Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 51/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 51/ R/2008
Ședința publică din 15 iulie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției
JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 14.11.1961, Deținut în prezent în Arestul S M, împotriva încheierii penale nr.39 din 8 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 156 și următoarele Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.98/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
În baza art. 140/1 alin.3 și art. 159 Cod de procedură penală instanța procedează la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașată la dosar.
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent - avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul respingerii propunerii de prelungire a arestului preventiv a inculpatului. Apreciază că din probele administrate în cauză nu rezultă a fi îndeplinite condițiile prev. de art.148 lit. b și f Cod de procedură penală. Motivele de arestare trebuiesc să fie amplu motivate, așa cum prevăd reglementările CEDO ori, în speță, motivele invocate de parchet pentru prelungirea măsurii arestării preventive, nu sunt întemeiat motivate. Pentru a exista un grup infracțional, legea prevede că trebuie îndeplinite anumite condiții, respectiv grupul să fie constituit din cel puțin trei persoane, cu reguli bine stabilite pentru fiecare membru al grupului, ceea ce în speță nu există. Mai mult, este posibil ca actuala încadrare juridică dată faptelor să nu mai subziste în momentul în care se va întocmi rechizitoriul, față de declarația lui șiBura, declarații care nu corespund adevărului. De asemenea, parchetul trebuia să specifice în ce anume constă pericolul social pe care-l reprezintă lăsarea inculpatului în stare de libertate. Simpla declarație a unei persoane, cum că inculpatul ar putea influența martorii, nu constituie un motiv pentru prelungirea măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte, arestarea preventivă este o excepție, nu o regulă, apreciind că cercetarea penală se poate desfășura și cu inculpatul aflat în stare de libertate. În altă ordine de idei, se arată că inculpatul nu are antecedente penale, este consilier local și are o poziție socială respectată în societate, astfel că motivul invocat de parchet că în cauză urmează a se efectua confruntări, nu poate constitui un motiv suficient pentru a îngrădi libertatea unei persoane.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, apreciind că, în mod just, Tribunalul Satu Mare a admis propunerea parchetului privind prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, deoarece există indicii temeinice că lăsat în libertate, inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, fapt ce ar îngreuna desfășurarea anchetei penale.
Inculpatului recurent având ultimul cuvânt arată că nu este vinovat solicită să fie pus în libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.39 din 8 iulie 2008 Tribunalului Satu Mares -a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare și în consecință, în baza art.159 Cod de procedură penală raportat la art.155 Cod de procedură penală a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul, poreclit "" fiul lui și, ns. la 14.11.1961 în, pe o durată de 30 zile, de la 13 iulie 2008 până la 11 august 2008.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Satu Marea constatat următoarele:
Prin propunerea DIICOT - Biroul Teritorial Satu Mare s- solicitat prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul pentru o perioadă de încă 30 de zile. În motivare s-a arătat că temeiurile care justifică prelungirea duratei arestării inculpatului sunt prevăzute de art.148 lit.b și f Cod de procedură penală, temeiuri care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și care subzistă în continuare, respectiv că există date din care rezultă că încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea învinuitului, zis să-și schimbe declarațiile care îl incriminau pe inculpatul, zis, că a săvârșit o faptă pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Se apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar aduce prejudicii actului de urmărire penală prin influențarea activității de administrare a probatoriului.
În fapt, s-a reținut că,în cursul lunii februarie a anului 2008, inculpatul a inițiat constituirea grupului infracțional organizat, în scopul introducerii în țară, prin contrabandă, de țigări provenind din Ucraina și a obținerii de sume de bani din valorificarea acestor țigări pe piața din România. În acest sens, inculpatul, zis, a inițiat contacte cu cetățeni ucrainieni, urmând ca aceștia, după lansarea comenzii de către inculpat, să introducă țigările în România, prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, de unde urmau să fie preluate și valorificate de membrii grupului din România, respectiv de către inculpatul, zis, și de învinuiții, și, zis. În vederea înlesnirii activității de contrabandă membrii grupului, respectiv învinuitul - și învinuitul zis, la instigarea numitului zis, au contactat mai mulți polițiști de frontieră cărora le-au oferit sume de bani pentru ca la data la care urma să aibă loc introducerea țigărilor în țară, să lase nesupravegheată zona de frontieră pe unde se derula trecerea.
Examinând propunerea și actele de la dosar instanța a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv, respectiv cele prev.de art.148 lit.b și f proc.pen. subzistă în continuare. În cauză există indicii temeinice că o dată lăsat în libertate, inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, ceea ce ar impieta asupra bunei desfășurări a anchetei penale. De asemenea, raportat la modalitatea de comitere a faptelor, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, în sensul respingerii sesizării parchetului privind prelungirea măsurii arestării preventive luată față de el, cu motivarea că în cauză nu sunt probe care să justifice prelungirea acesteia.
În motivare a arătat că declarațiile celorlalți coinculpați din dosar care îl învinovățesc, nu pot constitui probe în sensul legii procesual penale, câtă vreme acestea nu se coroborează cu alte probe. A mai arătat că nu se poate reține în sarcina sa nici infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, întrucât, în speță, nu se poate vorbi de un grup organizat și că este fără antecedente penale, cu un comportament bun în societate.
Examinând încheierea recurată prin prisma recursului declarat cât și din oficiu conform art. 385 ind. 6 alin. 2 și 385 ind. 14 din Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art. 385 ind. 9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins ca atare în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În mod corect, instanța de fond a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Satu Mare pentru prelungirea duratei arestării preventive și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pentru motivele arătate în propunerea de prelungire, motive care justifică prelungirea arestării preventive a inculpatului.
Temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea inculpatului, impun în continuare privare de libertate a acestuia, față de care s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, respectiv inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 7 din Legea nr.39/2003, instigare la contrabandă, prev. și ped. de art.25 din Cod penal raportat la art.270 și art.274 din Legea nr.86/2006, complicitate la contrabandă, prev. și ped. de art.26 din Cod penal raportat la art.270 și art.274 din Legea nr.86/2006, instigare la dare de mită, prev. și ped. de art. 25 Cod penal raportat la art.255 Cod penal și dare de mită, prev. și ped. de art.255 Cod penal, neexistând temeiuri care să justifice revocarea arestului preventiv și punerea sa în libertate.
În speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f din Cod procedură penală, inclusiv condiția pericolului concret pentru ordinea publică, fiind evident că lăsarea în libertate a inculpatului în condițiile faptelor ce i se impută, a persoanei acestuia, a naturii acestora ar putea trezi opiniei publice un puternic sentiment de insecuritate socială.
Măsura arestării inculpatului corespunde și exigențelor art. 5 pct.1 lit. c din Convenția europeană a drepturilor omului, în cauză existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost arestat.
Celelalte aspecte invocate de inculpat în susținerea recursului vor fi avute în vedere de instanța de fond cu ocazia soluționării cauzei.
Considerăm că temeiurile arestării și prelungirii acesteia invocate, justifică în continuare această măsură, și ca atare, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b din Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii nr.39 din 8 iulie 2008 pronunțată în dosarul penal nr- a Tribunalului Satu Mare.
În baza art. 192 alin. 2 din Cod procedură, recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGEca nefondatrecursul penal declarat deinculpatul recurent, născut la 14.11.1961, din Arestul S M, împotriva încheierii penale nr.39 din 8 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ
Pronunțată în ședința publică azi, 15 iulie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
în concediu de odihnă
semnează președintele completului
jud.
Red. dec. /16.07.2008
Judecător fond
Tehnored dec. AS/17.07.2008
în 2 ex
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Crișan Marinela, Sotoc Daniela
