Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 1409/2015. Judecătoria VASLUI

Judecătoria VASLUI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 1409/2015 pronunțată de Judecătoria VASLUI la data de 19-11-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA V.

JUDEȚUL V.

SENTINȚA PENALĂ Nr. 1409/2015

Ședința publică de la 19 Noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L. M.

Grefier C. S.

Ministerul Public este reprezentat prin doamna procuror B. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria V.

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpata T. C. G. și pe persoanele vătămate C. M., L. L., T. L., S. DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN V., având ca obiect ucidere din culpă (art.192 NCP) alin.1,2-

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

S- a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică 23 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea în cauză pentru 6 noiembrie 2015 când din același motiv a amânat pronunțarea pentru azi 19 noiembrie 2015.

Deliberând;

INSTANȚA

Asupra cauzei penale de față ;

Prin rechizitoriul nr. 4855/P/2012 din 25.05.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. înregistrat pe rolul acestei instanțe sub numărul_ a fost trimisă în judecată în stare de libertate inculpata T. C. G. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.192 alin. 1, 2 Cod penal ( în vechea reglementare raportat datei comiterii faptei -16.11.2012- art.178 alin.1,2 Cod penal din 1969)

În esență, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatei T. C. G. că la data de 16.11.2012 în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 15 D pe raza localității Siliștea ,. nu a respectat viteza legală în localitate circulând cu peste 50 km/oră și a accidentat mortal pe M. G..

În susținerea actului de sesizare au fost indicate următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de consemnare a denunțului, proces-verbal de cercetare la fața locului;

- raport de expertiză medico-legală nr. 343/N/17.11.2012;

- raport de expertiză criminalistică nr. 121/2014, copie după factura de achitare a contravalorii expertizei;

- procese-verbale privind diverse aspecte;

- declarațiile inculpatei T. C. G., fișa de cazier judiciar a acesteia, cerere de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției;

- declarațiile martorului B. I.;

- buletin de examinare clinică, proces-verbal de prelevare,bon alcoolteste, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1671;

- acte întocmite cu ocazia intervenției Serviciului de Ambulanță Județean V.;

- acte privind autoturismul implicat în accident și asigurarea acestuia;

- adresa nr. 1661/2015 a Serviciului Județean de Ambulanță V..

Instanța, în temeiul art.342 și urm. Cod procedură penală a dispus:

- comunicarea către inculpată a copiei certificate a rechizitoriului la adresa unde locuiește și stabilirea unui termen de 25 de zile în care inculpatul poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală;

- emiterea unei adrese către inculpată prin care i se aduce la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul de 25 de zile în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală;

- emiterea unei adrese pentru desemnarea unui apărător din oficiu, căruia i se comunică copia certificată a rechizitoriului și termenul de 25 zile în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

- comunicarea către partea civilă a copiei certificate a rechizitoriului la adresa unde locuiește și stabilirea unui termen de 25 de zile în care partea civilă poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Inculpata T. C. G. ,prin apărător ales, a invocat excepția de neregularitate a actului de sesizare a instanței și pe cale de consecință excluderea probelor administrate raportat la următoarele aspecte:

Pentru lămurirea deplină a laturii civile, în special pentru stabilirea corectă a unui cadru procesual, numitele C. M., L. L. și T. L. nu au calitatea de moștenitoare ale numitei M. G..

Procurorul de caz a stabilit această calitate doar în baza unei adrese și a reprezentării acestora de un apărător, fără a face verificări suplimentare.

Din răspunsul adreselor înaintate autorităților publice locale rezultă că cele trei persoane sunt fiicele concubinului predecedat al victimei, fără a exista vreo legătură de rudenie cu aceasta.

În conformitate cu dispozițiile art.344 alin.4 Cod procedură penală excepția invocată de inculpata T. C. G. a fost comunicată Parchetului de pe lângă Judecătoria V. și părților civile, care prin răspunsul înaintat la instanță au solicitat respingerea acesteia.( filele 46-47)

Astfel, în conformitate cu art. 79 din Codul de procedură penală inclusiv persoana care a suferit o vătămare morală prin fapta penală are calitatea de persoană vătămată, iar conform art. 20, 99, al. 1 persoana vătămată se poate constitui parte civilă, dar îi revine sarcina probei. Conform art. 19, al. 5, repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile, în art. 1349 și următoarele din Codul civil fiind reglementată răspunderea civilă delictuală.

Conform normelor generale de drept civil, pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții:

- să existe o faptă ilicită;

- să existe un prejudiciu;

- să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;

- fapta ilicită să fi fost comisă cu vinovăție.

Având în vedere prevederile art. 19, al. 5 din Codul de procedură penală este de remarcat că instanța penală, la soluționarea laturii civile, va ține cont de dispozițiile legii civile.

În acest context s-a considerat că procurorul, în faza de urmărire penală, nu poate nega unei persoane calitatea de persoană vătămată - deci cu alte cuvinte, dacă o persoană afirmă că a fost vătămată prin săvârșirea unei infracțiuni, având în vedere că vătămarea poate fi și doar o vătămare morală, considerăm că această persoană trebuie menționată în rechizitoriu, pentru a fi citată în instanță în calitate de persoană vătămată.

Se poate observa că acceptarea ipotezei contrare, care este de altfel invocată prin cererea de excepții ar face ca procurorul să soluționeze acțiunea în răspundere civilă delictuală în locul instanței civile sau penale, deși nu are competență în acest sens.

Astfel, în cazul prezentului dosar C. M., L. L., T. L. au afirmat prin avocatul lor că sunt fiicele lui M. G. și sunt persoane vătămate în dosar. S-a considerat astfel că doar instanța de judecată, conform dispozițiilor legii civile, poate aprecia dacă sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a lui T. C. G., referitor la eventualul prejudiciu care ar fi fost produs în dauna lui C. M., L. L., T. L. prin fapta cercetată în prezentul dosar - Codul civil codul de procedură civilă și Codul de procedură penală nepermițând procurorului să soluționeze direct acțiunile în răspundere civilă delictuală.

Verificând legalitatea administrării probelor judecătorul de cameră preliminară a constatat respectarea condițiilor impuse de dispozițiile Codului de procedură penală.

Aspectele de neregularitate a actului de sesizare invocate de inculpata T. C. G. privind calitatea de moștenitoare ale defunctei M. G. a numitelor C. M., L. L. și T. L. sunt aspecte care vizează fondul cauzei în ceea ce privește exercitarea acțiunii civile în cadrul procesului penal.

Pe cale de consecință, dat fiind că, în fapt, inculpata a invocat, în cadrul procedurii de cameră preliminară aspecte care exced obiectului acestei proceduri, judecătorul de cameră preliminară a calificat critica inculpatei ca fiind o apărare de fond.

În raport de cele mai sus menționate, judecătorul de cameră preliminară a respins excepția invocată ca neîntemeiată și în temeiul art. 346 alin.2 Cod procedură penală a constatat competența materială și teritorială a instanței, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.4855/P/2012 din 25.05.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. privind pe inculpate T. C. G. a legalității administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală în dosarul penal nr.4855/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V., care face obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei V. și a dispus începerea judecății față de inculpata T. C. G. trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.192 alin. 1, 2 Cod penal ( în vechea reglementare raportat datei comiterii faptei -16.11.2012- art.178 alin.1,2 Cod penal din 1969).

Procedura în fața instanței de judecată

În ședința publică din 23.10.2015, instanța a adus la cunoștința inculpatei T. C. G. dispozițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală și art. 396 alin. l Cod procedură penală, potrivit cărora poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, situație în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime.

Inculpata T. C. G. a declarat că dorește ca judecarea cauzei să aibă loc în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii în condițiile art. 374 alin.4 Cod procedură penală, declarația acesteia luată în condițiile art. 375 Cod procedură penală fiind atașată la dosarul cauzei.( fila 153)

În circumstanțiere, inculpata a depus înscrisuri - adeverință de la locul de muncă, caracterizări, acte stare civilă, scrisori medicale, cazier auto.(filele 158-180)

Fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, instanța a admis cererea inculpatei T. C. G. de a fi judecată în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.

Acțiunea civilă

1.În cauză, la termenul de judecată din 02.10.2015 s-au constituit părți civile C. M.,L. L. și T. G. împotriva părții responsabile civilmente S.C. OMNIASIG V.I.G. S.A. – asigurătorul RCA care a emis polița de asigurare pentru autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpata T. C. G. la data de 16.11.2012 și care a fost implicat în accidentul rutier soldat cu decesul victimei M. G. solicitând obligarea acesteia la plata:

- despăgubiri nepatrimoniale în cuantum de câte 300.000 RON, pentru suferința determinată de decesul bunicii într-un teribil accident rutier, o persoană blândă, înțelegătoare și întotdeauna preocupată de bunăstarea spirituală a familiei, ce le-a fost ca o adevărată mamă, cu atât mai mult cu cât nepoata Câmpneanu M. locuia și se gospodărea împreună cu bunica sa M. G., care îi oferea nepoatei un efectiv sprijin moral; relațiile dintre bunica și nepoate erau unele foarte apropiate, după accident acestea suferind o traumă psihică datorită decesului unei ființe dragi ce le-a crescut de la vârste fragede, în temeiul art. 1391 alin.2 cod civil și conform Deciziei nr. 904/05.03.2013 a ÎCCJ- Secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr._, prin care instanța supremă a statuat că „ În rejudecare, instanța de apel va avea în vedere limitele maxime de despăgubiri stabilite prin Ordinul CSA nr. 20/2008 în vigoare la momentul producerii accidentului...”.

- despăgubiri nepatrimoniale în cuantum de câte 5000 RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și cu pomenirile ulterioare pentru victima M. G., în temeiul art. 1392 Cod civil;

- actualizarea sumelor la dobânda de referință BNR din momentul producerii riscului asigurat – 16.11.2012 – până în momentul plății, potrivit art. 9 din Legea nr.136/1995 raportat la art. 1381 alin.1, art. 1386 alin.2 Cod civil;

- actualizarea sumelor cu indicele de inflație de la data producerii accidentului – 16.11.2012 – și până la plata efectivă a îndemnizației, potrivit art. 9 din legea nr. 136/1995 raportat la art. 1381 alin.2, 1386 alin.2 Cod civil;

-obligarea părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile, inclusiv contravaloarea raportului de necropsie, contravaloare expertiză tehnică-auto conform art.49,50 din Legea nr.136/1995 raportat la dispozițiile art.26 alin. 1 lit.d din Ordinul CSA 14/2011.

În drept: art. 19 și urm. Cod procedură penală, art.3,9,41-44,51-60, 69 indice 2 din Legea nr.136/1995 cu modificările și completările ulterioare, Ordinul CSA nr. 14/2011, Decizia nr. 1/2005 a ÎCCJ, recurs în interesul legii și Decizia nr. 29/2009 a ÎCCJ - Secțiile Unite pronunțată în dosarul nr. 22/2009, Directiva nr. 14/2005 a Parlamentului European și C.E., art. 1381 și urm. Cod civil. (filele 143-144)

La data de 10.07.2015 între partea responsabilă civilmente S.C. OMNIASIG V.I.G. S.A și părțile civile C. M., L. L. și T. L. a fost încheiat un contract de tranzacție având c obiect stingerea totală,definitivă și irevocabilă a oricărei pretenții de dezdăunare a persoanelor vătămate în legătură cu accidentul rutier din 16.11.2012 soldat cu decesul lui M. G..(filele 154-157)

2.S. Județean de Ambulanță V. prin adresa nr. a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 533,60 lei cu titlu de despăgubiri civile, cv. cheltuieli efectuate cu asistența și transportul victimei M. G. ( fila 78 ds. u.p.)

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt și în drept:

În fapt,

La data de 16.11.2012, în jurul orelor 13,35, inculpata T. C. G. se deplasa pe DN 15 D, în direcția R.- Negrești, la volanul unui autoturism marca Renault Clio înmatriculat cu nr._ .

Ajunsă pe raza satului Siliștea, în zona km 92+180 m, conducătoarea auto potrivit propriei declarații, a observat pe acostamentul din partea dreaptă a sensului său de mers, o persoană ( femeie) care stătea în picioare și avea în spate un bagaj pe care-l ținea cu ambele mâini.

La un moment dat, ignorând, apropierea autoturismului, femeia s-a angajat în traversarea drumului, pătrunzând în culoarul de deplasare a Renault-ului.

În atare situație inculpata T. C. Genove a luat decizia de a acționa sistemul de frânare, concomitent cu rotirea ușoară a volanului spre stânga (manevră restricționată totuși de existența altor vehicule pe contrasens) însă spațiul de 30 m avut la dispoziție raportat la viteza de deplasare de cca. 85 km/h, nu a permis evitarea totală a impactului.

Astfel victima, identificată în persoana numitei M. G. în vârstă de 69 de ani și aflată în sub influența băuturilor alcoolice - 1,7 g‰, a fost „acroșată” cu oglinda retrovizoare dreaptă fiind proiectată pe sol și suferind traumatisme care au condus la deces.

Oglinda retrovizoare dreaptă s-a rupt din suport cu tot cu carcasă căzând și rămânând pe sol în apropierea victimei, iar autoturismul și-a continuat deplasarea în stare înfrânată până în locul și poziția în care a fost găsit cu ocazia cercetării la fața locului.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico - legală (autopsie) de către reprezentanții Serviciului medico - legal județean V., concretizată prin raportul de expertiză nr. 343/N/17.11.2012, în care se menționează următoarele concluzii:

- moartea lui M. G. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unui traumatism toraco - abdominal, cu ruptură de atriu drept, rupturi hepatice și hemoragie internă;

- leziunile au putut fi produse prin lovire de către un vehicul în mișcare, în timp ce victima se afla în ortostatism;

- între traumatism și deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiționată, data decesului poate fi 16.11.2012, sângele recoltat de la cadavru conținea 1,70 g %o alcool, umoarea vitroasă 1,20 g %o alcool și urina 2,10 g %o alcool;

- fracturile de stern, costale și infiltratele sanguine latero - cervicale se puteau produce în urma manevrelor de resuscitare și a puncțiilor venoase.

Pentru clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul, în cauză a fost efectuat raportul de expertiză criminalistică nr. 121/03.07.2014 de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, iar din acest raport rezultă următoarele:

- viteza inițială a autoturismului condus de inculpată a fost de circa 85 km/oră;

- spațiul disponibil de oprire al autoturismului a fost de circa 30 m, iar viteza de deplasare care ar fi permis oprirea autoturismului în acest spațiu a fost de 52,5 km/oră;

- T. C. G. putea evita producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat cu o viteză de cel mult 52,5 km/oră; sectorul de drum unde s-a produs accidentul se află în interiorul unei localități, unde limita de viteză era de 50 km/oră, valoare la care accidentul putea fi evitat;

- M. G. putea evita accidentul dacă nu s-ar fi angajat în traversarea străzii prin loc nepermis și fără să se asigure;

- cauza determinantă a producerii accidentului a constituit-o angajarea victimei în traversare prin loc nepermis și fără asigurare, iar cauza favorizantă a fost generată de depășirea limitei de viteză de către T. C. G..

Situația de fapt reținută este dovedită cu următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de consemnare a denunțului, proces-verbal de cercetare la fața locului;

- raport de expertiză medico-legală nr. 343/N/17.11.2012;

- raport de expertiză criminalistică nr. 121/2014, copie după factura de achitare a contravalorii expertizei;

- procese-verbale privind diverse aspecte;

- declarațiile inculpatei T. C. G., fișa de cazier judiciar a acesteia, cerere de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției;

- declarațiile martorului B. I.;

- buletin de examinare clinică, proces-verbal de prelevare,bon alcoolteste, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1671;

- acte întocmite cu ocazia intervenției Serviciului de Ambulanță Județean V.;

- acte privind autoturismul implicat în accident și asigurarea acestuia;

- adresa nr. 1661/2015 a Serviciului Județean de Ambulanță V..

Întrucât situația de fapt reținută în actul de inculpare se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța constată că săvârșirea faptei și vinovăția inculpatei T. C. G. au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, fiind răsturnată în mod clar prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatei prin dispozițiile art. 99 și art. 4 Noul Cod de procedură penală, art. 23 alin.11 din Constituția României și art. 6 paragraf 2 din Convenția Europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale.

În drept,

Faptele constând în aceea că la data de 16.11.2012 inculpata T. C. G., în timp ce conducea un autoturism pe DN15D, pe raza satului Siliștea, . nu a respectat viteza legală în localitate, circulând cu peste 50 km/oră și a accidentat mortal pe M. G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 192, al. 1,2 din Codul penal (art. 178, al. 1,2 din Codul penal din 1969).

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.192 al.1 ,2 Cod penal, instanța reține că elementul material constă într-o acțiunea sau inacțiune reprezentată de o conduită greșită realizată într-o situație periculoasă, susceptibilă să producă consecințe grave pentru viața persoanei. Acțiunea inculpatei T. C. G., care a lovit victima cu ocazia accidentului de circulație în care a fost implicat autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, în urma căruia victima M. G. a fost acroșată cu oglinda retrovizoare dreaptă fiind proiectată pe sol și suferind traumatisme care au condus la decesul acesteia realizează elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul vieții umane, valoare socială ocrotită penalmente.

În cauză, urmarea imediată a constat în moartea victimei datorită insuficienței cardio-respiratorii acute, survenite ca urmare a unui traumatism toraco-abdominal cu ruptură de atriu drept, rupturi hepatice și hemoragie internă.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din raportul medico-legal de necropsie, ale cărui concluzii sunt în sensul că între leziunile traumatice și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă .

Sub aspectul laturii subiective, inculpata T. C. G. a acționat cu vinovăție în modalitatea culpei cu prevedere, întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, considerând fără temei că nu se va produce.

În plus, având în vedere că inculpata T. C. G. a săvârșit fapta ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere necesare conducerii unui autoturism pe drumurile publice, instanța constată că elementul material al laturii obiective a infracțiunii a fost realizat în forma agravantă prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal.

În consecință, instanța reține, din probatoriul administrat, că sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cele patru condiții prevăzute în literatura și practica judiciară pentru existența acestei forme agravante a infracțiunii, respectiv: inculpata T. C. G. efectua activitatea de conducător auto, fapta a fost comisă în exercițiul acestei activități, există anumite dispoziții legale și măsuri de prevedere pentru efectuarea activității de conducere a autovehiculelor pe drumuri publice și împrejurarea ca fapta să fie urmarea nerespectării acestor dispoziții legale și măsuri de prevedere. Deși nu a prevăzut, inculpata avea obligația de a prevedea, aceasta fiind izvorâtă din obligația de diligență prevăzută de art. 35 alin.1, art. 48 și art. 49 alin. din OUG 195/2002 R, însă prin acțiunea sa a încălcat aceste obligații.

Având obligația de a prevedea rezultatul socialmente periculos, inculpata T. C. G. avea în concret și posibilitatea de a-l prevedea și evita. Inculpata T. C. G. a încălcat următoarele prevederi:

OUG nr. 195/2002, modificată prin Legea nr. 49/2006

- art.49 alin.1 „ limita maximă de viteză în localitate este de 50 km-h.”

- art. 35 „ Participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporala a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.”

- art.48 „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze funcție de condițiile de drum,astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”

- art. 121 alin.1 lit.a din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 „ Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”

Deși nu a prevăzut, inculpata avea obligația de a prevedea, aceasta fiind izvorâtă din obligația de diligență prevăzută de art. 35 alin.1, art. 48 și art. 49 alin.1 din OUG 195/2002 R, însă prin acțiunea sa a încălcat aceste obligații.

Având obligația de a prevedea rezultatul socialmente periculos, inculpata avea în concret și posibilitatea de a-l prevedea și evita.

Totodată, cu privire la comportamentul victimei M. G. instanța reține,că în calitatea sa de participant la trafic ca pieton, aceasta s-a angajat în traversarea carosabilului în mod neregulamentar, prin loc nepermis și fără să se asigure, având o alcoolemie de 1,70 ‰g alcool în sânge deși era obligată să prevină accidentarea sa și să se comporte în așa fel încât să nu constituie un pericol pentru ceilalți participanți la trafic și să se angajeze în traversarea străzii numai prin loc special amenajat (existent în apropiere) și după o asigurare prealabilă, corespunzătoare.

În ceea ce o privește pe victima M. G. aceasta a încălcat dispozițiile art.72 alin.3 din OUG nr.195/2002 potrivit căruia „ Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora ,în localități, pe la colțul străzii,numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol, pentru ei și pentru ceilalți participanți la trafic.”

În ceea ce privește antecedența cauzală a evenimentului rutier ce a avut drept consecință decesului pietonului, s-a evidențiat în cuprinsul raportului de expertiză că ,cauza determinantă a producerii accidentului a constituit-o angajarea victimei în traversarea prin loc nepermis și fără asigurare, iar cauza favorizantă a fost generată de depășirea limitei de viteză de către inculpata T. C. G..

În plus, potrivit art. 72 alin. 4 din OUG 195/2002, pietonii surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise, poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condițiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulația prin acel sector.

Față de nerespectarea de către inculpata T. C. G. a reglementărilor legale privind viteza pe drumurile publice din localități, în condițiile în care victima s-a angajat în traversarea prin loc nepermis și fără a se asigura, instanța va reține existența, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a culpei comune a inculpatei și a victimei în producerea accidentului de circulație în proporție de 65% pentru inculpat și 35% pentru victimă.

Aplicarea art. 5 Noul Cod penal.

Având în vedere faptul că de la săvârșirea infracțiunii sus menționate până la judecarea definitivă a prezentei cauze, la data de 01.02.2014 a intrat în vigoarea Legea nr. 286/2009 respectiv noul Cod penal, intervenind astfel o lege penală nouă, instanța apreciază ca fiind necesare următoarele precizări:

Față de succesiunea în timp a celor două Coduri penale, respectiv cel din 1969 sub imperiul căruia a fost săvârșită infracțiunea, precum și cel intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, se pune problema determinării legii penale mai favorabile.

Potrivit dispozițiilor art. 5 Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se va aplica legea penală mai favorabilă.

Curtea Constituțională a României în decizia nr. 1470/08.11.2011 a mai arătat că determinarea caracterului mai favorabil are în vedere o . elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuate sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă.

Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile are în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, Curtea Constituțională a României a stabilit că legea penală mai favorabilă se aplică global. Potrivit motivării acestei decizii, legea penală mai favorabilă vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege.

„Indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text atunci când Curtea Constituțională a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, menținându-se astfel prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, instanțele judecătorești trebuie să se conformeze deciziei Curții și să o aplice ca atare. De altfel, Curtea Constituțională a statuat că, în ceea ce privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, aceasta vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege, deoarece nu s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze”.

Cod penal 1969

Art.178 alin.1,2 ,3

(1)Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2)Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activități, se pedepsește cu închisoare.

Noul Cod penal

Infracțiunea de ucidere din culpă în modalitatea reținută în sarcina inculpatului N. F. I. este reglementată de dispozițiile art. 192 alin.1,2.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 192

(1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Dispozițiile art.192 alin.1 din Noul Cod penal reproduc, inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsă, prevederile art. 178 alin.1 Cod penal din 1969.

De asemenea, dispozițiile art. 192 alin.2 teza I din noul Cod penal, reproduc, inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsă, prevederile art. 178 alin.2 Cod penal din 1969.

Însă dispozițiile art. 192 alin.2 din noul Cod penal au fost completate cu o nouă teză, teza a II-a, potrivit căreia în cazul în care „ încălcarea dispozițiilor legale ori a măsurile de prevedere constituie prin ea însăși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni” însă această teză nu are aplicabilitate în prezenta cauză raportat situației de fapt reținute.

În cazul variantei de la alin.1 precum și în cazul variantei de la alin.2, în lipsa unui concurs de infracțiuni, nu se pune problema situațiilor tranzitorii deoarece regimul sancționator este identic ( nu există o diferență între limitele de pedeapsă prevăzute de cele două legi- 2-7 ani)

De asemenea, pentru stabilirea legii penale mai favorabile, va fi avută în vedere și modalitatea de executare a pedepsei. În aceste condiții, având în vedere interpretarea dată prin Decizia nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanța va face aplicarea globală a Noului Cod penal ca lege penală mai favorabilă.

Comparând tratamentul sancționator specific, instanța constată că atât in abstracto, cât și in concreto, noul Cod penal reprezintă o lege penală mai favorabilă.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 Cod procedură penală întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune sub aspectul laturii obiective și a fost săvârșită de către inculpata T. C. G. cu forma de vinovăție prevăzută de lege instanța va dispune sancționarea acesteia.

Individualizarea pedepsei desemnează operațiunea juridică prin care pedeapsa este adaptată la situația concretă, prin folosirea unor criterii generale și obligatorii, instant fiind cea care stabilește, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze ( reflectate atât în gradul de pericol social concret al infracțiunii cât și în persoana și comportamentul infractorului) dacă este necesară aplicarea unei pedepse și dacă această pedeapsă trebuie executată în mod efectiv.

Tot acest proces de individualizare a pedepsei va avea drept finalitate găsirea modalității optime de sancționare, de manifestare ( sau nu) a componentei represive, specifică pedepselor în dreptul penal, în așa fel încât să se realizeze caracterul echitabil al procesului penal, precum și în scopul prevenției generale și al prevenției speciale.

Art. 74 Cod penal prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație,vârsta, starea de sănătate, situație familială și socială.

Raportat considerentelor mai sus expuse – la stabilirea și individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatei – se vor avea în vedere:

- criteriile generale prevăzute de art.74 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către inculpata, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor – de la 2 ani la 7 ani închisoare, reduse cu 1/3 potrivit dispozițiilor art. 396 alin.10 noul Cod de procedură penală ca urmare a judecării cauzei în procedura recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 noul Cod penal – de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni închisoare;

- culpa concurentă a inculpatei și a victimei la producerea rezultatului socialmente periculos astfel cum a fost reținută 65 % în sarcina inculpatei T. C. G. și de 35 % în sarcina victimei M. G. ;

- ignorarea obligațiilor adaptării unei conduite preventive, prin încălcarea normelor rutiere;

- atingerea adusă relațiilor sociale ce ocrotesc dreptul la viață pe care legea îl asigură fiecărui om;

- urmările produse;

- datele ce caracterizează persoana inculpatei.

Sub acest ultim aspect, instant reține că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, s-a prezentat constant în fața autorităților pe parcursul soluționării cauzei, a manifestat o conduită sinceră de recunoaștere și regret a faptei comise, este angajată la . din data de 07.04.2010 având încheiat contract de muncă pe durată nedeterminată, și îndeplinește funcția de agent de vânzări, este căsătorită, are doi copii minori în întreținere din care unul este diagnosticat cu „limfon Hodgkin clasa a II-a – scleroză nodulară de chimioterapie (deficiență malignă)”, inculpata și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în eventualitatea în care instanța s-ar orienta spre aplicarea unei modalități de individualizare ce presupune îndeplinirea acestei condiții.

Având în vedere aceste considerente instanța apreciază că este aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului cât și atenționarea acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni, aplicarea pedepsei cu închisoarea în cuantum de 1 an și 6 luni închisoare_,pedeapsă pe care o apreciază ca fiind proporțională cu gravitatea faptei deduse judecății și suficientă pentru a atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al pedepsei

Codul penal prevede că inculpatului i se aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor care i-au fost interzise de instanță ca pedeapsă complementară (art. 65 alin. 1). Instanța apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse complementare, motiv pentru care nu va stabili nicio pedeapsă accesorie. De altfel, art. 90 alin.1 din Noul Cod penal prevede că persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Prin urmare, instituția reabilitării nu este incidentă cu privire la amânarea aplicării pedepsei.

Instituția amânării aplicării pedepsei constituie o noutate în ansamblul mijloacelor de individualizare judiciară.

Amânarea aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 Cod penal este o nouă modalitate de individualizare a pedepsei și poate fi aplicată de instanța de judecată, atunci când scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

Condițiile amânării aplicării pedepsei sunt reglementate în dispozițiile art. 83 alin.1 și 2 Cod penal, din analiză cărora rezultă că amânarea aplicării pedepsei poate fi dispusă dacă:

- pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani, iar când limita maximă specială a pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este inferioară limitei de 7 ani;

- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 42 lit.a și b din Noul Cod penal;

- infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;

- infractorul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau participanților.

Având în vedere circumstanțele personale și reale reținute și efectele unei eventuale condamnări, instanța apreciază că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins fără ca pedeapsa stabilită să fie executată în regim de detenție și fără ca pedeapsa să fie aplicată în mod efectiv.

În opinia instanței, stabilirea unei pedepse cu închisoarea în sarcina inculpatei este de natură să atragă atenția asupra importanței respectării legii penale.

Perspectiva executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni (care ar atrage incidența art. 88 Cod penal în sensul revocării beneficiului amânării aplicării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpată, instituția amânării aplicării pedepsei asigurând eficiența și efectivitatea rolului preventiv al pedepsei.

În raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepsei nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei inculpatei T. C. G. pentru o perioadă determinată.

În consecință, în baza art. 83 alin.1 lit.a,b,c și d Cod penal, instanța va dispune amânarea aplicării pedepsei închisorii stabilite pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 alin. 1 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 84 alin.2 Cod penal coroborat cu art. 85 alin.1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata T. C. G. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune V., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune.

În temeiul art. 83 alin.4 Cod penal atenționează inculpații asupra conduitei lor viitoare și a consecințelor la care se expun dacă vor mai comite infracțiuni sau nu vor respecta măsurile de supraveghere ori nu vor executa obligațiile ce le revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin.3 Cod procedură penală, atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei închisorii precum și ale art.89 Cod penal privitoare la anularea amânării pedepsei închisorii.

Potrivit art. 90 alin.1 Cod penal, persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Acțiunea civilă

În cauză, la termenul de judecată din 02.10.2015 s-au constituit părți civile C. M.,L. L. și T. G. împotriva părții responsabile civilmente S.C. OMNIASIG V.I.G. S.A. – asigurătorul RCA care a emis polița de asigurare pentru autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpata T. C. G. la data de 16.11.2012 și care a fost implicat în accidentul rutier soldat cu decesul victimei M. G. solicitând obligarea acesteia la plata:

- despăgubiri nepatrimoniale în cuantum de câte 300.000 RON, pentru suferința determinată de decesul bunicii într-un teribil accident rutier, o persoană blândă, înțelegătoare și întotdeauna preocupată de bunăstarea spirituală a familiei, ce le-a fost ca o adevărată mamă, cu atât mai mult cu cât nepoata Câmpneanu M. locuia și se gospodărea împreună cu bunica sa M. G., care îi oferea nepoatei un efectiv sprijin moral; relațiile dintre bunica și nepoate erau unele foarte apropiate, după accident acestea suferind o traumă psihică datorită decesului unei ființe dragi ce le-a crescut de la vârste fragede, în temeiul art. 1391 alin.2 Cod civil și conform Deciziei nr. 904/05.03.2013 a ÎCCJ- Secția a II-a civilă, pronunțată în dosarul nr._, prin care instanța supremă a statuat că „ În rejudecare, instanța de apel va avea în vedere limitele maxime de despăgubiri stabilite prin Ordinul CSA nr. 20/2008 în vigoare la momentul producerii accidentului...”.

Acțiunea civilă rămâne guvernată de principiul disponibilității,chiar dacă ea este exercitată în cadrul procesului penal,alături de acțiunea penală.

Potrivit dispozițiilor art.23 alin.1 Cod procedură penală, în cursul procesului penal cu privire la pretențiile civile,inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii.

Tranzacția este o expresie a principiului disponibilității părților în cursul procesului civil și exprimă voința acestora de a finaliza litigiul pe cale amiabilă, solicitând instanței să consfințească învoiala lor prin pronunțarea unei hotărâri de expedient. În literatura de specialitate tranzacția a fost definită ca fiind contractul prin care părțile sting un proces început sau preîntâmpină nașterea unui proces, prin concesii reciproce, constând în renunțări reciproce la pretenții ori în prestații noi săvârșite sau promise de o parte în schimbul renunțării de către cealaltă parte la dreptul ce este litigios sau îndoielnic.

Tranzacția este reglementată de art. 271-273 Cod procedură civilă și de art. 1704-1717 Cod civil.

În prezenta cauză, tranzacția a fost încheiată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, obiectul tranzacției îl reprezintă stingerea tuturor pretențiilor prezente și viitoare, materiale și morale, ce decurg din respectivul accident rutier pentru părțile civile.

Raportat considerentelor mai sus-expuse, instanța în baza art. 23 Cod procedură penală, art. 271-273 Cod procedură civilă, va lua act de tranzacția încheiată între partea responsabilă civilmente ..G. S.A. și părțile civile C. M., L. L. și T. L., încheiată la data de 10.07.2015, tranzacție care face parte din dispozitivul prezentei hotărâri și are următorul conținut:

„CONTRACT DE TRANZACȚIE

încheiat la data de 10.07.2015

("Contractul de Tranzacție")

Părțile contractante

1. ..A. cu sediul în București, .. 23, sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr.J40/_/2001, CUI_, societate administrată în sistem dualist, autorizată de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sub nr. RA 047/2003, cont IBAN nr. RP17RNCB_0001 deschis la BCR Sucursala Lipscani ("OMNIASIG"), prin reprezentanții săi legali, dl. M. Tecau - Președinte Directorat si dl. R. M. - Membru Directorat,

ȘI

2 D-na C. M. - nepoata defunctei M. G., domiciliata în Ors Negrești, .) jud V., identificată cu CI . nr._, CNP_, în calitate de parte vătămată (Parte Vătămată"),

3.D-na L. L. - nepoata defunctei M. G., domiciliata in Ors.Negresti. jud V., . C2, .,. CI . nr._, CNP_, în calitate de parte vătămată (Parte Vătămată),

4. D-na T. L. - nepoata defunctei M. G., domiciliata în Ors Negrești, .) jud V., identificată cu . nr._, CNP_, în calitate de parte vătămată (Partea Vătămată)

reprezentați de către Av M. F..

Societatea OMNIASIG și Părțile vătămate, sunt denumiți în continuare în mod individual "Partea" iar în mod colectiv "Părțile".

Având în vedere că:

a. La data de. 16.11.2012, numita T. C. G. în timp ce conducea autoturismul RENAULT CLIO -_ pe DN 15D din direcția R. către Negrești, pe raza Satului Siliștea a acroșat-o cu oglinda retrovizoare dreapta pe numita M. G. care se angajase în traversarea drumului.

b. Împotriva numitei T. C. G. a fost deschis dosarul penal 4855/P/2012, soluționat de către P. de pe lângă Judecătoria V. - s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei - Dosarul penal_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015 ("Dosarul penal"),

c. D-na T. C. G. conducea auto cu nr. de înmatriculare_ care la momentul producerii accidentului avea polița de asigurare de răspundere civila auto nr. CA_ emisa de către OMNIASIG ("Contractul de Asigurare").

e. Cunoscând prevederile Legii nr. 136/_ privind asigurările si reasigurările din România cu modificările si completările ulterioare ("Legea nr. 136/1995") si normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor in vigoare la data producerii accidentului in temeiul dispozițiilor articolelor de la 2267 la 2278 din Codul Civil si art. 246, 247 Cod procedura civila/ art. 438 si următoarele din Noul Cod de Procedura Civila, înțelegem sa încheiem prezentul Contract de Tranzacție.

Art. 1 Obiectul Tranzacției

* 1.1 Prezentul Contract de Tranzacție are ca obiect:

(i)stingerea totală, definitivă și irevocabilă a oricărei pretenții de dezdăunare a părții vătămate, în legătura cu Accidentul în condițiile respectării obligațiilor si termenelor asumate de către Părți prin prezenta Tranzacție, inclusiv la Cererea de constituire ca parte civilă în procesul

penal - în dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015;

(ii)renunțarea Părților vătămate, la cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal si la promovarea oricărei altei acțiuni având ca temei direct și/sau indirect Accidentul, sau Contractul de Asigurare, in fata instanțelor de drept comun sau în fața altor instanțe, precum și în fața oricărei instituții, autorități sau organizații, naționale sau internaționale, inclusiv la Cererea de constituire ca parte civila in procesul penal - in dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015;

precum și

(iii)acceptarea de către OMNIASIG a cererii de renunțare a Părților vătămate, la promovarea oricărei altei acțiuni având ca temei direct și/sau indirect Accidentul, sau Contractul de Asigurare, in fata instanțelor de drept comun sau în fața altor instanțe, precum și în fața

oricărei instituții, autorități sau organizații, naționale sau internaționale inclusiv la Cererea de constituire ca parte civila în procesul penal - în dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015;

(iv) preîntâmpinarea, respectiv prevenirea demarării de către Părțile vătămate, a oricarei viitoare acțiuni care s-ar putea naște în legătură cu Accidentul, având ca temei direct și/sau indirect Accidentul, sau Contractul de Asigurare, în fața instanțelor de drept comun sau în fața altor instanțe, precum și în fața oricărei instituții, autorități sau organizații, naționale sau internaționale inclusiv la Cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal - în dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015;

Art. 2 Obligațiile Părților. Plata Indemnizației

2.1. Potrivit celor menționate mai sus Părțile au în continuare una față de cealaltă următoarele obligații:

OMNIASIG va plăti Părților vătămate următoarele sume de bani:

- Pentru d-na C. M. suma de 23.000(douazecisitreimii) lei

- Pentru d-na L. L. suma de 23.000(douazecisitreimii) lei

- Pentru d-na T. L. suma de 23.000(douazecisitreimii) lei

Total: 69.000(saizecisinouamii) lei

("Indemnizația") reprezentând daune morale și daune materiale-drepturi patrimoniale, drepturi nepatrimoniale, prestații periodice și acoperind toate costurile născute în legătura cu Accidentul, inclusiv dar fără a se limita la cheltuielile de judecată precum și costurile efectuate pentru renunțarea la judecată, și de asemenea orice penalități sau despăgubiri care ar putea fi datorate iîn temeiul legii.

2.2.Plata îndemnizației se va face în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data semnării de către ambele Părți a Contractului de Tranzacție in contul R029 BREL_ 0103, deschis la Libra Bank - titular cont BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI "D. si Asociații"

Art. 3 Declarațiile Părților

3.1 Partea vătămata declara că, prin primirea Indemnizației, nu mai are nicio pretenție fata de OMNIASIG, și/sau fata de d-na Talpes C. G..

3.2 De asemenea, Partea vătămata, declara și recunoaște faptul că Indemnizația acoperă toate costurile/cheltuielile care s-au născut sau se vor naște în temeiul sau în legătura cu Accidentul, cu Dosarul penal sau Contractul de Asigurare incluzând dar fără a se limita la cheltuielile de judecată precum și costurile efectuate pentru renunțarea la judecată și orice penalități sau despăgubiri datorate în temeiul legii iar prin primirea Indemnizației se stinge orice drept al sau de a solicita orice suma de bani cu orice titlu de la OMNIASIG, sau de la d-na Talpes C. G., inclusiv cu privire la Cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal - în dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015;

Art.4 Clauza de confidențialitate.

4.1 Prezentul Contract de Tranzacție nu poate fi folosit de către Părți sau de către delegații/împuterniciții acestora sau reprezentanții convenționali ai acestora în nicio cauză civilă, sau penală și nu poate fi transmis către niciun terț sau făcut public prin niciun mijloc mass-media fără acordul scris al celeilalte Părți, sub sancțiunea plații de daune interese în cuantum egal cu Indemnizația. Obligația de confidențialitate nu va subzista în cazul în care datele/informațiile prezentului Contract de Tranzacție vor fi solicitate de către respectivele autorități/instituții publice judiciare. De asemenea obligația de confidențialitate nu va subzista in cazul in care tranzacția este folosita . (incluzând un dosar de instanță) pentru a proba stingerea totală, definitivă și irevocabilă a oricărei pretenții de desdăunare în legătura cu Accidentul.

4.2. Prevederile acestui Articol 4 vor rămâne în vigoare pe perioadă nelimitată.

încheiat astăzi, 10.07.2015, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, având valoare juridică egală.”

Cu privire la acțiunea civilă exercitată de S. Județean de Ambulanță V., acestea urmează a fi admisă având în vedere următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.

În speță, instanța reținând culpa concurentă a inculpatei T. C. G. și a victimei M. G. la producerea rezultatului socialmente periculos – 65% în sarcina inculpatei și 35% în sarcina victimei, urmează ca în raport de aceste proporții, să fie obligat la plata despăgubirilor civile și în baza art. 397 alin.1 Cod procedură penală, art. 19, 25 alin.1 Cod penal raportat la art. 1357 alin.1, art. 1381 Cod civil, art. 313 alin.1 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății modificată prin OUG nr. 72/2006, art. 43, 48 alin.2, art. 49, art. 54 din legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România pe asiguratorul ..G. S.A. să achite părții civile S. Județean de Ambulanță V. cu titlu de despăgubiri civile suma de 346,84 lei ( 65% din 533,60 lei), sumă ce reprezintă c/val cheltuielilor efectuate cu transportul și asistența medicală acordată victimei M. G..

Va constata că inculpata T. C. G. a fost asistată de avocat ales.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, obligă pe inculpata T. C. G. la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat:

- 700 lei cheltuieli avansate în cursul urmăririi penale din care suma de 481 lei reprezintă contravaloarea expertizei medico-legale, iar suma de 134 lei reprezintă contravaloarea buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie;

- 400 lei cheltuieli avansate în cursul judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art.396 alin.1,4,10 Cod procedură penală raportat la art. 83 Cod penal, stabilește pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare în sarcina inculpatei T. C. G. fiica lui - și Ș. G., născută la data de 02.08.1973, în mun. Iași, jud. Iași, domiciliată în mun. V., ., ., jud. V., căsătorită, 1 copil minor, studii 12 clase, fără antecedente penale, CNP_ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal ( în vechea reglementare raportat datei comiterii faptei – 16.11.2012 – art. 178 alin.1,2 Cod penal din 1969).

În baza art. 83 alin.1 lit. a,b,c și d și alin. 4 Cod penal, amână aplicarea pedepsei închisorii stabilite pe un termen de supraveghere conform art. 84 alin.1 Cod penal, de 2 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 84 alin.2 Cod penal coroborat cu art. 85 alin.1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata T. C. G. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la S. de Probațiune V., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune V..

În temeiul art. 83 alin.4 Cod penal atenționează inculpata asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin.3 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei închisorii precum și ale art. 89 Cod penal privitoare la anularea amânării pedepsei închisorii.

ACȚIUNEA CIVILĂ

Conform art. 23 Cod procedură penală, art. 271-273 Cod procedură civilă, ia act de tranzacția încheiată între partea responsabilă civilmente ..G. S.A. și părțile civile C. M., L. L. și T. L., încheiată la data de 10.07.2015, tranzacție care face parte din dispozitivul prezentei hotărâri și are următorul conținut:

„CONTRACT DE TRANZACȚIE

încheiat la data de 10.07.2015

("Contractul de Tranzacție")

Părțile contractante

ȘI

2 D-na C. M. - nepoata defunctei M. G., domiciliata în Ors Negrești, .) jud V., identificată cu CI . nr._, CNP_, în calitate de parte vătămată (Parte Vătămată"),

3.D-na L. L. - nepoata defunctei M. G., domiciliata in Ors.Negresti. jud V., . C2, .,. CI . nr._, CNP_, în calitate de parte vătămată (Parte Vătămată),

4. D-na T. L. - nepoata defunctei M. G., domiciliata în Ors Negrești, .) jud V., identificată cu . nr._, CNP_, în calitate de parte vătămată (Partea Vătămată)

reprezentați de către Av M. F..

Societatea OMNIASIG și Părțile vătămate, sunt denumiți în continuare în mod individual "Partea" iar în mod colectiv "Părțile".

Având în vedere că:

Art. 1 Obiectul Tranzacției

* 1.1 Prezentul Contract de Tranzacție are ca obiect:

penal - în dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei V. cu termen la data de 23.07.2015;

precum și

Art. 2 Obligațiile Părților. Plata Indemnizației

2.1. Potrivit celor menționate mai sus Părțile au în continuare una față de cealaltă următoarele obligații:

OMNIASIG va plăti Părților vătămate următoarele sume de bani:

- Pentru d-na C. M. suma de 23.000(douazecisitreimii) lei

- Pentru d-na L. L. suma de 23.000(douazecisitreimii) lei

- Pentru d-na T. L. suma de 23.000(douazecisitreimii) lei

Total: 69.000(saizecisinouamii) lei

Art. 3 Declarațiile Părților

3.1 Partea vătămata declara că, prin primirea Indemnizației, nu mai are nicio pretenție fata de OMNIASIG, și/sau fata de d-na Talpes C. G..

Art.4 Clauza de confidențialitate.

4.2. Prevederile acestui Articol 4 vor rămâne în vigoare pe perioadă nelimitată.

încheiat astăzi, 10.07.2015, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, având valoare juridică egală.”

Admite acțiunea civilă exercitată în cadrul procesul penal de partea civilă S. Județean de Ambulanță V..

În baza art. 397 alin.1 Cod procedură penală, art. 19, 25 alin.1 Cod penal raportat la art. 1357 alin.1, art. 1381 Cod civil, art. 313 alin.1 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății modificată prin OUG nr. 72/2006, art. 43, 48 alin.2, art. 49, art. 54 din legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România obligă pe asiguratorul ..G. S.A. să achite părții civile S. Județean de Ambulanță V. cu titlu de despăgubiri civile suma de 346,84 lei ( 65% din 533,60 lei), sumă ce reprezintă c/val cheltuielilor efectuate cu transportul și asistența medicală acordată victimei M. G..

Constată că inculpata T. C. G. a fost asistată de avocat ales.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, obligă pe inculpata T. C. G. la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat:

- 400 lei cheltuieli avansate în cursul judecății.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2015.

Președinte,

L. M.

Grefier,

C. S.

Red. M.L. 2.12.2015

Teh.red. Ș.C. 8 ex./2.12.2015

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1405/2015....		Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1445/2015.... →

Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 1409/2015. Judecătoria VASLUI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 1409/2015. Judecătoria VASLUI