Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 213/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II - A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR- (249/2009)

DECIZIA PENALĂ NR. 213

Ședința publică din 09 februarie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Alexandrescu Anca

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Simona Cîrnaru

GREFIER - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .

Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II - a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate considerând că nu există indicii din care să rezulte că acesta s-ar sustrage de la cercetarea penală și nu ar influența buna desfășurare a procesului penal în situația în care ar fi cercetat în stare de libertate.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului promovat de inculpat, ca nefondat, considerând legală și temeinică încheierea pronunțată de Tribunalul București.

Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să-și pregătească apărarea. Se consideră nevinovat. Arată că a fost bătut în timpul anchetei pentru a recunoaște această faptă. Nici măcar nu a cunoscut victima.

CURTEA

Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de la 20.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a II-a penală, în temeiul art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, existând probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul, în noaptea de 22/23.05.2005, pe spațiul situat lângă scara Aab locului E1 de pe-, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, l-a lovit în mod repetat și cu mare intensitate cu picioarele în torace, în abdomen și în cap pe victima C (aflată, de asemenea, în stare de ebrietate avansată) cauzându-i leziuni interne grave care au dus la deces.

Pentru a cerceta îndeplinirea acestei condiții, tribunalul a avut în vedere procesul-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele fotografice, raportul de expertiză medico-legală de necropsie, procesele-verbale de conducere în teren și procesele-verbale de recunoaștere încheiate de organele de cercetare, declarațiile martorilor direcți și, declarațiile inițiale ale inculpatului.

Tribunalul a constatat, de asemenea că, în cauză este incident cazul prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală fiind îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de textul de lege atât sub aspectul minimului de gravitate impus de lege cât și sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică. În aprecierea acestei ultime condiții, tribunalul a avut în vedere natura infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat, cea mai gravă, îndreptată contra valorii supreme care este viața omului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând judecarea sa în stare de libertate deoarece nu există indicii din care să rezulte că s-ar sustrage de la cercetarea penală și nu ar influența buna desfășurare a procesului penal în situația în care ar fi cercetat în stare de libertate.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, respectiv, declarațiile inițiale ale inculpatului, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, raportul de expertiză medico-legală de necropsie, procesele verbale de conducere în teren și de recunoaștere încheiate de organele de cercetare penală, precum și depozițiile martorilor și.

Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii de omor calificat, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptei, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii și de periculozitate a inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat, anterior, pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, nu are o ocupație sau un loc de muncă și a dat declarații oscilante pe parcursul procesului penal.

Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 20.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul avocat oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 9 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. AL 2 ex./12.02.2009

Președinte:Alexandrescu Anca
Judecători:Alexandrescu Anca, Nicoleta Grigorescu, Simona Cîrnaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 213/2009. Curtea de Apel Bucuresti