestării preventive luată față de inculpat. Constată că mandatul de arestare preventivă emis pe numele inculpatului A. I. nu a fost pus în executare.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. I. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

Ia act că persoana vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind integral recuperat. Ia act că persoana vătămată B. D. F. a renunțat la constituirea de parte civilă.

În baza art. 112 alin.1 lit.c C.pen., respinge cererea formulată de Ministerul Public de confiscare specială a autoturismului marca Peugeot, cu nr de înmatriculare BG-331-EX, cu . șasiu VF36BP8C_.

În baza art. 274 al.1, 2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata sumei de 1000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 274 alin.1 teza finală, suma de 1560 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu (av. H. Ș. C. - 520 lei; av R. M. – 520 lei; av B. B. – 520 lei) rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.02.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. T. A. A. C.

Red/Thred

MT/AAC

22.02.2016

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 321/2016....		Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 192/2016.... →

Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 203/2016. Judecătoria BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 203/2016. Judecătoria BRAŞOV