Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 195/2015. Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC

Încheierea nr. 195/2015 pronunțată de Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC la data de 06-10-2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ODORHEIUL S.

JUDEȚUL HARGHITA

ÎNCHEIERE PENALĂ Nr. 195/2015

Camera de consiliu din 6 octombrie 2015

Completul compus din:

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ R. Z. J.

Grefier S. H.

Cu participarea domnului prim-procuror O. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O. S.

Pe rol pronunțarea în plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată formulată de petenta D. ES D. KFT, cu sediul în Ungaria, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat B. E., din O. S. .. 2 ., în contradictoriu cu intimatul B. L., domiciliat în O. S. . nr. 5, județul Harghita, având CNP._, împotriva Ordonanței din 17.10.2014 al P.-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita și Ordonanței de clasare din 09.09.2014 a P.-procurorului adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, dată în dosarul nr. 342/P/2013.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 22 septembrie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta; pronunțarea fiind amânată pentru data de azi, 6 octombrie 2015.

INSTANȚA

Deliberând constată

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Miercurea C. la data de 14.11.2014 petenta D. es D. KFT în contradictoriu cu intimatul B. L. a solicitat desființarea ordonanței din 17.10.2014 al P. Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria O. S. și continuarea cercetării și urmăririi penale pentru săvârșirea faptelor de bancrută simplă, prevăzută și pedepsită de art.240 noul Cod penal, respectiv bancrută frauduloasă, prevăzută și pedepsită de art. 241 noul Cod penal.

În motivare se arată că organele de urmărire penală au reținut că graba intimatului de a formula cerere de deschidere a procedurii insolvenței fără consultarea celorlalți asociați nu constituie infracțiunea de bancrută simplă prev. de art. 240 Cod penal constituie infracțiunea de bancrută simplă prev. de art. 240 Cod penal.

Se apreciază că petenta a formulat plângere penală pentru săvârșirea faptei prev. de art. 241 alin. 1 lit. b Cod penal, respectiv pentru înfățișarea unor datorii inexistente în evidența contabilă a societății D. & D. Prodcomserv S.R.L. respectiv a unor sume nedatorate, ceea ce echivalează cu falsificarea evidențelor contabile.

Se mai arată că la data de 17.09.2010 intimatul a recunoscut că S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L. are o datorie de 29.148,45 euro.

Ulterior deschiderii procedurii insolvenței S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L. în urma analizării evidențelor contabile ale acestei societăți a rezultat o altă situație, și anume o datorie a părții vătămate . D. es D. KFT în valoare totală de 150.095,70 RON. De asemenea, tot din evidențele societății aflate în insolvență a rezultat că aceasta are o datorie față de partea vătămată de 99.702,48 RON.

Se susține că datoria de 29.248,145 euro nu este reflectată în evidența contabilă a societății reprezentante de către intimat.

În continuare se arată că s-a efectuat confruntarea situațiilor contabile ale celor două societăți pentru anii 1999-2011 și a rezultat că societatea reprezentată de intimat are o datorie de 38.505,82 euro față de petenta.

Se susține că din precizările 3111 din 4.04.2012 al administratorului judiciar rezultă că o . facturi nu au fost înregistrate în evidențele D. & D. Prodcomserv S.R.L.

Se apreciază că au fost falsificate evidențele contabile ale societății debitoare și au înfățișat datorii inexistente.

Cu privire la bunurile primite în sistem de consignație de la societatea Granit Csiszoloszerszam KFT se arată că aceste bunuri au fost vândute de intimat dar contravaloarea lor nu a fost predat consignatorului și bunurile lipseau din evidența contabilă.

În final se arată că cercetarea penală s-a rezumat exclusiv la analiza modului în care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței raportându-se doar la neconsultarea adunării generale. În aceste condiții, nu s-a analizat săvârșirea infracțiunii de bancrută simplă prevăzută la art. 240 Cod procedură penală sub aspectul necorelării evidențelor contabile cu realitatea și nu s-a analizat săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă săvârșită prin modalitatea prevăzută la art. 241 alin. a și b noul Cod procedură penală.

În drept se invocă prevederile art. 240, 241 Cod penal și prevederile art. 340 Cod procedură penală.

În probațiune s-a depus copia Ordonanței P. Procurorului Parchetului de pe lână Tribunalul Harghita nr. 293/II/2/2014 din 17.10.2017.

Judecătoria Miercurea C. prin încheierea penală nr. 50 din 3.03.2015 a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Miercurea C. și a dispus declinarea competenței de soluționare a dosarului în favoarea Judecătorie O. S..

Prin plângerea înregistrată la P. de pe lângă Tribunalul Harghita la data de de 4.11.2013 petenta D. es D. KFT a solicitat tragerea la răspundere penală a intimatului Balasy L. pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută simplă prev. de art. 143 alin.1 respectiv bancrută frauduloasă prev. de art. 143 lit. b a, b c din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.

În motivare se arată că intimatul a fost administratorul S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L.

Societatea de mai sus avea ca asociați D. A., D. I. și B. L., toți în procent de câte 33%. S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L. și partea vătămată D. es D. KFT, în perioada 1999 – 2011 se aflau în relații comerciale permanente, relații în care de la cooptarea sa în societatea D. & D. Prodcomserv S.R.L. se ocupa în principal administratorul acestei societăți, numitul B. L..

Se mai arată că începând din anul 2009 au apărut probleme legate de neplata facturilor și la data 17.09.2010 între părți s-a încheiat o convenție de plată prin care S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L., cât și administratorul B. L. a recunoscut datoria existentă la acea vreme, în valoare de 29.284,15 euro și s-a obligat la plata acesteia.

În continuare se arată că în anul 2011, prin sentința civilă nr. 3595 pronunțată la data de 13 decembrie 2012 de Tribunalul Harghita s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L., la cererea proprie, formulată prin administrator B. L..

Se apreciază că cererea de deschidere a procedurii falimentului a fost formulată ca urmare a închiderii procedurii insolvenței S.C. Remaro Ind Group S.R.L., după care nu s-a putut recupera o creanță de 86.304 lei.

Se susține că cererea de deschidere a procedurii insolvenței nu era însoțită de hotărârea adunării generale și intimatul prin graba introducerii cererii de faliment, deși avea la dispoziție 30 de zile a dovedit rea-credință.

Cu privire la situația datoriilor se arată că potrivit administratorului judiciar petenta avea o datorie de 3745,14 iar din confruntarea situațiilor contabile a rezultat o datorie de 38.505,82 euro.

Administratorul judiciar, prin precizările nr. 3.111 din data de 4 aprilie 2012 a recunoscut existența și realitatea acestei datorii. În conținutul acestui înscris, administratorul judiciar a menționat următoarele „La data de 29.03.2012 am procedat la confruntarea evidențelor contabile, din care rezultă pe de o parte faptul că o . facturi – care au fost considerate facturi proforme – nu au fost înregistrate în evidența contabilă a contestatoarei D. es D. KFT, iar pe de altă parte au fost constatate procese verbale semnate de administratorul debitoarei și necontabilizate în evidența contabilă a debitoarei precum și plăți sau documente d compensare înregistrate de două ori.”

În final se arată că intimatul înfățișa datorii inexistente și prezenta sume nedatorate.

În continuare se arată că din înscrisurile depuse odată cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței, s-a depus la Tribunalul Harghita registrul imobilizărilor societății debitoare (fila 38 din dosarul de insolvență nr._ ). Pe acest registru figura, la poziția nr. 6 vehiculul – proprietatea debitoarei, marca F. Doblo, an de fabricație iulie 2006, având numărul de înmatriculare_, valoarea acestuia fiind de 29.705,44 lei. Deși această valoare a vehiculului a fost amortizată, la data deschiderii procedurii insolvenței având o valoare de inventar de 1.980,37 lei, vehiculul nu mai era de găsit la inventarierea efectuată de administratorul judiciar.

Se susține că debitoarea în perioada anterioară deschiderii procedurii insolvenței deținea marfă primită în consignație în valoare de 5.300 euro la societatea Granit Csiszoloszerszam kft. În conformitate cu contractul de consignație încheiat cu societatea de mai sus, partea vătămată, în calitate de consignatar, urma să valorifice marfa primită în colaborare cu debitoarea, în calitate de subconsignatar, plata și valorificarea corespunzătoare fiind garantată exclusiv de partea vătămată. Deși debitoarea prin administrator B. L. a recunoscut primirea acestor bunuri, în valoare de 5.300 euro, precum și faptul că din acestea a valorificat prin vânzare, conform contractului marfă în valoare de 3.503,41 euro, contravaloarea acestora nu a ajuns niciodată la consignant, cu toate că prin adresa din data de 6 iulie 2010 făptuitorul s-a obligat față de avocatul societății Granit Csiszoloszerszam kft. La depunerea acestei sume la dispoziția avocatului. Desigur, din moment ce a mai rămas la debitoare marfă nevalorificată, în cuantum de 1.526,92 euro, aceasta trebuia să fie regăsită printre bunurile debitoarei. Însă și aceste bunuri lipsesc.

Inițial s-a dispus prin ordonanța din 11.02.2014 începerea urmăririi penale pentru infracțiunile de bancrută simplă prev. de art. 240 alin. 1 Cod penal și Bancrută frauduloasă prev. de art. 241 Cod penal iar ulterior prin ordonanța de clasare din 09.10.2014 s-a dispus clasarea plângerii penale.

Ordonanța de clasare s-a emis în baza referatului organelor de cercetare penală din 17.07.2014.

În esență s-a reținut că prin sentința civilă nr. 1458 din 27.04.2012 pronunțată în dosarul nr._ /a1 de către Tribunalul Harghita și prin Decizia nr. 4989/R din 14.12.2012 a Curții de Apel Târgu-M. acțiunea a fost respinsă acțiunea pe motiv că creanța nu este recunoscută a fi certă, lichidării și exigibilă.

Mai rezultă faptul că mijlocul de transport marca F. Doblo nu a fost menționat în lista cu bunurile societății deoarece acesta a fost vândut înainte de declanșarea procedurii de insolvență respectiv la data de 12.04.2011 către ..R.L., această vânzare fiind prezentată creditorilor în cadrul raportului privind cauzele și împrejurările care au generat starea de insolvență.

Potrivit dispozițiilor legale constituie infracțiune de bancrută simplă „neintroducerea sau introducerea tardivă de către debitorul persoana fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență”, ori din cele prezentate mai sus nu rezultă că nu au fost respectate termenele de introducere a cererii de deschidere a procedurii insolvenței care constituie condiția esențială de existență a infracțiunii.

În ceea ce privește infracțiunea de bancrută frauduloasă din actele existente la dosar rezultă că nu au fost înstrăinate bunuri și nu au fost ascunse părți din activele debitoarei în frauda creditorilor, condiții esențiale pentru existența acestei infracțiuni.

Introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței fără hotărârea adunării generale a asociațiilor nu constituie infracțiune.

Petenta a formulat plângere împotriva ordonanței de clasare din 9.09.2014.

Se reiau argumentele prezentate în plângerea penală.

Se apreciază că mijlocul de transport marca F. Doblo nu a fost menționat în lista cu bunurile societății deoarece acesta a fost vândut înainte de declanșarea procedurii de insolvență respectiv la data de 12.04.2011 către ..R.L., această vânzare fiind prezentată creditorilor în cadrul raportului privind cauzele și împrejurările care au generat starea de insolvență.

Se susține că datoria de 29.248,15 asumată de către intimat nu este reflectată în evidențele contabile.

Se mai arată că potrivit dispozițiilor legale constituie infracțiune de bancrută simplă „neintroducerea sau introducerea tardivă de către debitorul persoana fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență”, ori din cele prezentate mai sus nu rezultă că nu au fost respectate termenele de introducere a cererii de deschidere a procedurii insolvenței care constituie condiția esențială de existență a infracțiunii.

În ceea ce privește infracțiunea de bancrută frauduloasă din actele existente la dosar rezultă că nu au fost înstrăinate bunuri și nu au fost ascunse părți din activele debitoarei în frauda creditorilor, condiții esențiale pentru existența acestei infracțiuni.

Introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței fără hotărârea adunării generale a asociațiilor nu constituie infracțiune.

În final se arată că bunurile primite în consignație de la Societatea Granit Csiszoloszerszam KFT lipsesc din evidențe.

Plângerea a fost respinsă prin ordonanța nr. 293/II/2/2014 din 17.10.2014 al P. Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita.

În esență s-a reținut că organele judiciare nu sunt ținute de încadrările juridice făcute de părți, având posibilitatea să facă încadrarea juridică în concordanță cu starea de fapt rezultată din actele administrate. Astel, apreciază că, în mod corect, soluția de clasare a privit fapta prevăzută de art. 214 Cod penal, în ansamblul ei, în mod corect reținându-se că sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală deoarece nu s-a concretizat niciuna dintre modalitățile alternative, respectiv, falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidențelor debitorului ori ascunderea unei părți din activul averii acestuia, înfățișarea unor datorii inexistente ori înstrăinarea, în caz de insolvență a unei părți din active.

În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 240 Cod penal, în mod corect s-a apreciat că aceasta nu există, nici în această situație neconcretizându-se elementul material, respectiv neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență.

Împrejurarea că cererea de insolvență a fost cerută fără consultarea adunării generale nu este de natură să atragă răspunderea penală.

Împotriva ordonanței mai sus arătate s-a formulat plângere înăuntrul termenului legal de 20 zile.

Analizând lucrările dosarului instanța constată:

S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L., cu sediul în municipiul O. S. . nr. 5, județul Harghita, reprezentat de intimatul B. L. și petenta D. es D. KFT în perioada 1999-2011 s-au aflat în relații comerciale.

S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L., avea ca asociați pe D. A., D. I. și B. L. în cote de câte 33%.

Inițial relațiile comerciale s-au derulat în mod normal însă din anul 2009 au apărut probleme legate de plata contravalorii mărfii livrate.

La data de 17.09.2010 între părți s-a încheiat o convenție de plată prin care S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L. a recunoscut existența unei datorii în cuantum de 29.284,15 euro și s-a obligat la plata acesteia.

La data de 9.12.2011 S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii simplificate a procedurii insolvenței și cererea a fost admisă prin încheierea civilă nr. 3595 din 13.12.2011 pronunțată în dosarul_ al Tribunalului Harghita.

Cerere de admitere a creanței formulată de societatea petentă a fost respinsă prin sentința nr. 1458 din 27.04.2012 pronunțată în dosarul_ /a1 al Tribunalului Harghita. Recursul formulat de către petenta a fost respins prin decizia nr. 4989R din 14.10.2012 al Curții de Apel Târgu-M..

Din declarația martorului Becze L., practica în insolvență rezultă că din confruntarea evidențelor contabile ale celor două societăți rezultă că o datorie a societăți aflate în insolvență în cuantum de 38.505,82 față de D. es D. KFT. În cadrul confruntării au fost constatate documente contabile neînregistrate în evidențele contabile ale ambelor societăți precum și documente de stingerea obligațiilor reciproce respectiv compensări înregistrate de două ori. În baza documentelor predate de către administratorul societății D. & D. Prodcomserv S.R.L. au fost inventariate bunurile societății în urma căruia nu s-au constatat lipsuri de natura bunurilor mijloace fixe sau de mărfuri.

Petenta a solicitat Judecătoriei O. S. emiterea unei somații de plată pentru suma de 10.030,33 euro și penalități de întârziere, din motivare rezultând că este vorba despre convenția de plată din 17.09.2010 cu privire la o datorie de 29.284,15 euro, creanță ce trebuia achitată în două tranșe și anume 13.000 euro până la 20.12.2010 și 16.284,15 euro până la 31.03.2011, cu precizarea că debitoarea a achitat suma de 8.000 euro, rămânând o datorie de 10.030,33 euro. Cererea de emitere a somației de plată a fost respinsă prin sentința civilă nr. 2431/1.05.2011, instanța considerând că nu sunt competente instanțele din România să soluționeze litigiul față de convenția din contract prin care părțile au stabilit competența exclusivă a unei instanțe din Ungaria.

Nu s-au formulat alte acțiuni în justiție pentru recuperarea sumei arătate în convenția de plată din 17.09.2010.

Potrivit art. 240 și 241 Cod penal Bancruta simplă

(1) Neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

ART. 241

Bancruta frauduloasă

(1) Fapta persoanei care, în frauda creditorilor:

a) falsifică, sustrage sau distruge evidențele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;

b) înfățișează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situația financiară sume nedatorate;

c) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Articolul 240 Cod penal are un conținut identic cu conținutul prevederilor art. 143 alin. 1 din Legea 85/2006, singura diferență fiind că potrivit noului Cod penal acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Între prevederile art. 143 alin. 2 și prevederile art. 241 Cod penal există o diferență respectiv sintagma în frauda creditelor se aplică tuturor variantelor infracțiunii, în timp ce potrivit art. 143 alin. 2 din Legea 85/2006 se aplica doar lit. b și c și acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Astfel prevederile noului Cod Penal sunt mai favorabile, are condiții restrictive la art. 241 Cod penal și trebuie formulată plângere prealabilă.

În speța dată nu s-a demonstrat că intimatul ar fi introdus cu întârziere cererea de deschidere a procedurii insolvenței chiar i se reproșează graba cu care a acționat..

Introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței fără hotărârea adunării generale nu constituie infracțiune, nu există nicio prevedere a legii penale în acest sens.

În primul rând trebuie arătat că numitul D. A. avea calitatea de asociat și administrator la S.C. D. & D. Prodcomserv S.R.L. încă de la înființare. În această calitate împreună cu intimatul B. L. avea îndatorirea de a urmări activitatea societății potrivit prevederilor art. 72 din Legea 31/1990.

Din declarația martorului Becze L. rezultă că din confruntarea situațiilor contabile ale celor două societăți a rezultat o datorie a societății aflate în insolvență față de D. es D. KFT în valoare de 38.505,82 euro. În cadrul confruntării au fost constatate documente contabile neînregistrate în evidențele contabile ale ambelor societăți precum și documente de stingerea obligațiilor reciproce respectiv compensări înregistrate de două ori. În baza documentelor predate de către administratorul societății D. & D. Prodcomserv S.R.L. au fost inventariate bunurile societății în urma căruia nu s-au constatat lipsuri de natura bunurilor mijloace fixe sau de mărfuri.

Din convenția de plată din 17.09.2010 intimatul a asumat o datorie în cuantum de 28.284,15 euro. Susținerile petentei sunt contradictorii a arătat că s-a plătit suma de 8.000 euro iar ulterior a solicitat întreaga sumă. În anul 2011 s-a formulat o somație de plată, care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 243/1.05.2011 al Judecătoriei O. S., iar ulterior nu a formulat nicio cerere.

Se reține că situația financiară neclară se datorează și numitului D. A., pe de o parte iar pe de altă parte nu s-a demonstrat că aceste nereguli ari fi săvârșite în vederea fraudării creditorilor.

D. es D. KFT are susțineri oscilante cu privire la cuantumul sumei solicitate, arătând că nici evidențele acestei societăți nu sunt clare în situația convenției de plată din 17.09.2010.

În ceea ce privește contractul de consignație încheiat cu Granit Csiszoloszerszam KFT, D. es D. KFT și D. & D. Prodcomserv S.R.L. se poate reține că în anul 2011 a fost vândut ..R.L. la data de 12.04.2011 potrivit anexei 4 la raportul lichidatorului judiciar (f.).

Nu s-a demonstrat că această vânzare ar fi fost efectuată în frauda creditorilor.

Ca ultim argument trebuie arătat că potrivit concluziilor raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitoarei, lichidatorul judiciar nu a identificat fapte să întrunească elementele răspunderii prev. de art. 138 din Legea 85/2006.

Se arată că starea de insolvență a fost generată de către clienții societății debitoare instrumente de plată fără acoperire, fapt ce a generat blocaje financiare importante, îngreunând astfel desfășurarea activității economice în condiții normale.

O parte considerabilă a creanțelor au devenit imposibile de recuperat, mai mulți clienți în cursul anului 2010, au declarat stare de insolvență sau au fost lichidate.

Evoluția economică financiară atât a economiei naționale cât și a celei internaționale a redus numărul comenzilor societății, prin reducerea cifrei de afaceri aceasta a ajuns sub pragul de rentabilitate, înregistrând pierdere în ultimul an analizat.

Pentru cele de mai sus instanța În baza art. 341 al.6 lit. a Cod procedură penală, respinge plângerea formulată de petenta D. es D. KFT în contradictoriu cu intimatul B. L. împotriva Ordonanței din 17.10.2014 al P.-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita și Ordonanței de clasare din 09.09.2014 a P.-procurorului adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, dată în dosarul nr. 342/P/2013.

Va obliga petenta să plătească în favoarea statului 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 341 al.6 lit. a Cod procedură penală, respinge plângerea formulată de petenta D. ES D. KFT, cu sediul în Ungaria, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat B. E., din O. S. .. 2 ., în contradictoriu cu intimatul B. L., domiciliat în O. S. . nr. 5, județul Harghita, având CNP._, împotriva Ordonanței din 17.10.2014 al P.-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita și Ordonanței de clasare din 09.09.2014 a P.-procurorului adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, dată în dosarul nr. 342/P/2013.

Obligă petenta să plătească în favoarea statului 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de azi, 06.10.2015.

Judecător de cameră preliminară,Grefier,

R. Z. JózsefSzékely H.

Red.: I.I.

Tehnored.: G.Gy.,

Ex.: 6

P..: 5.11.2015

Pred.: 11.11.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 195/2015. Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC