Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Sentința nr. 239/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 239/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 27476/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
PENAL
Dosar nr._/211/2014
Operator de date cu caracter personal 3185.
SENTINTA PENALA NR. 239/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 24.02.2015
Completul constituit din:
JUDECATOR DE CAMERA PRELIMINARA: O. C.
GREFIER: E. M.
Ministerul Public reprezentat prin U. I. - Procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N.
Pe rol este pronuntarea plângerii formulată de petenta R. A., impotriva rezoluțiilor adoptate in dosarul nr. 2691/P/2010 al Parchetului de pe Judecatoria Cluj N..
La apelul nominal facut in cauza, nu se prezinta nimeni.
Procedura de citare este legal indeplinită.
Mersul dezbaterilor si pozitia partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta publica din data de 10.02.2015, incheiere care face parte integranta din prezenta sentinta penala.
I N S T A N T A:
Petenta R. A. a formulat PLÂNGERE împotriva ordonanței de clasare din data de 10.09.2014, emisa de către procuror M. D. B. din cadrul Parchetului de pe langa Judecătoria Cluj-N., in dosarul 2691/P/2010 si a Ordonanței din data de 26.11.2014, emisa de către prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecătoria Cluj-N. prin care plângerea petentei formulata in temeiul art 339 alin 4 Cod Procedura Penala a fost respinsa ca neîntemeiata.
În motivarea plângerii se arată că prin ordonanța emisa de către prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecătoria Cluj-N. din data de 26.11.2014, s-a respins plângerea formulata de către spetentă impotriva ordonanței de clasare din data de 10.09.2014, in temeiul art 339 Cod Procedura Penala.
Raportat la motivele invocate in cadrul ordonanței din 26.11.2014, consider ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecătoria Cluj-N. retine în mod nefondat aspecte cu privire la faptul ca întocmirea unei împuterniciri notariale constituie un indiciu ca petenta cunoștea calitatea mincinoasa a numitei R. D., având in vedere ca petenta nu are studii juridice, nu avea de unde sa stie de faptul ca numita practica meseria de avocat in mod clandestin, ca meseria de avocat poate fi practicata doar in condițiile legii 51/1995 si ca modalitatea prin care un avocat te poate reprezenta este reglementata strict de legea anterior invocata si nu in baza unei procuri notariale cu termeni si înțelesuri vagi.
Niciodată in cadrul discuțiilor avute cu numita R. D. nu i-a învederat faptul ca aceasta nu are calitatea de avocat în condițiile expres prevăzute de lege.
A fost pusa in situația in care o persoana cunoscuta, o persoana in care avea un minim de încredere, raportat la trecutul pe care-l avea având in vedere ca a lucrat in cadrul aceleiași societăți, i s-a prezentat ca avocat, i-a eliberat chitanța având stampila de avocat in cadrul Baroului Cluj, oferindu-si serviciile in acest sens. In momentul când a fost la notar, nu i-a fost prezentat de către nimeni faptul ca aceasta nu este avocat in condițiile legii si ca procura notariala pe care a semnat-o, nu este o împuternicire avocațiala asa cum i-a fost prezentata.
Insasi in cadrul definiției infracțiunii de înșelăciune se desprinde faptul ca:
inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărata a unei fapte
mincinoase - prezentând calitatea de avocat, pe când numita R. D. știa ca nu deține aceasta calitate in conformitate legea 51/1995,
- în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust - a obținut in mod ilegal un „onorariu avocațial" in valoare de 1500 lei, pe care nu l-ar fi putut obține daca nu s-ar fi prezentat ca având aceasta calitatea de avocat,
- si dacă s-a pricinuit o paguba - din cauza lipsei de pregătire juridica si a neglijentei cu care a acționat in susținerea cauzei petentei, a pierdut procesul, acțiunea ei cauzându-i pagube materiale in valoare de peste 6000 de lei si lipsind-o de orice posibilitate sa mai poată repara situația juridica a care-i spete a gestionat-o.
Raportat la ordonanța in data de 10.09.2014,, sa dispus clasarea cauzei privind pe numita R. D., in ceea ce privește săvârșirea cu intenție a infracțiunilor prevăzute si pedepsite de art 244 alin (1) si (2) Cod Penal si art. 318 alin (1) Cod Penal.
Consider aceasta aceasta este nefondata având în vedere ca:
1. In ceea ce privește infracțiunea de inselaciune, consideră ca procurorul a reținut greșit starea de fapt, probabil pe fondul celerității derulării prezentei cauze, deoarece acesta in ordonanța de clasare mentioneza ca petenta a declarat ca „in cursul anului 2008 a contactat-o pe numita R. D. in calitate de avocat, iar după expunerea spetei i-a achitat onorariul" pe când in realitate, atât in plângerea penala inaintata in 14.03.2012, in declarația din fata organelor de ancheta cat si din declarația data de singurul martorul audiat in cauza, reiese faptul ca in cursul anului 2008, petenta, a dorit sa apeleze la serviciile unui avocat, având nevoie de asistenta si reprezentare juridica privind dezbaterea unei probleme juridice personale.
Auzind ca vecina sa numita R. D. are cunoștințe juridice(auzise ca a terminat facultatea de drept), i-a cerut sfatul iar aceasta si-a oferit serviciile spunandu-i ca este avocat si ca o poate ajuta.
In momentul când a apelat la ea, a abordat-o doar pentru un sfat juridic si o eventuala îndrumare către un profesionist, aceasta fiind cea care s-a prezentat ca având profesia de avocat si asigurandu-o ca in urma achitării unui onorariu, o va reprezenta in cauza prezentata.
La acel moment numita R. D., a profitat de faptul ca petenta nu avea cunoștința despre faptul ca exista practicanți clandestini si ca aceștia practica ilegal meseria de avocat, si profitând si de faptul ca avea un minim de încredere in aceasta având în vedere ca a lucrat împreuna la Clujana o perioada buna de timp.
Totodată procurorul in ordonanța sa de clasare mai retine faptul ca „analizând probatoriul administrat in prezenta cauza … se retine ca nu au fost dovedite condițiile existentei infracțiunii) nerezultand existenta unei induceri in eroare a persoanei vătămate...având in vedere ca declarația soțului meu a fost insuficienta pentru a fundamenta o concluzie certa de existenta a condiției infracțiunii". La astfel de afirmații cu tenta generala, nu poate sa afirme decât ca vina unei „insuficiente probatiuni" este purtata de către organele de cercetare si urmărire penala si mai ales de către procurorul care a supervizat si instrumentat prezentul dosar, având in vedere ca din data de 14.03.2012 si pana in 10.09.2014, ne o perioada de aproape 3 ani de zile, s-a reușit doar audierea a unui număr de 3 persoane.
Consideră ca afirmațiile prin care procurorul isi justifica acțiunea sunt nefondate, având in vedere ca nimeni nu a oprit organele de ancheta sa suplimenteze probațiunea, sa cerceteze mai in amănunt speța, iar prin faptul ca ai 3 persoane audiate pe parcursul a aproape 3 ani de zile, dintre care 2 persoane iti afirma ca au fost înșelate cu privire la calitatea mincinoasa atribuita de suspecta, calitate mincinoasa care a fost confirmata, îi întărește convingerea ca soluționarea prezentei spete a fost tratata cu superficialitate.
Dorește sa evidențieze foarte clar faptul ca, a dorit sa apeleze la ajutorul organelor cercetare penala in speranța ca i se va face dreptate si ca o astfel de persoana nu va mai face rau (sub aceasta forma) nimănui, având in vedere ca:
- numita R. Dominca a indus-o in eroare prin faptul ca i-a prezentat o fapta mincinoasa ca adevărata, în sensul ca o persoana absolventa de studii juridice știa ca practicarea profesiei de avocat este permisa doar prin prisma Legii profesiei de avocat nr. 51/1995, unde se prevede expres la art 1. alin 2 si 3 ca profesia de avocat se exercita numai de avocații înscriși in Tabloul baroului din care fac parte si ca funcționarea si constituirea de barouri in afara Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt interzise si cu toate acestea aceasta a folosit aceasta titulatura sa-i câștiga încrederea, inseland-o pe petentă si pe soțul acesteia.
- Probatiunea efectuata in acest dosar, deși insuficienta(dupa opinia procurorului care trebuia sa o suplimenteze daca ar fi fost cazul) releva faptul ca numita R. Dominca știa ca înfăptuiește o ilegalitate când se prezintă ca avocat, din moment ce ea nu avea aceasta calitate si mai mult decât atât, pana sa ajungă sa fie „acoperita" de procura judiciara din data de 26.01.2009, aceasta întocmește chitanța purtând denumirea de avocat stagiar in cadrul Baroului Cluj si redactează o acțiune in justiție folosindu-se din nou de calitatea ei mincinoasa in data de 16.12.2008.
- Cu toate ca s-a prezentat ca avocat si a asigurat-o ca va câștiga procesul, având tot aportul din partea petentei in ceea ce privește plata onorariului, plata taxelor de timbru si a prezentării documentelor ce trebuiau folosite in cauza, cu toate ca speța era de o complexitate redusa, numita R. D. a uitat sa depună la dosarul cauzei documente esențiale, fapt ce a condus la pierderea procesului civil si totodată la pierderea unor însemnate sume de bani investite in soluționarea acestuia.
2. In ceea ce privește infracțiunea de exercitare fara drept a profesiei de avocat, fapta prevăzuta de art. 348 alin 1 Cod Penal raportat la art 26 alin 1 din legea 51/1995, procurorul retine in ordonanța de clasare ca, având in vedere ca singurul act material îndeplinit in aceasta calitate de către numita R. Dornica a fost acordarea unei consultații juridice materializata prin chitanța eliberata in urma încasării onorariului datând din 30.04.2008, raportat la limitele de pedeapsa a infracțiunii cercetate si ținând cont de prevederile art. 154 alin 1 Cod Penal, prescripția răspunderii penale s-a împlinit la data de 30.04.2011, urmărirea penala nemaifiind pusa in mișcare pentru aceasta infracțiune.
Consideră ca si in aceasta situație procurorul a apreciat greșit deoarece, infracțiunea comisa de către numita R. D. nu a fost comisa printr-un singur act material ci mai multe având in vedere ca susnumita a redactat si depus acțiunea civila la Judecătoria Cluj-N. in data de 16.12.2008 iar ulterior pana in cursul anului 2012 a întreprins activități specifice de avocat in detrimentul petentei.
Din punct de vedere al prescripției răspunderii penale consideră ca aceasta nu ar fi putut interveni la data de 30.04.2011, având in vedere ca este vorba de comiterea unei infracțiuni continuate, numita R. D. săvârșind la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiași rezoluții si împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni care prezintă, fiecare in parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
La art. 154 alin 2 Cod Penal e prevăzut ca termenul de prescripție incepe sa curgă in cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni, iar în cazul infracțiunilor de obicei, de la data săvârșirii ultimului act. Având in vedere ca numita R. Dominca, a întreprins activități pana in anul 2012 consideră ca termenul de 30.04.2008 nu poate fi cel de la care incepe sa curgă prescripția răspunderii penale, ci trebuie avut in vedere ultimul act pe care ea l-a efectuat in calitate de „avocat" al petentei.
In consecința, cu privire la comiterea acestei infracțiuni prev si ped de art. 348 alin 1 Cod Penal raportat la art 26 alin 1 din legea 51/1995, consideră ca procurorul a apreciat greșit ca fiind prescrisa răspunderea penala.
3. In ceea ce privește folosirea ștampilei falsificate, fapta incriminata de art 217 alin 2 si 318 Cod Penal, consider ca sancțiunea administrata de către procuror a fost una mai mult umilitoare la adresa petenteii decât coercitiva asupra susnumitei, deoarece acesta trebuia sa analizeze lipsa pericolului social concret al unei infracțiuni si sub lumina celorlalte doua infracțiuni descoperite si reclamate si mai ales ca numita a mai redactat ulterior si acțiunea de chemare in judecata adresata Judecătoriei Cluj-N., fapt care nu se regăsește in susținerile procurorului.
In ceea ce privește aprecierea procurorului privind gravitatea extrem de redusa a faptei incat ca susnumita R. Dornica sa primească o amenda „suficienta si necesara" in valoare de 1000 lei, atât timp cat prejudiciul creat de aceasta depășește cu mult suma de peste 6000 lei si mai mult decât atât lipsind-o de orice posibilitate sa mai poată repara situația juridica a care-i spete a gestionat-o, o consideră deasemenea nefondata si nelegala si mai mult decât atât incorecta, raportat la starea de fapt expusa.
Consideră ca susținerea stării de fapt, va duce la admiterea plângerii petentei si pe cale de consecința potrivit art. 340 alin 1 Cod Procedura Penala sa se procedeze la soluționarea prezentei plângeri raportat la motivele expuse, in vederea unei juste soluționări a prezentei cauze.
Prin referatul din data de 4.04.2013 organele de poliție au propus în temeiul art. 256 C.p.p. punerea în mișcare a acțiunii penale, întocmirea rechizitoriului și trimiterea în judecată a învinuitei R. D. pentru infracțiunea de folosire a instrumentelor oficiale false prev.de art. 287 al. 1 C.p. și infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 C.p.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. dn data de 10.09.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina numitei R. D. din infr. prev. de art. 215 al. 1-3 C.p. și 287 al. 1 C.p. 1969 în infr. prev. de at. 244 al. 1 și 2 C.p. și art. 318 al. 1 C.p. nou. De asemenea s-a dispus clasarea cauzei și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ respectiv amenda în cuantum de 1000 lei.
Plângerea adresată prim procurorului a fost respinsă.
Instanța în baza art. 341 pct. 6 lit. a C.pr.penala nou, va respinge ca nefondata plangerea formulata de petenta R. A. si va mentine rezolutia adoptata in dosarul nr. 2691/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj N..
În motivarea soluției instanța reține că în cauză au fost administrate suficiente probe pentru lămurirea stării de fapt. Aceste probe n u înlătură prezumția de nevinovăție cu atât mai mult cu cât întocmirea împuternicirii avocațiale din data de 26.01.2009 este un indiciu că persoana vătămată cunoștea calitatea suspectei. Soluția procurorului este legală și din perspectiva aprecierii termenelor de prescripție față de actul infracțional din data de 26.01.2009, dată de la care suspecta nu a mai întreprins acțiuni specifice exercitării profesiei de avocat. Sancțiunea administrativă este corect aplicată și individualizată ținând seama de modul și mijloacele de comitere a faptei, de persoana suspectei care nu are antecedente penale.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. nou, va obliga pe petenta sa plateasca statului suma de 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
În baza art. 341 pct. 6 lit. a C.pr.penala nou, respinge ca nefondata plangerea formulata de petenta R. A. – cu domiciliul procesual ales la sediul Societatii civile de avocati S. - F., P., S., in Cluj N., ., . si mentine rezolutia adoptata in dosarul nr. 2691/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj N..
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. nou, obliga pe petenta sa plateasca statului suma de 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitiva
Pronuntata in sedinta camerei de consiliu azi 24.02.2015.
P. GREFIER
O. C. E. M.
red. OC/HCM/5 ex.
2.07.2015
| ← Conducere fără permis (art.335 NCP). Sentința nr. 169/2015.... | Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Sentința nr. 125/2015.... → |
|---|
