Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 1700/2015. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1700/2015 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 17-09-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FOCȘANI
SENTINȚA PENALĂ NR. 1700
Ședința publică din data de 17.09.2015
INSTANTA CONSTITUITA DIN
PREȘEDINTE: B. MĂNDICA
Grefier: G. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror B. I. din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Focșani.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpații Ț. M., fiul lui I. și E., născut la data de 14.12.1966 în Focșani, trimis în judecată pentru infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, rep. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. și M. F. C., fiul lui M. și Evan, născut la dat ade 27.04.1977 în Focșani, trimis in judecată pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C.pen.
Dezbaterile orale au avut loc in ședința publică din data de 11.09.2015 și au fost consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de fata, constata următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 3230/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ț. M. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. 1969, constând în aceea că la data de 10.06.2012 a condus pe drumurile publice din orașul O. un autovehicul fără a poseda permis de conducere, având o alcoolemie de 1,65 g% și a inculpatului M. F. C., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 264 C.pen. 1969, constând în aceea că a dat declarații necorespunzătoare adevărului prin care a încercat să-l ajute pe celălalt inculpat și să îngreuneze urmărirea penală.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Focșani la data de 18.10.2013, iar ulterior, având în vedere . noului Cod de procedură penală, față de dispozițiile art. 6 din Legea nr. 255/2013, cauza a fost trimisă în procedura camerei preliminare.
Cauza a urmat procedura Camerei Preliminare în timpul căreia inculpații nu au formulat cereri și nu au invocat excepții, acestea nefiind invocate nici din oficiu. Prin urmare, prin Încheierea din 07.04.2014, Judecătorul de Cameră Preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penale și a dispus începerea judecății.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Inculpatul Ț. M. locuiește în cartierul Unirea O., județul V. și, potrivit declarației sale și a documentelor depuse la dosar, acesta lucrează în străinătate ca șofer pe un autovehicul de transport marfă pentru care deține un certificat de competență profesională.
Inculpatul este posesorul unui permis de conducere eliberat de autoritățile Regatului Unit al Marii Britanii la data de 07.10.2012.
Inculpatul era și proprietarul unui autovehicul marca Land Rover Freelander, înmatriculat sub numărul_, care are volanul pe partea dreaptă.
Potrivit declarației sale, la data de 10.06.2012, inculpatul a băut 2 pahare cu vin, iar la cca. 1 oră a urcat volanul autoturismului marca Land Rover Freelander, pe care intenționa să îl vândă pentru a face o probă a stării tehnice a mașinii.
Inculpatul a declarat că la momentul acela urma un tratament medicamentos cu antidepresive pentru înlăturarea unui stări sau a unei tulburări psihice declanșate de decesul părinților săi.
Inculpatul a depus la dosarul cauzei scrisorile medicale și rețele medicale prin care i s-a prescris acest tratament.
În aceste condiții, inculpatul a condus autovehiculul, iar la cca. 60 metri de distanță de locuința sa de la care a plecat a intrat cu autovehiculul într-un copac, după care autovehiculul a ricoșat în poarta unei locuințe vecine.
Datorită impactului, inculpatul a fost proiectat în afara autovehiculului.
La fața locului s-au adunat mai multe persoane, inculpatul a fost transportat, potrivit declarației unui martor care a observat evenimentul și care a sunat la 112, în stare de inconștiență, la Spitalul Județean de Urgență ,,Sf. P.” Focșani, unde a primit îngrijiri medicale.
Inculpatul a fost spitalizat 5 zile.
La ora 20:47 inculpatului i s-a prelevat probe de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, consemnându-se în Buletin că nu a putut semna întrucât se afla pe targă.
În urma analizei singurei probe de sânge recoltată a rezultat că la ora 20:48 a avut în sânge o alcoolemie de 1,65 g%o.
Potrivit probelor administrate în cauză, evenimentul a avut loc în jurul orelor 19:00, în cauză s-a efectuat o cercetare la fața locului la cca. 50 de minute de la producerea evenimentului, conform procesului-verbal.
S-au efectuat, de asemenea, și fotografii judiciare.
Din procesul-verbal rezultă că evenimentul s-a produs pe DN2 M la km 7+500 m pe direcția de mers Focșani – O..
În urma coliziunii dintre autovehiculul condus de inculpat și gardul locuinței martorului D. M., a rezultat avarierea porții acestei locuințe care a fost reparată de familia inculpatului la câteva zile după incident.
Inculpatului i-a fost luată prima declarație la data de 14.09.2012, ocazie cu care acesta a susținut că nu el a condus autovehiculul, ci inculpatul M. F. C..
În prima declarație, dată tot la data de 14.09.2012, inculpatul M. F. C. a susținut varianta inculpatului Ț. M., declarând că a condus autovehiculul acestuia la momentul la care a produs evenimentul rutier în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a celuilalt inculpat.
Ulterior însă, în cea de-a doua declarație, inculpatul M. F. C. a arătat că inculpatul Ț. M. a condus autovehiculul și că a fost de acord să susțină varianta acestuia din urmă.
În următoarele declarații, inculpatul M. F. C. a avut o atitudine constantă în sensul recunoașterii că în prima declarație nu a spus adevărul, motivând poziția sa din prima declarație prin aceea că celălalt inculpat a fost cununat de părinții săi și îl cunoaște ca fiind o persoană deosebită, cu care are relații foarte bune.
Astfel cum s-a reținut, și inculpatul Ț. M. a declarat în fața instanței că a condus autovehiculul cu care a produs accidentul la data de 10.06.2012 pe o distanță mică, după ce a consumat alcool.
Cât privește împrejurarea că până la data de 10.06.2012 inculpatului Ț. M., condamnat anterior prin sentința penală nr. 1507/27.10.2009 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizia penală nr. 959/10.12.2010 a Curții de Apel G. la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, tot pentru o infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, acestuia nu i-a comunicat de către Serviciul Rutier din cadrul IPJ V. faptul că nu s-a anulat permisul de conducere ca urmare a deciziei penale nr. 959/2010 a Curții de Apel G., aceasta este reală și rezultă din Adresa nr._/2015 emisă de IPJ V. – Serviciul Rutier.
Inițial, prin sentința penală nr. 1507/27.10.2009 a Judecătoriei Focșani, inculpatul Ț. M. fusese achitat, soluție menținută și în calea de atac a apelului, soluționat prin decizia penală nr. 194/2010 a Tribunalului V., soluția de achitare fiind desființată în calea de atac a recursului, soluționat prin decizia penală nr. 959/10.12.2010 a Curții de Apel G..
La judecata recursului inculpatul Ț. M. nu a fost prezent.
Potrivit Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, Serviciul Rutier avea obligația de a comunica măsura anulării permisului de conducere.
Neprocedându-se în acest mod, instanța nu poate reține cu certitudine că inculpatul a luat la cunoștință oficial, până la evenimentul din 10.06.2012, că permisul său de conducere obținut în România a fost anulat.
În aceste condiții, susținerea inculpatului Ț. M. că a luat cunoștință de anularea permisului său de conducere în timpul urmăririi penale în prezenta cauză, este susținută de faptul că nu i s-a comunicat oficial măsura.
Pe de altă parte, în același timp, nici una din autoritățile judiciare române nu a dispus vreo măsură cu privire la permisul obținut de inculpat în Regatul Unit al Marii Britanii, care face parte din Uniunea Europeană, astfel încât, permisul de conducere respectiv putea fi folosit oricând de inculpat, nefiind anulat.
Astfel, apărea cu atât mai necesară reglementarea pe cale administrativă situației celor două permise de conducere eliberate valabil pe numele inculpatului Ț. M. odată cu condamnarea acestuia conform deciziei penale nr. 959/10.12.2010 a Curții de Apel G. și comunicarea soluției către inculpat.
În situația în care acestuia nu i s-a comunicat măsura anulării permisului de conducere obținut în România și nu s-a dispus o măsură administrativă față de permisul de conducere obținut în Regatul Unit al Marii Britanii, inculpatul se află în situația persoanei care beneficiază de dubiu privind cunoașterea împrejurării anulării permiselor de conducere.
Referitor la nivelul alcoolemiei, constatat în urma analizei singure probe de sânge prelevate de la inculpat, acesta a susținut printr-un ,,Memoriu”, pe de o parte, că procedura prin care i s-a prelevat proba de sânge nu a fost legală întrucât procesul-verbal de prelevare nu a fost semnat de martori, nu s-a respectat procedura privind depozitarea probei, nu i s-au recoltat două probe, ci doar una singură, la un interval mai mare de o oră.
Inculpatul a mai susținut că nivelul alcoolemiei a fost influențat de tratamentul medicamentos pe care îl urma.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă, într-adevăr, că în perioada respectivă și ulterior, inculpatul, diagnosticat cu o tulburare psihică, urma un tratament cu antidepresive, pe care îl urmează și în prezent.
Punctul de vedere al SML V. referitor la influența medicamentelor prescrise inculpatului asupra valorii alcoolemiei a fost în sensul că medicamentele prescrise inculpatului pot potența efectele consumului de alcool în sensul antagonizării acestora prin reacții toxice, simptomatice etc.
Cât privește nivelul alcoolemiei, rezultat prin prelevarea probei în condițiile date în speță, instanța reține că inculpatul nu a solicitat recalcularea alcoolemiei care, cel mai probabil, nu putea avea loc având în vedere că i s-a prelevat o singură probă de sânge și nici nu a indicat în ce mod această probă a fost contaminată în așa măsură încât aceasta să nu reflecte valoarea de la ora 20:47.
Inculpatul însuși a declarat că a consumat alcool. Este însă posibil ca la ora la care a avut loc evenimentul valoarea alcoolemiei să fi fost mai mică. În lipsa celei de-a doua probe care să constate valoarea alcoolemiei, la o oră de la prelevarea primei probe, și care ar fi arătat dacă alcoolemia este în creștere sau în descreștere, situația este de natură a susține declarația inculpatului.
Cu toate acestea însă, este cel mai probabil că alcoolemia inculpatului la ora evenimentului era mai mare decât cea legală, respectiv 0.80 g%o. Aceasta întrucât, față de 1,60 g%o, cât s-a stabilit la proba prelevată la o oră și jumătate de la momentul evenimentului rutier, nu putea fi mult mai mică față de această valoare, și anume jumătate.
În ce-l privește pe inculpatul M. F. C., instanța reține că acesta a dat o singură declarație în care a susținut că a condus autovehiculul în locul inculpatului Ț. M. pentru a-l ajuta pe acesta, iar ulterior a avut o poziție constantă de recunoaștere.
Situația de fapt reținută de instanță rezultă din procesul-verbal de sesizare întocmit de organele de poliție, procesul-verbal de cercetare la fața locului, foaia de examinare clinică, buletinul de analiză toxicologică, declarațiile martorilor, coroborate de recunoaștere a inculpaților.
În ce privește persoana inculpaților, instanța reține că amândoi inculpații își câștigă onest existența, lucrează ca șoferi în străinătate.
Din caracterizările depuse la dosar de către inculpatul Ț. M. și din actele de stare civilă și din celelalte înscrisuri depuse rezultă că acesta are studii superioare, este inginer mecanic, are un copil în întreținere, are un comportament civilizat, neconflictual în comunitate, este o persoană religioasă, activă din punct de vedere social, își sprijină semenii.
Inculpatul M. F. C. este, de asemenea, cunoscut ca având un comportament civilizat, are un copil în întreținere, este o persoană responsabilă.
Amândoi inculpații au, așadar, o conduită socială ireproșabilă, neavând vreunul din ei tipologia unei persoane cu un comportament antisocial.
Având în vedere aceste considerente, în ce-l privește pe inculpatul Ț. M., față de împrejurările de fapt în care inculpatul a produs evenimentul rutier a cărui victimă a fost doar el însuși, împrejurările legate de persoana și conduita sa, de faptul că valorile sociale ocrotite nu au fost lezate în detrimentul altor persoane, de distanța relativ mică pe care inculpatul a parcurs-o, de situația sa personală, medicală și de contextul social în care inculpatul a trebuit să plece la lucru în străinătate, departe de familie, perioade mari de timp, împrejurări care, cel mai probabil, i-au afectat starea psihică, însă nu reflectă că este o persoană periculoasă, cel puțin pentru cei din jur, față de împrejurarea că lucrează ca șofer pe o mașină de transport marfă și nu a cauzat nici un incident rutier în toată perioada în care a obținut licența în Regatul Unit al Marii Britanii, instanța apreciază că fapta inculpatului Ț. M. de a conduce pe drumurile publice autovehiculul având o alcoolemie peste limita legală nu are concret gradul de pericol social al infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Referitor la inculpatul M. F. C., instanța apreciază, de asemenea, față de împrejurările în care acesta a dat singura declarație pentru a-l ajuta pe celălalt inculpat, față de persoana acestuia și de conduita socială ireproșabilă, că fapta inculpatului de a declara într-o singură împrejurare că s-a aflat la volanul autovehiculului implicat în evenimentul rutier pentru a zădărnici urmărirea penală față de celălalt inculpat, nu are concret gradul de pericol social al infracțiunii prev. de art. 264 C.pen. 1969.
În consecință, în baza art. 19 din Legea nr. 255/2013, rap. la art. 17 alin. 2 C.proc.pen., cu aplicarea art. 18 ind. 1 C.pen. 1969 și art. 5 NCP, va dispune achitarea celor doi inculpați.
Instanța apreciază că legea penală mai favorabilă inculpaților este Codul penal de la 1969 care prevede pericolul social ca fiind o condiție pentru existența infracțiunii și posibilitatea pronunțării unei soluții de achitare în lipsa pericolului social concret.
În ce privește cealaltă faptă pentru care inculpatul Ț. M. a fost trimis în judecată, instanța constată că în mod corect aceasta trebuia încadrată la art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, aceasta fiind modalitatea în care s-a susținut că a fost comisă, și anume conducerea unui autovehicul având permisul de conducere anulat, motiv pentru care apreciază că trebuie schimbată încadrarea juridică.
Întrucât nu rezultă cu certitudine, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Ț. M. a știut că permisul de conducere i-a fost anulat ca urmare a deciziei penale nr. 959/10.12.2010 a Curții de Apel G., nefiindu-i comunicată măsura administrativă a anulării și, față de împrejurarea că celălalt permis de conducere, eliberat de autoritățile Regatului Unit al Marii Britanii, nu fusese anulat, instanța va dispune achitarea, în temeiul art. 16 lit. b ip. a II-a C.proc.pen.
Văzând și dispozițiile art. 275 C.proc.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Prin schimbarea încadrării juridice, în baza art. 16 lit. b ip. a II-a C.proc.pen. achită pe inculpatul Ț. M. (fiul lui I. și E., născut la data de 14.12.1966 în Focșani, județul V., cetățenie română, studii superioare, domiciliat în orașul O., cartier Unirea, județul V., posesor al CI, ., nr._, CNP_) pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 NCP.
În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 17 alin. 2 C.proc.pen. cu aplicarea art. 18 ind. 1 C.pen. 1969 și art. 5 NCP achită pe inculpatul Ț. M. pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 NCP.
În baza art. 18 ind. 1 alin. 3 C.pen. 1969 cu referire la art. 91 lit. c C.pen. 1969 aplică inculpatului Ț. M. 1000 de lei amendă administrativă.
În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 17 alin. 2 C.proc.pen. cu aplicarea art. 18 ind. 1 C.pen. 1969 și art. 5 NCP achită pe inculpatul M. F. C. (fiu lui M. și E., născut la data de 27.04.1977 în Municipiul Focșani, județul V., cetățenie română, studii medii, domiciliat în orașul O., ., .. 7, județul V., posesor al CI, ., nr._, CNP_) pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C.pen. 1969.
În baza art. 18 ind. 1 alin. 3 C.pen. 1969 cu referire la art. 91 lit. c C.pen. 1969 aplică inculpatului 600 de lei amendă administrativă.
Obligă pe inculpatul Ț. M. la 500 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe inculpatul M. F. C. la 300 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.09.2015.
Președinte,Grefier,
B. MĂNDICA G. A.
Red. B.M. 22.10.2015 /
Tehnored. – G.A.22.10.2015/Ex.5
| ← Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1670/2015.... → |
|---|
