Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 385/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 385/R/2009

Ședința publică din data de 11 iunie 2009

Instanța constituit din:

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Chitidean

JUDECĂTORI: - -

: -

GREFIER:

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, G- și G împotriva încheierii penale fără număr din data de 2 iunie 2009 Tribunalului Maramureș, prin care s-a menținut starea de arest a inculpaților, aceștia fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de:

- prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen. art. 37 lit. b pen. și art. 75 alin. 2.pen.

G- - prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen.

- prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 alin. 2.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul G-, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul G, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații, G- și G, av., din cadrul Baroului C, cu delegații avocațiale depuse la dosar care solicită acordarea onorariului avocațial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Întrebați fiind, inculpații, G- și G învederează instanței că-și mențin recursurile declarate în cauză.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpaților și G, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de instanța de fond și rejudecând cauza, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpaților iarîn subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Astfel, susține că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai sunt de actualitate și nu mai există pericolul social concret pentru ordinea publică prin riscul comiterii de noi infracțiuni și periclitării în orice manieră a anchetei. Solicită a se avea în vedere poziția procesuală de recunoaștere a faptelor reținute în rechizitoriu, aspectul că au fost audiate toate persoanele propuse în rechizitoriu urmând a fi audiate doar două persoane care nu au cetățenie română. Apreciază că măsura preventivă nu mai urmărește scopul instituit prin art.136 pr.pen. din perspectiva unui termen rezonabil în conformitate cu practica și jurisprudența CEDO. Soluția înlocuirii măsurii se impune și ca egalitate de tratament, în conformitate cu art.16 pct.1 din Constituție și art.5 CEDO, având în vedere situația celorlalți coinculpați care sunt judecați în stare de libertate. Solicită a se avea în vedere poziția procesuală constantă a inculpatului, de recunoaștere și regret a faptelor. Inculpatul, pus deja în libertate, a recunoscut și a precizat în fața instanței de fond că implicarea inculpatului pe care-l asistă, G pentru prima dată în activitatea infracțională s-a făcut pur conjunctural, fără ca acesta să aibă reprezentarea activităților ilicite și fără a se pune problema primirii unor sume de bani. Inculpatul G nu a beneficiat de vreun folos material de pe urma activității sale, nu a participat și nu a avut cunoștință despre discuțiile inițiale cu cetățeanul ucrainean. În ceea ce-l privește pe inculpatul, arată că întreg rechizitoriul este circumscris declarațiilor date de, în cursul urmăririi penale, însă declarațiile acestuia sunt contradictorii. Inculpatul este cel care a organizat întreaga activitate ilicită, declarațiile celorlalți inculpați din dosar reflectând clar că el a fost singurul liant dintre toți inculpații. Inculpatul este căsătorit, are un copil minor, soția sa este însărcinată și așa cum rezultă din actele autorităților, este crescător de animale. Trebuie să se aibă în vedere și limitele de pedeapsă prevăzute de lege între 2 și 7 ani pentru fiecare din cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu. Susține că în mod repetat instanța a motivat formal hotărârea prin care s-a menținut starea de arest a inculpaților, fără a analiza în concret toate susținerile în favoarea înlăturării arestului preventiv. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului.

Apărătorul inculpatului G, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de instanța de fond și rejudecând cauza, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului iarîn subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Astfel, apreciază că în acest moment au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului și nu vede prin ce inculpatul prezintă pericol public prin toate hotărârile pronunțate până în acest moment. În cauză sunt opt inculpați cu implicații identice iar instanța a apreciat că doar cei trei inculpați arestați prezintă pericol pentru ordinea publică, însă, pentru dovedirea acestui pericol ar trebui să existe probe. Care este diferența pentru pericolul public a inculpaților liberi față de inculpații arestați? În ședința din data de 18 decembrie 2008, instanța de fond a apreciat că punerea inculpatului în libertate sub control judiciar prezintă suficiente garanții că nu va săvârși alte infracțiuni însă, în recurs s-a apreciat că numai inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică iar ceilalți inculpați ar prezenta. Cercetarea judecătorească este aproape încheiată iar în ultima încheiere a Curții de APEL CLUJ instanța de recurs a motivat în sensul că Tribunalul Maramureș va reaprecia dacă se mai impune menținerea stării de arest pentru a fi audiați martorii. Consideră că rezonanța socială negativă s-a diminuat cu trecerea timpului iar pentru egalitate de tratament, se impune și cercetarea inculpatului în stare de libertate. Solicită a se avea în vedere că inculpatul are o familie organizată, este încadrat în muncă.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Solicită a se avea în vedere că inculpații au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți și inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat. Pentru toți inculpații, în mod corect instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 148 lit. f pr.pen. respectiv pedepsele infracțiunilor pentru care aceștia sunt cercetați sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Solicită se reține și că inculpați sunt cercetați pentru fapte grave, continue, ce au condus la obținerea unor foloase materiale pentru inculpați și care au fost curmate ca urmare a intervenției organelor de anchetă, fapte ce presupun punerea în pericol a sănătății și integrității migranților, faptele fiind săvârșite cu un mod de cooperare concentrat, în condițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate.

Inculpatul G-, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate menționând că cele șapte luni de arest au fost suficiente.

Inculpatul G, având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă comiterea faptelor, solicitând cercetarea lui în stare de libertate deoarece are un copil de trei luni.

CURTEA

Prin încheierea penală din 2 iunie 2009 a Tribunalului Maramureș, s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul.

S-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpații, G și

În temeiul art. 3002, 160 pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților G, fiul lui G și, născut la 19 dec.1977 în S M, jud.M, CNP -, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, fiul lui și, născut la 11 nov. 1982 în Vișeu de, jud.M, CNP -, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla și G, fiul lui G și, născut la 20 nov.1968 în comuna, jud.M, CNP -, arestat preventiv, aflat în.G și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acestora.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea penală nr. 670 din 14 noiembrie 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, G, G pe o perioadă de 29 de zile (14.11.2008-12.12.2008 inclusiv). Inculpații și G au fost arestați în temeiul art. 148 lit.f pr.pen. inculpatul G, în temeiul art. 148 lit.d și f pr.pen. și inculpatul, în baza art. 148 lit.a,d,f pr.pen. toți pentru infracțiunile de trafic de imigranți prev.de art. 71 alin.1 din nr.OUG 105/2001 și de inițiere și de constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003.

Prin rechizitoriul întocmit de - Biroul teritorial Maramureșs -a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpați mai menționați pentru infracțiunile pentru care au fost arestați preventiv cu reținerea în plus pentru prima infracțiune a art. 41 alin.2 pen. pentru toți inculpații, a art. 37 lit.b pen. și art. 75 alin.2 pen. (pentru inculpatul ), a art. 74 alin.1 lit.c pen. (pentru inculpatul ) și a art. 75 alin.2 pen. pentru inculpatul

La această instanță s-a format dosarul nr-, cauza aflându-se în prezent în faza de judecată.

Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților. și G, în temeiul art. 300 ind.2, 160 ind.b pr.pen. precum și la examinarea cererilor acestora de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul și de înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi țara (formulată de cei trei inculpați), tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea penală din 12 decembrie 2008 pronunțată în acest dosar s-a menținut starea de arest preventiv a celor trei inculpați, precum și a inculpatului, însă prin decizia penală nr. 778/R/2008 a Curții de APEL CLUJs -a înlocuit față de acest din urmă inculpat această măsură cu cea a obligării de a nu părăsi țara.

Tribunalul Maramureș prin încheierea penală din 30 decembrie 2008 pronunțată în prezentul dosar a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a celor trei inculpați, însă prin decizia penală nr. 26/R/15.01.2009 a Curții de APEL CLUJ această soluție a fost casată în sensul respingerii cererilor acestora de liberare provizorie sub control judiciar, apreciindu-se, în esență, că deși cererile îndeplinesc cerințele prevăzute de lege, ele sunt neîntemeiate raportat la faptele pentru care sunt cercetați, la numărul mare de persoane implicate, la gradul sporit de pericol social, la modul de comitere a infracțiunilor, la perseverența inculpaților, la scopul urmărit, la complexitatea cauzei și la împrejurarea că până în prezent nu s-a început cercetarea judecătorească la prima instanță. S-a considerat, de asemenea, că pericolul social concret pe care îl prezintă inculpații trebuie apreciat în funcție de toate elementele care au dus la comiterea faptelor chiar dacă pedepsele se stabilesc de legiuitor în funcție de pericolul generic al faptelor. Cei trei inculpați au recunoscut faptele pentru care sunt cercetați doar pentru a fi puși în libertate. Punerea în libertate sub control judiciar este facultativă și nu obligatorie.

Tribunalul a apreciat că majoritatea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive a inculpaților se mențin și în prezent, fiind necesară privarea lor de libertate în continuare. Din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă presupunerea că inculpații au comis faptele pentru care au fost arestați preventiv, respectiv faptul că în perioada august-12 noiembrie 2008 (împreună cu alte persoane de cetățenie ucraineană care au asigurat trecerea mai multor grupuri de cetățeni pakistanezi peste râul dinspre Ucraina) au asigurat transportul acestora de la frontieră înspre alte localități din județul Tribunalul nu poate proceda în această fază a procesului penal (cea de judecată) la o analiză detaliată a probelor întrucât, în caz contrar, s-ar antepronunța în cauză, însă o analiză de ansamblu a lor îndrituiește instanța să aprecieze că, în speță, există indicii care să justifice presupunerea că inculpații au comis faptele în modalitatea mai descrisă. De altfel, pentru a se menține măsura arestării preventive nu trebuie să existe probe certe de vinovăție, ci doar indicii în sensul comiterii unor fapte de natură penală.

Cerințele prevăzute de art. 148 lit.f pr.pen. sunt îndeplinite față de toți inculpații întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care au fost arestați preventiv sunt mai mari de 4 ani închisoare și lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică - pericol dat de natura faptelor, de caracterul lor repetat și intenția pe care au avut-o aceștia (presupusul trafic de imigranți se prezumă că s-a realizat nu în mod dezinteresat și în vederea sprijinirii acestora astfel cum a încercat să acrediteze această idee inculpatul, ci pentru obținerea unor foloase patrimoniale). Curtea de APEL CLUJa apreciat în considerentele deciziei penale nr. 26/R/2009 că faptele acestora prezintă o gravitate deosebită și că situația cetățenilor pakistanezi nu justifică traficarea lor în mod ilegal. Prin urmare, tribunalul a considerat că pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică nu s-a diminuat nici până în prezent într-atât încât măsura obligării de a nu părăsi țara să fie suficientă.

Condițiile de la art. 148 lit.d pr.pen. sunt întrunite în continuare față de inculpații G și având în vedere faptul că față de primul inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală într-un alt dosar (nr.43-D/P/2007 al aceluiași parchet) astfel că se prezumă că a comis cu intenție noi fapte penale. Desigur că pentru faptele din acel dosar operează prezumția de nevinovăție, dar în același timp fiind pusă în mișcare acțiunea penală se presupune că a comis faptele pentru care s-a realizat acest lucru. De asemenea, inculpatul a mai suferit anterior alte condamnări (prin sentința penală nr. 908/12.11.2001 a Judecătoriei Vișeu d Susis -a aplicat pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare pentru infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei și de furt calificat, iar prin sentința penală nr. 10/14.01.2003 a aceleiași judecătorii i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat). Se presupune, în consecință, că și acesta a comis cu intenție noi fapte penale chiar dacă se susține că a intervenit reabilitarea de drept. Acesta nu a fost arestat pentru că este recidivist (acest temei legal - art. 148 lit.f pr.pen. de a fost, de altfel, abrogat, fiind menținut cel cu privire la comiterea unei noi infracțiuni cu intenție). Pentru acest motiv instanța nici nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin înlăturarea stării de recidivă, nefiind necesară în această fază a procesului penal.

Față de inculpatul nu se poate reține că acesta s-a ascuns pentru a se sustrage de la urmărirea penală și judecată, astfel cum acest aspect a fost precizat și în încheierile anterioare, faptul că organele de poliție nu l-au găsit acasă în data de 13 noiembrie 2008, soția sa precizând că este plecat la pădure, găsindu-l doar în dimineața zilei următoare (când într-adevăr nu a deschis de la început ușa locuinței sale, însă trebuie avut în vedere faptul că acestea s-au prezentat la o oră matinală - ora 6) nu permite instanței a concluziona în mod cert în acest sens (261, 251 dosar urmărire penală vol.I). Celelalte temeiuri care au stat la baza arestării sale însă se mențin și justifică privarea sa în continuare de libertate.

S-a constatat așadar că majoritatea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive a celor trei inculpați se mențin și în prezent și că această măsură s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale. Pentru acest motiv tribunalul a apreciat că cerințele prevăzute de art. 139 alin.2 pr.pen. nu sunt îndeplinite, cererea inculpatului de a se revoca această măsură urmând a fi respinsă.

Durata arestării preventive a celor trei inculpați (6 luni și J) se încadrează în limitele unui termen rezonabil, iar cercetarea judecătorească se află spre finalul ei (mai este necesară și posibilă audierea a trei martori).

Împotriva încheierii menționate inculpații, G- și G au declarat recurs în termen.

Primii doi recurenți au criticat hotărârea susținând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai sunt de actualitate și nu mai există riscul comiterii de noi infracțiuni și a periclitării anchetei.

S-a specificat că arestarea inculpaților nu mai urmărește scopul prev.de art.136 pr.pen. și încalcă termenul rezonabil al duratei arestării preventive.

S-a menționat că înlocuirea măsurii preventive se impune și din perspectiva egalității de tratament având în vedere ceilalți coinculpați care sunt judecați în stare de libertate, având în vedere și situația familială a inculpaților și atitudinea de recunoaștere a faptei.

Inculpatul Gac riticat încheierea susținând că au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, deoarece nu există probe care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică, mai ales că cercetarea judecătorească este aproape încheiată.

S-a precizat că măsura poate fi înlocuită deoarece rezonanța socială negativă s-a diminuat cu trecerea timpului.

Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate precum și - conform art.385/6 al.3 pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

În mod temeinic prima instanță a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de trafic de migranți prev.de art.71 al.1 din OUG nr.105/2001 și de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că în perioada august - 12 noiembrie 2008, împreună cu alte persoane de cetățenie ucraineană care au asigurat trecerea mai multor grupuri de cetățeni pakistanezi peste râul în România, inculpații au asigurat transportul grupurilor de la frontieră spre alte localități din jud.

Justificat s-a apreciat că față de toți inculpații recurenți subzistă cazul de arestare prev.de art.148 al.1 lit.f pr.pen.; într-adevăr lăsarea în libertate a inculpaților acuzați că în mod organizat au contribuit la introducerea de emigranți pe teritoriul României denotă periculozitatea acestora rezultând din capacitatea de coordonare cu activitatea infracțională desfășurată de persoanele de pe teritoriul altor state în scopul tranzitării imigranților din.

Susținerea recurenților că în prezent s-a diminuat pericolul concret pentru ordinea publică nu poate fi primită în contextul în care tema imigranților este în continuare de actualitate.

Justificat, prima instanță a analizat temeiurile de arestare față de fiecare inculpat în parte, constatând că față de inculpații -. și sunt îndeplinite în continuare condițiile cazului de arestare prev.de art.148 al.1 lit.d pr.pen. având în vedere că primul este cercetat pentru noi fapte penale iar ultimul a suferit condamnări anterioare inclusiv pentru infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei.

Așadar, nu se poate considera că situația inculpaților recurenți este asemănătoare coinculpaților cercetați în stare de libertate.

Menținerea arestării preventive este necesară în cauză în scopul asigurării bunei desfășurări a cercetării judecătorești, având în vedere că urmează a fi audiați încă trei martori, precum și faptul că activitatea recurenților a fost stopată doar de intervenția organelor de urmărire penală.

Existând riscul comiterii unor noi infracțiuni similare în prezent nu poate fi dispusă înlocuirea arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate, situația familială a recurenților nu înlătură temeiurile ce justifică menținerea arestării preventive, iar termenul rezonabil nu a fost depășit având în vedere că aceștia au fost arestați pe 14 noiembrie 2008.

Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpat.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii, G- și G in prezent arestati si detinuti in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 2 iunie 2009 a Tribunalului Maramureș.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - -

GREFIER

RED.VC/MB/16.06.09/6 ex.

Președinte:Ioana Cristina Morar
Judecători:Ioana Cristina Morar, Ana Covrig Chitidean

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 385/2009. Curtea de Apel Cluj