Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Sentința nr. 641/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 641/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 5237/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
SENTINȚA PENALĂ Nr. 641/2015
Ședința publică de la 13 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B. B.
Grefier K. T.
Ministerul Public reprezentat prin procuror M. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul B. E. S., trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. și ped. de art. 336 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut in cauză se prezintă inculpatul B. E. S. asistat de apărător ales av. R. S. C..
Procedura de citare legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Se stabileste identitatea inculpatului B. E. S. potrivit cărții de identitate al acestuia.
Avand in vedere ca procedura de citare este legal indeplinita si cauza se afla in stare de judecata, instanța dispune a se da citire actului prin care s-a dispus trimiterea in judecata potrivit art 374 alin 1 NCPP
Instanța, aduce la cunoștință inculpatului drepturile prevăzute de art. 83 NCPP, respectiv art. 108 NCPP privind „Comunicarea drepturilor și a obligațiilor” incheind un proces verbal in acest sens.
Instanta comunică inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia iar conform art 374 alin 2 NCCP explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce respectiv că la data de 19 martie 2014, în jurul orelor 23:44, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., inclusiv pe ., autoturismul marca „Dacia L.”, cu numărul de înmatriculare_ si îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului faptul că, având in vedere că limitele de pedeapsă in noul cod penal nu depășesc 5 ani pentru faptele pentru care este trimis in judecată, asistența juridică nu este obligatorie, astfel incât nu i s-a desemnat apărător din oficiu, a avut posibilitatea să iși angajeze apărător ales primind o adresă pe cameră preliminară prin care i s-a inmânat și rechizitoriul.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului faptul că acest dosar a parcurs etapa procesuală a camerei preliminare, nu au fost invocate excepții de către inculpat, instanța de asemenea nu a invocat excepții din oficiu, astfel incât la finalizarea procedurii de cameră preliminară, judecătorul a constatat regularitatea sesizării instanței, legalitatea și loialitatea administrării probelor, astfel incât nu este inlăturată nici o probă care a fost administrată in faza de urmărire penală.
Instanta aduce la cunostinta inculpatului continutul art 374 alin 4 NCCP si pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10)-când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Inculpatul, arată că a înțeles învinuirea care i se aduce prin actul de sesizare, respectiv că i-a fost comunicat rechizitoriul în camera preliminara, la fel și încheierea de cameră preliminară, si, arată că înțelege ca judecata să se realizeze potrivit procedurii simplificate, întrucât recunoaște învinuirea ce i se aduce.
Instanta pune in discutie potrivit art 375 alin 1 NCPP ascultarea inculpatului.
Procurorul solicita ascultarea inculpatului
Instanta trece la ascultarea inculpatului B. E. S., declaratia acestuia fiind consemnata . atasat dosarului cauzei.
Instanta pune in discutie cererea formulata de catre inculpat ca judecata sa se faca pe baza recunoasterii invinuirii
Reprezentanta Ministerului Public având in vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, solicită admiterea cererii.
Apărătorul inculpatului solicita admiterea cererii.
Instanta având suficiente probe care permit soluționarea cauzei, admite cererea inculpatului ca judecata să se facă pe baza recunoașterii invinuirii si intreaba apărătorul inculpatului daca propune administrarea de probe cu inscrisuri
Apărătorul inculpatului arată că nu propune administrarea de probe cu inscrisuri
Instanța intreabă pe inculpat dacă este de acord cu prestarea unei munci nerenumerate in folosul comunității in cazul in care va fi găsit vinovat și se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.
Inculpatul arată că este de acord să presteze o muncă nerenumerată in folosul comunității in cazul in care va fi găsit vinovat.
Instanta intreaba procurorul și apărătorul inculpatului daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.
Procurorul și apărătorul inculpatului arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti instanta potrivit art 387 NCPP declara terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvantul in dezbateri in conformitate cu art 388 NCPP.
Reprezentanta Ministerului Public având in vedere declarația inculpatului, coroborat cu probele administrate in cursul urmăririi penale, rezultă săvârșirea cu vinovăție de către inculpat a infracțiunii reținute in sarcina sa, respectiv conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. și ped. de art. 336 alin. 1 Cod penal, constând in aceea că la data de 19 martie 2014, în jurul orelor 23:44, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., inclusiv pe ., autoturismul marca „Dacia L.”, cu numărul de înmatriculare_ .
La individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia solicită a se avea in vedere gradul de pericol social al faptei pe care il consideră ridicat raportat la nivelul alcoolemiei, situat la 2.20 g%o, la tronsonul de drum pe care inculpatul s-a deplasat sub influența băuturilor alcoolice și ora la care s-a deplasat, faptul că cel mai probabil datorită consumului de alcool a fost implicat ., soldat cu pagube materiale. Solicită a se avea in vedere și aspecte privitoare la persoana inculpatului, faptul că deși a intervenit reabilitarea de drept, inculpatul a mai fost condamnat anterior, fapta din prezenta cauză fiind săvârșită la puțin timp după ce s-a implinit termenul de reabilitare a suspendării condiționate, precum și faptul că și acesta are o problemă in ce privește consumul de alcool. Tot cu privire la persoana inculpatului solicită a se avea in vedere că acesta era taximetrist, consumand bauturi alcoolice cu toate că avea cunoștință că s-ar putea să se deplaseze pe drumurile publice.
Solicită in condițiile art.396 al.10 C.p.p. a se dispune condamnarea inculpatului B. E. S. la o pedeapsă cu inchisoarea, fara retinerea de circumstante atenuante, aplicarea pedepselor complementare prev. de art 66 lit. a, b, i C.pen. respectiv interzicerea de a conduce autovehicule și interzicerea acelorasi drepturi ca si pedepse accesorii in temeiul art.65 C.pen.
In ce priveste individualizarea modalității de executare a pedepsei raportat la fapta comisă și la faptul că a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă cu suspendare conditionata, care nu a avut efectul scontat, acela de a-l impiedica să reitereze un comportament infracțional si de incălcare a normelor de circulatie, solicită ca pedeapsa să fie executată in regim de detenție
In baza art.274 C.p.p. solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul inculpatului la individualizarea pedepsei solicită a se avea in vedere comportamentul inculpatului, faptul că inculpatul a fost sincer, a cooperat cu organele judiciare, a recunoscut fapta și in consecință solicită aplicarea unei pedepse coborâtă sub minimul special, iar ca modalitate de executare, apreciază că o pedeapsă cu suspendare ar fi in măsură să atragă atenția asupra gravității faptei.
Inculpatul B. E. S. având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă enorm comiterea faptei și solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare intrucât are trei copii.
Instanța lasă cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj emis in dosar nr. 69/P/2015 la data de 19.03.2015 și inregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj N. sub nr. de mai sus la data de 20 martie_, inculpatul B. E. S. - fiul lui B. N. și B. E. M., născut la data de 1 august 1971 în mun. Cluj-N., județul Cluj, cetățean român, studii medii, de profesie șofer, necăsătorit, având în întreținere doi copii minori, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Cluj-N., ., apt. 6, județul Cluj, posesor al CI . nr._, eliberată de SPCLEP Cluj-N. și CNP_, a fost trimis in judecata sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.
Sub aspectul invinuirii se reține pe scurt in actul de sesizare al instanței aceea că inculpatul la data de 19 martie 2014, în jurul orelor 23:44, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., inclusiv pe ., autoturismul marca „Dacia L.”, cu numărul de înmatriculare_, având o alcoolemie de 2,20 g‰,
Audiat in faza de urmărire penală și in fața instanței inculpatul a avut o atitudine sinceră recunoscând comiterea faptei
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 20.04.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului pozitiv al acestuia a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 375 C.p.p..
Analizând actele și lucrările dosarului coroborate ci dispozițiile legale in materie, instanța reține următoarele:
In fapt:
În noaptea de 19 martie 2014 și după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul B. E. S., posesorul permisului de conducere seria_, pentru autoturisme de categoria „B”, eliberat de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Cluj, a condus autoturismul marca „Dacia L.”, cu numărul de înmatriculare_, pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., iar în jurul orei 23:44, datorită stării de ebrietate și a încălcării prevederilor art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, pe . a ieșit de pe carosabil și a avariat poarta de acces în curtea imobilului nr. 34 (f. 7, 8 – procesul-verbal de sesizare din oficiu și procesul verbal de constatare a evenimentului rutier, întocmite de polițiști din cadrul Biroului Rutier al Poliției Municipiului Cluj-N.).
Polițiștii din cadrul Biroului Poliției Rutiere a Poliției Municipiului Cluj-N. s-au deplasat la locul producerii evenimentului rutier și constatând că inculpatul B. E. S. se află în stare evidentă de ebrietate, l-au testat cu aparatul etilotest marca „Drager”, care a indicat o valoare de 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat, la data de 20 martie 2014, ora 00:08. Polițiștii l-au condus pe B. E. S. la UPU nr. 1 Cluj-N. pentru a i se recolta probe biologice în vederea determinării alcoolemiei. (f. 8, 13, 17-18 – procesul-verbal de cercetare a evenimentului rutier, rezultatul testării cu aparatul „Drager” alcotest, declarația martorului J. A. L.).
Pentru determinarea alcoolemiei, conform art. 194 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, republicată, personalul medical de specialitate din cadrul Unității de Primire a Urgențelor nr. 1 Cluj-N. au declanșat procedura de recoltare a celor două probe biologice la interval de o oră, în vederea determinării alcoolemiei (f. 15-16 – cererea de analiză, proces-verbal de prelevare, buletinul de examinare clinică).
Inculpatului B. E. S. i s-a recoltat prima probă biologică în vederea determinării alcoolemiei la ora 00:52, iar la ora 01:52 când trebuia să se recolteze a doua probă biologică, B. E. S. a refuzat categoric recoltarea acesteia, aspect consemnat în formularele „Buletin de examinare clinică în vederea determinării gradului de intoxicație etilică – Anexa 3” și „Proces-verbal de prelevare”, mențiuni scrise și semnate personal de inculpat. (f. 15-16 – buletinul de examinare clinică în vederea determinării gradului de intoxicație etilică – Anexa 3 și procesul-verbal de prelevare a probelor biologice).
Potrivit buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei, nr. 378 din 27 martie 2014, al Institutului Medico Legal Cluj-N., inculpatul B. E. S. a avut în sânge, la data de 19 martie 2014, ora 23:44, când a condus autoturismul pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., o îmbibație alcoolică de 2,20 g‰ la prima probă, recoltată la data de 20 martie 2014, ora 00:52. (f. 14 - buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 378/2014).
Amintim că prin îmbibație alcoolică sau alcoolemie se înțelege gradul de concentrare a alcoolului din corpul uman, exprimat în grame la litru de alcool pur în sânge. Ea ajunge la valoarea maximă la 30 minute pana la 2 ore, adică după absorbția totală. De la pragul maxim scade apoi regresiv și continuu prin degradarea metabolică a alcoolului, care are loc cu o viteza constantă de 0,10-0,15 g/h (oră). Cum consumul de alcool al inculpatului a fost realizat înainte de prelevarea probelor biologice de sânge și aici ne referim la întreg intervalul de timp în care a avut loc ingestia de alcool, constatăm că acesta nu putea fi în faza de absorbție a alcoolului ci în cea de eliminare
Probele obiective și directe ce vin în susținerea inculpatului sunt următoarele: rezultatul testării cu aparatul alcooltest ce a indicat o concentrație alcoolică la momentul depistării de 0,99 mg/l; rezultatul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei ce a indicat la ora 00,52 o alcoolemie de 2,20 gr. inculpatul avand o alcoolemie cu 1,40 unitati mai mare decat cea admisa de lege pentru ca fapta sa fie doar contraventie.
In conformitate cu dispozițiile articolului 103 alin.10 C.p.p probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate
Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care sunt inculpat și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale.
Ca atare, față de cele expuse mai sus, rezultă că împotriva inculpatului există probe obiective și științifice (rezultatul testării cu aparatul alcooltest, rezultatul buletinului de analiză toxicologică precum și declarațiile martorilor ce confirmă că inculpatul se afla sub influenta băuturilor alcoolice, pe baza cărora se poate demonstra fără tăgadă, că inculpatul a condus în data de 19.03.2014, în jurul orei 23,44, autoturismul marca „ Dacia logan” cu nr. de înmatriculare CJ 75 DVRpe DN1-E60, pe . N. având la ora 00,52 o alcoolemie de 2,20 g/l alcool pur în sânge faptă ce contravine dispozițiilor penale fiind considerată infracțiune conform 336 alin. 1 C.pen .
De asemenea este cunoscut că foarte frecvent conducătorul auto face afirmații nereale, că a consumat o cantitate de alcool cu foarte puțin timp înainte de a fi oprit în trafic, însă toate acestea sunt făcute exclusiv în scopul eliminării pericolului social al infracțiunii ori a obținerii unui rezultat biologic eronat.
De altfel este unanim cunoscut faptul că în aerul expirat concentrația alcoolului este ½ din cea sanguină ceea ce denotă că valoarea alcoolemiei indicate de aparatul alcooltest conduce la aproximativ dublul valorii alcoolemiei în sânge ori în speță rezultatul alcooltestului a fost de 0, 99mg/l în aerul expirat ceea ce corespunde unei alcoolemii în sânge de peste 0,80 gr %o cu o valoare apropiată de 1,98 g%o.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă administrate în cauză: ordonanța de începere a urmăririi penale „in rem” din 20 martie 2014 și ordonanța procurorului de continuare a urmăririi penale față de suspectul B. E. S. pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 336 alin. 1 Cod penal (f. 4-6); ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 9 februarie 2015 (f. 3); proces-verbal de constatare a infracțiunii încheiat la data de 19 martie 2014 de polițiștii din cadrul Biroului Rutier al Poliției Mun. Cluj-N. (f. 7, 8);rezultatul testării cu aparatul „Drager” alcotest din 20 martie 2014 a lui B. E. S. (f. 13);buletinul de examinare clinică însoțitor al recoltării probelor biologice în vederea stabilirii gradului de intoxicație etilică (f. 16)cererea de analiză și procesul-verbal de recoltare a probelor biologice întocmit de un medic de la UPU 1 Cluj-N. (f. 16);buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 378 din 27 martie 2014 întocmit de I.M.L. Cluj-N., (f. 14);declarațiile martorului J. A. L. (f. 17-18)declarațiile inculpatului B. E. S. din 5 decembrie 2014 și 19 februarie 2015 (f. 20, 22); fișa de evidență auto pentru B. E. S. (f. 26)
fișa de cazier judiciar (f. 23-24)
In drept
Fapta inculpatului B. E. S. care, la data de 19 martie 2014, în jurul orelor 23:44, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., inclusiv pe ., autoturismul marca „Dacia L.”, cu numărul de înmatriculare_, având o alcoolemie de 2,20 g‰, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 336 alin. 1 Cp.
Aflarea pe drumurile publice a unor autovehicule conduse de persoane care, găsindu-se sub influența accentuata a băuturilor alcoolice ori a unor substanțe sau produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranța a autovehiculelor, generează o stare periculoasă pentru siguranța circulației. Prin această incriminare legea penală ocrotește tocmai această valoare socială, care constitue obiectul juridic al acestei infracțiuni.
Acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public de către o persoană care are o imbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge are întotdeuna ca rezultat o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere. Acest pericol este inseparabil de materialitatea faptei, indiferent de împrejurarile în care s-ar comite aceasta. Este vorba de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele in care a avut loc săvârșirea faptei și din urmarile produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri.
Fiind implicat în mod necesar de elementul material al infracțiunii, rezultatul – starea de pericol pentru traficul rutier – nu trebuie dovedit, el există în aceeiași măsura în care exista și acțiunea constitutivă a faptei penale.
Momentul producerii rezultatului, care survine atunci când deplasarea autovehiculului poate fi caracterizată ca o „conducere“ pe drumul public, coincide cu momentul consumativ al infracțiunii. Nu este necesar, în același timp, să se stabileasca imbibatia alcoolica peste limita legala, sau aceasta stare să fi influențat efectiv producerea rezultatului infracțional, fiind suficient doar, să se dovedeasca existența acestora, lucru statuat de Tribunalul Jud. Timisoara, prin dec. pen. nr.381/1970.
Sub aspectul elementului material pentru existența infracțiunii prevăzută la art. 336 alin 1 NCP, este necesar ca subiectul activ să conducă autovehiculul pe drumurile publice, așa cum este . Cluj N. și acesta în momentul prelevarii probelor biologice de sange să se afle într-o anumită stare prevăzută de lege. Prin îmbibație alcoolică sau alcolemie se înțelege gradul de concentrare a alcoolului din corpul uman, exprimat în grame la litru de alcool pur în sange. Ea ajunge la valoarea maxima la 30 minute pana la 2 ore, adică după absorbția totală. De la pragul maxim scade apoi regresiv și continuu prin degradarea metabolică a alcoolului, care are loc cu o viteza constanta de 0,15 g/h (ora)
Din punct de vedere subiectiv, infracțiunea analizată se caracterizează prin intenție. Autorul conduce autovehiculul deși cunoaște starea în care se afla, ca urmare a consumului de alcool. În aceste condiții el își reprezintă, în mod necesar, starea de pericol creată astfel pe drumurile publice, aceasta fiind inerenta conducerii autovehiculului în starea creata de consumarea alcoolului și săvârșind fapta, implicit urmarește sau accepta producerea acestui rezultat.
Infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie a1coolica de 2,20 gr%o este o infractiune de pericol, acest pericol constand tocmai in aceea ca legea a stabilit ca a conduce un autovehicul cu o a1coolemie de 0,80 gr%o constituie infractiune iar pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal si efectiv. Astfel incat a considera ca o astfel de fapta ori alcoolemia redusa este lipsita de pericolul social al unei infractiuni ar insemna a scoate din sfera penalului ce insasi legea stabileste ca infractiune.
Alcoolemia de 2,20 gr%o desi este suficienta prin ea insasi pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretata printr-un context mai larg, astfel incat fapta inculpatului este cu atat mai grava cu cat a condus autovehiculul in conditiile unor procese mentale si a unor reflexe fizice alterate . periculoasa prin ea insasi, iar consecintele ce puteau fi produse daca nu urmarite, in orice caz prevazute si asumate de inculpat dau masura pericolului social extrem de ridicat al faptei.
Prin decizia nr. 732/2014, Curtea Constituțională, sesizată cu o excepție de neconstituționalitate vizând dispozițiile art. 336 alin. 1 Cod penal, a constatat că, sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. 1 Cod penal, este neconstituțională întrucât aduce atingere prevederilor art. 1 alin. 5 din Constituție, referitor la principiul respectării legilor și a art. 20, referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la art. 7, paragraful 1 din CEDO, stabilind că sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare în condițiile în care principiul respectării legilor și al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate în scopul ca destinatarii normelor de incriminare să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive de natură obiectivă și subiectivă ale infracțiunii, astfel încât să poată prevedea consecințele de decurg din nerespectarea normei și să-și adapteze conduita potrivit acesteia.
Curtea Constituțională arată în continuare că elementul material al infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal se realizează prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. În paragraful 27, Curtea Constituțională arată că latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăție sub formă de intenție care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede ca inevitabil rezultatul faptei sale și implicit urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. De asemenea, există intenție indirectă atunci când subiectul prevede rezultatul, nu-l urmărești, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Ori, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele respectării acesteia.
În cauza de față, se reține că, inculpatul, cu știință, cunoscând că a consumat o cantitate apreciabilă de alcool, a condus pe drumurile publice un autovehicul pentru care era necesar permisul de conducere. La momentul prelevării probelor biologice avea o alcoolemie de 2,20 g%o. Se constată astfel că, inculpatul a cunoscut faptul că a consumat o cantitate de alcool mult superioară limitei de la care fapta constituie contravenție.
În conformitate cu dispozițiile art. 95 din O.U.G. nr. 195/2002, care reglementează regimul circulației pe drumurile publice, încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor, constituie contravenții.
În art. 102 alin. 3 al aceleiași ordonanțe se arată că, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiune și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
a. conducerea sub influența băuturilor alcoolice dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Legiuitorul român, prin art. 336 alin. 1 Cod penal, a sancționat acțiunea conducătorului de vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de a conduce aceste vehicule având în sânge o concentrație de peste 0,80 g%o alcool pur în sânge, stabilită la momentul prelevării mostrelor biologice.
Apreciez că, în concret, în cazul de față, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de lege. Prin decizia menționată mai sus, Curtea Constituțională nu a sancționat în întregime dispozițiile art. 336 Cod penal ci a apreciat ca nefiind constituțională doar sintagma „la momentul prelevării probelor biologice”. Acțiunea de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie de peste 0,80 g%o este considerată în continuare o faptă prevăzută de legea penală și sancționată de lege cu închisoarea de la 1-5 ani sau amendă. Ceea ce a sancționat Curtea Constituțională este doar modalitatea, considerată arbitrară, lipsită de previzibilitate, de stabilire, de probare a faptei, prin raportare la momentul recoltării probelor biologice.
Infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având în sânge o concentrație ce depășește o anumită limită este o infracțiune de pericol, o infracțiune continuă, care, în conformitate cu jurisprudența constantă și doctrina, se caracterizează prin faptul că executarea sa se prelungește în timp după momentul consumării infracțiunii și până la momentul intervenției unei manifestări contrare de voință, în cazul de față, până la momentul opririi in trafic
În conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispozițiile constatate neconstituționale își încetează efectele în 45 de zile de la publicarea deciziei dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca neconstituționale sunt suspendate de drept.
D. urmare, întrucât, prin decizia Curții Constituționale nr. 732 publicată în M.O. nr. 69 din 27.01.2015, nu s-a operat în concret o dezincriminare a faptei de a conduce un vehicul sub influența alcoolului cu o concentrație alcoolică de peste 0,80 g%o alcool pur în sânge, fiind constatate ca neconstituționale doar dispozițiile referitoare la momentul constatării acestei alcoolemii, rezultă că dispoziția referitoare la momentul prelevării probelor biologice a devenit lipsită de efect raportat la faptul că au trecut cele 45 de zile, iar Parlamentul nu a adoptat o lege care să pună de acord această sintagmă cu dispozițiile Constituției.
Față de această situație, se constată că principala consecință a lipsirii de efect a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice”, conduce la concluzia că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului cu o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge este necesar a fi dovedită prin mijloacele de probă prevăzută de Codul de procedură penală. Astfel, raportat la momentul consumării, respectiv al conducerii a unui vehicul cu această alcoolemie și al epuizării, respectiv la momentul opririi in trafic probațiunea care trebuie administrată trebuie să dovedească că la momentul la care această faptă a fost săvârșită, respectiv la momentul conducerii autovehiculului, inculpatul avea o alcoolemie ce depășea limita prevăzută de lege pentru ca fapta să fie considerată infracțiune.
Regimul circulației pe drumurile publice, stabilit de legiuitorul român, reclamă din partea participanților la trafic, respectiv a conducătorilor de vehicule, o vigilență sporită în vederea protejării valorilor sociale importante într-un stat de drept, respectiv viața, integritatea corporală, sănătatea și patrimoniul. Conducerea sub influența alcoolului ori a altor substanțe interzise reflectă o stare de pericol prezumat de legiuitor la momentul incriminării acestei fapte, în Codul rutier, respectiv în ordonanța privind regimul circulației pe drumurile publice, iar, ulterior, în Codul penal, în art. 336 (cu consecința abrogării dispozițiilor art. 87 din 0.U.G. nr. 195/2002). Legiuitorul român și organul de control constituțional nu au dorit și nu au intenționat să dezincrimineze fapta de a conduce pe drumurile publice a unui vehicul de către un conducător care are o alcoolemie în sânge ce depășește o anumită valoare.
Raportat la dispozițiile din art. 336 alin. 1 Cod penal, se constată că fapta de a conduce sub influența băuturilor alcoolice a unui vehicul pentru care este necesar permisul de conducere, având în sânge peste 0,80 g%o alcool pur, constituie infracțiune. Această concluzie se desprinde și ca o consecință directă a eliminării din conținutul textului de lege a dispoziției sancționată de Curtea Constituțională ca nefiind conformă Constituției.
Problema ce derivă din această decizie a Curții Constituționale se situează exclusiv în câmpul probațiunii, respectiv a stabilirii cu certitudine a faptului că inculpatul avea la momentul la care a executat acțiunea incriminată de lege, respectiv conducerea unui vehicul, o alcoolemie stabilită de legiuitor ce depășește pragul de 0,80 g%o. Ca atare, se constată că toate condițiile necesare pentru a stabili că a existat o faptă ce corespunde sub aspectul tipicității normei incriminatoare sunt îndeplinite în acest caz.
În plus, se constată că la nivelul practiicii judiciare a Curții de Apel Cluj împrejurarea că inculpatului acuzat de săvârșirea acestei infracțiuni i-a fost recoltată doar o singură probă biologică în condițiile în care recoltarea acestei probe biologice s-a efectuat cu efectuarea dispozițiilor prevăzute de lege și în condițiile în care această probă se coroborează și cu alte probe din care rezultă în mod neîndoielnic faptul că inculpatul a condus un autovehicul având în sânge o alcoolemie ce depășește limita legală, nu a fost considerată de către Curtea de Apel Cluj o împrejurare de natură a conduce la invocarea unei îndoieli finalizată printr-o posibilă soluție de achitare. Din contră, Curtea de Apel Cluj a considerat că este suficientă pentru probarea faptei prelevarea unei singure probe biologice la un moment apropiat de momentul la care inculpatul a condus autovehiculul pe drumurile publice. Spre exemplificare, menționăm decizia penală nr. 84/A/2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj la 27.06.2008, conform căreia împrejurarea că în cauză nu a fost recoltată cea de a doua probă în vederea stabilirii alcoolemiei nu poate duce la concluzia că în cauză nu există probe certe care să permită lămurirea cauzei sub aspectul existenței elementului material al infracțiunii. Consecința nerecoltării celei de a doua probe o constituie imposibilitatea efectuării expertizei de recalculare a alcoolemiei, însă este de reținut că în dosarul cauzei vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii rezultă cu prisosință din ansamblul probator În perioada anilor 1990-1999, B. E. S. a fost condamnat, în mod repetat, pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, executând pedepsele aplicate de Judecătoria Cluj-N. în regim de detenție.
Prin sentința penală nr. 205/2010 din 25 februarie 2010, pronunțată în dosarul penal nr._/211/2009 al Judecătoriei Cluj-N., rămasă definitivă prin neapelare la 9 martie 2010, B. E. S. a fost condamnat la o pedeapsă de un an și două luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 și 82 din Vechiul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată (f. 23-24 – fișa de cazier judiciar a inculpatului B. E. S.).
Infracțiunea comisă de inculpatul B. E. S. în noaptea de 19 martie 2014 a fost săvârșită în afara termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 205/2010 a Judecătoriei Cluj-N., astfel că pentru pedeapsa de un an și două luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată prin hotărârea judecătorească sus-menționată, inculpatul a fost reabilitat de drept conform art. 86 din Vechiul Cod penal.
Este adevărat că inculpatul recunoaște săvârșirea faptei, însă obiectul prezentului dosar îl constituie o infracțiune de pericol cu posibile consecințe nefaste pentru alți participanți la trafic.
Aspectele pozitive invocate de apărare recunoașterea faptei nu justifică o solutie de renuntare la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii predepsei
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.74 C.penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, tinand cont de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită punand in primejdie siguranta circulatiei iar consecintele ce puteau fi produse daca nu urmarite, in orice caz prevazute si asumate de inculpat dau masura pericolului social extrem de ridicat al faptei, traseul și ora la care inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice cand traficul este in general intens si care cumulata cu intarzierea reactiilor putea sa aiba consecinte grave inconstienta sa a expus participantii la trafic unui pericol ce putea interveni in orice moment;motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; inculpatul colaborand cu organele judiciare recunoscand comiterea faptei imputate nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială precum si limitele de pedeapsă prevăzute de art 396 alin 10 NCPP
In concluzzie trebuie avut in vedere gradul de pericol social al faptei care este ridicat raportat la nivelul alcoolemiei situat la 2.20 g%o, la tronsonul de drum pe care inculpatul s-a deplasat sub influența băuturilor alcoolice și ora la care s-a deplasat, faptul că cel mai probabil datorită consumului de alcool a fost implicat . soldat cu pagube materiale, faptul că deși a intervenit reabilitarea de drept, inculpatul a mai fost condamnat anterior, fapta din prezenta cauză fiind săvârșită la puțin timp după ce s-a implinit termenul de reabilitare a suspendării condiționate și acesta are o problemă in ce privește consumul de alcool. Tot cu privire la persoana inculpatului se va retine ca acesta era taximetrist, consumand bauturi alcoolice cu toate că avea cunoștință că s-ar putea să se deplaseze pe drumurile publice.
Judecand in aceste limite instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse de 1 an 6 luni inchisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a ,b, d si i NCP sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau altor substante, prev. de art. 336 alin 1 C. penal este in masura sa contribuie la realizarea scopurilor coercitive si reeducative ale legii penale.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), i) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege respectiv dreptul de a conduce vehicule
Instanta nu va aplica pedepse accesorii deoarece executarea pedepselor complementare va incepe cu data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea la amenda penala (D. penal parte generala-M. U. pag 217)
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța reține dispozițiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Instanța consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 1an 4 luni închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.
Față de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. va impune condamnatului să execute următoarele obligații:
- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
- sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de Probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei municipiului Cluj N. sau Asociatia Filantropica Medical Crestina C. Cluj N. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen
In temeiul art. 274 alin 1 NCPP va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 600 lei
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Condamna pe inculpatul B. E. S. - fiul lui B. N. și B. E. M., născut la data de 1 august 1971 în mun. Cluj-N., județul Cluj, cetățean român, studii medii, de profesie șofer, necăsătorit, având în întreținere doi copii minori, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Cluj-N., ., apt. 6, județul Cluj, posesor al CI . nr._, eliberată de SPCLEP Cluj-N. și CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. si ped de art. 336 alin. 1 Cp. la o pedeapsa potrivit art 375 Cod proc penala comb cu art 374 alin 4 C. proc. penala cu referire la art 396 alin 10 C. proc. penala de:
1 an 6 luni inchisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a ,b, d si i NCP
În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarele obligații:
- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
- sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de Probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei Cluj N. sau la Asociatia Filantropica Medical Crestina C. Cluj N. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen
In temeiul art. 274 alin 1 NCPP obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 600 lei
Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare
Pronuntata in sedinta publica din 13.05.2015
PREȘEDINTE GREFIER
A. B. B. T. K.
Red. A.B.B. 5 ex./ 15.05.2015
| ← Ucidere din culpă (art.192 NCP). Sentința nr. 637/2015.... | Falsul în declaraţii (art.326 NCP). Sentința nr. 646/2015.... → |
|---|
