Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 111/

Ședința publică din 31 ianuarie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol este judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat, din cadrul Baroului T

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate. Solicită a se avea în vedere starea de minoritate a inculpatului, atitudinea cooperantă a acestuia în timpul procesului penal, lipsa de antecedente penale, precum și adresa DIICOT prin care se confirmă că sunt incidente prev. art. 20 al. 2 din Legea nr. 670/2001.

Procurorul arată că încheierea primei instanțe este temeinică și legală, că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată în condițiile legii. Pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele spuse de apărătorul său ales, este nevinovat solicitând judecarea în stare de libertate.

R A

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în temeiul prev. art. 3002.C.P.P. rap. la prev. art. 160 C.P.P. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, urmând ca temeinicia și legalitatea acesteia să fie verificată înainte expirării termenului legal de 60 de zile, respectiv data de 15 martie 2008.

Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, se mențin în continuare.

Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus arestarea preventivă a sa.

Recursul este nefondat.

Prin încheierea penală de ședință nr. 17/CC/ 30.01.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul prev. art. 148 lit. f C.P.P. s-a dispus arestarea în lipsă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data, începând cu data prinderii a inculpatului, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 12/30.01.2007, iar prin încheierea din camera de consiliu din data de 29 martie 2007, în baza disp. art. 152.C.P.P. s-a dispus arestarea acestuia pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28.03.2007 până la data de 26.04.2007, măsura arestării preventive fiind prelungită prin încheieri penale succesive, până la data de 27.06.2007.

Prin rechizitoriul cu nr. 15/D/P/2007 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș, înregistrat la Tribunalul Timiș sub nr-, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 13 alin.1,2,3 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea prev. art.41 alin.2

Cod Penal

Prin încheierea penală nr. 17/CC/30.01.2007, în baza căruia s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului și prin mandatul de arestare preventivă nr. 12/30.01.2007, emis de Judecătoria Timișoara, în fapt s-a reținut că, " în cursul anilor 2003- 2006 racolat, transportat și exploatat în mai multe țări europene, prin constrângere și abuz de autoritate pe minorele, și, care au fost obligate să practice prostituția și cerșetoria" care constituie infracțiunea de trafic de de minori, prev. de art. 13 alin.1,2,3 din Legea nr. 678/2001, pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani, respectiv de la 10 la 20 de ani.

Potrivit disp. art.3002C.P.P. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată, este datoare să verifice, în cursul judecății, temeinicia și legalitatea arestării preventive, potrivit disp. art. 160, iar potrivit disp. art. 160 alin.3 C.P.P." când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Temeiul arestării preventive a inculpatului rezidă în dispozițiile art. 148 lit. f C.P.P. dispoziții potrivit cărora, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Dispozițiile art. 13 alin.1,2,3 din Legea nr. 678/2001, pentru infracțiunea de trafic de minori, prevăd pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani, astfel că prima condiție prevăzută de art. 148 lit. f C.P.P. privind cuantumul pedepsei este îndeplinită.

Împrejurările concrete, reținute la urmărirea penală, cu privire la săvârșirea infracțiunii, scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii, comportarea inculpatului, valoarea socială, obiectul juridic al infracțiunii, ocrotită prin legea penală, faptul că arestarea inculpatului s-a dispus în lipsă, dovedesc pericolul concret pe care-l prezintă pentru ordinea publică lăsarea acestuia în libertate.

, libertatea de mișcare în timp și spațiu, a individului, reprezintă un drept fundamental, protejat deopotrivă prin Constituție și prin Convenția Europeană a drepturilor omului. Libertatea inculpatului nu poate fi analizată separat de libertatea părților vătămate. Lăsarea în libertate a inculpatului, poate induce în rândul cetățenilor un sentiment de teamă că la rândul lor pot fi expuși unor fapte de același gen, astfel că și cea de a doua condiție prev. de art. 148 lit. f C.P.P. privind pericolul pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului este îndeplinită.

Durata rezonabilă a procesului, nu este depășită în raport cu legislația națională și nici în raport cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, aceasta trebuind să fie raportată la complexitatea cauzei, cooperarea inculpatului cu organele de urmărire penală și instanța de judecată.

Așa fiind, în temeiul prev. art. 38515alin.1, pct. 1 lit. b C.P.P. recursul va fi respins ca nefondat.

În temeiul prev. art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat, în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul prevederilor art. 38515, alin.1, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă inculpatul recurent, la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. ID / 06.02.2008

Tehnored. AA

Ex. 2/ 08.02.2008

Prima instanță:

Președinte:Ion Dincă
Judecători:Ion Dincă, Anca Nacu, Laura Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Timisoara