Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 670/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 670/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 9538/211/2015/a1
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 670/2015
Ședința din camera de consiliu din 19.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. G. M.
GREFIER: A. G. P.
Ministerul Public reprezentat prin d-na. A. L., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol se află verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpații M. A. C. și D. D. G. - etapa camerei preliminare
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu se prezintă inculpatul M. A. C. personal, in stare de arest preventiv asistat de avocat ales av. Z. T. și de către apărătorul desemnat din oficiu, av. V. A. M., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar și inculpatul Dalcoș D. G. personal, in stare de arest preventiv asistat de avocat ales av. T. D. și și de către apărătorul desemnat din oficiu, av. T. G. A., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, judecătorul de cameră preliminară procedează la verificarea identității inculpaților cărora le aduce la cunoștință că în temeiul art.348 raportat la art. 207 din Codul de procedură penală judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive care a fost luată împotriva lor.
Procurorul și apărătorii inculpaților arată pe rând, că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul cu privire la legalitatea si temeinicia măsurii preventive.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită menținerea măsurii arestării preventive sens în care arată că aceasta este legală și temeinică.
Arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii și respectiv la prelungirea măsurii subzistă, motiv pentru care se impune menținere arestării preventive a celor doi inculpați.
În susținerea concluziilor face trimitere la natura infracțiunilor comise de inculpați, respectiv furt din locuințe, prin faptele comise aceștia atentând atât la patrimoniul persoanelor vătămate cât și la viața privată a acestora. Susține că persoanele vătămate au suferit o traumă ca urmare a infracțiunii, acestea nemaisimțindu-se în siguranță în casă, privind locuința lor ca pe un câmp infracțional. De asemenea, modalitatea de comitere a faptelor trebuie avute în vedere la aprecierea necesității menținerii măsurii, inculpații neacționând aleatoriu în momentul în care au comis furturile, ci în baza unui plan bine pus la punct, astfel în timp ce inculpatul Dalcoș asigura paza, inculpatul M., prin escaladare, pătrundea în locuințele persoanelor și sustrăgea bunuri ușor valorificabile - laptop-uri, bijuterii, bani.
Prejudiciul ridicat este un alt element ce trebuie avut în vedere la menținerea măsurii. Mai arată că numărul mare de fapte comise de inculpații respectiv 15 fapte de furt comise de M. și 8 fapte de complicitate la furt și 3fapte de furt comise de D. conturează o periculozitate ridicată a inculpaților.
Antecedența penală a inculpatului M. care anterior a mai fost condamnat de mai multe ori pentru fapte similare trebuie avută de asemenea în vedere la luarea unei decizii în cauză. Poziția avută de inculpați pe parcursul urmăririi penale trebuie de asemenea avută în vedere, inculpații chiar dacă în final au recunoscut comiterea faptelor, inițial au uzat de dreptul la tăcere.
Mai arată că periculozitatea inculpatului M. se reflectă și asupra persoanei lui Dalcoș, care deși provine dintr-o familie bună, cu resurse financiare și cu posibilitatea de angajare a înțeles să comită faptele de furt ca pe o modalitate de distracție. În acest sens face trimitere la un pasaj din cadrul unei discuții purtate de inculpați în interiorul camerei de arest, din data de 08.03.2015, în care inculpatul afirmă „ Ciordeles....ciordeles”
Apărătorul inculpatului Dalcoș, având cuvântul, precizează că nu s-ar impune menținerea măsurii și solicită înlocuirea acestei măsurii cu măsura arestului la domiciliu, apreciind că această măsură ar fi suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal. Susține că inculpatul s-a împăcat cu peste jumătate din părțile vătămate, sens în care depune la dosarul cauzei declarațiile de împăcare. Lipsa antecedentelor penale relevă o periculozitate scăzută a inculpatului, acesta a avut o perioadă mai grea de câteva luni în care a comis faptele de furt. La aprecierea necesității menținerii arestului preventiv solicită instanței să aibă în vedere criteriile obiective ce trebuie avute în vedere la luarea măsurii, respectiv lipsa antecedenței penale și preocuparea inculpatului în recuperarea prejudiciului cauzat persoanelor vătămate.
Arată că, dacă inițial măsura arestului preventiv s-a luat în vederea aflării adevărului, în acest moment procesual nu se mai menține această motivare, urmărirea penală fiind finalizată. De asemenea arată că inculpatul beneficiază și de sprijinul familiei care îl ajută la recuperarea prejudiciului creat persoanelor vătămate.
În ceea ce privește discuția inculpatului din arest, arată că inculpatul este afectat de starea de detenție, motiv pentru care a făcut acele afirmații, dar că acest lucru nu crește periculozitatea inculpatului. Mai arată că în prezent se fac demersuri în vederea împăcării cu persoanele vătămate, dar că timpul scurt nu i-a permis inculpatului să se împace cu toate aceste persoane vătămate. Susține că deși inculpatul nu a împărțit în mod egal cu inculpatul M. beneficiile obținute în urma furturilor comise, face eforturi pentru despăgubirea persoanelor vătămate.
Pentru toate aceste considerente, solicită înlocuirea măsurii cu măsura arestului la domiciliu, depunând la dosar un înscris cu adresa unde solicită să fie arestat în cazul unei eventuale înlocuiri a măsurii.
Apărătorul inculpatului M. A. C. arată că nu se mai impune menținerea arestării preventive, și solicită revocarea măsurii potrivit disp. art. 207 alin. 5 coroborat cu disp. art. 348 alin. (1) din C.p.p., apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, întrucât s-a aflat adevărul, inculpații recunoscând faptele comise. Apreciază că perioada de timp în care inculpații au fost arestați preventiv, de 4 luni este excesivă, ori o menținere a măsurii ar încălca condiția proporționalității cerută la luarea oricărei măsuri preventive.
Raportat la trauma suferită de persoanele vătămate, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor, apreciază că aceasta nu este atât de mare în condițiile în care cu ocazia declarațiilor luate nici una nu a spus că îi este frică să intre în casa, dorind doar să-i fie recuperat prejudiciul cauzat. Mai susține că deși se încearcă recuperarea prejudiciului, efortul financiar este prea mare, având în vedere termenul scurt. În ceea ce privește starea de recidivă invocată de Reprezentantul Ministerului Public ca temei pentru menținerea arestului preventiv apreciază că starea de recidivă nu mai este de mult timp prevăzută ca un temei pentru menținerea arestului preventiv.
În replică, Reprezentantul Ministerului Public, arată că nu a invocat starea de recidivă ca pe un temei pentru menținerea măsurii, ci a arătat că antecedența penală a inculpatului trebuie avută în vedere la aprecierea necesității menținerii măsurii, aceasta privind persoana inculpatului și reflectând periculozitatea acestuia.
În ceea ce privește susținerile apărătorului inculpatului M., că în declarațiile date persoanele vătămate nu au arătat că ar fi suferit vreo traumă, arată că nu s-a menționat acest lucru întrucât probabil că nu au fost întrebate cu privire la acest aspect dar că trauma este inerentă oricărui furt din locuințe. În ceea ce privește împăcarea părților arată că posibilitatea împăcării nu modifică pericolul public al infracțiunilor comise de inculpații apreciind că furtul din locuințe este o faptă deosebit de gravă.
Mai arată că deși apărătorul inculpatul Dalcoș a susținut că inculpatul regretă fapta și că dorește să recupereze prejudiciul cauzat persoanelor vătămate, din interceptările realizate în cauză, se poate observa că scopul inculpatului este de a primi o pedeapsă cu suspendare, neavând nici un regret în comiterea faptelor, inculpatul afirmând „Ca să am două, am șanse! Dacă am tri, îi la limită, depinde de judecător! Dacă am mai mult de tri, o zîs că pot să uit de suspendare!”
În replică apărătorul inculpatului Dalcoș arată că discuția avută de inculpat în arest nu arată că acesta nu regretă fapta, fiind normal să se gândească la consecințele faptelor. În ceea ce privește periculozitatea inculpatului arată că aceasta nu este ridicată, inculpatul comițând faptele într-o perioadă de câteva luni în care a avut probleme financiare. Apreciază că la luarea unei măsuri instanța trebuie să aibă în vedere scopul pedepsei care este îndreptarea și reintegrarea socială a inculpatului, nu umilirea persoanei, arestarea preventivă fiind o măsură excepțională.
În ultimul cuvânt, inculpatul Dalcoș D. G., arată că dorește să fie revocată măsura arestului preventiv dispusă asupra sa, că are posibilități de reintegrare socială, având încheiat un contract de muncă. Mai susține și că regretă faptele comise, conștientizează gravitatea acestora și intenționează să se împace cu persoanele vătămate, beneficiind de resurse financiare în acest sens, dar că până în prezent nu a reușit să facă acest lucru cu toate persoanele vătămate din cauza timpului scurt. Mai arată că a comis furturile din cauza unor probleme financiare pe care le-a avut în aceea perioadă.
În ultimul cuvânt, inculpatul M. A. C. arată că dorește să fie cercetat în stare de libertate pentru a fi alături de fiica sa fiind conștient că va fi condamnat întrucât nu beneficiază de resurse financiare în vederea împăcării.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
Deliberând asupra prezentei cauze penale:
Analizând probele aflate la dosarul cauzei, instanța reține că prin încheierea penală nr.20/C/A/2015 din data de 05.03.2014, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații M. A. C. și DALCOȘ D. G. în temeiul dispozițiilor art.226 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală și la art. 202 alin. 1 și 3 din Codul de procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 30 zile, începând cu data de 5.03.2015 până la data de 3.04.2015 inclusiv.
Prin încheierile penale nr.30/C/A/25.03.2015 și nr.48/C/A/27.04.2015 ale Judecătoriei Cluj-N., a fost prelungită măsura arestării preventive a inculpaților până la data de 03.05.2015 și respectiv 23.05.2015 inclusiv.
Prin rechizitoriul nr.2739/P/2014 din data de 13.05.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. A. C. pentru săvârșirea a 9 infracțiuni de furt calificat, faptă prevăzută de art.228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) și d) din Codul penal și a 6 infracțiuni de furt calificat, faptă prevăzută de art.228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal și a art.38, alin.1 din Codul penal și DALCOȘ D. G. pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută de art.48, alin.1 raportat la art.228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b) și d) din Codul penal, a 3 infracțiuni de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută de art.48, alin.1 raportat la art.228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a 2 infracțiuni de furt calificat, faptă prevăzută de art.228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal și a unei infracțiuni de furt calificat, faptă prevăzută de art.228 alin. (1), 229 alin. (1) lit. b și d din Codul penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1 din Codul penal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței în data de 15.05.2015.
Potrivit art. 348, alin.2 din Codul de procedură penală, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207.
În conformitate cu dispozițiile articolului 207, alineatele 1 și 2 din Codul de procedură penală, când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia și în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
În conformitate cu dispozițiile articolului 207, alineatul 4 din Codul de procedură penală, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
La luarea și prelungirea măsurii preventive s-au avut în vedere dispozițiile art. 226 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală și la art. 202 alin. 1 și 3 din Codul de procedură penală, reținându-se că în cauză, există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, iar măsura arestului preventiv este necesară în vederea prevenirii săvârșirii unor alte infracțiuni, în scopul bunei desfășurări a procesului penal și a împiedicării sustragerii inculpatilor de la urmărire penală sau judecată.
Judecătorul reține că luarea și prelungirea acestei măsuri preventive a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii, că probele administrate până în acest moment procesual, constând în concret în declarațiile persoanelor vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, procesele-verbale de recunoaștere de obiecte și planșe foto aferente, copiile proceselor-verbale de percheziții domiciliare din dosarul 9644/P/2014, dovezile de restituire a bunurilor către persoanele vătămate, procesele-verbale de reconstituire și planșele foto aferente, copiile ordonanței prin care a fost ridicat unul dintre telefoanele mobile sustrase de la M. A. C., înscrisuri puse la dispoziție de persoanele vătămate referitoare la bunurile sustrase, declarațiile martorilor I. G. și S. A. Ligela, raportul de constatare criminalistică nr._/24.02.2015, procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale încheiate în urma verificărilor la casa de amanet ., procesul-verbal întocmit în urma comparării datelor postate de DALCOȘ D. G., cu privire la un laptop HP, pe site-ul tocmai.ro cu datele de identificare ale bunului sustras de la persoana vătămată C. V. și declarațiile inculpaților date în fața organelor de urmărire penală și a judecătorului de drepturi și libertăți în care au recunoscut parțial comiterea faptelor reținute în sarcina lor, descriind detaliat împrejurările comiterii faptelor recunoscute și a modalității de valorificare a bunurilor sustrase, reflectă subzistența temeiurilor care justifică măsura preventivă a arestării inculpaților întrucât probele anterior enumerate generează suspiciunea rezonabilă că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată în prezenta cauză și pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, privarea lor de libertate fiind necesară în scopul prevenirii săvârșirii unor alte infracțiuni, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și totodată proporțională cu scopul urmărit, raportat la numărul foarte mare al faptelor săvârșite de cei doi inculpați, la natura faptelor comise care au lezat două importante valori sociale, fiind îndreptate nu numai împotriva patrimoniului persoanelor vătămate, ci inclusiv împotriva vieții private a acestora prin violarea domiciliilor lor, la durata activității infracționale a inculpaților care s-a extins pe circa 10 luni, devenind astfel un mod de viață și de procurare de venituri nelegale și în detrimentul unui mare număr de persoane vătămate, la modul de comitere a faptelor, inculpații acționând organizat, după un plan întemeiat pe studierea prealabilă atentă a zonei de acțiune, conform aceluiași mod de operare, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, prin efracție sau escaladare și prin violare de domicilii, aspecte ce denotă nu doar un curaj infracțional deosebit, ci și o anumită specializare a inculpaților în comiterea aceluiași gen de faptă penală, la natura bunurilor sustrase, bunuri ușor de valorificat, la priceperea inculpaților în valorificarea rapidă a bunurilor sustrase, la valoarea foarte ridicată a prejudiciului cauzat persoanelor vătămate care este de aproximativ 196.000 lei, dar și la persoana inculpaților pentru că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să rezulte din probe care vizează gravitatea în concret a faptei ori modul de concepere a planului infracțional sau modalitatea de punere în operă, împrejurări care să conducă spre o concluzie rezonabilă că fapta nu este accidentală sau din argumente subiective care privesc persoana sau personalitatea inculpatului și care duc spre concluzia predispoziției infracționale.
Sub aspectul circumstanțelor personale, judecătorul apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului M. A. C. prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere și antecedența inculpatului care a mai fost anterior condamnat de foarte multe ori pentru infracțiuni similare și deși a fost eliberat condiționat de mai multe ori, prin faptele pentru care este cercetat a sfidat din nou încrederea investită de autorități în buna sa conduită după eliberare, dovedind de asemenea lipsa efectului educativ al pedepselor la care a fost condamnat și pe care le-a executat inculpatul anterior, care nu au fost în măsură să îndrepte comportamentul social al inculpatului, acesta manifestând în continuare indiferență față de valorile sociale încălcate și perseverând în comiterea unor fapte penale de aceeași natură, împrejurare susceptibilă de a crea un sentiment de insecuritate în cadrul societății civile în cazul cercetării în stare de libertate a unei persoane asupra căreia planează o suspiciune rezonabilă că ar fi comis fapte în cantitatea și de gravitatea abstractă și concretă a celor pentru care este cercetat inculpatul și care ar putea intra sub incidența legii penale.
În ceea ce îl privește pe inculpatul DALCOȘ D. G., judecătorul apreciază că și acesta prezintă un pericol concret pentru ordinea publică nu doar din perspectiva circumstanțelor reale privind faptele comise, ci și prin prisma înclinației sale deosebite pentru o activitate infracțională ce se deduce din frecvența cu care a participat la săvârșirea faptelor penale pentru care a fost trimis în judecată, din modul și măsura în care s-a implicat în acestea, din colaborarea cu coinculpatul, persoană cunoscută cu multiple antecedente penale. Implicarea inculpatului într-un număr atât de mare de acte materiale de sustragere într-o perioada de timp destul de extinsă creează judecătorului convingerea că prezența acestuia în activități infracționale n-a fost una accidentală, iar comiterea infracțiunilor nu a reprezentat un eveniment izolat în viața inculpatului.
Este adevărat că unele dintre persoanele vătămate s-au împăcat cu inculpatul DALCOȘ D. G., însă această împrejurare nu este în măsură să diminueze gradul de pericol pe care lăsarea în libertate a acestuia l-ar prezenta pentru ordinea publică pentru toate considerentele sus menționate.
În plus, din convorbirile purtate între inculpați care au fost înregistrate rezultă indicii conform cărora în caz de eliberare, inculpații nu intenționează să renunțe la activitatea infracțională, ci dimpotrivă, ei menționează posibilitatea procurării unui aparat de bruiaj din Slovacia (04.03.2015) și pomenesc totodată despre un „pont” (17.03.2015).
Judecătorul reține că în jurisprudența CEDO s-a arătat că gravitatea unei inculpări poate constitui un motiv de menținere în detenție dacă circumstanțele săvârșirii faptelor, personalitatea acuzatului și comportamentul acestuia fac plauzibil pericolul de a comite noi infracțiuni. Or, având în vedere toate considerentele anterior expuse, judecătorul apreciază că în cauză subzistă pericolul ca odată puși în libertate, inculpații să comită noi infracțiuni și comparând dreptul acestora la libertate individuală cu nevoia societății de a i se asigura un climat de siguranță si securitate, la care sunt chemate să contribuie evident și organele judiciare si autoritatea judecătoreasca prin toate mijloacele legale, inclusiv prin luarea unor masuri preventive privative de libertate, acestea din urma primează, măsura privativă de libertate fiind cel puțin la acest moment procesual o măsură rezonabilă întemeiată pe motive pertinente si suficiente.
Judecătorul nu poate neglija nici bănuiala că odată puși în libertate, inculpații s-ar putea sustrage de la judecată pentru că discuțiile purtate între ei în interiorul camerei de arest, redate în procesele-verbale încheiate de organele de cercetare penală (04.03.2015 și 05.03.2015), reflectă indicii temeinice că aceștia intenționează să părăsească teritoriul țării de îndată ce vor fi puși în libertate, fiind astfel justificată măsura preventivă și prin prisma necesității împiedicării acestora de a se sustrage de la judecată.
Prin urmare, analizând măsura preventivă luată față de inculpați în raport cu probele dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța constată că aceasta este legală si temeinică întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive față de inculpați se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și stoparea conduitei infracționale a inculpaților precum și împiedicarea sustragerii lor de la judecată impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, ea fiind necesară și proporțională cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, celelalte măsuri preventive alternative fiind insuficiente în aceste scopuri.
În consecință, în temeiul art.348, alin.2 raportat la art. 207 din Codul de procedură penală, instanța va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților și va menține această măsură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul articolului 207 din Codul de procedură penală, constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului M. A. C., fiul lui A. și al M., născut la data de 18.09.1985, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-N., . ., CNP:_ și împotriva inculpatului DALCOȘ D. G., fiul lui L. și Z., născut la data de 21.04.1988, în orașul Ocna M., jud. A., domiciliat în orașul Ocna M., .. 58, jud. A., FFL în localitatea Florești, ., nr. 5B, ., CNP_ și menține măsura arestării preventive a inculpaților M. A. C. și DALCOȘ D. G. până la o nouă verificare a acesteia ce va avea loc înainte de expirarea unui termen de 30 zile, adică nu mai târziu de data de 17 iunie 2015.
În temeiul articolului 272 din Codul de procedură penală sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, avocat V. A. M. și T. G. A. se vor avansa din FMJ în favoarea Baroului Cluj.
Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 mai 2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
M. M. G. P. A. G.
Red/Dact.19.05.2015
MMG
| ← Furtul calificat (art. 209 C.p.). Sentința nr. 659/2015.... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... → |
|---|
