Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 331/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - menținere arestare preventivă -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA NR.331

Ședința publică din 14 septembrie 2009

PREȘEDINTE: Ilieș Titiana

JUDECĂTOR 2: Androhovici Daniela

JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 13 mai 1969, în prezent aflat în Penitenciarul Botoșani, împotriva încheierii nr.58 din 11 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.

La apelul nominal a răspuns inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care întrebat fiind, inculpatul recurent arată că nu dorește să dea declarație în această fază procesuală, menținându-și declarațiile date anterior.

Instanța constatând că nu sunt alte cereri de formulat și recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat, pentru inculpatul recurent, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive, întrucât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, respectiv disp. art.148 lit.f pr.pen. nu mai subzistă, Arată că, deși probatoriul administrat în cauză, cât și declarațiile inculpatului confirmă parțial săvârșirea faptei, acesta nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, depune la dosar un memoriu din partea inculpatului recurent.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat ca nefondat și de menținere a hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, iar inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică în raport cu fapta comisă.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită judecarea sa în stare de libertate.

Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio,

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea nr.58 din 11 septembrie 2009 Tribunalul Botoșani, în temeiul art.3001pct.3 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. și ped. de art.197 alin.1,3 Cod penal.

Pentru a dispune astfel, a reținut prima instanță că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani nr.1338/P/2009 din 09 septembrie 2009, fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că, la data de 15.08.2009, în jurul orelor 1600, prin folosirea forței, profitând de imposibilitatea părții vătămate de a-și exprima voința și de a se apăra, a întreținut raport sexual normal cu, minoră de 12 ani.

Prin încheierea de ședință nr.52 din 17 august 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Botoșanis -a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani și, în temeiul art.143, 148 lit.f rap. la art.1491pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o durată de 29 de zile, respectiv de la 17 august 2009 până la 14 septembrie 2009, dispunându-se emiterea mandatului de arestare preventivă, încheiere rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat de inculpat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere că se impune arestarea preventivă a inculpatului, care respectă toate dispozițiile legale și practica judiciară curentă, inclusiv art.136 pr.pen. iar nu în ultimul rând arestarea se circumscrie scopurilor legitime prev. de art.2 din Protocolul nr.4, respectiv prevenirea săvârșirii de infracțiuni și protecția drepturilor și libertăților altor persoane, până în prezent urmărirea penală neavând o durată excesivă și fiind efectuată într-un termen rezonabil care respectă art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv cu privire la un proces penal echitabil.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru astfel de infracțiuni, pericolul concret pentru ordinea publică, dar și reacția ce trebuie manifestată de organele judiciare pentru a se preveni săvârșirea altor fapte de acest gen, nu s-au modificat și nu au dispărut, impunându-se menținerea în continuare a stării de arest.

Având în vedere că din probele dosarului de urmărire penală rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, că pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani închisoare și față de natura infracțiunii și împrejurările concrete de săvârșire a faptei și având în vedere lezarea gravă a relațiilor sociale referitoare la viața și integritatea persoanei, în speță fiind vorba de o victimă de 12 ani, aflată în imposibilitate de a-și exprima voința și de a se apăra, Tribunalul Botoșania constatat că există date certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, solicitând judecarea sa în stare de libertate, motivat de faptul că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, cu referire expresă la inexistența pericolului concret pentru ordinea publică la momentul actual.

Examinând recursul declarat de inculpatul, prin prisma dispozițiilor art.3856alin.3 Cod procedură penală cu referire la art.141 Cod procedură penală și a motivelor invocate, Curtea constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerentele:

Prin rechizitoriul nr.1338/P/2009 din 09 septembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. și ped. de art.197 alin.1,3 cod penal, constând în aceea că în ziua de 15 august 2009 inculpatul a imobilizat-o pe victima minoră, în vârstă de 12 ani, și profitând de imposibilitatea acesteia de a-și exprima voința și de a se apăra a întreținut cu ea un raport sexual normal.

În conformitate cu dispozițiile art. 3001Cod procedură penală în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, după înregistrarea dosarului, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestarii preventive.

Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.

C consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive luată față de inculpat.

Astfel, din analiza dosarului a rezultat că la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului au fost reținute ca temeiuri în drept, dispozițiile art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală în condițiile art 1491din același cod, măsura fiind dispusă prin încheierea nr.52 din 17 august 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-, măsură ce a fost confirmată de instanța de control judiciar prin încheierea nr. 120 R din 20 august 2009, ca urmare a căi de atac exercitate de cel în cauză.

Curtea constată că în cauză există probe și indicii temeinice în sensul că a fost săvârșită fapta prevăzută de legea penală, concluzie bazată pe declarațiile părții vătămate și ale martorilor, concluziile actelor medico-legale, raport de evaluare, procesul verbal de cercetare la fața locului, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, existând motive verosimile, definite de CEDO ca fiind acele date și informații care ar indica unui observator obiectiv că persoana respectivă ar fi putut săvârși infracțiunea, de a bănui că inculpatul a comis infracțiunea, conform dispozitiilor art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Curtea apreciază, în contextul actelor și lucrărilor dosarului, că în mod just s-a constatat că sunt îndeplinite, în continuare, cerințele cumulative de la lit.f a art. 148 Cod procedură penală, respectiv cuantumul pedepsei cu închisoare pentru infracțiunea prev. de art.197 alin.1,3 cod penal fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în raport cu materialul probator administrat, dar și cu natura infracțiunii reținute în sarcina sa, aceea de viol, de modalitatea efectivă de săvârșire, de împrejurările comiterii faptei, de consecințele ireparabile produse prin trauma provocată minorei, în vârstă de 12 ani și nu în ultimul rînd de atitudinea inculpatului, creându-se o stare de insecuritate în colectivitatea din care provine, dar și o temere victimei care din punct de vedere psihologic prezintă reacția acută de stres în context psihotraumatizant ca urmare a abuzului sexual la care a fost supusă.

Așa fiind, Curtea constată că recursul declarat de inculpat nu este întemeiat și în conformitate cu dispozițiile art.38515pct.1 lit.b coroborat cu disp.art.141 cod procedură penală, îl va respinge ca atare.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 13 mai 1969, în prezent aflat în Penitenciarul Botoșani, împotriva încheierii nr. 58 din 11 septembrie 2009 Tribunalului Botoșani.

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu (av. ) va fi avansată din fondurile către Baroul Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14 septembrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Dact.

3 ex.

15.09.2009

Jud. -

Președinte:Ilieș Titiana
Judecători:Ilieș Titiana, Androhovici Daniela, Andronic Tatiana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 331/2009. Curtea de Apel Suceava