Ucidere din culpă (art.192 NCP). Sentința nr. 533/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 533/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 21691/212/2014
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3047
SENTINȚA PENALĂ NR. 533
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22.04.2015
PREȘEDINTE: C. L.
GREFIER: E.-R. D.
MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT P.
PROCUROR: G. SITIAVU, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C.
Pe rol pronunțarea sentinței în cauza privind pe inculpatul G. G. trimis în judecată prin rechizitoriul nr.1379/P/2009 din data de 24.06.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. pentru infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație, prevăzută de art. 338 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 07.04.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care - având nevoie de timp pentru a delibera – în baza art. 391 alin. 1 C.proc.pen., a fost amânată pronunțarea sentinței pentru astăzi, 22.04.2015, când
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
P. rechizitoriul numărul 1379/P/2009 din data de 24.06.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2014 sub număr de dosar_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului G. G. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație, prevăzută de art. 338 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.
Potrivit rechizitoriului, în fapt, s-a reținut că la data de 27.01.2009, în jurul orei 19.00 inculpatul G. G. a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ pe comunicația rutieră DN2A dinspre orașul O. către . la kilometrul 189+778 metri a surprins și accidentat pe numitul A. A. care se deplasa în același sens cu bicicleta, iar în urma accidentului produs numitul A. A. a suferit leziuni traumatice care i-au cauzat ulterior decesul, după internare în spital. S-a mai reținut în sarcina inculpatului G. G. că după producerea accidentului soldat cu rănirea numitului A. A., a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor judiciare.
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele probe/mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și planșa fotografică, raportul medico-legal de necropsie, expertiză tehnică auto, declarații părți civile, declarații martori, declarații inculpat, fișă cazier judiciar.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, după citirea actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 C.proc.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.proc.pen., privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că nu solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. 4 C.proc.pen..
În cursul cercetării judecătorești:
La cererea inculpatului au fost administrate probele de la urmărirea penală ce au fost contestatesub aspectul temeiniciei, respectiv: declarație martor M. F..
Nefiind contestate de părți, probele constând în declarațiile martorilor Gealmambet Faruc și Nalbantu V., nu a fost readministrate, dar au fost puse în dezbaterea contradictorie a părților conform art. 374 alin. 7 C.proc.pen., astfel încât vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Inculpatul a formulat declarații în fața instanței.
Inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto. Solicitarea a fost respinsă pentru considerentele avute în vedere în încheierea de ședință prin care instanța a rămas în pronunțare.
Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 27.01.2009, în jurul orei 19.00 inculpatul G. G. a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, neconform normele tehnice de siguranță pentru circulația pe drumurile publice, pe comunicația rutieră DN2A dinspre orașul O. către . la kilometrul 189+778 metri, încălcând obligația de http://10.16.101.23/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp197726/_.HTML - #a păstra o distanță suficientă față de participantul la trafic: persoana vătămată A. A. care se deplasa cu bicicleta, în fața sa, în același sens de mers, a accidentat pe aceasta care a decedat ulterior, după internare, din cauza leziunilor traumatice suferite. După producerea impactului cu persoana vătămată, inculpatul a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, fiind depistat ulterior în trafic pe raza localității Hârșova.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere următoarele probe (mijloace de probă):
- proces verbal de constatare la fața locului însoțit de schița accidentului și planșa fotografică (f.16-34.dup) din cuprinsul cărora rezultă producerea accidentului, urmele materiale și urmările acestuia; victima a fost transportată la spital, cu ambulanța.
- declarații martori Gealmambet Faruc și Nalbantu V. (f.107-108,117-119.dup.), ocupanți ai vehiculului_ ce rula pe respectivul sector de drum în seara de 27.01.2009, care au constatat urmele accidentului rutier implicând o bicicletă și o persoană accidentată, împrejurări față de care au sesizat organele de poliție.
- proces verbal de depistare din data de 27.01.2009 (f.36-37.dup.) conform căruia organul de poliție, în cadrul filtrului rutier instituit pentru identificarea vehiculului marca Dacia care a accidentat un biciclist conform semnalării interne polițienești, a identificat în trafic, în jurul orei 20.15 autoturismul marca Dacia, culoare galben, cu numărul de înmatriculare_, condus de către inculpatul G. G., având ca ocupant pe locul din dreapta față pe martorul M. F., iar pe bancheta din spate pe minora M. M. D., 6 ani. Cu ocazia examinării exteriorului vehiculului marca Dacia, s-a constatat că acesta prezintă avarii după cum urmează: oglinda retrovizoare dreapta față lipsă (despre care proprietarul vehiculului a declarat că a fost smulsă de către copii), lampa semnalizatoare dreapta față din cadrul barei față – lipsă, ochelarul dreapta față - spart, rupt, bara dreaptă față – spartă, aripa dreapta față – zgârieturi profunde, capota motor – înfundată prezentând urme de ștersătură, având lipsă o porțiune de chit de circa 8-10 cm, cu decopertare până la tablă fără rugină, grila de plastic culoarea negru de deasupra portierei dreapta față – ruptă, parbrizul – în partea dreaptă urmă de ștergere fiind destratificat praful. Despre aceste avarii, inculpatul G. G. a precizat că vehiculul a fost avariat în cursul lunii august, posedă autorizație de reparație, însă nu o are asupra sa; a arătat că nu cunoaște nimic despre avariile recente ale vehiculului. Inculpatul și martorul au fost testați cu aparatul Drager, rezultatul fiind negativ.
- proces verbal de examinare auto marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor, alături de planșa foto aferentă (f.39-48.dup.);
- raport de constatare tehnico-științifică nr._/29.01.2009 emis de Serviciul Criminalistic al IPJ C. (f.52-58.dup.), conform căruia fragmentul de plastic de culoare negru descoperit la locul faptei face parte din același întreg cu flapsul drept al barei de protecție a autoturismului; oglinda laterală dreapta față descoperită la fața locului face parte din ansamblul echipării autoturismului Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ .
- constatare tehnică (f.61.dup.) a stării tehnice a vehiculului Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, conform căruia sistemul de frânare nu îndeplinește condițiile impuse de circulația în siguranță pe drumurile publice.
- B. nr. 234/28.01.2009 emis de SJML C. (f.65.dup.) conform căruia sângele persoanei vătămate A. A. prezenta o îmbibație alcoolică de 2,20 g/l alcool pur în sânge.
- raport de constatare medico legală nr. 65/2/30.01.2009 (f.66-67.dup.), conform căruia moartea persoanei vătămate a fost violentă datorată hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale urmare a unui traumatism cranian cu fractură izolată de os occipital și toracic cu fracturi costale bilaterale, produse prin lovire cu și de corpuri dure, moartea putând data din 27.01.2009. Proba de sânge a persoanei decedate supusă analizei a relevat o îmbibație alcoolică de 1,80 g/l alcool pur în sânge.
- declarație martor M. F. formulată la data de 27.02.2009 (f.101-102.dup.), ocupant al locului din dreapta șoferului G. G., în autoturismul Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_, la momentul producerii accidentului, care a recunoscut impactul, arătând că: circulând pe banda unu, în apropierea fermei agricole Ceres, la un moment dat a observat la mică distanță în fața vehiculului, un biciclist, circulând pe mijlocul benzii, care mergea pe lângă bicicletă pe care o conducea de coarne, pe partea stângă a bicicletei. Martorul arată că nici el și nici inculpatul nu au văzut din timp persoana respectivă întrucât din sens opus circulau vehicule cu fază mare, afară era ceață iar biciclistul nu purta vestă reflectorizantă și nici bicicleta nu era semnalizată. A mai arătat că inculpatul a încercat să evite impactul frontal, frânând și virând înspre stânga, intrând pe banda doi de circulație, liberă, însă dată fiind distanța redusă, a lovit bicicleta în roata din spate cu partea din față lateral dreapta a autoturismului. După impact, inculpatul a redus viteza, a început să tremure de frică, iar copilul martorului a început să plângă. Presupunând că a lovit numai bicicleta, inculpatul a continuat deplasarea, plecând de la fața locului. La momentul constatării faptei, 27.01.2009, (f.99-100.dup.) martorul a declarat că autoturismul în care se afla a acroșat o persoană care mergea pe lângă bicicletă, constatare personală ce i-a fost comunicată și inculpatului aflat la volanul vehiculului, care reducând viteza și privind în spate, alături de martor, au observat că persoana lovită s-a ridicat, motiv pentru care au decis de comun acord să își continue deplasarea, întrucât autovehiculul nu avea inspecția tehnică efectuată, nu avea rovignetă sau polița RCA. Ulterior vehiculul a fost oprit în trafic pe raza localității Hârșova. Audiat la data de 28.02.2011 (f.104-105.dup.), martorul a declarat că persoana accidentată se deplasa clătinându-se stânga-dreapta în fața vehiculului condus de către fratele său vitreg, inculpatul G. G.. În aceste condiții, inculpatul a început efectuarea unei manevre de depășire – trecere de pe o bandă pe alta, însă timpul fiind scurt, afară fiind întuneric și ceață, s-a produs impactul cu bicicleta deoarece biciclistul, printr-o manevră bruscă s-a pus de-a curmezișul mașinii, spre partea lui stângă. Impactul a fost puțin sesizabil, iar din cauza sperieturii, ocupanții vehiculului au continuat deplasarea fără a sesiza organele de poliție, fiind opriți în trafic pe raza localității Hârșova. În fața instanței (f.67.d.jud.), martorul a arătat că impactul s-a produs între vehicul și roata din spate a bicicletei conduse de către o persoană care mergea pe jos, interpusă intempestiv pe traseul de rulare al vehiculului. După impact, martorul s-a pronunțat în sensul rămânerii la fața locului, însă inculpatul, speriat fiind, a redus viteza de deplasare și a continuat rularea, fără a rămâne la fața locului. Martorul a mai arătat că la momentul impactului, afară era noapte, ceață, carosabilul ud, iar martorul și inculpatul erau orbiți de farurile vehiculelor care circulau pe contrasens.
Se constată că declarațiile martorului sunt vădit subiective, acestea dovedindu-se incongruente pe durata cercetărilor, armonizându-se, întrucâtva, cu cele ale inculpatului, în faza de judecată a procesului când martorul a semnalat – după o tăcere sub acest aspect în cuprinsul altor două declarații (cea de la 27.01.2010 și cea din 28.02.2011) - orbirea inculpatului din partea farurilor vehiculelor care circulau din sens opus, fapt ce a contribuit la observarea târzie a persoanei vătămate și producerea impactului. Cu toate acestea, din conținutul declarațiilor succesive ale martorului M. F., coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, rezultă că autoturismul condus de către inculpatul G. G. a lovit persoana vătămată A. A., și pe fondul conduitei rutiere deficitare, culpabile a acestuia – lipsa elementelor de semnalizare a prezenței sale, starea de ebrietate accentuată.
- declarații inculpat G. G. (f.172-176,177.dup.) care a declarat că în premomentul impactului, a fost orbit din față de farurile unui vehicul motiv pentru care a încercat să reducă viteza autovehiculului prin frânare ușoară. După intersectarea cu acel autovehicul, a observat la foarte mică distanță pe mijlocul benzii nr. 1 pe care circula, un biciclist a cărui bicicletă nu era semnalizată. Pentru evitarea impactului, inculpatul a frânat virând stânga; impactul nu a fost evitat, inculpatul acroșând cu partea dreaptă a mașinii roata spate a bicicletei, proiectând biciclistul în partea dreaptă a drumului. Față de această situație inculpatul a continuat să frâneze, încercând să observe prin oglinda retrovizoare din mașină ce s-a întâmplat cu persoana accidentată; întrucât era foarte întuneric nu a văzut nimic, iar oglinda retrovizoare dreapta fusese smulsă în impact. În tot acest timp martorul M. F. discuta la telefon cu o rudă, și auzind lovitura a întrerupt conversația chestionându-l pe inculpat despre cele întâmplate. Acest ultim aspect intră în contradicție flagrantă cu poziția martorului M. F. care a formulat declarații ample, repetate, cu privire la împrejurările percepute personal. În cadrul cercetărilor subsecvente la sediul poliției, inculpatul a recunoscut implicare sa în accidentul rutier, motivând că a părăsit locul accidentului întrucât mașina nu avea asigurare obligatorie, rovignetă și nici ITP valabilă. În contra celor invocate de martorul M., inculpatul nu a semnalat prezența ceței, fenomen evident imposibil de omis în relatarea, amănunțită, a succesiunii evenimentelor și împrejurărilor de producere a evenimentului rutier. În schimb inculpatul a semnalat prezența mâzgăi pe carosabil, aspect de noutate, față de relatările martorului M.. P. declarația formulată la data de 27.02.2009 (f.175-176.dup.), inculpatul invocă prezenței ceței dar și mersul clătinat stânga-dreapta al persoanei vătămate, invocat la data de 28.02.2011 și de către martorul M.. La data de 01.03.2011 (f.176.dup.), inculpatul a mai adăugat faptul că nu a inițiat nicio manevră de depășire a bicicletei, observând persoana vătămată la distanța de 1.5 metri în fața vehiculului, deplasându-se pe jos în partea stângă a bicicletei pe mijlocul benzii nr. 1 de circulație, pe sensul de mers al inculpatului. În fața instanței (f.60.d.jud.), inculpatul a declarat că în premomentul impactului a fost surprins de prezența pe partea carosabilă a unei biciclete care se deplasa dinspre acostamentul opus sensului său de mers, depășind toată distanța contrasensului și prima bandă de circulație din sensul său de mers de la axul drumului, inculpatul rulând pe banda de lângă acostament.
Din cuprinsul declarațiilor evazive și completatoare ale inculpatului, contradictorii în mod ireconciliant cu poziția martorului M. F. manifestată în declarațiile succesive ale acestuia din urmă, se reține participația inculpatului, sub forma autoratului la comiterea faptei de ucidere din culpă a persoanei vătămate A. A., urmată de părăsirea locului faptei fără încuviințarea organului de poliție. Inconsecvența și contradictorialitatea declarațiilor inculpatului și martorului ocular M. F. este reținută împotriva inculpatului care a încercat să își diminueze culpa în producerea accidentului. De altfel, inadvertențele substanțiale și completările succesive ale declarațiilor celor doi au determinat interpelări repetate a experților chemați să își expună opinia.
- raport de expertiză tehnică auto (f.126-133.dup), conform căruia accidentul de pe DN2A din data de 27.01.2009, ora 19.10 s-a produs în momentul în care conducătorul autoturismului Dacia, orbit de un autovehicul care venea din față, nu oprește, îl depășește pe biciclistul A. A. care circula pe carosabil fără a păstra o distanță suficientă față de acesta și îl acroșează proiectându-l pe acostament. Starea de pericol a fost creată de prezenta biciclistului A. A. și a bicicletei pe carosabil pe timp de noapte, fără a respecta condițiile legale, după trecere autovehiculului rămas neidentificat care se deplasa dinspre M. K. spre O. cu faza lungă. Viteza autoturismului în premomentul accidentului a fost: V = 55.33 km/h. Conducătorul bicicletei, A. A., și conducătorul autoturismului, G. G. aveau posibilitatea evitării accidentului. Conducătorul bicicletei, A. A. a încalcat H.G. 1391 / 2006: art. 161, lit. 1 „circulând pe timp de noapte fără să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 14”; art. 14, lit. d, bicicleta trebuind să fie echipată „cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roșie" și o bicicletă echipată cu elemente sau dispozitive care, în mișcare, formează un cerc continuu fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie fixat pe spițele roților; art. 161, lit. r, circulând „fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă; art. 161, lit. f, circulând sub influența alcoolului; art. 160, al. 4 „se recomandă ca. în circulația pe drumurile publice, biciclistul să poarte casca de protecție omologată". Conducătorul autoturismului, G. G. a încălcat: H.G. 1391 /2006, conducând autoturismul fără I.T.P, rovignetă și asigurarea obligatorie; art. 118, al c „efectuând depășirea bicicletei fără să păstreze o distanță laterală suficientă față de aceasta”; OUG 195/2002: art. 7, conducând un vehicul care nu corespunde normelor tehnice, art. 51, circulând în spatele bicicletei și nepăstrând o distanță suficientă față de aceasta pentru evitarea coliziunii, art. 77, al. 1 și 2, și art. 89, al. 1, neanunțând poliția și părăsind locul faptei.
- mențiuni la raportul de expertiză (f.134-136.dup.), în cuprinsul cărora s-a arătat că: Dinamica producerii accidentului: anterior momentului de producere a accidentului, autoturismul Dacia se deplasa pe banda unu; partea carosabilă este în linie dreaptă, cu lățimea de 15,6, cu doua benzi pe sens si acostament, pe timp de noapte, fără iluminat public, drum european. Timp de seară cu circulație la lumina farurilor; impactul dintre autoturism si bicicleta se produce in condițiile in care bicicleta are roata din spate îndoită, iar autoturismul are avarii la partea fata-dreapta in zona farului. In aceste condiții, se constata ca viteza de deplasare a autoturismului Dacia era relativ redusa fata de condițiile de deplasare din zona (drum european, in afara localității). In același timp se constata ca conducătorul bicicletei se afla sub influenta băuturilor alcoolice (1.8 gr. la mie). O astfel de stare a conducătorului bicicletei conduce implicit la un comportament anormal, percepțiile reacții si deplasarea acestuia fiind direct influențate de către o astfel de s(are. Este cunoscut faptul ca in condițiile in care o persoana se afla sub influenta alcoolului, acesta are o deplasare relativ sinuoasă percepe cu întârziere elementele din jurul sau, iar reacțiile in astfel de situații sunt întârziate. In condiții normale, deplasare autoturismului dacia trebuia sa se desfășoare pe zona centrala a benzii sale de deplasare. Nu exista nici un motiv de deplasare spre dreapta. Faptul ca din sens opus se deplasa un alt autovehicul a condus la reducerea vitezei de deplasare precum si la diminuarea câmpului vizual. Este cunoscut faptul ca in aceste condiții, percepția vizuala a unui conducător auto (in condiții de deplasare pc timp de noapte) revine la condițiile anterioare intersectării cu alte lumini dupa un timp care este cuprins intre valorile de 1,5 - 3,5 sec. In tot acest timp, deplasarea autoturismului continua cu viteza de deplasare redusa. Existenta unui obstacol (de genul unei biciclete nesemnalizate corespunzător) practic nu este observata. Faptul ca roata din spate a bicicletei este indoita spre stânga denota ca bicicleta avea o traiectorie spre dreapta, iar autoturismul se deplasa pe o traiectorie spre stânga. Aceasta situație este confirmata si de corpurile proiectate in urma accidentului in partea dreapta a direcției de mers. Care a fost viteza de deplasare a autoturismului in premomentul producerii accidentului: In funcție de datele de dinamica, se constata ca impactul dintre autoturism si bicicleta a avut loc la viteza inițiala de deplasare a autoturismului Dacia. F. de urmele impactului se constata ca viteza de deplasare a autoturismului era relativ redusa in condițiile de deplasare pe un drum national - european, unde viteza de deplasare permisa era mult mai mare. In aceste condiții, viteza de deplasare a acestui autoturism era cuprinsa intre 50 - 55 km/h. Ce posibilități de evitarea accidentului au existat si cui au aparținut: F. de datele prezentate se constata ca producerea accidentului a fost ca urmare a deplasării pe un drum national - european de către conducătorul bicicletei, fara ca aceasta sa fie dotata corespunzător si fără a purta vesta reflectorizanta. Reducerea vitezei de deplasare a autoturismului, nu a fost eficienta, astfel ca observarea bicicletei si a conducătorului acesteia are in interiorul spațiului de siguranța al autoturismului la viteza de deplasare respectiva. Daca bicicleta era semnalizata corespunzător, aceasta ar fi putut fi observata in timp util de către conducătorul auto. In același timp, faptul ca anterior accidentului, conducătorul bicicletei se afla sub influenta băuturilor alcoolice, a condus direct la imposibilitatea observării din timp de către acesta a autoturismului si a condus la diminuarea acțiunilor sale (întârzierea si mărirea timpilor de reacție). Din datele de la locul accidentului, se retine faptul ca partea carosabila prezenta un acostament in lățime de 1,4 m care ar fi permis deplasare bicicletei pe aceasta traiectorie. In aceste condiții, accidentul nu s-a mai fi produs.
- răspuns la obiecțiuni la raportul de expertiză (f.137-138.dup.) în cuprinsul căruia s-a arătat că: P. depășire se înțelege manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol aflat pe același sens de circulație. Obligațiile conducătorilor vehiculelor care efectuează depășirea sunt stabilite de regulament, în cazul analizat fiind reținut art. 118, lit. c, respectiv păstrarea în timpul depășirii a unei distanțe laterale suficientă față de vehiculul depășit. Pe timp de noapte folosirea incorectă a luminii farurilor produce orbirea celor care circulă din sens invers. Readaptarea ochiului se face în 3 - 7 secunde. Soluții pentru contracararea factorilor de risc sunt, citez: „viteza și distanța trebuie adaptate astfel încât să permită oprirea la limita de vizibilitate, respectiv în interiorul zonei luminate de farurile mașinii" ("C. de legislație rutieră pentru profesioniști", pag. 123, al. 11). „Pentru a evita orbirea, nu se va privi către farurile celui care circulă din direcție opusă, ci ! către repere din dreapta drumului și înainte, la nivelul fasciculului luminos al farurilor" („Conducerea / preventivă recomandări utile" de FATII - ARTRI). Privind viteza de deplasare a autoturismului, viteza calculată în momentul impactului V = 55,33 km/h. Leziunile suferite de victimă puteau fi reduse dacă acesta purta casca de protecție. Manevra de virare către stânga în situația dată este principial corectă numai dacă se realizează o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit. în cazul analizat, lovirea din spate a roții spate a bicicletei arată că nu s-a păstrat această distanță. Distanța la care bicicleta intră în câmpul vizual de iluminare a fazei de întâlnire a luminii farurilor este distanța de iluminare a fazei de întâlnire. Timpul de reacția a conducătorului auto, conform Tab. 6.5 din "Expertiza tehnică a accidentului de circulație”, pag. 153 este t=1,2-4,0s. In expertiza tehnica, la calculul vitezei autoturismului, la alegerea coeficientului de aderență expertul tehnic a ținut seama de carosabilul acoperit cu mâzgă. Legislația rutieră prevede obligația conducătorilor auto de a nu depăși viteza de 50 km/h în afara localităților când partea carosabilă este acoperită cu mâzgă. Regulile încălcate de conducătorul auto constând în ITP cu termen depășit, lipsă rovignetă și lipsă asigurare obligatorie nu au influențat explicit dinamica accidentului. Față de aceste precizări, expertul și-a menținut punctul de vedere din expertiza tehnică cu precizările corespunzătoare.
- supliment la raportul de expertiză tehnică (f.146.dup.) care concluzionează că: Momentul apariției stării de pericol este momentul apropierii autoturismului Dacia 1300 cu număr de înmatriculare_ de zona în care se află A. A., pe lângă bicicleta pe care o conduce, deoarece participantul la trafic nu respectă legile în vigoare nici în postura de pieton și nici în postura de biciclist. Posibilitățile de evitare a accidentului au fost prezentate în Expertiza tehnică cu completările din Răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică. Conducătorul auto G. G. nu s-a angajat în depășirea bicicletei așa cum această manevră este definită în art.45 din OUG 195/2002 R respectiv art. 118 din HG 1391/2006 deoarece, nu a observat nici participantul la trafic, nici bicicleta în premomentul impactului.
- raport de expertiză criminalistică (f.162-169.dup.) care concluzionează că: Nu se poate determina viteza de deplasare a autoturismului implicat în accident; Se consideră că starea de pericol în situația analizată s-a declanșat în momentul în care victima, care se deplasa pe lângă bicicletă, a intrat în spațiul de vizibilitate frontală de care conducătorul auto dispunea la acel moment, fiind generată atât de către numitul G. G. cât și de către numitul A. A., în raport cele ce constituie cauza producerii accidentului; în situația analizată, numitul G. G. ar fi avut posibilitatea de a preveni producerea accidentului dacă ar fi circulat cu o viteză adaptată condițiilor de vizibilitatea de care dispunea la acel moment și ar fi acționat sistemul de frânare încă din momentul declanșării stării de pericol, dar, în condițiile în care acostamentele erau practicabile, și numitul A. A. putea preveni producerea accidentului dacă nu s-ar fi deplasat pe partea carosabilă; în condițiile în care acostamentele erau impracticabile, evenimentul rutier putea fi prevenit și în situația în care prezența numitul A. A. ș a bicicletei pe carosabil ar fi fost iluminată/semnalizată în concordanță cu normele legale în vigoare privind deplasarea pe timp de noapte. Producerea accidentului în situația analizată s-a datorat deplasării autoturismului condus de către numitul G. G. cu o viteză neadaptată condițiilor de drum existente la acel moment. Totodată, s-a arătat că producerea accidentului s-a datorat și deplasării victimei pe partea carosabilă, în condițiile în care acostamentele existente în acea zonă erau practicabile, iar în condițiile în care acestea erau impracticabile, o cauză a producerii accidentului a constat și în faptul că prezența numitul A. A. și a vehiculului respectiv pe partea carosabilă nu a fost semnalizată în concordanță cu normele legale în vigoare privind deplasarea pe timp de noapte, în cazul în care nu au fost îndeplinite aceste prevederi legale.
În privința împrejurărilor nefavorabile de comitere a faptei, invocate în apărare de către inculpat:
Orbirea din partea participanților la trafic circulând din sensul opus
În prealabil, se reține că acest aspect nu este dovedit de susținerile inculpatului și ale martorului, cei doi, în pofida evidenței acestei situații imediat perceptibilă, furnizează relatări incongruente și disparate a împrejurării (raportat la: succesiunea audierilor repetate, dar și la conținutul relatării: inculpatul invocă orbirea din partea unui singur autovehicul, martorul relatează acest aspect ca fenomen perpetuu pe întreaga durată a evenimentului rutier).
Asumând că s-ar fi produs într-adevăr orbirea invocată de către inculpat, din partea farurilor potente ale celorlalți participanți la trafic din sensul opus de circulație, trebuie reținut că spectrul luminos ar fi creat, prealabil condițiilor nefavorabile (determinate de apropierea vehiculului respectiv): orbirea inculpatului ce a condus la neobservarea și accidentarea victimei A. A., și condițiile de vizibilitate, favorabile, inculpatului să observe și să evite persoana vătămată iluminată din sens opus, de la distanță (având în vedere că respectivul sector de drum este drept) dar să și respecte obligația de diligență și conduită preventivă stabilită de art. 51 din OUG nr. 195/2002 - http://10.16.101.23/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp197450/_.HTML - #Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii.
Asumând, în continuare, că inculpatul a fost într-adevăr orbit, instanța reține conduita culpabilă, lipsită de prevedere, a acestuia de a nu fi redus viteza de deplasare până la oprire, pentru evitarea tuturor riscurilor asociate împrejurării de a conduce un vehicul fără a vizualiza în mod pertinent calea de rulare. De altfel, această culpă din partea inculpatului, compatibilă normei de incriminare a infracțiunii: nerespectarea măsurilor de prevedere în exercitarea unei activități, este relevată în toate opiniile succesive ale experților formulate în: 1) raportul de expertiză (conducătorul auto putea evita accidentul dacă atunci când a fost orbit de un autovehicul care circula din față oprea autoturismul (…)), 2) mențiuni la raportul de expertiză (reducerea vitezei de deplasare a autoturismului nu a fost eficientă, astfel că observarea bicicletei și a conducătorului acesteia are loc în interiorul spațiului de siguranță al autoturismului la viteza de deplasare respectivă), 3) răspuns la obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică (soluții pentru contracararea factorilor de risc sunt: viteza trebuie adaptată astfel încât să permită oprirea la limita de vizibilitate, respectiv în interiorul zonei luminate de farurile mașinii), 4) supliment de expertiză tehnică, raport de expertiză criminalistică (învinuitul ar fi trebuit să adapteze viteza la condițiile existente de drum, mai ales în situația în care ar fi fost stânjenit de luminile farurilor unui autovehicul care se deplasa din sens contrar. Se apreciază că producerea accidentului în situația analizată s-a datorat deplasării autoturismului condus de către numitul G. G. cu o viteză neadaptată condițiilor de drum existente la acel moment). Lipsa acestei conduite preventive la volan este reținută împotriva inculpatului G. G. întrucât nu se admite, în nicio situație, rularea fără vizualizarea concludentă a căii de rulare.
Observată în același context al orbirii, prezența ceței, semnalată lacunar atât de martor cât și de inculpat, combătută însă de fotografiile judiciare la fața locului, diminuează potența fascicolului luminos de orbire și nu ar fi făcut decât să beneficieze inculpatului. De altfel, în condiții de ceață, circulația cu fază lungă este nerecomandat pentru conducătorul auto întrucât accentuează precaritatea vizibilității.
Prezența mâzgăi pe partea carosabilă
Dincolo de incroguența declarației inculpatului cu cea a martorului M. sub acest aspect, martorul arătând că partea carosabilă era udă, aspect combătut de fotografiile judiciare efectuate la locul faptei care prezintă un carosabil uscat în mare parte, aspectul este irelevant având în vedere că inculpatul a circulat, în mod culpabil, cu autoturismul neconform normelor tehnice de siguranță rutieră, rezultatul verificării sistemului de frânare la stația ITP, post factum fiind negativ.
În același sens al reținerii conduitei culpabile a inculpatului la momentul accidentării persoanei vătămate, se mai reține că inculpatul a invocat în mod repetat folosirea sistemului de frânare a vehiculului Dacia, utilizând și sintagme “am încercat să reduc viteza prin frânare ușoară” “am continuat să frânez”. Se reține că motivul pentru care vehiculul era condus cu viteza de 55 km/h pe respectivul sector de drum se datora tocmai stării tehnice precare a acestuia și incertitudinii proprietarului și conducătorului cu privire la siguranța vehiculului marca Dacia, înmatriculat în 1990, fără inspecție tehnică efectuată.
Înlăturând, teoretic, factorul orbire, și observând precizarea inculpatului că a observat persoana vătămată la o distanță de 1.5 metri în fața mașinii, cu toate că această distanță este improbabilă chiar și în condițiile unui sistem de iluminare auto precar, aspectul accentuează concluzia stării tehnice neconforme, depreciate a vehiculului condus de către inculpat la momentul impactului.
Astfel, se constată că inculpatul și martorul au invocate toate împrejurările externe, apte să diminueze culpa inculpatului G. G. în producere accidentului, culpă diminuată în mod obiectiv, însă, de conduita rutieră defectuoasă a victimei care, aflată sub influența puternică băuturilor alcoolice, a circulat fără sursă de lumină sau semnalizare pe drumul național.
Aceste împrejurări invocate de către inculpat și martor, însă, analizate în mod conjugat nu conturează un scenariu verosimil.
În drept
Infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 C.pen., instanța reține că elementul material constă în acțiunea de ucidere din culpă a unei persoane ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități. Acțiunea inculpatului care, la data de 27.01.2009, în jurul orei 19.00 conducând autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare_ pe comunicația rutieră DN2A dinspre orașul O. către . neconform normelor tehnice de siguranță pentru circulația pe drumurile publice, și încălcând obligația de http://10.16.101.23/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp197726/_.HTML - #a păstra o distanță suficientă față de persoana vătămată A. A. care se deplasa cu bicicleta, în fața sa, în același sens de mers, a accidentat pe aceasta din urmă care a decedat ulterior, după internare, din cauza leziunilor traumatice suferite. realizează elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 C.pen., urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul dreptului la viață al persoanei, valoare socială ocrotită penalmente și în concret, suprimarea vieții persoanei vătămate A. A.. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din constatările instanței prin împrejurările de comitere a faptei și concluziile medico legale cu privire la cauza morții persoanei vătămate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea culpei cu prevedere, conform dispozițiilor art. 16 alin. 4 lit. a C.pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (având în vedere că avea pregătirea teoretică și practică atestate prin permis de conducere, împrejurare ce i-a permis cunoașterea prevederilor legale și consecințelor potențiale ale circulației neconforme pe drumurile publice, astfel cum rezultă din împrejurările cauzei) dar nu a acceptat producerea sa, socotind fără temei că nu se va produce.
Infracțiunea prevăzută de art. 338 alin. 1 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. 1 C.pen., instanța reține că elementul material constă în părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație soldat cu victime. Acțiunea inculpatului care la data de 27.01.2009, în jurul orei 19.00, după accidentarea persoanei vătămate A. A., a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, fiind depistat ulterior în trafic pe raza localității Hârșova, realizează elementul material al infracțiunii de părăsirea locului accidentului urmarea imediată constând în starea de pericol pentru relațiile sociale create în jurul siguranței circulației rutiere și pietonale protejate și prin acțiunile organelor de poliție și urmărire penală privind constatarea și cercetarea în mod complet și în acord cu realitatea obiectivă a împrejurărilor producerii accidentului, valoare socială ocrotită penalmente prin norma de incriminare a infracțiunii. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. 3 pct. 1 lit. a C.pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, și l-a urmărit, respectiv sustragerea de la răspunderea penală pentru fapta comisă și cercetată.
Având în vedere aceste aspecte, instanța constată că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpatul G. G..
Aplicarea legii penale mai favorabile
Având în vedere limitele de pedeapsă care se mențin aceleași precum și existența aceluiași conținut constitutiv al infracțiunilor în ambele reglementări (art. 178 alin. 1 și 2 C.pen.1969 și art. 192 alin. 2 C.pen.), tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de Codul penal 1969 și având în vedere posibilitățile de individualizare a executării pedepsei mai favorabile în vechea reglementare, instanța urmează să facă aplicarea dispozițiilor Codului penal 1969.
Individualizarea pedepsei/modalității de executare
La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.pen.1969, respectiv dispozițiile părții generale ale codului penal 1969, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, urmând a reține și aplicabilitatea art. 3201 C.proc.pen.1968.
Fapta a fost comisă ca urmare a punerii în circulație a unui vehicul având sistemul de frânare neconform circulației în condiții de siguranță pe drumurile publice, și cu neglijarea din partea inculpatului a obligației de a păstra o distanță de siguranță față de participantul la trafic care se deplasează în fața sa, pe fondul conduitei rutiere profund defectuoase a victimei aflată sub influența alcoolului și deplasându-se fără dispozitive de semnalizare a prezenței sale pe un drum public național. Starea de pericol pentru valorile sociale protejate în contextul circulației pe rutiere este potențată și de conduita inculpatului post factum care a părăsit locul accidentului, victima fiind găsită în viață la fața locului și decedând la spital. Conduita rutieră a victimei diminuează în mod semnificativ culpa inculpatului, nu suficientă pentru evitarea unei soluții de condamnare, însă suficientă pentru limitarea pedepsei aplicate la minimul special prevăzut de norma de incriminare.
Relativ la persoana inculpatului instanța reține că acesta a cooperat cu organele judiciare, a formulat apărări pe care le-a considerat de cuviință, nu are antecedente penale și a recunoscut comiterea infracțiunilor în împrejurări supuse propriei interpretări, astfel că instanța va pronunța o condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării acesteia, în baza art. 861 alin. 1 și 2 C.pen.1969, reținând necesitatea intervenției consilierului de probațiune pentru asigurarea îndreptării inculpatului, față de poziția subiectivă periculoasă manifestată prin părăsirea locului accidentului.
Față de cele reținute, în baza art. 178 alin. 1 și 2 C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., va condamna pe inculpatul G. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art.71 alin.2 C.pen.1969 va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen., va condamna pe inculpatul G. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei.
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art 71 C.pen.1969 va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 34 alin. 1 lit. b C.pen.1969, va contopi pedepsele aplicate, inculpatul G. G. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 C.pen.1969 va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În baza art. 861 alin. 1 și 2 C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare.
În baza art. 862 C.pen.1969 și art. 865 alin. 2 C.pen.1969 va stabili un termen de încercare de 4 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 863 alin. 1 C.pen.1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul G. G. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune C.; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Măsurile de supraveghere la care este supus inculpatul G. G. în temeiul art. 863 alin. 1 lit. b), c) și d) C.pen.1969 se vor executa prin comunicarea datelor către Serviciul de Probațiune C..
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 alin 5 C.pen.1969 va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 864 C.pen.1969 raportat la art. 83 C.pen.1969 va atrage atenția inculpatului G. G. că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în termenul de încercare va impune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Pe latură civilă, se constată că persoanele vătămate A. R. (fiica), A. A. - prin reprezentant S. I. (fiu minor în vârstă de 12 ani, la momentul decesului), S. I. (concubină), A. I. (fiu) s-au constituit partea civilă, formulând pretenții de către_ lei reprezentând daune morale. Suplimentar partea civilă S. I. a solicitat acordarea de despăgubiri materiale în cuantum de 5000 lei reprezentând cheltuieli realizate cu înmormântarea și pomenirea numitului A. A.. Minorul A. A. a solicitat acordarea compensațiilor bănești în cuantum de_ lei reprezentând cheltuielile de întreținerea de care ar fi beneficiat din partea tatălui său, până la decesul acestuia. Persoanele vătămate au solicitat introducerea în cauză a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii ca parte responsabilă civilmente, față de lipsa asigurării obligatorii RCA a vehiculului la data accidentului. În baza art. 21 alin. 1 și art. 86 C.proc.pen., F. de Protecție a Victimelor Străzii a fost introdus în cauză în calitate de persoană responsabilă civilmente.
Se constată că există o faptă ilicită constând într-o infracțiune, infracțiunea a produs un prejudiciu, există legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs, există vinovăția inculpatului în producerea prejudiciului, astfel că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în cadrul procesului penal.
Totodată se constată că pretenții civile reprezentând compensațiile bănești pentru suferința încercată prin pierderea tatălui și concubinului, sunt proporționale cu criterii de evaluare stabilite prin decizia nr. 4458/27.05.2005 a Înaltei curți de Casație și Justiție, gradul de culpă reținut în sarcina victimei dar și cu valorile avansate de Fond (f.51.d.jud.), rezultate în urma analizării practicii instanțelor din România.
În privința pretențiilor civile de ordin material formulate de către partea civilă S. I., se constată că acestea nu sunt dovedite prin niciun mijloc de probă.
În privința pretențiilor civile de ordin material avansate de către partea civilă minorul A. A., prin reprezentant legal S. I., se reține că acestea sunt întemeiate. Astfel, se constată că părțile civile nu au făcut dovada veniturilor din activități lucrative obținute de persoana vătămată A. A. la momentul decesului, fapt pentru care pentru stabilirea acestei categorii de pretenții civile se are în vedere valoarea salariului minim pe economie aferent anilor ianuarie 2009-octombrie 2015 inclusiv când partea civilă A. A. urmează să împlinească vârsta de 18 ani. În tot acest interval persoana vătămată ar fi încasat suma totală de_ lei. Reținând un procent de 1/3 din venitul lunar a contribuției pentru creșterea și educarea minorului, din partea persoanei vătămate A. A., se constată că suma de_ lei astfel solicitată este temeinică, fapt pentru care urmează să o admită.
Față de cele reținute, în baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. (fostă A.) R., și va obliga pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii cu sediul în municipiul București, sector 2, .. 40-40bis, etaj 5, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. A. și va obliga pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune materiale precum și a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. I. și va obliga pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. I. și va obliga pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., va obliga inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 2500 lei (1500 lei aferenți urmăririi penale și 1000 lei aferenți judecății în primă instanță) avansate de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 178 alin. 1 și 2 C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul G. G. (fiul lui I. și S., născut la data de 21.10.1984 în localitatea Hârșova, jud. C., domiciliat în comuna Lumina, ., jud. C., CNP_, fără antecedente penale) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art.71 alin.2 C.pen.1969 aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul G. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei.
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art 71 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 34 alin. 1 lit. b C.pen.1969, contopește pedepsele aplicate, inculpatul G. G. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 C.pen.1969 interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.1969 pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În baza art. 861 alin. 1 și 2 C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare.
În baza art. 862 C.pen.1969 și art. 865 alin. 2 C.pen.1969 stabilește un termen de încercare de 4 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 863 alin. 1 C.pen.1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul G. G. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune C.;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Măsurile de supraveghere la care este supus inculpatul G. G. în temeiul art. 863 alin. 1 lit. b), c) și d) C.pen.1969 se execută prin comunicarea datelor către Serviciul de Probațiune C..
În baza art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 alin 5 C.pen.1969 dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 864 C.pen.1969 raportat la art. 83 C.pen.1969 atrage atenția inculpatului G. G. că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în termenul de încercare va impune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. (fostă A.) R., fiica lui A. și I., născută la data de 21.08.1985, domiciliată în localitatea Gîrliciu, .. 2, jud C. și fără forme legale în localitatea M. K., G. Social Ceres, jud. C., CNP_ și obligă pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii cu sediul în municipiul București, sector 2, .. 40-40bis, etaj 5, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. A., fiul lui A. și I., născut la data de 29.10.1997, CNP_, prin reprezentant S. I., domiciliată în ., jud. V. și fără forme legale în localitatea M. K., G. Social Sud, jud. C. și obligă pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune materiale precum și a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. I., fiica lui natural și A., născută la data de 13.10.1968, domiciliată în . și fără forme legale în localitatea M. K., G. Social Sud, jud. C., CNP_ și obligă pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 998, 999 C.civil.1864 și art. 118 din Legea nr. 71/2011, admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. I. fiul lui A. și I., născut la data de 04.04.1987, CNP_, prin împuternicit A. S. – CNP_, domiciliat în localitatea M. K., G. Social Ceres, jud. C., și obligă pe inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii, la plata către aceasta a sumei de _ lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., obligă inculpatul G. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 2500 lei (1500 lei aferenți urmăririi penale și 1000 lei aferenți judecății în primă instanță) avansate de către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. L. E. R. D.
Red.jud. C.L./, 2 ex. 30.04.2015
Tehnored.gref. D.E.R. 30.04.2015
← Abuz de încredere (art.238 NCP). Sentința nr. 534/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
---|