Tâlhărie. Art.233 NCP. Sentința nr. 257/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 257/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 17-04-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

Sentința penală nr. 257/2015

Ședința publică de la 17.04.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: O. V.

GREFIER: A. F. V.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București a fost reprezentat de procuror C. R. A..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul J. M., având ca obiect tâlhărie (art.233 C.pen).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.04.2015 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17.04.2015 pentru când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriu nr._/P/2014 din data de 28.12.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul J. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, săvârșită în stare de recidivă, prevăzută și pedepsită de art.233 C.pen., cu aplic. art.41 alin.1 C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 18.09.2014 organele de politie au fost sesizate de persoana vătămată S. N. cu privire la faptul că în aceeași zi, în jurul orelor 17:50, în timp ce se afla la o terasă situată pe . 1, din municipiul București, s-a așezat la masa sa un bărbat pe care nu îl cunoștea. Acesta a început să vorbească cu persoana vătămată și i-a smuls telefonul mobil marca Nokia 1280 din mână. Persoana vătămată i-a cerut individului, identificat ulterior ca fiind inculpatul J. M., să-i restituie telefonul, dar acesta l-a întrebat câți bani are asupra sa și i-a cerut totodată să-i arate ce are în buzunare. Persoana vătămată S. N. a solicitat din nou înapoierea telefonului, moment în care inculpatul J. M. a luat o sticla de bere în mână, s-a ridicat de la masă și a amenințat persoana vătămată spunându-i că dacă nu pleacă o va lovi cu sticla în cap. Persoana vătămată S. N. s-a speriat și a plecat de la masă în căutarea unei patrule de poliție și negăsind s-a prezentat la sediul Politiei TF din Gara de Nord relatând lucrătorilor cele întâmplate.

Situația de fapt a fost reținută de procuror, pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile persoanei vătămate S. N., proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de depistare, declarațiile inculpatului J. M., declarațiile martorului C. G., declarațiile martorului T. G. A., declarațiile martorului T. A..

Prin Încheierea din data de 17.02.2015, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art.346 alin.2 C.proc.pen. a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr._/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpatul J. M. și a acordat termen la data de 26.02.2015.

La termenul din 26.02.2015, inculpatul J. M. a recunoscut fapta reținută prin actul de sesizare a instanței și a solicitat judecarea cauzei în baza art.374 alin.4 și 375 C.proc.pen., cu aplic. art.396 alin.10 C.proc.pen., precizând că prejudiciul a fost recuperat în cauză (fila 51).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 18.09.2014, persoana vătămată S. N. s-a prezentat la Poliția Transporturi Feroviare și a anunțat că stând la o terasă, o persoană necunoscută i-a luat telefonul mobil.

Ca urmare, la aceeași dată, în jurul orelor 19:00, agenți din cadrul Poliției Sectorului 1 – Secția 3 Poliție au fost anunțați să se deplaseze în fața Gării de Nord la Poliția Transporturi Feroviare, unde o persoană reclamă că i s-a luat telefonul mobil.

Persoana vătămată a relatat agenților de poliție ce i s-a întâmplat, respectiv că în timp ce stătea la o terasă și consuma bere, la masă a venit o persoană de sex masculin, ce părea a fi băută și care i-a smuls telefonul din mână. A mai arătat persoana vătămată că apoi i-a cerut bani și la solicitarea de a-i da telefonul mobil, a fost amenințată cu bătaia. Ca urmare a plecat și a anunțat organele de poliție.

Aceste aspecte au fost consemnate de agenții de poliție în procesul verbal din data de 18.09.2014, încheiat cu ocazia cercetării la fața locului (fila 17, d.u.p.).

Agenții de poliție, împreună cu persoana vătămată au plecat spre locul săvârșirii faptei, iar pe . imobilului cu nr.35 din municipiul București, persoana vătămată a indicat persoana care i-a luat telefonul mobil, fiind identificată ca fiind inculpatul J. M..

Inculpatul a fost legitimat de organele de poliție și condus la secția de poliție. Fiind întrebat de ce i-a luat telefonul persoanei vătămate, inculpatul a declarat că „este băut și nu știe ce face” (fila 17, verso, d.u.p.).

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, inculpatul J. M. a recunoscut că a întâlnit persoana vătămată în ziua de 18.09.2014 la terasa situată pe . București și că i-a luat telefonul mobil marca Nokia 1280 din mână și a plecat de la terasă și că telefonul i l-a dat martorului C. G. față de care avea o datorie. În cursul urmăririi penale, deși a recunoscut acțiunea de deposedare, declarând că a luat telefonul mobil, nu a recunoscut acțiunea de amenințare exercitată asupra persoanei vătămate.

În ceea ce privește acțiunea de deposedare, declarația persoanei vătămate se coroborează cu declarația inculpatului, iar persoana vătămată a declarat că ulterior deposedării, inculpatul a folosit o sticlă de bere cu care a amenințat persoana vătămată.

În cursul judecății, inculpatul a recunoscut fapta reținută prin rechizitoriu, respectiv săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În ceea ce privește susținerea inculpatului că a dat telefonul mobil unei persoane față de care avea o datorie, respectiv martorului C. G., se coroborează cu declarația martorului, care arată că la data de 18.09.2014, în jurul orelor 18:00 s-a întâlnit cu inculpatul J. M. care i-a propus să-i ofere un telefon mobil pentru a stinge o datorie bănească pe care o avea față de el.

Mai arată martorul că a fost de acord și că a luat telefonul, iar după circa 20 de minute la domiciliul său s-a prezentat inculpatul cu un echipaj de poliție.

Ca urmare, martorul a predat telefonul mobil organelor de poliție, iar persoana vătămată a recunoscut telefonul mobil și l-a recuperat.

În drept, fapta inculpatului J. M., care la data de 18.09.2014, în jurul orelor 17:50, aflându-se la o terasă situată pe . București, a deposedat persoana vătămată S. N. de un telefon mobil marca Nokia 1280, după care, în vederea păstrării bunului sustras a amenințat persoana vătămată că o va lovi cu o sticlă de bere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.233 C.pen. cu aplic. art.41 alin.1 C.pen.

În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tâlhărie, infracțiune complexă, s-a realizat prin două activități strâns legate între ele: acțiunea principală, constând în luarea telefonului mobil din posesia persoanei vătămate și acțiunea adiacentă, constând în amenințarea persoanei vătămate că o va lovi cu o sticlă de bere în cap.

Întrucât infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune complexă, urmarea imediată a faptei a constat atât în producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanei vătămate, constând în sustragerea telefonului, cât și în atingerea adusă libertății morale a persoanei. Legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriu administrat.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpatului față de fapta săvârșită și față de urmarea acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, în accepțiunea prevederilor art.16 C.pen. Astfel, inculpatul a prevăzut și a vrut să sustragă telefonul mobil din posesia acesteia, iar după aceea persoana vătămată a fost amenințată. Latura subiectivă include, pe lângă scopul specific furtului și scopul folosirii amenințării pentru păstrarea bunului.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art.74 C.pen. În conformitate cu dispozițiile art.74 alin.1 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului. Astfel, instanța urmează a avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța reține că inculpatul nu are loc de muncă, că pe parcursul procesului penal a avut o atitudine parțial sinceră, dar în cursul judecății, pus în fața evidenței probelor a recunoscut furtul și a încercat să nege amenințarea.

În privința limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanța reține că potrivit dispozițiilor art.233 C.pen., fapta de tâlhărie săvârșită de inculpatul J. M. se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, reținând vinovăția inculpatului J. M., în contextul stării de fapt relevată mai sus și procedând în temeiul art.74 C.pen. la individualizarea pedepsei, în raport de gradul de pericol social al faptei și persoana inculpatului, având un comportament parțial sincer în fața organelor de cercetare penală, ulterior, în fața instanței recunoscând săvârșirea faptei, instanța ținând cont de funcția de reeducare pe care o îndeplinește pedeapsa, dar și de cea de constrângere, apreciază că o pedeapsă orientată spre minim, respectiv de 2 (doi) ani închisoare, pentru inculpat, constituie o sancțiune corespunzătoare în cauza de față.

În temeiul art.72 alin.1 C.pen. va deduce perioada reținerii și arestării preventive.

Referitor la pedeapsa complementară, instanța reține că potrivit art.233 alin.1 C.pen. infracțiunea de tâlhărie se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani și cu interzicerea exercitării unor drepturi și că potrivit art.67 alin.2 C.pen. aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită. Potrivit art.68 alin.1 lit.c C.pen. executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe după executarea pedepsei închisorii.

Comportamentul antisocial al inculpatului J. M. relevă însă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise.

Pentru aceste motive, în baza art.67 alin.2 C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen., pe o durată de 3 (trei) ani, urmând a fi executată conform art.68 alin.1 lit.c C.pen., după executarea pedepsei închisorii.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța va aplica interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen., pe durata executării pedepsei închisorii, pentru motivele arătate.

În temeiul art.104 alin.2 C.pen. va menține revocarea liberării condiționale pentru restul de 513 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr.787/27.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr.315/02.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală.

Instanța va constata că fapta pentru care inculpatul J. M. a fost condamnat prin prezenta a fost săvârșită în concurs real cu fapta pentru care inculpatul J. M. a fost condamnat prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015.

Ca urmare, va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani, 4 luni și 28 zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:

- 2 ani închisoare stabilită prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015, pentru infracțiunea de tâlhărie calificată;

- 513 rest neexecutat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr.787/27.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr.315/02.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală.

În temeiul art.39 alin.1 lit.b C.pen. va contopi pedepsele concurente, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta hotărâre, cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de 8 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art.43 alin.2 C.pen. la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată pentru concursul de infracțiuni se adaugă restul rămas neexecutat de 513 zile închisoare, urmând ca inculpatul J. M. să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 8 luni și 513 zile închisoare.

În temeiul art.45 alin.1 C.pen. va aplica inculpatului J. M. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.45 alin.5 C.pen. va interzice inculpatului J. M. ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Având în vedere prevederile art.399 alin.1 C.proc.pen. și faptul că inculpatul este arestat preventiv în prezenta cauză, instanța va menține starea de arest preventiv a acestuia, deoarece și la acest moment subzistă temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive, față de natura și gravitatea faptei, inculpatul punând în pericol ordinea publică.

În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008, instanța va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în baza națională privind datele genetice.

Instanța va lua act că persoana vătămată S. N. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat integral.

În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen. va obliga pe inculpatul J. M. la plata sumei de 3200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 C.proc.pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.233 C.pen., cu aplic. art.41 alin.1 C.pen. și cu aplic. art.396 alin.10 C.proc.pen. condamnă pe inculpatul J. M., fiul lui P. și I., născut la data de 26.02.1980, în ., domiciliat în . și fără forme legale în ., CNP_, arestat în baza MAP nr.204/U.P./11.11.2014 la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie.

În temeiul art.67 alin.1 C.pen. rap. la art.66 alin.1 lit.a și b C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.104 alin.2 C.pen. menține revocarea liberării condiționale pentru restul de 513 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr.787/27.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr.315/02.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală.

Constată că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta a fost săvârșită în concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani, 4 luni și 28 zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:

În temeiul art.39 alin.1 lit.b C.pen. contopește pedepsele concurente, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta, cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin Sentința penală nr.195/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._/196/2014, definitivă prin neapelare la data de 25.02.2015, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de 8 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art.45 alin.1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.45 alin.5 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.399 alin.1 C.proc.pen. menține starea de arest a inculpatului J. M..

În temeiul art.72 alin.1 C.pen. deduce perioada reținerii și arestării preventive de la data de 18.09.2014 la zi.

În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în baza națională privind datele genetice.

Ia act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat integral.

În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen. obligă pe inculpatul J. M. la plata sumei de 3200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 C.proc.pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Judecător O. V. V. A. F.

← Infracţiuni la legea privind mărcile şi indicaţiile...		Înşelăciunea. Art.244 NCP. Sentința nr. 657/2015.... →

Tâlhărie. Art.233 NCP. Sentința nr. 257/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.233 NCP. Sentința nr. 257/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI