Actul sexual cu un minor (art. 198 cod penal). Decizia 139/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 139/
Ședința publică din 22 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Burlacu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Irina Alexandra
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de partea vătămată/civilă (fiica lui și, născută la 28.12.1994 în Nereju, domiciliată în com. Nereju, jud. V) prin reprezentant legal domiciliat în Focșani,-, împotriva deciziei penale nr. 111/01.04.2009 a Tribunalului Vrancea (sentința penală nr. 1812/02.12.2008 a Judecătoriei Focșani, privind pe inculpatul ).
La apelul nominal a răspuns pentru recurenta-parte vătămată, reprezentant legal asistat de avocat, intimatul-inculpat asistat de avocat, lipsă fiind intimata-reprezentantă legală Tocilă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat depune la dosar rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea nr. 323/II/2/2009 și un scurt memoriu.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat învederează că partea vătămat/parte civilă prin reprezentant legal a formulat recurs împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Vrancea, pe care o consideră netemeinică și nelegală.
Consideră că atât prima instanță cât și cea din apel au pronunțat o pedeapsă prea blândă și numai în favoarea inculpatului, atât pe latură penală cât și pe latură civilă.
Apreciază că față de fapta săvârșită inculpatul merita o pedeapsă cu mult mai aspră, "ani grei de pușcărie" și să fie obligat către partea civilă la plata sumelor pe care le-a cerut.
Solicită să se constate faptul că instanțele au trecut cu vederea, faptul că inculpatul care era judecat de către Judecătoria Focșani, pe data de 14 octombrie 2008, cu o zi înainte, respectiv la data de 13 10.2008 repetat fapta. A luat-o pe fată de la școală în după amiaza zilei de 13 octombrie 2008 și dus- în com. o noapte, iar apoi încă câteva zile la o mănăstire din zonă, unde obligat- să întrețină relații sexuale fără voia ei.
Deși procesul era pe rolul instanței, inculpatul în loc să se prezinte la proces a mai repetat încă o dată fapta. Astfel, a așteptat-o în fața școlii și de acolo a luat-o cu forța și a dus-o la 100 km. Distanță, unde a obligat-o să întrețină relații intime, ținând-o acolo câteva zile.
În fața instanțelor de judecată inculpatul are o conduită negativă și nu recunoaște faptele.
Solicită admiterea recursului în sensul de a se dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate și să fie obligat la despăgubiri în cuantumul solicitat de partea civilă.
Apărătorul inculpatului, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanțele de fond și apel au dat o hotărâre temeinică și legală. În mod corect instanța de fond a apreciat soluția atât pe latură penală cât și pe latură civilă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de partea vătămată/civilă ca nefondat.
Așa cum rezultă din întregul material probator, partea vătămată a fost de acord să întrețină relații sexuale cu inculpatul, astfel că solicitarea de a se majora pedeapsa inculpatului este neîntemeiată.
Hotărârea instanței este corectă și în ceea ce privește răspunderea civilă, cuantumul acordat fiind corespunzător prejudiciului moral cazat părții vătămate.
Apreciază că hotărârea criticată este legală și temeinică și solicită respingerea recursului ca nefondat.
Partea resp. civilmente lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul regretă fapta.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1812/ 2 decembrie 2008, Judecătoriei Focșania fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de întreținere de relații sexuale cu o minoră prev. de art. 198 al.1 cu aplicarea art. 74-76 De asemenea a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o durată de 1 an precum și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 Cod penal constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a ip.2.a și lit. b S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii, conform art. 81,82
Inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate daune morale în sumă de 3.000 lei.
În fapt, s-a reținut că în luna iunie 2008 inculpatul a întreținut relații intime cu minora în vârstă de 13 ani cu consimțământul acesteia în locații de pe raza localității Focșani. În cursul lunii inculpatul s-a împrietenit cu partea vătămată, după care a întreținut relații intime, situație atestată și de certificatul medico legal, de declarațiile de recunoaștere ale inculpatului și declarațiile părții vătămate.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, inculpatul și partea vătămată.
În motivele de apel, Parchetul a arătat că în mod greșit instanța de fond a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe durata de 1 an deși nu era obligatoriu, având în vedere textul incriminator și nu sunt îndeplinite nici condițiile prev. de art. 65 al.1 în sensul posibilității aplicării acestuia pentru pedepse principale de cel puțin 2 ani.
În apelul său, inculpatul a susținut că sentința este netemeinică și nelegală cu privire la aprecierea gradului de pericol social al faptei.
Inculpatul a arătat că în raport de aspectul fizic al părții vătămate care arată mai dezvoltată, nu a putut aprecia asupra vârstei minorei, deși se cunoșteau de aproximativ 2 ani.
A solicitat să se constate că fapta nu prezintă pericol social și să fie achitat în condițiile art. 18 ind.1 cu consecința aplicării unei amenzi administrative.
Privitor la daunele morale a solicitat să se aibă în vedere că inculpatul nu realizează venituri proprii iar suma este stabilită într-un cuantum prea mare.
Partea vătămată a solicitat majorarea sancțiunii penale aplicate inculpatului care a avut cunoștință de vârsta sa și nu avea cum să fie în eroare deoarece se cunoșteau de peste 2 ani. A solicitat să fie obligat inculpatul la cheltuieli de judecată din apel.
Prin decizia penală nr. 111 din 01.04.2009 a Tribunalului Vrancea au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și partea vătămată, a fost desființată în parte sentința atacată și, în rejudecare, a fost înlăturată aplicarea pedepsei complementare privind interzicerea unor drepturi pe durata de 1 an privind pe inculpatul.
A fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat la judecată.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate și a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în mod greșit instanța de fond a făcut și aplicarea unei pedepse complementare deși textul incriminator al art. 198 nu cuprinde nicio prevedere în acest sens, în cauză nefiind aplicabile nici dispozițiile art. 65 al.1 care prevăd că, în situația în care pedeapsa principală aplicată de instanță este de cel puțin 2 ani, instanța poate aplica și o pedeapsă complementară dacă consideră că este necesar.
Or, în speță nu este îndeplinită niciuna din aceste condiții.
Referitor la critica formulată de partea vătămată, s-a apreciat că aceasta este întemeiată numai cu privire la obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată în apel, cheltuieli ocazionate de apărarea în proces. Solicitarea de a se majora pedeapsa aplicată inculpatului a fost considerată ca neîntemeiată ținând seama de faptul că inculpatul este tânăr, împrejurare care a condus și la reținerea circumstanțelor atenuante.
Cât privește apelul declarat de inculpat, Tribunalul a reținut că acesta este nefondat. Vinovăția acestuia a fost stabilită pe baza probelor administrate, probe din care rezultă că inculpatul a avut cunoștință de vârsta minorei, dată fiind perioada de aproximativ 2 ani în care aceștia au fost în relații de prietenie, împrejurarea că inculpatul o vizita pe partea vătămată la părinți, că știa la ce școală învață.
S-a mai reținut că nu poate fi primită nici apărarea potrivit căreia fapta săvârșită nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni în condițiile în care valoarea socială apărată de lege se referă la viața și integritatea unui minor.
Împotriva deciziei penale nr. 111 din 01.04.2009 a Tribunalului Vranceaa declarat recurs partea vătămată prin reprezentantul său legal, criticând-o pe motive de netemeinicie atât sub aspectul modului de soluționare a laturii penale a cauzei cât și în ceea ce privește latura civilă a acesteia.
Astfel, recurenta a arătat că, față de gravitatea faptei comise de inculpat, pedeapsa aplicată este prea mică impunându-se majorarea cuantumului acesteia și executarea efectivă într-un loc de deținere.
Pe latură civilă a solicitat ca inculpatul să fie obligat la plata despăgubirilor așa cum au fost acestea formulate la fond.
Recursul este nefondat.
Verificând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată, sub un prim aspect, că în mod corect instanța de fond, ca și cea de apel, de altfel, au reținut situația de fapt și vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, pedeapsa aplicată inculpatului a fost în mod just individualizată, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 Cod penal.
S-au avut în vedere, în acest sens, gradul de pericol social concret al faptei, modalitatea și împrejurările în care aceasta a fost săvârșită dar și circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că acesta este tânăr, nu are antecedente penale și a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu partea vătămată, cu precizarea, însă, că se afla într-o relație de prietenie cu minora, de doi ani de zile, și că întotdeauna relațiile intime s-au desfășurat cu consimțământul acesteia,aspecte confirmate și de către partea vătămată.
Față de aceste împrejurări și de elementele ce caracterizează persoana inculpatului, reținute în favoarea acestuia ca circumstanțe atenuante, în mod legal și temeinic au apreciat instanțele că scopul educativ și preventiv al pedepsei, reglementat prin dispozițiile art. 52 Cod penal, poate fi atins și prin sancționarea acestuia cu o pedeapsă situată sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea ce i se reține în sarcină, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat.
Cât privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că și aceasta a fost în mod corect soluționată, suma de 3.000 lei la plata căreia inculpatul a fost obligat, cu titlu de daune morale, fiind suficientă pentru acoperirea prejudiciului suferit de partea vătămată.
Admiterea în totalitate a pretențiilor formulate de aceasta prin reprezentantul său legal, pretenții ce se ridică la suma de 30.000 lei, este nejustificată în condițiile în care nu poate fi ignorată împrejurarea că inculpatul și partea vătămată au o relație de prietenie de doi ani de zile, că cei doi și-au petrecut, pe parcursul acestei perioade, mai multe zile și nopți împreună și că minora, în virtutea acestei legături, a consimțit de fiecare dată întreținerea raporturilor sexuale.
Pentru aceste considerente, reținând ca fiind neîntemeiate criticile formulate de partea vătămată prin reprezentantul său legal cu privire la temeinicia deciziei atacate, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 385/15 punctul 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul declarat de aceasta ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligată recurenta, prin reprezentant legal, la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată/civilă (fiica lui și, născută la 28.12.1994 în Nereju, domiciliată în com. Nereju, jud. V) prin reprezentant legal domiciliat în Focșani,-, împotriva deciziei penale nr. 111/01.04.2009 a Tribunalului Vrancea (sentința penală nr. 1812/02.12.2008 a Judecătoriei Focșani, privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la 05.04.1990, în mun. Focșani, jud. V, cu domiciliul în com. Nereju, sat., jud. V, CNP- -).
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe vătămată/civilă prin reprezentant legal la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs - avocat, va fi virată în contul Baroului G din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.B/11.11.2009
Jud.apel:,
Jud.fond.-
Tehnored./19.11.2009
Președinte:Aurel BurlacuJudecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Irina Alexandra