Distrugerea (art.253 NCP). Sentința nr. 394/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 394/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 14766/211/2014

JUDECATORIA CLUJ-N.

DOSAR PENAL NR._

SENTINȚA PENALĂ NR. 394/2015

Ședința publică din 27.03.2015

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR: M. G. M.

GREFIER: P. R. E.

P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. este reprezentat prin procuror: A. L.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul M. D. P. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la articolul 228, alin.1, art.229, alin.1, lit.b, alin.3, lit.h din Codul penal și de complicitate la distrugere prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la art.253, alin.1 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.77, lit.a din Codul penal, a art.41, alin.1 din Codul penal și a art.38, alin.1 din Codul penal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul participanților la procesul penal au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 martie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de o perioadă mai îndelungată în vederea deliberării a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 20 martie 2015 și apoi pentru azi, 27 martie 2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra pezentei cauze penale, reține că:

Inculpatul M. D. P. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.418/P/20.06.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la articolul 228, alin.1, art.229, alin.1, lit.b, alin.3, lit.h din Codul penal și de complicitate la distrugere prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la art.253, alin.1 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.77, lit.a din Codul penal, a art.41, alin.1 din Codul penal și a art.38, alin.1 din Codul penal, reținându-se în sarcina inculpatului că în noaptea dintre 08-09.10.2011, contra unei sume de bani, a oferit ajutor moral și material pentru ca 2 autori rămași necunoscuți să taie și să sustragă de pe o porțiune de 500 de metri cablu de telefonie aparținând . situat inițial pe stâlpii de telefonie dintre localitățile V. C. și Palatca, ambele din jud.Cluj, participând la cauzarea unui prejudiciu de 10.200 de euro, echivalentul a 42.480 lei.

Persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.200 euro (f. 13 verso).

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, susținând că nu a știut că participă, respectiv că ajută la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către cei doi autori rămași neidentificați.

Analizând întregul material probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține în fapt că din declarațiile inculpatului (f 32, 35, 40, 89 din dos.UP) rezultă că în seara de 08.10.2011, în jurul orei 23, în timp ce se afla în barul Trafic, situat în localitatea D., jud.Cluj, inculpatul a fost abordat de către două persoane necunoscute care i-au solicitat să le însoțească în localitatea V. C., . pentru a-i ajuta să transporte ceva marfă de la o mătușă ce domiciliază în . marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG, ce urma să fie condusă de către inculpat. Întâlnirea inculpatului cu cele două persoane în locul sus menționat a fost confirmată de martorul M. T. care a declarat că în fața barului Trafic, situat în localitatea D. a fost întrebat într-o seară de doi bărbați în vârstă de circa 30 ani cui aparține duba cu datele de identificare anterior indicate, iar martorul le-a arătat persoana inculpatului, cunoscând faptul că autovehiculul din discuție aparținea tatălui acestuia (f 52 din dos.UP).

Inculpatul a declarat că cei doi i-au oferit în schimbul serviciului de transport solicitat, suma de 150 de lei pe care i-au și achitat-o dinainte și costul combustibilului, iar el a acceptat această ofertă și a condus autoutilitara marca Hyundai în care se aflau cele două persoane necunoscute, din localitatea D., jud. Cluj până în dreptul localității V. C., . unde au ajuns în jurul orei 01,00 în data de 09.10.2011.

Inculpatul a recunoscut că înainte de a urca în autoutilitara pe care o conducea, a văzut că cele două persoane rămase neidentificate au introdus în partea din spate a autoutilitarei un sac din rafie, însă a susținut că el nu avea cunoștință despre conținutul sacului. Cu ocazia cercetării la fața locului sacul a fost găsit lângă un șanț, la aproximativ 100 m de autoutilitară și în interiorul lui au fost identificate mai multe instrumente speciale pentru tăiere, respectiv un clește tip gură de lup cu mâner roșu, un bomfaier de culoare albastră, 1 ham din material textil, 2 ghete cu gheare metalice, special folosite pentru cățărare (f 9-11). Reprezentantul persoanei vătămate a arătat în declarația sa că în acel sac se afla și o centură de siguranță (f 13-dos.UP), iar martorul K. J. a confirmat de asemenea găsirea la locul faptei a sacului ce conținea aceste obiecte (f. 50 dos.UP).

Inculpatul a susținut că la . C., cele două persoane rămase neidentificate i-au cerut să oprească autovehiculul și să le aștepte, iar ele au luat din spate sacul de rafie și au plecat spre . circa 2 ore de așteptare la volanul autovehiculului, a primit un telefon de la unul dintre cei doi care i-a cerut să se deplaseze cu mașina pe șosea înspre . că a urmat instrucțiunile și că la un moment dat i-a văzut pe cei doi pe marginea drumului și lângă ei a observat mai multe suluri de cablu, pe care cele două persoane rămase neidentificate le-au urcat în partea din spate a autovehiculului, dar după ce au închis ușa dubei toți trei au observat luminile mașinii de poliție, moment în care cei doi au fugit, iar inculpatul a încercat să fugă cu autovehiculul.

Din procesul-verbal de sesizare din oficiu (f. 8) coroborat cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (f. 9 - 11), procesul-verbal de percheziție a autoturismului (f. 12), planșa foto prindere în flagrant (f. 17 - 23), planșa foto percheziție autoturism (f. 25 - 31), dovezile de ridicare-predare suluri de cablu telefonic (f. 54, 55) și cu declarațiile martorilor N. D. (f. 48, 49 dos.UP și f 76) și K. J. (f. 50, 51 dos.UP și f 75) rezultă că în jurul orei 04.00 pe raza localității V. C., în dreptul locului în care a fost tăiat pe o distanță de 500 metri cablul telefonic de pe stâlpii de telefonie aparținând . urmărit de către un echipaj de poliție, inculpatul a fost depistat la volanul autoutilitarei marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG și că în momentul în care au observat echipajul de poliție cele două persoane rămase neidentificate au reușit să fugă, iar inculpatul, deși a încercat să fugă și el de organele de poliție, a fost prins după circa 200 de metri, fiind încercuit de autoturismele echipajului de poliție.

În urma controlului efectuat în autovehiculul condus de inculpat, agenții de poliție au găsit în partea din spate a autoutilitarei, 3 suluri de cablu telefonic tăiat din rețeaua de telecomunicație a Romtelecom (f. 12), iar pe marginea drumului dintre localitățile V. C. și Palatca din jud.Cluj, agenții de poliție au găsit un număr total de 14 suluri de cablu telefonic, parte componentă a 500 metri cablu ce, s-a constatat cu acea ocazie, că a fost tăiat de pe stâlpii dintre localitățile V. C. și Palatca. Prin urmare, agenții de poliție au ridicat un total de 17 colaci de cablu, 3 colaci din autoutilitara condusă de inculpat și 14 colaci de cablu de pe marginea drumului din localitatea V. C. și cei 17 colaci de cablu au fost restituiți reprezentantului .. 54 dos UP).

Prin tăierea și sustragerea celor 500 metri de cablu de telefonie, inculpatul împreună cu cele două persoane rămase neidentificate au cauzat persoanei vătămate . prejudiciu în cuantum de 10.200 euro, așa cum rezultă din procesul verbal de constatare nr._ din 09.10.2011 (f 15-dos.UP).

Pe baza probelor sus menționate, instanța reține că în noaptea de 8/9.10.2011, în timp ce inculpatul a așteptat pe raza localității V. C. la volanul autoturismului marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG circa 2 ore, cele două persoane rămase neidentificate au coborât din autoturism, au urcat pe stâlpii companiei de telefonie aparținând Romtelecom cu ajutorul ghetelor cu gheare și a centurii de siguranță descoperite în sacul adus de cele două persoane și găsit ulterior pe marginea drumului și au sustras prin tăiere cabluri telefonice aparținând Romtelecom, pe o distanță de circa 500 metri, situată între localitățile V. C. și Palatca din jud. Cluj, în dreptul drumului județean 161 G pe sensul de mers dinspre Cluj-N. către ., că bucățile mari de cablu au fost făcute sul de către cei doi făptuitori și o parte din ele au fost depozitate în interiorul autoutilitarei marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG, iar cealaltă parte au fost depozitate pe marginea drumului urmând ca în aceeași noapte, să fie culese și depozitate în aceeași autoutilitară marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG.

În timpul comiterii faptei, inculpatul M. D. P. s-a aflat la volanul autoutilitarei marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG și s-a deplasat cu aceasta pe porțiunea de 500 metri situată între localitățile V. C. și Palatca din jud. Cluj pentru ca cei doi făptuitori să culeagă sulurile de cablu telefonic sustrase.

În momentul depistării sale în flagrant și în prezența martorului asistent K. J., inculpatul M. D. P. a declarat că a tăiat și a sustras singur cei 500 metri cablu telefonic, în aceeași noapte, în jurul orei 22.00, iar în momentul prinderii sale s-ar fi deplasat cu autoutilitara pentru a strânge cele 14 suluri de cablu telefonic (f 50, 51 din dosar ).

Ulterior, după ce au fost demarate cercetările împotriva sa inculpatul nu a mai recunoscut comiterea faptei și a susținut tot timpul că nu a cunoscut proveniența ilicită a cablului telefonic care se afla în interiorul autoutilitarei marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare TX2067XG și a sulurilor de cablu de pe marginea drumului.

Cu ocazia audierii sale de către procuror în data de 19.06.2014, inculpatul M. D. P. a recunoscut că în momentul prinderii sale în flagrant a afirmat în fața organului de cercetare penală și în prezența unui martor asistent că el este singurul autor al actelor materiale de tăiere și sustragere a porțiunii de 500 metri de cablu telefonic de pe marginea drumului dintre localitățile V. C. și Palatca din jud. Cluj (f. 91).

Deși inculpatul M. D. P. a negat că ar fi oferit celor doi făptuitori rămași neidentificați ajutor în vederea tăierii și sustragerii cablurilor de telefonie, aparținând . porțiunea de 500 metri, situată între localitățile V. C. și Palatca din jud. Cluj, susținând că el nu ar fi cunoscut intenția infracțională a celor doi, instanța reține că participarea cu vinovăție a inculpatului împreună cu cei doi autori necunoscuți la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, în forma ajutorului material și moral acordat celor două persoane rămase neidentificate pentru a tăia și sustrage cei 500 metri de cablu de telecomunicație este dovedită întrucât sub aspect obiectiv, în schimbul unei sume de bani, inculpatul i-a transportat pe cei doi cu autoutilitara la locul săvârșirii faptei și i-a așteptat circa 2 ore până au tăiat de pe stâlpi și au încărcat o parte din cablurile sustrase în autovehicul, stare de fapt necontestată de către acesta, iar sub aspect subiectiv, intenția infracțională a inculpatului rezultă fără dubii dintr-o . elemente obiective ce reies din probele administrate în cauză.

Instanța reține în acest sens că inculpatul a transportat pe cei doi autori la locul săvârșirii faptei după miezul nopții, că deși inculpatul a susținut că cei doi i-ar fi comunicat că se deplasează în localitatea V. C. pentru a ridica ceva marfă de la o mătușă, după ce au coborât în localitatea respectivă, el i-a văzut luând cu ei un sac pe care îl depozitaseră în spatele autoutilitarei cu care i-a transportat, că cei doi făptuitori i-au cerut să îi aștepte într-o parcare pe marginea drumului în timp ce ei s-au îndreptat spre . 2 ore de așteptare, au cerut telefonic inculpatului să-i caute, deplasându-se cu mașina pe șosea, că inculpatul a constatat nemijlocit că lângă locul în care i-a găsit pe cei doi autori necunoscuți se aflau deja pregătite 3 suluri de cablu telefonic tăiat de pe stâlpi, că i-a văzut pe cei doi încărcând cablurile în autoutilitara sa, că la apariția echipajului de poliție, inculpatul a încercat să părăsească cu autovehiculul locul comiterii faptei, ceea ce denotă cunoașterea de către acesta a caracterului penal al faptei pe care i-a ajutat pe cei doi autori necunoscuți să o comită sau cel puțin prevederea acestuia.

În același sens, instanța reține că în chiar noaptea comiterii faptei, după ce a fost surprins în flagrant conducând autoutilitara (în care se găseau 3 dintre sulurile de cablu sustrase) tocmai în zona în care au fost tăiate cabluri de pe stâlpi și în care se mai aflau pregătite la marginea drumului pentru a fi încărcate în autoutilitară și alte asemenea suluri de cablu tăiat din rețeaua de telecomunicații, inculpatul M. D. P. a recunoscut în prezența martorului K. J. (f 50, 51 din dos.UP și f 75) că singur a comis actele de distrugere și sustragere a celor 500 metri de cablu telefonic și chiar dacă această susținere a fost ulterior retractată, instanța reține că inculpatul nu a putut prezenta nici o explicație rațională, obiectivă și verosimilă care să poată justifica modificarea declarației inculpatului în privința participării sale în cunoștință de cauză la comiterea actelor de tăiere și sustragere a cablurilor de pe stâlpii de telefonie.

În circumstanțele obiective anterior enumerate, instanța reține că sub aspect subiectiv, inculpatul nu avea cum să nu prevadă caracterul ilicit al faptei celor doi autori necunoscuți și chiar dacă s-ar admite varianta invocată de acesta în apărare, forma indirectă a intenției sale nu ar putea fi exclusă întrucât în ciuda tuturor împrejurărilor îndoielnice în care l-au pus cei doi autori, inculpatul a acceptat să îi ajute să săvârșească fapta până la final, să împlinească integral acțiunea pentru care i-a transportat.

Având în vedere toate considerentele sus menționate, instanța va reține vinovăția inculpatului M. D. P. la săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, respectiv că în noaptea de 08/09.10.2011, contra unei sume de bani, acesta din urmă a acordat ajutor material și moral a 2 autori rămași necunoscuți pentru a tăia și a sustrage de pe stâlpii de telefonie dintre localitățile V. C. și Palatca, ambele din jud.Cluj, pe o distanță de 500 metri, cablu de telefonie aparținând . astfel la cauzarea în dauna persoanei vătămate a unui prejudiciu în valoare de 10.200 euro.

În drept, așa cum a fost descrisă, parțial recunoscută (sub aspect obiectiv) și probată, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la furt calificat prevăzută și pedepsită de art.26 raportat la articolul 208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a, e și g, alin.3, lit.h din Codul penal din 1968 întrucât a fost comisă de trei persoane împreună, din loc public, în timpul nopții și actul de sustragere a vizat cabluri de telecomunicații, dar și de complicitate la distrugere prevăzută și pedepsită de art.26 raportat la articolul art.217, alin.1 din Codul penal din 1968 și cu aplicarea art.75, lit.a din Codul penal din 1968.

Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului (f 10-11), instanța constată că inculpatului i-a fost aplicată prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin neapelare la data de 26.04.2011, pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni intenționate. Fapta pentru care este judecat în prezenta cauză a fost săvârșită în noaptea de 8/9.10.2011, iar pentru faptele judecate prin sentința penală sus menționată, inculpatul a fost arestat la data de 16.09.2010 și a fost eliberat condiționat la data de 04.10.2011, cu un rest neexecutat de 212 zile închisoare.

Conform articolului 37, litera a din Codul penal când după condamnarea definitivă pentru o infracțiune intenționată la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune intenționată sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, fapta este săvârșită în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

Pentru că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat cu forma de vinovăție a intenției după ce a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune intenționată la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni (pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N.), dar înainte de executarea pedepsei, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru noua infracțiune este mai mare de 1 an, instanța va reține în sarcina inculpatului și dispozițiile articolului 37, litera a din Codul penal din 1968.

Potrivit art.5, alin.1 din noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, dar potrivit deciziei Curții Constituționale nr.265 din 6 mai 2014, publicată în M.Of.nr.372 din 20 mai 2014, data la care a intrat în vigoare, legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, iar nu pe instituții autonome, neputându-se combina dispoziții din legi succesive.

Potrivit art.147, alin.4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Întrucât de la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului și până la judecarea definitivă a cauzei au fost în vigoare succesiv Codul penal din 1968 și noul Cod penal, instanța va aplica legea penală mai favorabilă care este în acest caz Codul penal din 1968 întrucât deși limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de noul cod penal pentru infracțiunea de furt calificat și limita maximă a pedepsei închisorii prevăzută de noul cod penal pentru infracțiunea de distrugere sunt mai reduse, regimul sancționator al recidivei prevăzut de art.61 din vechiul Cod penal este mai favorabil inculpatului decât cel prevăzut de art.104 raportat la art.43, alin.1 din noul cod penal care impune cumulul aritmetic în cazul recidivei mari postcondamnatorii și revocării liberării condiționate și regimul juridic sancționator al concursului de infracțiuni este mai favorabil conform art.34 din vechiul cod penal, sporul de contopire fiind doar facultativ spre deosebire de cel reglementat de noul cod penal care impune în art.39 aplicarea obligatorie a unui astfel de spor, echivalentul unei treimi din totalul celorlalte pedepse aplicate.

În consecință, în temeiul articolului 377, alin.4 din Codul de procedură penală, raportat la art.5 din noul Cod penal, instanța vaschimba încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul M. D. P., din fapta prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la articolul 228, alin.1, art.229, alin.1, lit.b, alin.3, lit.h din Codul penal și fapta prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la art.253, alin.1 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.77, lit.a din Codul penal, a art.41, alin.1 și art.38, alin.1 din Codul penal, în fapta prevăzută de articolul 26 raportat la articolul 208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a, e și g, alin.3, lit.h din Codul penal din 1968 și fapta prevăzută de articolul 26 raportat la art.217, alin.1 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.75, alin.1, lit.a din Codul penal din 1968, ambele cu aplicarea art.37, lit.a și 33, lit.a din Codul penal din 1968.

Având în vedere încadrarea în drept a faptei săvârșite, instanța va condamna pe inculpat pentru infracțiunile săvârșite la câte o pedeapsă la individualizarea judecătorească a căreia vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolul 72 din Codul penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială OUG 195/2002, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La stabilirea în concret a pedepselor și cuantumului acestora, instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei și făptuitorului pentru aprecierea căruia ține seama că inculpatul a participat la săvârșirea faptei doar în forma complicității, dar va reține în defavoarea acestuia faptul că inculpatul a fost nesincer pe întreaga durată a procesului penal, negând participarea sa la săvârșirea faptei și n-a ajutat în nici un fel la identificarea celor doi autori, atitudine ce denotă lipsa oricărei urme rezonabile de regret pentru încălcarea legii penale, iar neasumarea oricărei răspunderi din partea acestuia dovedește minimalizarea gravității faptei comise și a urmărilor ei și amplifică riscul reiterării conduitei sale infracționale, dar va ține cont și de natura, modul și mijloacele de comitere a infracțiunii, adică după miezul nopții, dintr-un loc public în care inculpatul era conștient că ar fi putut fi oricând surprinși în flagrant, lucru care s-a și întâmplat, de către trei persoane împreună, prin tăierea cablurilor de pe stâlpi, aspecte ce denotă un curaj infracțional deosebit din partea inculpatului și lipsa celui mai mic respect pentru valorile sociale încălcate. Instanța va avea în vedere de asemenea valoarea foarte ridicată a prejudiciului cauzat (10.200 euro), dar și faptul că prejudiciul cauzat persoanei vătămate n-a fost recuperat decât parțial și numai pentru că fapta a fost descoperită în flagrant, precum și disfuncționalitățile cauzate rețelei de telecomunicații prin tăierea cablurilor. Pentru evaluarea pericolului social pe care îl prezintă inculpatul, instanța are în vedere și antecedența acestuia, iar din fișa sa de cazier judiciar rezultă că el a fost anterior condamnat de mai multe ori pentru infracțiuni similare și deși a fost eliberat condiționat cu doar 4 zile anterior săvârșirii faptei, cu un rest rămas neexecutat de 212 zile închisoare (f 11), prin fapta pe care a comis-o, a sfidat încrederea investită de autorități în buna lui conduită după eliberare, dovedind de asemenea lipsa efectului educativ al pedepselor la care a fost condamnat și pe care le-a executat anterior, care nu au fost în măsură să îndrepte comportamentul social al inculpatului, acesta manifestând în continuare aceeași indiferență față de valorile sociale încălcate și perseverând în comiterea unor fapte penale de aceeași natură, dovedind astfel chiar o specializare infracțională.

În consecință, în temeiul articolului 26 raportat la articolul 208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a, e și g, alin.3, lit.h din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.37, lit.a, instanța va condamna pe inculpatul M. D. P. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În temeiul articolului 26 raportat la articolul art.217, alin.1 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.75, alin.1, lit.a din Codul penal din 1968, a art.37, lit.a, instanța va condamna pe inculpatul M. D. P. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la distrugere.

Potrivit articolului 61, aliniatul 1 din Codul penal din 1968, dacă cel liberat condiționat săvârșește din nou o infracțiune în intervalul de timp cuprins între data eliberării sale condiționate și până la împlinirea duratei pedepsei, instanța poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea acesteia în funcție de gravitatea noii infracțiuni, iar în acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc.

Întrucât infracțiunile pentru care este judecat inculpatul în prezenta cauză au fost comise în intervalul de timp cuprins între data eliberării sale condiționate și până la împlinirea duratei pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N. și apreciind că gravitatea infracțiunilor comise și a inculpatului impun revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei sus menționate, în temeiul articolului 61 din Codul penal din 1968, instanța va revoca beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin neapelare la data de 26.04.2011 și prin urmare: va contopi restul neexecutat de 212 zile închisoare din pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N. cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală și va stabili în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoareși va contopi de asemenea restul neexecutat de 212 zile închisoare din pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N. cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală și va stabili în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa rezultantă de 212 zile închisoare.

Instanța reține că infracțiunile din prezenta cauză au fost comise în stare de concurs cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr.186/01.11.2013 a Judecătoriei Huedin, definitivă prin decizia penală nr.1684/R/10.12.2013 a Curții de Apel Cluj întrucât toate aceste infracțiuni au fost comise înainte ca inculpatul să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele.

Potrivit art.36, alin.1 din Codul penal din 1968, dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art.34 si 35.

În consecință, în temeiul articolului 36, aliniatul 1 din Codul penal din 1968 raportat la dispozițiile articolului 33, litera a și 34, litera b din Codul penal din 1968, instanța va contopi cele două pedepse rezultante de 4 ani închisoare și 212 zile închisoare aplicate inculpatului prin prezenta sentință cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.186/01.11.2013 a Judecătoriei Huedin, definitivă prin decizia penală nr.1684/R/10.12.2013 a Curții de Apel Cluj, iar dintre aceste pedepse va alege pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și va aplica inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal din 1968 condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în articolul 64, literele a-c din Codul penal din 1968 din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Dar prin decizia nr.74/2007 a ÎCCJ pronunțată în recursul în interesul legii, obiect al dosarului nr.45/2007, s-a decis că dispozițiile art.71 din Codul penal din 1968 referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

În consecință, considerând că infracțiunile comise de inculpat generează o incompatibilitate morală cu dreptul de a alege și cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal din 1968, instanța va interzice inculpatului drepturile prevăzute de articolul 64, litera a din Codul penal din 1968 pe durata executării pedepsei.

În temeiul dispozițiilor articolului 88 din Codul penal din 1968 instanța va scădea din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 ore din data de 09.10.2011.

Potrivit art.36, alin.3 din Codul penal din 1968, dacă infractorul a executat în totul sau în parte pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile concurente, motiv pentru care în temeiul art.36, aliniatul 3 din Codul penal din 1968 instanța va scădea din durata pedepsei închisorii aplicate, perioada executată începând cu data de 30.08.2013 și până la zi.

În temeiul art.585 din Codul de procedură penală, dispune anularea mandatului de executare a pedepsei de 3 ani închisoare emis în baza sentinței penale nr.186/01.11.2013 a Judecătoriei Huedin și emiterea unui nou mandat de executare în temeiul prezentei sentințe penale.

Potrivit art.118, alin.1, lit.b din Codul penal din 1968, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

În consecință, în temeiul articolului 118, alin.1, litera b din Codul penal instanța va aplica inculpatului măsura de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri: un clește gură de lup cu mâner roșu, un bonfaier albastru, un ham din material textil și două picioare cu gheare, bunuri enumerate în cuprinsul procesului verbal de la filele 9-10 din dosarul de urmărire penală.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța constată că persoana vătămată .-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.200 euro, reprezentând lucrările și materialele necesare repunerii în funcțiune a circuitului telefonic (f. 13 verso). La fila 44, aceasta a depus un înscris care atestă schimbarea denumirii societății vătămate din . . SA.

Analizând temeinicia pretențiilor civile formulate de partea civilă, instanța reține că potrivit art.1349, alin.1 și 2 din Noul Cod Civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane și cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Prin prisma acestui text legal, din probele administrate în cauză rezultă că prin fapta sa inculpatul a încălcat cu vinovăție legea penală pe care era obligat să o respecte, că prin fapta sa a adus atingere dreptului persoanei vătămate la patrimoniu întrucât acesta a ajutat material și moral doi autori necunoscuți să taie și să ia din posesia persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia și cu scopul de a și le însuși pe nedrept, cabluri telefonice tăiate de pe stâlpii de telefonie și că fapta prin care inculpatul a încălcat legea penală a cauzat persoanei vătămate anumite prejudicii, adică disfuncționalități în circuitul telefonic. Așadar, în urma faptei inculpatului, persoana vătămată a suferit un prejudiciu material constând în costurile repunerii în funcțiune a circuitului telefonic. Aceste costuri au fost stabilite la 10.200 euro prin procesul verbal de constatare nr._ din 09.10.2011 (f 15 dos UP).

În consecință, constatând îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale pentru repararea prejudiciilor cauzate, în temeiul articolelor 25, alin.1 și 397, alin.1 din Codul de procedură penală, raportat la articolul 1349 din Codul civil instanța va admite acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă . SA și va obliga inculpatul să plătească în favoarea acestei părți civilecu titlu de despăgubiri, suma de 10.200 euro, reprezentând daune materiale.

Potrivit art. 274, alin.1 din Codul de procedură penală, în caz de renunțare la urmărirea penală, condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunțare la aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu și interpreții desemnați de organele judiciare, care rămân în sarcina statului. Prin urmare, întrucât inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre, în temeiul articolului 274, alin.1 din Codul de procedură penală, instanța va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul articolului 272 din Codul de procedură penală suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat I. C. R. se va avansa din FMJ în favoarea Baroului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În temeiul articolului 377, alin.4 din Codul de procedură penală raportat la art.5 din noul Cod penal, schimbă încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul M. D. P., din fapta prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la articolul 228, alin.1, art.229, alin.1, lit.b, alin.3, lit.h din Codul penal și fapta prevăzută de articolul 48, alin.1 raportat la art.253, alin.1 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.77, lit.a din Codul penal, a art.41, alin.1 și art.38, alin.1 din Codul penal, în fapta prevăzută de articolul 26 raportat la articolul 208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a, e și g, alin.3, lit.h din Codul penal din 1968 și fapta prevăzută de articolul 26 raportat la art.217, alin.1 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.75, alin.1, lit.a din Codul penal din 1968, ambele cu aplicarea art.37, lit.a și 33, lit.a din Codul penal din 1968.

În temeiul articolului 26 raportat la articolul 208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a, e și g, alin.3, lit.h din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.37, lit.a, condamnă pe inculpatul M. D. P., fiul lui P. și M., născut la data de 24.09.1987 în D., jud.Cluj, cu domiciliul în localitatea Cuzdrioara, ..13, jud.Cluj, în prezent aflat în Penitenciarul G., C.N.P._, la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.

În temeiul articolului 26 raportat la articolul art.217, alin.1 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art.75, alin.1, lit.a din Codul penal din 1968, a art.37, lit.a, condamnă pe inculpatul M. D. P., fiul lui P. și M., născut la data de 24.09.1987 în D., jud.Cluj, cu domiciliul în localitatea Cuzdrioara, ..13, jud.Cluj, în prezent aflat în Penitenciarul G., C.N.P._, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la distrugere.

În temeiul articolului 61 din Codul penal revocă beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin neapelare la data de 26.04.2011 și prin urmare:

Contopește restul neexecutat de 212 zile închisoare din pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N. cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală și stabilește în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Contopește restul neexecutat de 212 zile închisoare din pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.467/07.04.2011 a Judecătoriei Cluj-N. cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală și stabilește în sarcina inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa rezultantă de 212 zile închisoare.

În temeiul dispozițiilor articolului 36, aliniatul 1 din Codul penal din 1968 raportat la dispozițiile articolului 33, litera a și 34, litera b din Codul penal din 1968, contopește cele două pedepse rezultante de 4 ani închisoare și 212 zile închisoare aplicate inculpatului prin prezenta sentință cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.186/01.11.2013 a Judecătoriei Huedin, definitivă prin decizia penală nr.1684/R/10.12.2013 a Curții de Apel Cluj, iar dintre aceste pedepse alege pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal din 1968 raportat la art.12, alin.1 din Legea nr.187/2012 interzice inculpatului drepturile prevăzute la articolul 64, aliniatul 1, litera a din Codul penal din 1968.

În temeiul articolului 88 din Codul penal din 1968 scade din durata pedepsei închisorii aplicate, durata reținerii de 24 din data de 09.10.2011.

În temeiul art.36, aliniatul 3 din Codul penal din 1968 scade din durata pedepsei închisorii aplicate, perioada executată începând cu data de 30.08.2013 și până la zi.

În temeiul articolului 118, alin.1, litera b din Codul penal aplică inculpatului măsura de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri: un clește gură de lup cu mâner roșu, un bonfaier albastru, un ham din material textil și două picioare cu gheare, bunuri enumerate în cuprinsul procesului verbal de la filele 9-10 din dosarul de urmărire penală.

În temeiul articolelor 25, alin.1 și 397, alin.1 din Codul de procedură penală, raportat la articolul 1349 din Codul civil admite acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă . SA, cu sediul în București, ., nr.3-5, sector 1, clădirea City Gate, Turnul de Nord, . obligă inculpatul să plătească în favoarea acestei părți civilecu titlu de despăgubiri, suma de 10.200 euro, reprezentând daune materiale.

În temeiul articolului 274, alin.1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27 martie 2015.

JUDECĂTOR GREFIER

M. M. G. P. R. E.

Red./Dact 29.07.2015

MMG

← Desfiinţare înscrisuri (art.315 lit. d NCPP). Încheierea nr....		Desfiinţare înscrisuri (art.315 lit. d NCPP). Încheierea nr.... →

Distrugerea (art.253 NCP). Sentința nr. 394/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Distrugerea (art.253 NCP). Sentința nr. 394/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA