Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 402/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.402 /R/2008
Ședința publică din 15 iulie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 08.12.1983, deținut în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 7 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.34/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent - avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul de a se dispune, în principal, revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat, cu consecința punerii sale în libertate, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Apreciază că persoana inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, fapta săvârșită datorându-se unei stări de tulburare psihică, dat fiind faptul că după o prietenie de cinci ani cu partea vătămată, aceasta a renunțat la ea, iar pe de altă parte inculpatul a achitat toate pretențiile solicitate de partea vătămată.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, apreciind că, în mod just, după analiza probelor de la dosar Tribunalul Bihora considerat că temeiurile arestării mai subzistă, având în vedere gradul de pericol social al faptei comise - aceea de tentativă de omor calificat și că nici nu au apărut elemente noi care să justifice punerea inculpatului în libertate.
Inculpatului recurent în ultimul cuvânt arată că i-a achitat părții vătămate toate pretențiile și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință 7 iulie 2008 Tribunalului Bihor, s-a dispus, printre altele, în baza art.300/2 Cod de procedură penală, menținerea măsurii arestului preventiv a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 08.12.1983 în localitatea S M, jud. S M, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea nr. 14/2007 dată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 17/28 iunie 2007.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Bihor, examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea penală nr. 14/2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 17/28.06.2007, cu motivarea că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este învinuit este mai M de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a acestuia, dată fiind fapta reținută în sarcina sa, împrejurările în care s-a comis aceasta, urmările pe care le-a produs, motiv pentru care, văzând dispozițiile art.300/2 combinat cu art.160/b al.3 Cod de procedură penală și prevederile art.23 al.4/2 din Constituția României și dispozițiile art.5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și modificarea ei, în sensul revocării măsurii arestării preventive și punerii sale în libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, cu motivarea că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezentă pericol pentru ordinea publică și că a achitat toate pretențiile față de partea vătămată.
Examinând încheierea recurată prin prisma recursului declarat cât și din oficiu conform art. 385 ind. 6 alin. 2 și 385 ind. 14 din Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art. 385 ind. 9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins ca atare în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Verificând din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 300 ind. 2 și art. 160 ind. b din Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța de fond a dispus menținerea acesteia.
Curtea apreciază că soluția dispusă prin încheierea din 7 iulie 2008 a Tribunalului Bihor este legală și temeinică.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate: pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului este mai M de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Natura faptei săvârșite, respectiv infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 raportat la art.174 combinat cu art.175 lit. i din Cod penal, gravitatea acesteia, pericolul social concret al faptei și făptuitorului, justifică pe deplin măsura menținerii arestului preventiv al inculpatului.
Măsura arestării preventive a inculpatului corespunde și exigențelor art. 5 pct. 1 lit. c ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și ale libertăților fundamentate, în cauză existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost arestat.
Față de aceste considerente, curtea constată că în cauză se justifică menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, neintervenit nici o schimbare a temeiurilor care să determine înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Prin urmare, curtea, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b din Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 7 iulie 2008 pronunțată în dosarul penal nr- a Tribunalului Bihor.
În baza art. 192 alin. 2 din Cod procedură penală cod, recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGEca nefondatrecursul penal declarat deinculpatul recurent, născut la 08.12.1983 În S M, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 7 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ
Pronunțată în ședința publică azi, 15 iulie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. dec. /16.07.2008
Judecător fond
Tehnored dec. AS/16.07.2008
în 2 ex
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
