Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 326/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 326 /

Ședința publică din 26 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: G -

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky

JUDECĂTOR 2: Marinela Giurgincă

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpații și, împotriva încheierii penale din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpata-recurentă, în stare de arest, asistată de avocat ales din cadrul Baroului T, prezent inculpatul-recurent, în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatei, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate, arătând că Tribunalul Timiș în două rânduri a dispus punerea în libertate a inculpatei, însă Curtea de APEL TIMIȘOARA, în contradicție cu starea de fapt reală, a menținut starea de arest preventiv. Precizează că inculpata s-a cunoscut cu inculpatul, mutându-se împreună cu acesta în T, înainte cu 5 zile de producerea incidentului și nu există elemente care să o raporteze la ceilalți coinculpați. Mai arată că inculpata nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar față de întreaga activitate infracțională nu s-a produs nici un fel de consecință. Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatei.

Cu privire la recursul formulat de inculpatul, solicită admiterea acestuia.

Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și în rejudecare să se dispună judecarea în stare de libertate a inculpatului. Precizează că pericolul social prezentat de inculpat s-a diminuat, urmărirea penală s-a finalizat, iar în aceste condiții nu s-ar putea zădărnici aflarea adevărului și nu se poate pune problema sustragerii inculpatului de la judecată. Mai arată că nu există probe certe care să ateste vinovăția inculpatului, acesta aflându-se în stare de arest preventiv datorită a trei declarații subiective, declarații ce însă nu pot răsturna prezumția de nevinovăție. De asemenea, precizează că lăsarea în libertate nu ar pune în pericol ordinea publică, de vreme ce, într-un alt dosar, inculpatului8 i s-a revocat măsura arestării preventive și totuși s-a prezentat la fiecare termen de judecată. Pe de altă parte starea de normalitate este starea de libertate și nu cea de arest. Mai solicită a se avea în vedere persoana inculpatului și problemele pe care acesta le are, prietena sa fiind internată în spital.

Cu privire la recursul formulat de inculpata, solicită admiterea acestuia, inculpata neprezentând pericol pentru ordinea publică.

Procurorul solicită respingerea recursului și menținerea încheierii pronunțată de tribunal ca temeinică și legală, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat.

Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.

Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, fiind de acord cu susținerile apărătorului său.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 3001alin. 1 C.P.P. s-a constatat ca fiind legala si temeinica masura arestarii preventive inculaților, și.

În baza art. 3001alin. 3.C.P.P. rap. la art. 160 C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpaților:

-, fiul lui si, nascut la data de 05.03.1985, in B M, judetul M, cu domiciliul in Mun T,-, judetul T, posesor al CI seria - nr.-, eliberat de. T,CNP -, studii 12 clase, ocupația elev clasa a XIII-a la., " T, starea civilă căsătorit, fără copii, stagiu militar nesatisfăcut, cetățean român;

-, fiul lui si, născut la 10.01.1986, in T județul T, cu domiciliul in T,-,. 79A,. A,.3,. 14, jud. T, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de. T, CNP - -, studii 12 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut;

-, fiul lui si, născut la 20.02.1983, in T județul T, cu domiciliul in T,-,. 79A,. A,.3,. 14, jud. T, posesor al CI seria - nr -, CNP--, cetățean român, studii 12 clase, ocupația student, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut;

-, fiul lui și, născut la data de 06.09.1978, în mun. O, jud. B, domiciliat în oraș,-, jud. C, CNP - -,posesor al CI seria - nr. -, eliberată de. SPCLEP la data de 10.06.2008, fără studii, ocupația zugrav, starea civilă căsătorit, cetățean român,

- -, fiica lui și, născută la data de 04.11.1989 în mun. B M, jud. M, domiciliată în sat (com. ), nr. 178, jud. M, CNP--, posesor al CI seria - nr. -, eliberată de. SPCLEP, la data de 01.09.2005, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, necăsătorită, fără copii, și

-, fiul lui - și, născut la data de 13.03.1982, în T, jud. T, cu domiciliul în T, str. -,. 11,. E,. 6.. 20, posesor al seria -, nr. -, CNP: -, cetățean român, studii 7 clase, muncitor, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data 09.-.

In baza art. 139 al. 1.C.P.P. a fost respinsă cererea inculpatului privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea

Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timiș, deliberând asupra legalitatii si temeiniciei masurii arestrii preventive a inculpatilor, și a constatat următoarele:

Față de inculpați s-a dispus de către Tribunalul Timiș măsura arestării preventive prin încheierea nr. 140/CC/28.09.2008, dispusă în dosarul nr-, eliberându-se mandatele de arestare preventivă nr. 77, 78, 79, 80 și 81.

De asemenea, s-a constatat că prin încheierea nr. 156/CC/24.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților de la data de 26.10.2008 până la data de 24.11.2008, iar prin încheierea nr. 170/CC/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a celor cinci inculpați de la data de 24.11.2008 până la data de 23.12.2008.

Totodată, s-a reținut că prin decizia penală nr. 1189/R din 23.12.2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA pronunțată în dosarul nr-, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților prin admiterea recursului parchetului, de la data de 24.12.2008, până la data de 22.01.2009.

Prin încheierea penală nr. 9/CC din 19.01.2009 a Tribunalului Timișs -a dispus prelungirea duratei arestării preventive față de inculpații, și, precum și respingerea cererii cu privire la inculpata. În urma recursului declarat de parchet, prin decizia penală nr. 41/R din 22.01.2009, s-a admis calea de atac și cu privire la inculpată, astfel încât durata arestării preventive a celor cinci inculpați ar expira la data de 20.02.2009.

Cu privire la inculpatul, acesta a fost reținut pe o durată de 24 de ore la data de 15.01.2009, iar la data de 16.01.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de acesta, (urmărirea penală fiind începută la data de 17.09.2008).

Prin încheierea penală nr. 7/CC din 16.01.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Timiș, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, respectiv de la data de 16.01.2009 până la data de 13.02.2009, inclusiv.

Prin încheierea nr. 15/CC din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților de la data de 13.02.2009 până la data de 14.03.2009

În fapt, Tribunalul Timișa reținut următoarele:

La data de 09.03.2009 fost înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara nr. 21/D/P/2008 sub nr. dosar -, prin care inculpații: a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 1.Cod Penal, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal;, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal;, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal;, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal; a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a și Cod Penal art. 37 lit. a Cod Penal; a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a și Cod Penal art. 37 lit. b Cod Penal;, a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 1.Cod Penal, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal;, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal;, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal și, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26.Cod Penal rap. la art. 282 alin. 2.Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a

Cod Penal

Potrivit art. 3001.C.P.P. rap. la art. 160 C.P.P. după înregistrarea dosarului la instanta in cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, instanta trebuie sa verifice din oficiu legalitatea si temeinicia arestarii preventive, inainte de expirarea duratei arestarii preventive.

Verificând legalitatea si temeinicia măsurii arestarii preventive a inculpaților și având în vedere natura infracțiunilor reținute în sarcina acestora, gravitatea acestor infracțiuni, modalitatea de săvârșirea a faptelor, tribunalul a apreciat că temeiurile care au justificat luarea acestei măsuri privative de libertate subzistă și impun în continuare cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv, pentru aflarea adevărului în cauză și pentru o bună desfășurare a procesului penal.

Având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, procesele verbale de perchezitie domiciliare si de constatare a infracțiunii flagrante, procesele verbale de consemnare a convorbirilor telefonice dintre inculpati, procese-verbale și imagini rezultate în urma punerii în aplicare a autorizaței de interceptare audio-video în mediu ambiental, declarații ale investigatorului, colaboratorului sub acoperire, din care rezultă suficiente indicii rezonabile referitoare la posibilitatea ca inculpații să fie implicați în comiterea a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoarea mai M de 4 ani, Tribunalul Timișa constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au modificat, justificând în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Așa cum a subliniat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kemmache împotriva Franței, în situația în care măsura arestării preventive a fost dispusă pentru protejarea ordinii publice, aceasta este legitimă doar atâta timp cât ordinea publică este efectiv amenințată.

S-a considerat că noțiunea de "probe" că lasarea în libertate a inculpatilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nu poate fi interpretata în sensul că ar avea ca obiect împrejurari petrecute sau pe cale să se petreacă cu certitudine, care duc la dovedirea vinovăției într-un proces penal.

S-a apreciat de către tribunal că această noțiunea prevăzută de art. 148 lit. f C.P.P. are în vedere datele existente în dosarul cauzei care permit a se trage concluzia că inculpatii cercetati în stare de libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, pericol ce poate să se concretizeze nu doar în vreo atitudine violentă sau potential infracțională pe viitor a inculpatilor, ci si în starea de nesigurantă, de neliniste ce s-ar putea crea în constiinta socială prin lasarea acestora în stare de libertate.

Tribunalul a reținut că aceasta este interpretarea dată și de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în jurisprudenta ei (Letellier contra Franta), unde se arată că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra opiniei publice, pot crea în cadrul societații o reacție de nesiguranță, de revoltă care să permită cel puțin o perioadă de timp arestarea preventivă a celor acuzați.

În prezenta cauză, Tribunalul Timișa avut în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpaii, și, numărul persoanelor implicate, modalitatea în care acestia au actionat, urmarea care s-a produs și care s-ar fi putut produce, atingerea gravă adusă relațiilor de încredere în autenticitatea și valabilitatea monedei nationale, care sunt tot atâtea elemente ce indică starea de temere și nesiguranță ce s-ar crea pentru societate în cazul cercetării acestora în stare de libertate.

S-a apreciat că până la acest moment procesual, nu au intervenit temeiuri noi care sa justifice cercetarea inculpatilor în stare de libertate, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și în prezent.

Pe de altă parte, tribunalul a considerat că atitudinea sinceră a inculpaților, și și împrejurarea că aceștia nu au antecedente penale sunt împrejurări ce urmează a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei, ele nefiind suficiente pentru a ajunge la concluzia că lăsarea in libertate a inculpaților nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, infracțiunea săvârșită de aceștia fiind de un pericol ridicat, tulburarea pentru ordinea publică fiind gravă prin amploarea și consecințele pe care circulația bancnotelor falsificate le produce în rândul populației.

Având in vedere ca subzista si in prezent pericolul concret pentru ordinea publica în cazul lasarii in libertate a inculpaților, și Tribunalul Timiș, în baza art. 3001alin. 1 C.P.P. a constatat legalitatea si temeinicia acestei masuri iar in baza art. 3001alin. 3.C.P.P. rap. la art. 160 C.P.P. a menținut starea de arest a inculpaților:, -, și, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data 09.-.

In baza art. 139 al. 1.C.P.P. tribunalul a respins cererea inculpatului privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și.

Recursul inculpatei nu a fost motivat în scris, ci doar oral, în ziua judecății de către apărătorul ales al acesteia, care a solicita casarea hotărârii recurate, punerea în libertate a inculpatei, aceasta fiind deja de două ori pusă în libertate de către instanța de fond, însă instanța de recurs a dispus casarea acestor încheieri și prelungirea măsurii arestării preventive, pe fondul cauzei a arătat că punerea în libertate a inculpatei nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deoarece nu s-au produs consecințe concrete, bancnotele nefiind puse în circulație, incriminarea ei s-a produs ca urmare a relației de prietenie cu inculpatul și a solicitat să se țină cont și de circumstanțele personale ale acesteia, respectiv că nu are antecedente penale.

În motivele de recurs depuse la dosar de către inculpatul s-a arătat că acesta a avut o atitudine sinceră în faza de urmărire penală, că nu există nici un indiciu care să ateste că punerea sa în libertate va zădărnici aflarea adevărului, solicitând în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara.

În ziua judecății recursului au fost dezvoltate motivele de recurs de către apărătorul ales al inculpatului, aceasta solicitând casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate, deoarece nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, pericolul social diminuându-se odată cu trecerea timpului, pe fondul cauzei nu sunt probe certe că inculpatul ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa și să se țină cont de faptul că prietena sa se află în spital.

Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art. 3856al. 3.C.P.P. instanța constată că recursurile formulate de inculpații și sunt nefondate, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.

Instanța de fond, în mod corect a evaluat situația celor doi inculpați, pe baza probelor existente până în prezent la dosarul cauzei, aceștia fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 282 al. 2 din Codul penal, existând indicii temeinice că cei doi inculpați ar fi săvârșit aceste infracțiuni pedepsite de legea penală cu închisoare mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina lor de către procuror, dar și modalitatea de comitere a acestor infracțiuni, așa cum au fost descrise în actul de inculpare, fiind astfel îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f

C.P.P.

Nu se poate vorbi de faptul că nu ar mai subzista motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în condițiile în care sunt suficiente probe care au fost administrate în cursul urmăririi penale, din care rezultă suficiente indicii rezonabile că cei doi inculpați în cauză ar fi implicați în comiterea faptelor reținute în sarcina lor de către DIICOT - Biroul Teritorial Timiș și astfel, se impune în continuare privarea lor de libertate.

Este adevărat că starea normală în cursul judecării unui proces penal este starea de libertate, însă în anumite condiții, cum este și în speța de față, se impune pentru protejarea ordinii publice, menținerea măsurii arestării preventive, acest interes public fiind prioritar față de interesul particular al persoanelor judecate în prezentul dosar în stare de libertate.

Verificând, conform dispozițiilor art. 3001.C.P.P. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații și, instanța de fond a ajuns în mod corect la concluzia că nu au intervenit temeiuri noi care să justifice judecarea inculpaților în stare de libertate, deoarece de la ultima încheiere prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive și până la termenul de judecată din 11.03.2009 nu a fost administrată nici o probă de natură să schimbe situația celor doi inculpați în cauză, sub aspectul măsurii arestării preventive.

În aceste condiții, menținerea măsurii arestării preventive apare ca o măsură necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune menținerea acestei măsuri și astfel, în mod just, s-a dispus și respingerea cererii inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea.

Motivul invocat de inculpatul, în sensul că prietena sa se află în spital, nu este un motiv care să conducă la schimbarea situației inculpatului din punct de vedere al măsurii arestării preventive, astfel că acest motiv urmează a fi apreciat ca fiind neîntemeiat.

Nici lipsa antecedentelor penale a inculpatei, de care s-a făcut vorbire în motivele de recurs, de asemenea, nu poate constitui un motiv de punere în libertate, acest aspect urmând a fi luat în considerare de către instanța de fond care va judeca cauza.

Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea invocată de către inculpatul, instanța apreciază că măsura arestării preventive este unica măsură de natură preventivă care să asigure buna desfășurare a procesului penal, celelalte măsuri preventive neprivative de libertate, neputând asigura acest lucru.

Pentru toate aceste considerente, văzând că nu există motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondate recursurile formulate de către inculpații și.

Văzând și disp. art. 192 al. 2.C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondate recursurile formulate de inculpații și împotriva încheierii penale din 11 martie 2009 Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

În baza art. 192 al. 2.C.P.P. obligă fiecare inculpat la câte 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 26.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Popescu

G - - - -

Grefier,

Red. B - 02.04.2009

Tehnored. 2 ex - 03.04.2009

Primă instanță:- - Tribunalul Timiș

Președinte:Gheorghe Bugarsky
Judecători:Gheorghe Bugarsky, Marinela Giurgincă, Florin Popescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 326/2009. Curtea de Apel Timisoara