Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Sentința nr. 39/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 39/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 6422/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 39
Ședința publică din data de 03.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. S.
Grefier: Șinc A.-M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. M. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul A. A.-E. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina cu nr. 2982/P/2011 din data de 20.11.2013 pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 C.p., privind și pe persoana vătămată constituită parte civilă M. E., partea civilă S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PLOIEȘTI și persoana responsabilă civilmente S.C. C. A. S.A..
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința din data de 17.02.2015, aspect consemnat în încheierea de ședință ce face partea integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a permite părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 03.03.2015, hotărând astfel:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina emis la data de 20.11.2013 sub nr. 2982/P/2011 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata A. A.-E., fiica lui I.-G. și A., născută la data de 15.07.1992 în Moreni, jud. Dâmbovița, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, constând în aceea că a condus în ziua de 16.07.2011, în jurul orelor 1340, autovehiculul marca Daewoo Cielo, cu numărul de înmatriculare_, în interiorul stației de alimentare cu GPL aparținând . din Băicoi și, ca urmare a executării unei manevre greșite, a accidentat-o pe partea vătămată M. E., care a necesitat pentru vindecare 100-110 de zile de îngrijiri medicale.
Prin încheierea de ședință din data de 10.04.2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 al. 2 Cpp, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt: în ziua de 16.07.2011, în jurul orelor 1340, inculpata A. A.-E. a condus autovehiculul marca Daewoo Cielo cu numărul de înmatriculare_ în interiorul stației de alimentare cu GPL aparținând . din Băicoi, iar ca urmare a executării unei manevre greșite, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a accidentat-o pe partea vătămată M. E., vânzătoarea stației. Inculpata a acroșat cu partea stânga față a autovehiculului piciorul drept al persoanei vătămate, lovind-o la nivelul tibiei și provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 100-110 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 391/03.04.2013 emis de serviciul medico-legal Ploiești. Leziunile traumatice nu au pus în pericol viața victimei și nu au avut ca efect o infirmitate permanentă fizică sau psihică.
Condițiile în care s-a desfășurat evenimentul au fost următoarele: vizibilitatea specifică atmosferei clare, la miezul zilei, terenul acoperit cu piatră și cu pământ, aproximativ plan și uscat. Inculpata nu a adaptat viteza la condițiile de drum, fiind lipsită de experiență în conducere, obținând permisul de conducere cu o lună înaintea producerii evenimentului.
Accidentul s-a produs din vina exclusivă a inculpatei care, intrând în stația de alimentare cu GPL cu o viteză mult prea mare, nu a știut să manevreze autovehiculul astfel încât să oprească, în condiții de siguranță, paralel cu postamentul de beton al pompei de alimentare. Urme de vopsea de culoare roșie, provenind de la bara de protecție a autovehiculului, au fost imprimate pe grilajul de protecție al skidului, aflat pe postamentul de beton al pompei de alimentare, la o distanță de 50 de cm de marginea postamentului. Partea vătămată, aflată pe postamentul de beton care ar fi trebuit să-i confere protecție, a fost surprinsă de autovehiculul scăpat de sub control și imobilizată între bara de protecție a acestuia și grilajul protecție al skidului, acuzând dureri foarte mari. De altfel, aceasta i-a solicitat inculpatei să dea mașina înapoi pentru a-și putea elibera piciorul imobilizat.
Prin fapta sa, inculpata A. A.-E. a încălcat prevederile art. 35 din OUG nr. 195/2002, rep., prin care se instituie obligativitatea unui comportament preventiv, care să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.
La dosarul de urmărire penală a fost depus certificatul medico-legal nr. 2445/12.08.2011 prin care s-a concluzionat că partea vătămată M. E. a necesitat pentru vindecare 65-70 de zile de îngrijiri medicale. Ulterior, în faza de urmărire penală, a fost solicitată și efectuarea unei expertize medico-legale de către Serviciul Județean de Medicină Legală Prahova, care prin raportul de expertiză medico-legală nr. 391/03.04.2013 a stabilit că leziunile traumatice suferite de partea vătămată M. E. au necesitat în total 100-110 zile de îngrijiri medicale.
Inculpata a fost testată cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ, nefiind recoltate probe biologice de sânge. Accidentul a avut loc pe un teren aparținând domeniului public, însă fără a fi în categoria de drum public, conform adresei nr._/28.09.2011 a Primăriei Orașului Băicoi, astfel că evenimentul nu a îndeplinit condițiile unui accident de circulație.
Inculpata A. A.-E. a recunoscut comiterea faptei pe parcursul urmăririi penale.
Situația de fapt reținută rezultă cu certitudine din coroborarea probelor administrate în faza urmăririi penale: plângerile persoanei vătămate M. E. (f. 6-9), proces-verbal de cercetare la fața locului din 17.07.2011 (f. 10-12), fișa intervenției la eveniment (f. 13), planșe fotografice (f. 15-22), declarațiile persoanei vătămate M. E. (f. 23-24), raportul de expertiză medico-legală nr. 391/03.04.2013 (f. 25), certificat medico-legal nr. 2445/12.08.2011 (f. 26), acte medicale (f. 28-40), fotografii depuse de partea vătămată (f. 41-43), contract de muncă și foaie de prezență ale părții vătămate (f. 44-46), adresă nr._/29.03.2013 privind constituirea de parte civilă a Spitalului Județean de Urgență Ploiești (f. 47), declarațiile învinuitei (f. 49-50), declarațiile martorilor (f. 51-55), rezultat testare alcooltest (f. 59), adresa nr._/28.09.2011 a Primăriei Orașului Băicoi (f. 60-61), acte asigurare (f. 62-63), acte cercetare ITM (f. 64-83) și completare plângere parte vătămată (f. 92-96), cu declarația inculpatei dată în fața Oficiului consular din Munchen, Germania, și depusă la dosar (f. 49).
Deși legal citată, inculpata nu s-a prezentat personal la niciun termen de judecată, însă a depus la dosar, prin reprezentant convențional, apărător ales, o declarație autentică dată în fața Oficiului Consular din Munchen, Germania, prin care a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 Cpp, recunoscând săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale, conform dispozițiilor legale care reglementează judecarea în cazul recunoașterii învinuirii (f. 49).
Cu adresa depusă la dosarul cauzei la data de 11.09.2014, S. Județean de Urgență Ploiești s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatei la despăgubiri civile în cuantum de 2341,94 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții vătămate M. E. (f. 53-59).
La termenul de judecată din data de 14.10.2014, fiind audiată în ședință publică, persoana vătămată M. E. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal împotriva inculpatei, solicitând obligarea acesteia la despăgubiri civile în cuantum de_ euro, din care_ euro daune materiale și_ euro daune morale. La același termen de judecată, i-a fost încuviințată, în susținerea laturii civile, administrarea probelor cu înscrisuri și testimonială.
Astfel, au fost audiate în calitate de martori, la termenul din 25.11.2014, numitele Ș. E. R. (f. 123), S. Maura (f. 124) și M. E. (f. 125).
În drept: fapta inculpatei A. A.-E., care a condus în ziua de 16.07.2011, în jurul orelor 1340, autovehiculul marca Daewoo Cielo, cu numărul de înmatriculare_, în interiorul stației de alimentare cu GPL aparținând . din Băicoi și, ca urmare a executării unei manevre greșite, a accidentat-o pe partea vătămată M. E., care a necesitat pentru vindecare 100-110 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal 1969.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a codului penal anterior, iar, conform art. 74 Cp, va avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită de norma incriminatoare și rezultatul produs, precum și circumstanțele personale ale inculpatei, care nu este cunoscută cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, are 22 de ani și studii medii, considerente în raport de care va aplica acesteia o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum corespunzător dozat, de natură a asigura scopul educativ – preventiv și punitiv al pedepsei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu vinovăție în modalitatea culpei cu prevedere, conform dispozițiilor art. 16 alin. 4 lit. a C. pen. (art. 19 al. 1 pct. 2 lit. a Cp1969), întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.
Potrivit art. 246 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în MOf Partea I, nr. 510 din 24.07.2009, cu modificările și completările ulterioare, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.
Potrivit disp. art. 5 alin. 1 NCp, “în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Identificarea legii penale mai favorabile se face din perspectiva a patru criterii: condițiile de incriminare, cerințele privind tragerea la răspundere penală, condițiile de sancționare și consecințele condamnării. Aplicarea interpretării legii penale mai favorabile presupune operațiuni de verificare a dispozițiilor ambelor legi pentru fiecare instituție în parte și o comparare finală, o evaluare și o alegere a uneia din cele două legi ca fiind mai favorabilă. Însă, totodată, potrivit deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale și în conformitate cu teoria aplicării unitare a legii mai favorabile, urmează a se aprecia că legea penală mai favorabilă pentru inculpată este vechea reglementare penală, nu în raport de cuantumul sau felul pedepsei, ci în raport de modalitatea de executare a acesteia, întrucât prevederile vechiului cod penal relative la suspendarea condiționată a executării instituie condiții de aplicare mai puțin restrictive decât art. 91 și următoarele din NCp.
În raport de cele reținute, instanța va aplica inculpatei o pedeapsă cu închisoarea, pentru săvârșirea faptei prev. de art. 184 al. 2 și 4 Cp 1969, cu aplicarea art. 5 NCp, pedeapsă ale cărei limite speciale vor fi reduse cu o treime, conform art. 396 alin. 10 NCpp, cu referire la art. 375 NCpp, și cu suspendarea condiționată a executării acesteia, conform disp. art. 81 Cp1969, pe durata termenului de încercare calculat potrivit art. 82 Cp1969.
Ca urmare a aplicării unei pedepse principale cu închisoarea, instanța, conf. art. 71 Cod penal1969, va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b Cod penal 1969 (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în temeiul art. 71 și art. 64 Cod penal 1969, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Dreptului Omului care, în conformitate cu disp. art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr.30/1994.
Astfel, în cauza Hirst contra Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” (aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât „legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din primul protocol adițional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
În același sens este și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispozițiile art. 71 din Codul penal1969 referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza I – lit. c din Codul penal1969 nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal 1969.
Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia determină instanța a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune și, în consecință, în temeiul art. 71 Cod penal 1969 și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Având în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, a dat dovadă de sinceritate în cele două faze ale procesului penal și că instanța a apreciat că sunt suficiente temeiuri pentru ca scopul educativ - preventiv al pedepsei să poată fi atins și prin suspendarea condiționată a executării acesteia, conform art. 81 Cod penal 1969, pe durata termenului de încercare calculat conform art. 82 Cod penal 1969, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal1969, urmează a se dispune și suspendarea executării pedepsei accesorii, atrăgându-se inculpatei atenția asupra disp. art. 83 Cod penal 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși o nou o infracțiune.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, având în vedere actele medicale depuse la dosar, în temeiul disp. art. 397 alin. 1 Cpp rap. la art. 313 din Lg. nr. 95/2006, inculpata va fi obligată, alături de partea responsabilă civilmente . Sibiu, aceasta din urmă în limita plafonului legal, la plata sumei de 2341,94 lei, plus dobânda legală, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S. Județean de Urgență Ploiești, pentru cheltuielile ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate M. E..
Totodată, având în vedere înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor audiați în cauză cu privire la latura civilă a procesului penal, în temeiul disp. art. 397 Cpp rap. la art. art. 1357 Cod civil, inculpata A. A.-E. urmează a fi obigată, alături de partea responsabilă civilmente . Sibiu, aceasta din urmă în limita plafonului legal, la despăgubiri civile către partea civilă M. E., astfel: 25.000 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile ocazionate de spitalizare, tratament medical și recuperare și de deplasările la medic, precum și diferența dintre venitul salarial obținut anterior și indemnizația primită în perioada concediului medical, și 35.000 lei, cu titlu de daune morale, reprezentând prejudiciul nepatrimonial cauzat în palan moral odată cu urmările generate de vătămările suferite, respectiv durerile fizice, pierderea locului de muncă și disconfortul psihic inerent unor intervenții chirurgicale complexe.
Ca urmare a condamnării, inculpata, în conformitate cu disp. art. 274 alin. 1 Cpp, va fi obligată la plata de cheltuieli judiciare către stat și, în conformitate cu disp. art. 276 alin. 1, 2 Cpp, la plata sumei de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către partea civilă M. E., pentru cheltuielile efectuate de către aceasta din urmă cu onorariul pentru apărătorul ales.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea civilă va rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansat de către Ministerul Justiției, prin decontare Serviciul contabilitate Tribunalul Prahova, către Baroul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul disp. art. 184 alin. 2, 4 Cp 1969, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cpp rap. la art. 375 Cpp, a art. 5 Cp, condamnă pe inculpata A. A.-E., fiica lui I.-G. și A., născută la data de 15.07.1992 în Moreni, jud. Dâmbovița, domiciliată în comuna Scorțeni, .. 3, jud. Prahova, CNP_, cetățean român, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă (fp. 16.07.2011).
Cu aplic. art. 71, 64 lit. a teza a IIa și litera b Cp 1969.
În temeiul disp. art. 81 Cp 1969, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 5 (cinci) luni, calculat conform art. 82 Cp 1969.
Cu aplic. art. 71 alin. 5 Cp 1969.
Atrage inculpatei atenția asupra art. 83 Cp 1969 și art. 84 Cp 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul disp. art. 397 alin. 1 Cpp rap. la art. 313 din Lg. nr. 95/2006, obligă pe inculpata ANGHELUS A.-E., alături de partea responsabilă civilmente . Sibiu (aceasta din urmă în limita plafonului legal), la plata sumei de 2341,94 lei, plus dobânda legală, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S. Județean de Urgență Ploiești.
În temeiul disp. art. 397 Cpp rap. la art. art. 1357 Cod civil, obligă pe inculpata ANGHELUS A.-E., alături de partea responsabilă civilmente . Sibiu (aceasta din urmă în limita plafonului legal), la despăgubiri civile către partea civilă M. E., după cum urmează:
– daune materiale în cuantum de 25.000 lei (douăzeci și cinci mii lei);
– daune morale în cuantum de 35.000 lei (treizeci și cinci mii lei).
În temeiul disp. art 274 alin. 1 Cpp, obligă pe inculpată la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul disp. art. 276 alin. 1, 2 Cpp, obligă pe inculpată către partea civila M. E. la plata sumei de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare efectuate de către aceasta -onorariu apărător ales.
Dispune avansarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu parte civilă - de către Ministerul Justiției prin decontare Serviciul contabilitate Tribunalul Prahova către Baroul Prahova.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. S. E. Șinc A. M.
Red. TSE/JV/10 ex./23.03.2015
| ← Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Sentința nr. 44/2015.... | Reabilitare judecătorească (art.527 NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
