Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 414/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.414/
Ședința publică de la 14 Iulie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță B, împotriva încheierii din 08.07.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.69/14.07.2008 emisă de Baroul Brăila -Cabinet de avocat " "
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că este primul termen de judecată, după care;
Recurentul-inculpat, prin apărător, nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul ministerului public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.ar.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-inculpat, prin apărător, având cuvântul în susținerea recursului promovat, precizează că prevederile art.3002Cod procedură penală se referă atât la prevederile articolului 148 cât și la prevederile 143 și art.136 Cod procedură penală.
Temeiurile pe care instanța le are în vedere la luarea măsurii arestării preventive sunt date pe aceste reglementări, respectiv dacă există fapte materiale care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta, că este una din împrejurările prev. de art.148 și instanța trebuie să constate dacă măsura ce o dispune este necesară în raport de scopul măsurilor preventive, prev. de art.136. Astfel incât apreciază că sintagma "dacă există sau nu împrejurările existente la data luării măsurii" cuprinde toate aceste aspecte.
În ceea ce privește pe recurentul-inculpat, reiterează susținerile din fața instanței de fond în sensul că niciuna dintre împrejurările avute în vedere de instanță la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
În ceea ce privește subzistența împrejurărilor prev. de art.143, față de audierea martorilor, situația de fapt s-a schimbat. Toți martorii arată că victima, în momentul în care inculpatul a venit în încăperea în care victima deja fusese agresată de ceilalți doi inculpați, se afla intinsă la pământ, nu mai avea reacții, iar unul dintre martori chiar a precizat "mi s-a părut că este deja în comă", iar în momentul în care inculpatul a întors victima cu fața în sus, fiind culcată pe o parte, în locul corespunzător gurii acesteia, a rămas o de sânge. Aceasta înseamnă că exista o hemoragie. Din raportul medico-legal rezultă că singura leziune hemoragică este una hepatică. Prin urmare, dacă exista sânge, înseamnă că leziunea fusese deja produsă.
Consideră că, față de probele administrate, nu se mai poate susține presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul faptei.
Față de dispozițiile art.148 Cod procedură penală, arată că încheierea recurată face aceeași expunere și motivare generală, "există pericol concret pentru ordinea publică pentru că el rezultă din gravitatea faptei, modalitatea în care a fost săvârșită și pentru că lăsarea în libertate a inculpatului ar produce în opinia publică o stare de insecuritate".
Învederează că, după săvârșirea faptei, inculpatul s-a aflat în stare de libertate, aproape un an iar opinia publică din B nu a fost tulburată de prezența inculpatului în acest oraș.
Deși fapta este deosebit de gravă, nu trebuie să se presupună că orice faptă gravă produce în mod concret și real un pericol pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului.
Arată că o măsură preventivă, care nu este utilă, trebuie revocată. Or, utilitatea unei măsuri preventive se justifică prin prevederile art.136 Cod penal.
Se pune problema dacă starea de arest a inculpatului influențează sau nu buna desfășurare a procesului penal și să se stabilească dacă măsura mai este utilă sau nu.
Apreciază că prezența în libertate a inculpatului nu impietează asupra bunei desfășurări a procesului penal. Probele testimoniale au fost deja administrate, iar inculpatul este interesat să se prezinte în instanță.
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive au dispărut, incheierea de ședință recurată este netemeinică, solicită a se constata că se impune lăsarea în libertate a inculpatului, să fie admis recursul declarat, desființată încheierea recurată și să se dispună lăsarea în libertate a inculpatului.
Reprezentantul ministerului public apreciază că instanța de fond în mod corect a analizat materialul probator administrat și în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească, considerând că sunt indicii temeinice în sensul art.681Cod procedură penală, care au condus la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta. Consideră că infracțiunea săvârșită de către inculpat de omor este una deosebit de gravă și se impune menținerea în continuare a arestării preventive a inculpatului, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penală.
Invocă declarația martorei, care a precizat că inculpat a lovit cu piciorul în abdomen în partea dreaptă victima, găsită ins tare de ebrietate și care nu se.
În concret,modalitatea de săvârșire a infracțiunii, inculpatul aplicând o lovitură foarte puternică, într-o zonă vitală victimei, având în vedere și valoarea socială lezată, față de diligența depusă de instanță pentru a lămuri cauza sub toate aspectele, consideră că nu au apărut elemente noi care să determine înlocuirea măsurii arestării preventive iar durata rezonabilă a măsurii arestării preventive nu a fost depășită.
Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.39513alin.3 Cod procedură penală, precizează că este acuzat pe nedrept de fapta săvârșită de alte două persoane. Solicită judecarea sa în stare de libertate. Arată este are doi copii, martorii C, au precizat că au fost amenințați de procuror pentru a declara împotriva sa.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 8.07.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în baza art. 3002Cod procedură penală coroborat cu art. 160 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a apreciat că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului și nu au intervenit aspecte noi favorabile acestuia.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, invocând motivele arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate.
Analizând încheierea atacată în conformitate cu disp.art.3856Cod procedură penală raportat la art.141 Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor în modalitatea prevăzută de art.174 alin.1 Cod penal constând în aceea că în ziua de 4.11.2006 a aplicat victimei o lovitură de picior în partea dreaptă a abdomenului, lovitură care a condus la ruptura ficatului și decesul victimei.
Existența indiciilor din care rezultă bănuiala plauzibilă că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, a fost analizată în concret la luarea efectivă a măsurii preventive, precum și cu ocazia verificărilor succesive a legalității și temeiniciei măsurii, temeiurile avute in vedere subzistând și în prezent, neimpunându-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că durata arestării ar depăși durata rezonabilă, astfel cum a fost definită prin jurisprudența O, ori că, raportat la probatoriile administrate nemijlocit până la acest moment în fața instanței de fond, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu valoare de principiu că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (Cauza Tomasi versus Franța).
Se constată așadar că pentru buna desfășurare a procesului penal, în mod corect prima instanță a menținut starea de arest a inculpatului conform dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, instanța raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cât și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea sa în libertate, pericol care se regăsește în însăși natura și gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Pentru toate aceste considerente recursul de față vor fi respins ca nefondat conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.141 Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 26.04.1977 în B, județul B, domiciliat în comuna, sat, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță B, CNP:-) împotriva încheierii din 08.07.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul-recurent la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /17.07.2008
Tehnored. -/ 2 ex./17.07.2008
Fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Constantin Cârcotă
