Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Sentința nr. 720/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 720/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 10-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 720/2015
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. A.
Grefier E. S.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria Pitești este reprezentat prin
procuror A. C..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat G. N. I. și pe părțile civile P. S. A. și P. C., având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2 C.p. de la 1968.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință penală.
INSTANȚA
La data de 14.11.2013 a fost înregistrată la Judecătoria Pitești adresa nr. 2070P/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești prin care a fost înaintat spre soluționare dosarul cu același număr în care prin rechizitoriul din data de 06.11.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2 C.p.
În motivarea actului de inculpare s-a reținut, în esență, că la data de 13.03.2012 în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare._ pe . mun. Pitești, prin nerespectarea normelor prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice, respectiv art. 54 al.1 din OUG nr. 195/2002 republicată a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitului P. M..
După . noilor coduri în raport de dispozițiile art. 6 al.1 din legea nr. 255/2013 deoarece nu se începuse cercetarea judecătorească în cauză instanța a trimis dosarul la judecătorul de cameră preliminară.
În cursul procedurii de cameră preliminară nu s-au invocat excepții și nu s-au formulat cereri iar prin încheierea din data de 02.04.2014 s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.
Inculpatul, prin apărător, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu martorul C. F. C. și probei cu înregistrare video, dat fiind DVD –ul aflat la dosarul de urmărire penală.
Inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto iar părțile civile au solicitat efectuarea unui supliment de raport, cereri respinse pentru considerentele expuse în încheierea de ședință din data de 25.11.2014.
Instanța, din oficiu, a luat declarații părților dar în prealabil i-a adus la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 374 al.2 C.p.p. iar inculpatul a fost de acord să dea declarație și a dispus actualizarea fișei de cazier judiciar.
Din analiza întregului material probator administrat în cursul urmăririi penale cât și în mod nemijlocit instanța reține în fapt următoarele: La data de 13.03.2012, orele 10:50, inculpatul G. I. a condus autoturismul marca Toyota, cu nr. de înmatriculare_, pe . până în intersecția cu . să efectueze viraj la dreapta pe . V., inculpatul a oprit autoturismul în scopul asigurării asupra traficului. În respectiva intersecție nu exista semafor și nici trecere de pietoni.
În acest timp, victima P. M. se deplasa pe trotuarul . la intersecția cu . victima a observat autoturismul, în acel moment fiind oprit chiar în colțul străzii, îndreptat spre dreapta, reprezentând un obstacol, de natură a nu-i permite victimei pieton să traverseze . în linie dreaptă. Astfel, cu toate acestea, victima nu a așteptat ca autoturismul să se pună în mișcare și să elibereze ., ci din contra, după o scurtă ezitare, și-a continuat deplasarea încercând să traverseze prin fața autoturismului, asumându-și riscul de a pătrunde pe casorabilul . a ocoli autoturismul. Exact în momentul în care victima încerca să ocolească autoturismul, inculpatul G. I. a pus în mișcare autoturismul, pornind de pe loc, având însă privirea îndreptată spre stânga. Imediat ce și-a îndreptat privirea spre dreapta și a observat pietonul, ajuns în partea dreaptă față a autoturismului, a apăsat pedala de frână dar întrucât roțile autoturismului erau virate spre dreapta, victima a fost lovită cu roata dreaptă față în zona gambei, s-a dezechilibrat și a căzut pe carosabil suferind leziuni grave.
Urmare accidentului victima P. M. a fost transportată la Spitalul Județean Argeș însă ulterior a decedat.
Prin raportului medico-legal de necropsie nr. 43/B/2012 s-a concluzionat că că moartea a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei meningo-ventriculare consecința unui traumatism cranio cerebral acut forte produs prin lovire cu sau de plan dur însoțit de fractură de bază de craniu, în condițiile unui accident rutier survenit la data de 13.03.2012. Între leziunile traumatice și deces există legătură directă de cauzalitate iar, sângele cadavrului conținea 0,20 gr. ‰ alcool.
Organele de poliție sosite la fața locului au procedat la testarea inculpatul cu aparatul alcooltest rezultatul fiind negativ.
Prin raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expertul tehnic auto S. R. s-a concluzionat că viteza de deplasare a autoturismului a fost de cca 9km/h, iar generarea stării de pericol s-a datorat ambelor persoane, respectiv victima accidentului ce s-a angajat în traversarea carosabilului prin loc nemarcat și fără să aibă în vedere prezența autoturismului, care se putea pune în mișcare în orice moment și inculpatul G. I. care s-a asigurat numai în partea stângă asupra traficului auto de pe . a avea în vedere direcția în care urma să se deplaseze și pietonul angajat în traversare. În aceste condiții atât inculpatul cât și victima aveau posibilități de evitare a accidentului.
Astfel, inculpatul a încălcat dispozițiile art. 54 al.1 din OUG nr. 195/2002, republicată, potrivit cărora ,,conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.” iar victima a încălcat dispozițiile art. 72 al.3 din OUG nr. 195/2002 ce prevăd că ,,traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localități, pe la colțul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei și pentru ceilalți participanți la trafic.”
Părțile au beneficiat de experți consilieri ce au formulat puncte de vedere la raportul de expertiză întocmit în cauză, pentru părțile civile expertul consilier a susținut că victima nu avea posibilități de evitare a accidentului, aspect ce nu poate fi primit de către instanță întrucât atunci când victima s-a angajat în traversarea străzii, autoturismul era deja oprit și obtura colțul străzii pe unde victima trebuia să traverseze iar dat fiind că nu era un loc amenajat și semnalizat corespunzător, victima trebuia să se asigure că traversarea străzii se poate realiza fără pericol atât pentru ea cât și pentru ceilalți participanți la trafic, respectiv inculpatul. Victima ajunsă lângă autoturism ar fi trebuit să-l observe pe conducătorul auto, ce se pregătea să pună autoturismul în mișcare și avea îndreptată privirea în sens opus celui din care se deplasa pietonul pentru a se asigura asupra traficului. Nefiind angajată în traversarea drumului public prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor, victima în calitate de pieton nu beneficia de prioritate de trecere față de conducătorul de vehicul, sens în care traversarea străzii ar f trebuit să se efectueze numai după o prealabilă asigurare.
De amenenea, expertul auto consilier al inculpatului a susținut că accidentul s-a produs în spațiul său de siguranță, aspect ce nu a putut fi primit de instanță dat fiind că inițial autoturismul era oprit, inculpatul avea posibilitatea să observe pietonul ce se deplasa pe trotuar înspre autoturismul la volanul căruia se afla, existând obligația legală pentru inculpat să se asigure că schimbarea direcției de mers, se poate face fără punerea în pericol a siguranței celorlalți participanți la trafic.
La data accidentului pentru autoturismul implicat în accident exista poliță de asigurare de răspundere civilă obligatorie încheiată la .>
Starea de fapt reținută a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului, planșă foto întocmită cu ocazia cercetării la fața locului și schiță locului accidentului, proces-verbal de verificare a stării tehnice a autoturismului, raportul de necropsie nr. 43/B/2012, raport de expertiză tehnică auto întocmit de expertul tehnic auto S. R., declarația martorului C. F. C., declarațiile părților civile, înscrisurile aflate la dosar, declarațiile inculpatului.
Inculpatul a susținut că nu are nicio culpă în producerea accidentului deoarece victima s-a lovit de autoturism și nu invers. Declarațiile sale nu se coroborează cu restul materialului probator sub acest aspect. Edificatoare a fost și înregistrarea video, rezultând că după o scurtă ezitare pietonul și-a continuat deplasarea, încercând să ocolească autoturismul, moment în care vehiculul a fost pus în mișcare producându-se impactul. Culpa pentru aspectele deja enunțate mai sus a aparținut atât inculpatului cât și victimei.
Urmare intrării în vigoare a noilor coduri potrivit art. 5 din noul cod penal în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă.
Legea penală mai favorabilă trebuie identificată în ansamblu, neaplicându-se pe instituții autonome dată fiind decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale iar instanța apreciază că legea veche este în cazul inculpatului legea penală mai favorabilă, dată fiind în raport de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, posibilitatea de individualizare mai favorabilă.
Infracțiunea prev. de art. 178 al. 2 C.p de la 1968 se săvârșește sub aspect subiectiv din culpă și cum legea nu distinge rezultă că se pedepsește indiferent de forma culpei, cu prevedere sau simplă.
Față de cele retinute, instanta constata ca fapta inculpatului G. I., care, la data de 13.03.2012, prin încălcarea dispozițiile art. 54 al.1 din OUG nr.195/2002, republicată în timp ce conducea autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . mun. Pitești a produs un accident de circulatie soldat cu decesul victimei P. M., angajată în traversarea părții carosabile fără să se asigure, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 al. 2 C.p de la 1968. Vinovăția inculpatului fiind dovedită, instanța îi va aplica o pedeapsă.
La individualizarea si cuantificarea pedepsei vor fi avute în vedere dispozițiile art.72 C.p. iar gradul de pericol social concret al faptei va fi apreciat în funcție de următoarele elemente: condițiile și împrejurările săvârșirii faptei, accidentul s-a produs atât pe fondul neatenției la volan, inculpatul putând evita producerea accidentului dacă s-ar fi asigurat temeinici înainte de a pune în mișcare autoturismul cât și datorită neatenței victimei ce și-a continuat deplasarea deși în fața sa se afla autoturismul, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea inculpatului în fața organelor judiciare; culpa concurentă a victimei; urmările faptei constând în decesul victimei P. M..
Prin prisma acestor considerente instanța apreciază că scopul educativ-preventiv al procesului penal poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată la minimul special prevăzut de art. 178 al. 2 C.p. de la 1968, care să fie de natura a-i atrage inculpatului atenția asupra caracterului antisocial al faptei sale.
Apreciind că pedeapsa în sine reprezintă un avertisment serios și suficient pentru ca inculpatul să conștientizeze pericolul social al conduitei sale și să evite pe viitor implicarea în astfel de situații și fiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 81 C.p. de la 1968, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Se va fixa termenul de încercare potrivit dispozițiilor art. 82 C.p.de la 1968 și se vor pune în vedere dispozițiile art. 83 C.p. de la 1968 privind consecințele săvârșirii unei alte infracțiuni cu intenție în cursul acestui termen.
Se va aplica de asemeni pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b C.p. de la 1968 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), conform dispozițiilor art. 71 C.p. de la 1968.
Deși art.71 al.2 C.p. de la 1968 prevede că o condamnare la pedeapsa închisorii atrage de drept aplicarea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a-c C.p. de la 1968, textul de lege este în contradicție cu prevederile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Prin hotărârea din 28.09.2004 în cauza S. și P. împotriva României, publicată în M.O. partea I nr. 484/8.06.2005, instanța europeană a stabilit că pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prev. de art.64 C.p.de la 1968 nu trebuie să se aplice în mod automat, ci numai dacă se impune, în funcție de natura infracțiunii, interzicerea drepturilor prevăzute de către textul de lege invocat putând fi limitată de către instanțele judecătorești.
În aceste condiții instanța apreciază că inculpaților trebuie să li se interzică numai drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a si lit.b C.p. de la 1968, deoarece interzicerea și a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I si lit.c C.p. de la 1968 nu este justificată și nu urmărește un scop legitim.
Potrivit art. 71 al. 5 C.p. de la 1968 pe durata suspendării executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii astfel că instanța va dispune suspendarea pedepselor accesorii.
Partea civilă P. C., soția victimei P. M. a solicitat sub aspectul laturii civile echivalentul în lei a sumei de 400.000 euro cu titlu de daune morale iar partea civilă P. S. A., fiul victimei P. M. a solicitat sub aspectul laturii civile echivalentul în lei a sumei de 800.000 euro cu titlu de daune morale și 20.000 lei daune materiale, detaliate prin cererea de la fila nr. 119 din dosar. Ulterior s-a precizat că partea civilă P. C. solicită și 10.000 lei daune materiale iar partea civilă P. S. A. solicită 10.000 cu titlu de daune materiale, cuantumul daunelor morale rămânând neschimbat.
Sub aspectul laturii civile s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale cu numiții P. M. G. și F. L..
Este evidentă existența unui prejudiciu moral suferit de către ambele părți civile. Practic accidentul în care a decedat victima P. M. reprezintă o tragedie care a marcat pentru tot restul vieții cele două părți civile. Dispariția intempestivă a soțului și tatălui reprezintă motiv de durere si tristețe pentru ambele părți civile. Ritualul înmormântării și obiceiurile creștinești ulterioare au reprezentat prilej de suferință profundă pentru ambele părți civile. Victima P. M. era o persoană activă implicată în viața familiei și a comunității.
Datorită profesiei avute în trecut, în domeniul învățământului, victima era cunoscută și dat fiind că la data accidentului partea civilă P. S. A. era deputat, relatarea accidentului în mass media a fost amplă și a constituit un nou prilej de suferință.
Pretențiile părților civile sub aspectul daunelor morale sunt însă exagerate și se tinde la obținerea unor beneficii nejustificate de pe urma acestui accident.
De asemenea sigur că în cauză există și un prejudiciu material suferit de către ambele părți civile concretizat în costul necesar realizării înmormântării și a obiceiurilor creștinești pentru cinstirea memoriei celui decedat, prejudiciu ce încă nu a fost reparat.
Coroborând declarațiile celor două părți civile cu declarațiile martorilor audiați sub aspectul laturii civile și în raport și de înscrisurile depuse la dosar rezultă după cum chiar părțile civile au recunoscut că prejudiciul material produs nu este în cuantum de 20.000 lei în total, câte 10.000 lei pentru fiecare dintre părțile civile, ci în cuantum de 15.000 lei.
Instanța constată că prejudiciul trebuie să fie cert, actual, determinat sau cel puțin determinabil și să nu fi fost încă reparat. Ori prejudiciul viitor invocat de către părți civile constând în costul respectării în continuare al obiceiurilor creștinești este incert și încă nedeterminabil.
Sub aspectul culpei, instanța constată că victima accidentului are o culpă concurentă cu a inculpatului în proporție de 50 %. Angajarea hazardată și impulsivă în traversare, fără o asigurare prealabilă este principala cauză care a condus la decesul victimei și implicit la prejudicierea părților civile. Culpa personala a inculpatului este apreciată de către instanță la 50% și în raport de această culpă acesta urmează să fie obligat la repararea prejudiciului produs celor două părți civile.
Constatând îndeplinite și celelalte două condiții ale răspunderii civile delictuale (existența unei fapte ilicite a inculpatului si a legăturii de cauzalitate între această faptă si prejudiciul suferit de părțile civile) instanța va admite în parte acțiunile civile și-l va obliga pe inculpat să suporte consecințele păgubitoare ale faptei sale în limita culpei sale reținută de către instanță.
Cum la data producerii accidentului autoturismul condus de inculpatul era asigurat pentru răspundere civilă auto la ., astfel cum rezultă din copia poliței de asigurare pentru răspundere civilă auto din dosar urmează ca societatea de asigurare să fie obligată în solidar cu inculpatul la acoperirea prejudiciilor produse părților civile, potrivit culpei reținute de către instanță acestuia în producerea accidentului.
În baza art. 274 al.1 C.p.p. inculpatul va fi obligat să achite cheltuielile judiciare avansate de stat.
Părțile civile P. S. A. și P. C. au solicitat obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor judiciare făcute respectiv onorariul pentru avocat și în cazul părții civile P. S. A. și costul onorariului de expert.
În baza art. 276 C.p.p. instanța va admite în parte cererile părților civile și obliga pe inculpat să plătească proporțional culpei de 50 % reținută în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Condamnă pe inculpatul G. I., fiul lui N. și E., născut la data de 08.10.1954, în ., domiciliat în mun. Pitești, .. 17, județul Argeș, CNP_, cetățean român, fără antecedente penale la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 al.1 și 2 C.p. de la 1968 cu aplicarea art.5 C.p.
În baza art. 81 C.p. de la 1968 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și fixează termenul de încercare de 4 ani, conform dispozițiilor art. 82 C.p. de la 1968.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p. de la 1968.
În baza art. 71 al. 1 și 2 C.p. de la 1968 aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C.p. de la 1968, a cărei executare o suspendă conform dispozițiilor art. 71 al. 5 C.p.de la 1968.
În baza art. 397 C.p.p. admite în parte acțiunea civilă a părții civile P. S. A., cu domiciliul în ., ., jud. Argeș, în prezent aflat în PNT Tg. J. și obligă pe inculpat în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. A. Asigurări să-i achite suma de 3.750 lei daune materiale și 20.000 euro (echivalentul în lei la data plății) daune morale.
În baza art. 397 C.p.p. admite în parte acțiunea civilă a părții civile P. C., cu domiciliul în mun. Pitești, Calea Bascovului, nr. 31, ., . și obligă pe inculpat în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă S.C. A. Asigurări, cu sediul în mun. Pitești, ., jud. Argeș să-i achite suma de 3.750 lei daune materiale și 15.000 euro (echivalentul în lei la data plății) daune morale.
În baza art. 274 al.1 C.p.p. obligă pe inculpat să achite 900 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 200 din cursul urmăririi penale.
În baza art. 276 C.p.p. admite în parte cererile părților civile și obligă pe inculpat să plătească părții civile P. S. A. 3125 lei iar părții civile P. C. 625 lei cheltuieli judiciare.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică de la 10 Martie 2015.
Președinte,
G. A.
Grefier,
E. S.
E.S. 13 Martie 2015
Red.G.A. 20.06.2015
| ← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Sentința nr. 358/2015. Judecătoria... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 715/2015.... → |
|---|
