Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat. Sentința nr. 1086/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1086/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 01-10-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TG M.
DOSAR NR._
SENTINȚA PENALĂ nr. 1086
Ședința publică din data de 01 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. B. I.
GREFIER: P. V. A.
Din partea Ministerului Public a participat procuror A. T. din cadrul P. de pe lângă Judecătoria Târgu-M..
Pe rol se află judecarea contestației împotriva încheierii nr. 133/03.09.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu M. formulată de contestatorul F. F. T..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul personal, lipsă fiind reprezentantul Penitenciarului Târgu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța procedează la identificarea contestatorului constatând că datele personale furnizate de acesta corespund cu cele menționate în actele dosarului.
La interpelarea instanței, contestatorul arată că își menține contestația împotriva judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu M. cât și faptul că dorește să dea o nouă declarație.
Instanța procedează la ascultarea contestatorului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, părțile prezente arată că nu înțeleg să formuleze alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri în probațiune instanța în temeiul art. 387 Cod procedură penală declară încheiată cercetarea judecătorească și în temeiul art. 388 Cod procedură penală acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței să fie respinsă contestația formulată împotriva încheierii judecătorului delegat cu nr. 133/03.09.2015, deoarece, în mod corect, comisia de disciplină a făcut aplicarea dispozițiilor art. 62 lit. a și e, dispozițiile art.63 lit. a și m din Legea cu nr. 254/2013, astfel cum rezultă din declarația dată în fața judecătorului delegat acesta a recunoscut faptul că a formulat cererea pentru a fi transferat la P. Târgu M. pentru a beneficia de vizite care însă i-au fost respinse, ce a arătat în fața instanței că a formulat cererea pentru aplicarea legii penale mai favorabile, această cerere putea fi formulată la orice altă instanță din țară însă acesta s-a orientat spre o instanță arondată Penitenciarului Târgu M. tocmai pentru a beneficia de vizitele familiei.
În concluzie, solicită să mențină sancțiunea aplicată, cu cheltuieli în sarcina contestatorului.
Contestatorul având ultimul cuvânt, solicită să îi fie admisă contestația, să îi fie anulată sancțiunea având în vedere că este de acord să achite cheltuielile judiciare, nu știe cu ce a greșit pentru faptul că a formulat o cerere pentru a fi adus la P. Târgu M..
Instanța retine cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul_ la data de 07.09.2015 petentul F. F. T., deținut în cadrul Penitenciarului Târgu M., a formulat contestație împotriva Încheierii Judecătorului delegat cu supravegherea privării de libertate din PNT Târgu M. nr. 133/03.09.2015, dosar nr. 163/93/03.09.2015.
Contestatorul nu a motivat în fapt și drept cererea formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin Încheierea Judecătorului delegat cu supravegherea privării de libertate din PNT Târgu M. nr. 133/03.09.2015, dosar nr. 163/93/03.09.2015, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de F. F. împotriva Hotărârii nr. 481/01.09.2015 a Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Târgu M. și a fost menținută sancțiunea aplicată de suspendare a dreptului de a primi și de a cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiționare, corespondență și asistență medicală, pe o perioadă de două luni.
Pentru a hotărî astfel judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu M. a reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 481/01.09.2015 a Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Târgu M., persoana condamnată F. F. T. a fost sancționată pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 149 alin. 1 din HG nr. 1897/2006, cu sancțiunea „suspendarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri pe o perioadă de două luni”.
Ca stare de fapt s-a reținut că în data de 04.09.2015 petentul a formulat contestație la executare la Judecătoria Sighișoara, cu scopul de a fi transferat și menținut în P. Târgu M., deși el are domiciliul în județul Hunedoara, iar penitenciarul de executare este P. Timișoara.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate a reținut că petentul se află în executarea unei pedepse dispusă pe o durată de 17 ani. Conform deciziei ANP nr._/2015, acesta execută pedeapsa la P. Timișoara.
În data de 28.08.2015 petentul a fost transferat la P. Târgu M., pentru afaceri judiciare, respectiv pentru prezentarea la Judecătoria Sighișoara la termenul de judecată din data de 04.09.2015, în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
În drept, art. 149 alin. 1 din HG nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prevede următoarele:
“Constituie abateri disciplinare foarte grave încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 62 lit. a) - e) și art. 6? lit. a) - m) din prezentul regulament, determinarea cu intenție a altei persoane private de libertate să săvârșească una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. a) - m) din prezentul regulament, precum și eludarea regimului de executare a pedepsei de către persoanele private de libertate care prin inițierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmăresc menținerea într-un anume loc de deținere ori transferarea în alte locuri de deținere,>.
Art. 190 lit. b din Legea nr. 254/2013 prevede următoarele:
“Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare”, iar art. 188 alin. 2 din Legea nr. 254/2013 prevede că “până la . actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă”.
Analizând actele dosarului, instanța constată că petentul se face vinovat de abaterea disciplinară reținută, hotărârea Comisiei de disciplină și încheierea judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu Murel fiind legale și temeinice, astfel încât vor fi menținute, pentru motivele ce vor fi prezentate în continuare.
Pentru reținerea abaterii disciplinare prev. de art. 149 alin. 1 din HG nr. 1897/2006, este suficient ea o persoană privată de libertate să inițieze cauze penale sau civile, prin care și urmărească menținerea într-un anumit loc de deținere, sau transferarea în alte locuri, eludând astfel regimul de executare. Stabilitatea în executarea unei pedepse joacă un rol important îi procesul de reinserție socială. Pentru fiecare persoana condamnată, la depunerea in penitenciar, in perioada de carantina și observare, se realizează o evaluare multidisciplinară, din perspectiva educaționala, psihologica si sociala, iar în funcție de concluziile evaluării, se întocmește Planul individualizat de evaluare si intervenție educativa si terapeutica, cu respectarea nevoilor prioritare de intervenție si consultarea persoanei condamnate.
Participarea acesteia la activitățile recomandate in Planul individualizat de evaluare si intervenție educativa si terapeutica, precum și repartizarea la activități productive remunerate sau neremunerate au drept scop reintegrarea socială. În condițiile în care o persoană este transferată pentru afaceri judiciare, continuitatea acestui proces este întreruptă, ca atare scopul acestor programe, activități devine greu de atins.
Cu ocazia audierii de către instanță (f 14 dosar), contestatorul a declarat că el a formulat contestația la executare adresată Judecătoriei Sighișoara, prin care a solicitat reducerea pedepsei. A menționat că a dorit să fie mai aproape de familia sa, care are domiciliul în mun. Tg-M..
Tot cu ocazia audierii, acesta a menționat că are dreptul de a se adresa oricărei instanțe, cu orice cerere, atât timp cât este dispus să achite cheltuielile de judecată. Este adevărat că orice cetățean are dreptul de a se adresa organelor judiciare, accesul liber la justiție fiind conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților si a intereselor sale legitime, însă orice demers judiciar trebuie să fie justificat de un interes legitim, anumite acte putând fi calificate ca fiind abuzive și sancționate ca atare. În ceea ce privește persoanele private de libertate, legiuitorul a înțeles să sancționeze abuzul de drept prin prevederea ca abatere disciplinară a conduitei acestora care, prin inițierea de cauze penale sau civile urmăresc menținerea sau transferarea într-un anumit loc de deținere. Această prevedere este justificată și prin prisma ocrotirii unui interes general, respectiv evitarea inițierii unor demersuri judiciare inutile. Obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată nu exclude posibilitatea sancționării disciplinare a acestuia. Petentul se află în executarea unei pedepse și trebuie să dea dovadă că înțelege care este scopul acesteia, ori formularea de cereri fără a justifica un interes legitim nu conduce decât la concluzia că urmărește eludarea regimului de executare.
Pentru abaterea disciplinară săvârșită, petentului i-a fost aplicată sancțiunea prev. de art. 101 alin. 1 lit. d din Legea nr. 254/2013, respectiv „suspendarea dreptului de a primi și de a cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiționare, corespondență și asistență medicală, pe o perioadă de două luni”.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a sancțiunii disciplinare, se constată ca potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 6 din Legea nr. 254/2013 „la stabilirea sancțiunii disciplinare se ține seama de natura și modul de comitere a abaterii, de persoana și starea de sănătate a condamnatului, de abaterile disciplinare săvârșite anterior, de atitudinea persoanei condamnate după săvârșirea abaterii și în timpul procedurii disciplinare”.
Astfel, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 149 alin. 1 din HG nr. 1897/2006 abaterea disciplinară săvârșită de petent constituie o abatere foarte gravă. Din situația disciplinară a petentului - astfel cum este consemnată în baza de date privind evidența persoanelor-condamnate, rezultă că anterior acesta a mai fost sancționat disciplinar de trei ori, două dintre sancțiuni fiind ridicate.
Având în vedere abaterea disciplinară săvârșită, precum și persoana petentului, luând în considerare și atitudinea acestuia din cursul cercetării disciplinare, instanța constată că individualizarea acestei sancțiuni și aplicarea ei este legală și temeinică, fiind în măsură să atragă atenția acestuia cu privire la conduita pe timpul privării de libertate.
Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 104 al. (9-14) din Legea nr. 254/2013 instanța va respinge ca neîntemeiată contestația petentului F. F. T., născut la 13.09.1969, fiul lui F. și V., CNP_, împotriva Încheierii Judecătorului delegat cu supravegherea privării de libertate din PNT Târgu M. nr. 133/03.09.2015, dosar nr. 163/93/03.09.2015.
În temeiul prevederilor art. 275 al. 2 din Cod procedură penală instanța va obliga petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul prevederilor art. 104 al. (9-14) din Legea nr. 254/2013 respinge ca neîntemeiată contestația petentului F. F. T., născut la 13.09.1969, fiul lui F. și V., CNP_, împotriva Încheierii Judecătorului delegat cu supravegherea privării de libertate din PNT Târgu M. nr. 133/03.09.2015, dosar nr. 163/93/03.09.2015.
În temeiul prevederilor art. 275 al. 2 din c. proc. pen obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. B. I. P. V. A.
Red/ tehn B.
5 exem. /04.11.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 514/2015.... → |
|---|
