Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 424/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 424/
Ședința publică din 18 August 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 30 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, asistat de avocat oficiu, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei nr.2936/2008.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat.
Avocat și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 30 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii din data de 30 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu au încetat temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, punerea în libertate, precizând că nu a lovit-o pe partea vătămată, aceasta a căzut.
CURTEA
Constată că, prin încheierea din 30 iulie 2008, Tribunalul Vâlcea - secția penală, în baza art.3001alin.1 și 3 Cod pr. penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 04.12.1948, în comuna, sat Titești, județul V, cu același domiciliu, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, județul A, menținând- Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, că prin rechizitoriul din data de 25 iulie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii de omor, prevăzută de art.174 alin.1 Cod penal.
S-a mai reținut, că în ziua de 03 iulie 2008, în locuința concubinei sale, inculpatul a avut un comportament violent față de aceasta, lovind-o în mai multe rânduri în zona capului, suferind un traumatism cranio cerebral cu luxație atlanto axoidiană și disjuncție mandibulară dreaptă, leziuni ce au dus la moartea acesteia în noaptea de 4/5 iulie 2008.
Prin încheierea nr.30 din data de 8 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu 8 iulie 2008 și până la 5 august 2008, inclusiv.
La dosarul cauzei există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce derivă, pe de o parte, din împrejurările în care s-a comis fapta, modalitatea comiterii acesteia, iar, pe de altă parte, din sentimentul de insecuritate creat în rândul cetățenilor, în situația în care nu se iau măsuri ferme împotriva autorilor unor astfel de fapte.
La data de 25 iulie 2008 s-a înregistrat dosarul la instanță și s-a stabilit termen pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive la data de 30 iulie 2008.
În conformitate cu art.3001Cod pr.penală, verificând din oficiu legalitatea și temeinica arestării preventive înainte ca durata acestei măsuri procesuale să expire, tribunalul a constatat că temeiurile ce au determinat luarea acesteia subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă cu certitudine pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică, instanța a apreciat că acesta rezultă din modalitatea de comitere a faptei, starea de recidivă a inculpatului precum și de sentimentul de insecuritate creat în rândul comunității, în situația în care nu se iau măsuri ferme împotriva autorilor unor astfel de fapte.
Față de cele ce preced, potrivit art.3001alin.1 și 3 Cod pr. penală, instanța a dispus menținere măsurii arestării preventive a inculpatului, cheltuielile judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul care a solicitat revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar o eventuală lăsare în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea apreciază că recursul declarat de către inculpat este nefondat.
Dacă îndeplinirea primei condiții referitoare la cuantumul pedepsei prevăzute de textul de lege al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului este evidentă, trebuie analizată cea de-a doua condiție impusă de dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, referitoare la pericolul concret general de o eventuală lăsare în libertate a acestuia.
Din ansamblul probator administrat în cauză, se constată existența probelor și a indiciilor temeinice în sensul prevăzut de art.143 Cod procedură penală, potrivit cărora inculpatul a săvârșit o faptă penală de natura aceleia reținute în sarcina sa.
Inculpatul este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzut de art.174 alin.1 Cod procedură penală, întrucât în ziua de 03 iulie 2008, în locuința concubinei sale, inculpatul a avut un comportament violent față de aceasta, lovind-o în mai multe rânduri în zona capului, suferind un traumatism cranio cerebral cu luxație atlanto axoidiană și disjuncție mandibulară dreaptă, leziuni ce au dus la moartea acesteia în noaptea de 4/5 iulie 2008.
Această faptă are o deosebită rezonanță în rândul opiniei publice iar o eventuală punere în libertate a inculpatului ar determina o reacție negativă față de împrejurarea că persoana asupra căreia planează astfel de acuzații este judecată în stare de libertate.
Natura și pericolul social al faptei imputate, gravitatea acesteia, justifică pe deplin măsura menținerii arestării preventive.
Îndeplinirea cerințelor articolului 148 lit.f Cod procedură penală, justifică menținerea măsurii arestării preventive.
În raport de cele precizate, în mod corect Tribunalul Vâlcea a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului-recurent, măsură preventivă pe care a menținut-
În legătură cu posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă dar restrictivă de libertate, curtea reține următoarele:
Conform art.139 alin.1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea celei dintâi măsuri.
Având în vedere gradul de pericol social concret al faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, că infracțiunea ce i s-a reținut este incriminată cu o pedeapsă al cărei maxim special este mai mare de 4 ani, că, prin modul în care se bănuiește că a fost concepută și săvârșită și având în vedere cele expuse anterior, inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar o atare cerere, în opinia curții, este nefondată.
Prin urmare, în baza art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, care vor include și onorariul avocatului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 04.12.1948, în comuna, sat Titești, județul V, cu același domiciliu, CNP -, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 30 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat să plătească 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei onorariu avocat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 august 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.
Tehnored.
ex.2.
Jud.fond:.
22.09.2008.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu, Raluca
