Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 312/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 312/R/2009
Ședința publică din data de 14 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Valentin Chitidean Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale din data de 11 mai 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru săvârșirea infracțiunilor de viol prev.și ped.de art.197 alin.3 penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat, fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat și că dorește judecarea lui la termenul de azi.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului iarîn subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Astfel, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate având în vedere că dosarul de urmărire penală s-a finalizat considerând că inculpatul nu mai poate influența părțile și cercetarea penală, nu are antecedente penale și nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Mai mult, acesta a fost provocat de partea vătămată și a ajuns să comită infracțiunea aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. În privința cererii subsidiare, apreciază că o astfel de măsură ar fi suficientă, inculpatul obligându-se să respecte toate cerințele impuse de instanță. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii instanței de fond, apreciind că în mod corect instanța a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, ele subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate. Mai mult, inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol rezultând din natura infracțiunii comise, modalitatea și împrejurările comiterii ei și vârsta părții vătămate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare d elibertate arătând că regretă fapta comisă.
CURTEA
Prin încheierea penală din 11 mai 2009 a Tribunalului Sălaj, în baza art. 3001alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat că măsura arestării preventive luată prin încheierea penală nr.10/C/2009 a Tribunalului Sălaj, față de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 30 iulie 1989 în J, jud. S, cetățean român, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în localitatea, nr.98, jud. S), este temeinică și legală.
În baza art. 3001alin.3 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive luată față de acesta în continuare, constatând că s-a fixat termen de judecată la data de 27 mai 2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 21 aprilie 2009 prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaja fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului fiind cercetat în dosar nr.236/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută și pedepsită de art.197 alin.3 Cod penal, iar prin Încheierea penală nr.10/C din 21 aprilie 2009 Tribunalului Sălajs -a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 29 zile începând cu data de 21 aprilie 2009, orele 1430și până la data de 19.05.2009, orele 1430, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.e și f Cod procedură penală.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.197 alin.3 Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 20 aprilie 2009 întreținut relații sexuale prin constrângere cu minora -, în vârstă de 13 ani.
La Tribunalul Sălaja fost înregistrat dosarul nr- și s-a fixat termen de judecată la data de 27 mai 2009.
La primirea dosarului procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art.3001Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală se constată că, temeiurile care au determinat arestarea inculpatului impun în continuare privarea de libertate a acestuia, având în vedere următoarele considerente:
Temeiul arestării preventive a inculpatului dispusă prin Încheierea penală nr.10/C din 21 aprilie 2009 Tribunalului Sălaj este cel prevăzut de art.148 lit.e și f Cod procedură penală respectiv că există date că inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau că încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceasta, că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Din actele existente la dosarul cauzei există probe că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
Susținerile inculpatului cum că ar fi fost provocat de către partea vătămată minoră de 13 ani să săvârșească fapta, nu au în prezent nici un suport probator vis-a-vis de multitudinea probelor administrate în cursul urmăririi penale. Ele vor fi analizate în cursul judecății, cu ocazia audierii inculpatului, a martorilor acuzării și apărării, pentru înfăptuirea în bune condiții a actului de justiție și aflarea adevărului.
De asemenea, s-a constatat ca fiind îndeplinită și condiția referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Acest pericol rezultă din natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, respectiv viol - partea vătămată având vârsta de doar 13 ani - modalitatea și împrejurările comiterii ei, și subzistă și în prezent.
S-au constatat îndeplinite și prevederile art.148 lit.e Cod procedură penală, având în vedere că inculpatul și-a amenințat victima, care are doar 13 ani, atât în momentul comiterii infracțiunii cât și după săvârșirea infracțiunii, fapt care duce la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea un sentiment de frică și insecuritate pentru victimă și familia acesteia.
Faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prezintă o gravitate sporită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoana asupra căreia planează astfel de acuzații grave este judecată în stare de libertate.
Împotriva încheierii menționate inculpatul a declarat recurs în termen.
În susținerea recursului a criticat încheierea atacată susținând că poate fi cercetat în stare de libertate deoarece dosarul de urmărire penală s-a finalizat, prin urmare inculpatul nu mai poate influența părțile și cercetarea penală, nu are antecedente penale și nu prezintă pericol pentru ordinea publică; a apreciat că datorită acestor aspecte se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Examinând recursul declarat Curtea constată următoarele:
In mod temeinic prima instanță a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de viol prev.de art.197 al.3 pen. constând în aceea că în data de 21 aprilie 2009 a întreținut relații sexuale prin constrângere cu minora de 13 ani.
In mod temeinic s-a apreciat că există indicii temeinice că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, constând în declarația inculpatului, a părții vătămate și în actele medicale de la dosar.
Corespunzător s-a apreciat că subzistă temeiurile ce au determinat arestarea inculpatului la data de 21 aprilie 2009, respectiv cazurile de arestare prev.de art.148 lit.e și f pr.pen. având în vedere că inculpatul a amenințat victima să nu spună la nimeni despre cele întâmplate și că lăsarea în libertate a inculpatului în cadrul comunității chiar prin înlocuirea măsurii arestării preventive ar crea în mod indubitabil un sentiment de frică și insecuritate atât pentru victima minoră și familia acesteia cât și un sentiment de oprobriu public în rândul comunității.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 30 iulie 1989 în J, jud. S, aflat in Arestul IPJ S, împotriva încheierii penale din 11 mai 2009 a Tribunalului S, pronuntata in dosar nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VC/MR/19.05.09/4 EX.
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Valentin Chitidean Ana Covrig
